Investigarea tulburarilor functiei

respiratorii
Introducere

Respiratia: ansamblu de procese prin care in final se asigura O 2 necesar celulelor.

Respiratia pulmonara: preluare O2 Transportul gazelor respiratorii Respiratia tisulara:

din aerul atmosferic si eliminarea CO2 catre sange
toate procesele de oxidare de la
nivelul celulelor unde este
O2 consumat O2 si se produce CO2
ventilatia perfuzia difuzia
Plamani tesuturi

1 CO2 3

Asigura functia respiratorie

Respiratia pulmonara
1. Ventilatia

Pulmonara: schimbul total de gaze intre atmosfera si

plamani
Alveolara: schimbul de gaze la nivelul zonei destinate schimbului de
gaze din plamani
- Distributia ventilatiei depinde de pozitia corpului (in ortostatism
alveolele de la nivelul varfului sunt mai bine aerate decat cele de la
nivelul bazelor)

2. Perfuzia
- Vasele pulmonare se adapteaza rapid la diferite cantitati de sange din
circulatia sistemica
HIPOXIE: vasoconstrictie (!) => fluxul de
- Presiunile din circulatia pulmonara < presiunile din circulatia sistemica
sange e redirectionat spre zonele bine
- Distributia perfuziei depinde de pozitia corpului (in ortostatism fluxul aerate
de sange de la nivelul partii superioare a plamanilor < decat cel de la
baza plamanilor)
Respiratia pulmonara
3. Difuzia

d.p. cu gradientul de presiune, suprafata de schimb,

coeficientul de difuziune
i.p. cu grosimea membrane

- Este necesara o diferenta mica de presiune pentru trecerea

unui gaz dintr-un sector in altul
- Eritrocitele vin in contact cu spatial alveolar pentru un timp
foarte scurt, dar suficient pentru un schimb de difuzie
normal
 Respiratia pulmonara

Ventilatia alveolara normala + Perfuzia normala in capilarele pulmonare

Mentinerea gazelor alveolare la o valoare relativ constanta

Plaman sanatos: V ~ 4 litri aer/min

Q ~ 5 litri sange/min
V/Q = Ventilatie alveolara / Perfuzie pulmonara = 0,8 - 1
SaO2 = 95 – 98%
PaO2 > 90 mmHg
PaCO2 ~ 40 mmHg
 Transportul gazelor

Legat de Hb O2 Dizolvat (1%)

- Solubilitatea O2 in plasma e foarte scazuta

- Hb oxigenata -> capilare tisulare -> O2 este eliberat
si furnizat celulelor => SaHb scade la 75% pe
masura ce sangele venos se intoarce in partea
dreapta a inimii

1g Hb transporta 1,34 ml O2

1 molecula Hb Poate lega 4 molecule O2

PH-ul - Afinitatea pentru O2 a Hb deoxygenate este scazuta

influenteaza - Afinitatea creste pe masura ce O2 se leaga de hem
afinitatea
Transportul gazelor

Legat de Hb (30%) CO2 Dizolvat (10%)

Bicarbonat (60%)

- Este de 20 ori mai solubil decat O2 in plasma

- Mare parte din CO2 difuzeaza in eritrocite =>
formeaza H2CO3 sau se leaga de Hb
- Caracterul acid al Hb determina legarea Hb de CO2
- In plamani, Hb puternic acida are o capacitate
redusa de legare a CO2
Patologii

Astm bronsic = boala inflamatorie cronica a cailor aeriene caracterizata prin

bronhospasm episodic si reversibil.

Hiperreactivitate bronsica Limfocite T, mastocite, eozinofile, neutrofile,

Remodelarea cailor aeriene macrophage, cellule epiteliale

! Etiologie complexa si multifactoriala.

Patologii

BPOC = obstructia cailor aeriene care nu

este pe deplin reversibila; boala inflamatorie
cronica, progresiva si putin reversibila.

Bronsita cronica obstructiva – fibroza +

obstructie cai aeriene mici
Emfizem pulmonar – distrugerea
parenchimului pulmonar + largire spatii
aeriene
Patologii

Edem pulmonar acut = acumulare

exces de fluid in interstitiul
pulmonar/alveole.
- Cauzat de obicei de insuficienta
cardiac care determina cresterea
presiunii in sistemul venos al micii
circulatii
- Cauzat uneori de injuria directa a
plamanilor (toxine, gaze, infectii
severe)
Patologii

Patologia pleurei (lichid in interiorul

seroasei):
- Pleurita

- Pleurodinie
- Pleurezie

- Hidrotorace

- Hemotorax

- Hemopneumotorax

- Pahipleurita
Patologii

Pneumotorax = acumulare de aer intre

foitele pleurale => colabarea
plamanului.

p. therapeutic (diagnosticare tumori)

p. traumatic (punctii pleurale)

p. spontan (TBC, emfizem)
Investigatii

Disfunctia respiratorie se poate manifesta la 2 nivele:

1.tulb. functiei ventilatorii
2.Tulb. schimbului de gaze

Explorarile functiei respiratorii:

3. Teste care exploreaza functia ventilatorie a plamanului si cutia toracica

4. Teste care exploreaza schimbul de gaze

Investigarea ventilatiei pulmonare

Ventilatia pulmonara = procesul prin care se asigura reimprospatarea permanenta a aerului

alveolar.

1.Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice

Metode utilizate:
- Spirometrica (cel mai des folosita pt. CV)

- Pneumotahografica

- Metoda dilutiei gazelor

- Pletismografica

- Radiologica (pt. det. CPT)

Investigarea ventilatiei pulmonare
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice

2 tipuri de spirografe:
1.Spirograf de tip umed: clopot cilindric scufundat in recipient cu apa
2.Spirograf de tip uscat: masoara CV doar in expiratie maxima si fortata; cilindrul metalic imbracat cu un cilindru
de cauciuc va fi deplasat de expiratie
Tehnica de lucru cu spirograful de tip uscat:
- se introduce in gura piesa bucala -> inspir puternic + expir complet + rapid (expiratie maxima si fortata) =>
CVF
- Se recomanda 3 inregistrari pentru fiecare test

https://www.youtube.com/watch?v=Zs8Fs5HaJHs
Investigarea ventilatiei pulmonare
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice

Vc=volum current
CV=capacitate vitala VIR=volum inspirator de rezerva
VER=volum expirator de rezerva
CI=capacitate inspiratorie
CRF=capacitate reziduala functionala
VR=volumul rezidual

CPT=capacitatea pulmonara totala

Investigarea ventilatiei pulmonare
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice

Disfunctii ventilatorii
• OBSTRUCTIVA – limitare a expirului (AB, BPOC, Bronsiectizaa)

• RESTRICTIVA – scad volumele pulmonare + este afectat inspirul (rezectii pulmonare, boli
neuromusculare)
• MIXTA
Investigarea ventilatiei pulmonare
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice

Determinare CV
- Metoda spirografica

- Spirograf uscat

- CVF poate fi expirata fortat in 3 sec. la

majoritatea subiectilor normali; >3 sec. in
afectiuni obstructive
Investigarea ventilatiei pulmonare
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice

Determinare Vc, VIR, VER

- Metoda spirografica
- Spirograf umed

Conditie: inregistrarea CV trebuie sa fie precedata de

insrierea mai multor cicluri ventilatorii de repaus.
Vc = volum mobilizat in cursul unei ventilatii de
repaus
VIR = volumul ce mai poate patrunde in plaman in
cursul unui inspir maxim dupa un inspire de repaus
VER = volumul ce mai poate fi eliminate printr-un
expir maxim dupa un expir de repaus.
Investigarea ventilatiei pulmonare
Determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice

Determinare CRF (VER + VR)

- Metoda dilutiei gazelor (dilutia He prin
multiple dilutii in circuit inchis) sau prin
pletismografie corporala

Determinare CPT = volum de aer in

plamani la sfarsitul unui inspire maxim

CPT = CV + VR
Investigarea ventilatiei pulmonare
Modificarile volumelor si capacitatilor pulmonare

Modificari CV
- Scade in disfunctia respiratorie de tip restrictiv
- Scadere usoara, moderata, severa

Cauze:
1) Factori ce limiteaza expansiunea toracelui: 2) Factori ce limiteaza expansiunea plamanilor:

a) Tulb. Neuromusculare: perturbarea functiilor centrilor a) Procese pleurale (revarsate,

respiratori, neuronului motor central sau periferic sau pneumotorax)
blocarea transmiterii impulsurilor la efectorul b) Procese cardio-pericardice
muscular
c) Cresterea rezistentei elastice pulmonare
b) Tulburari ale mecanicii toracice: deformari osoase,
d) Suprimarea de parenchim pulmonar
fracturi costale, obezitate, tumora abdominala
functional
Investigarea ventilatiei pulmonare
Modificarile volumelor si capacitatilor pulmonare

Modificari VR Modificari CRF

- Creste in disfunctie ventilatorie de tip obstructiv - Cresterea sa insoteste de cele mai multe ori

-Conduce la hiperinflatie pulmonara, cauzata de: cresterea VR (mecanism identic) => scade reculul

• Stenoza intrinseca a cailor aerifere (ingustare elastic pulmonary

cai) - Scaderea CRF + scaderea VR => fibroze pulmonare

• Scaderea reculului elastic pulmonary => difuze, boli cardiace cu staza pulmonara

emfizem pulmonar primitiv atrofic

Modificari CPT
-scade in disfunctii ventilatorii restrictive

-Creste in BPOC, AB => hiperinflatie pulmonara

Investigarea ventilatiei pulmonare
Determinarea debitelor ventilatorii maxime (fortate)

Tehnici de inregistrare

Se inregistreaza cu ajutorul spirografului / pneumotahografului cu integrator de volum

Volumul expirat este inscris cu ajutorul unei expirograme fortate

Inregistreaza expiratia maxima si fortata masoara VEMS si debitele expiratorii

Investigarea ventilatiei pulmonare
Determinarea debitelor ventilatorii maxime (fortate)

VEMS (volum expirator maxim pe secunda) = volum maxim de aer expulzat din plamani in prima secunda
a expiratiei rapide, fortate si maxime care urmeaza unei inspiratii maxime.

VEMS in 1 secunda prin metoda spirometrica;

Normal > 80% din CV e expirata in prima sec (VEMS1/CVF)

Debit expirator fortat 25%, 75%, 25-75% = volum de aer

expirat fortat reprezentand 25%, 75%, respective 25-75% din
capacitatea vitala fortata.
Investigarea ventilatiei pulmonare
Modificarile debitelor pulmonare

Scade VEMS Indice de permeabilitate bronsica (indice Tiffeneau)

Mecanisme: Formula: VEMS1 / CVF = VEMS / CV x 100

-Ingustare cai aeriene -Cel mai important pentru evidentierea tulburarilor

-Scade presiunea motrica obstructive ale ventilatiei

-Scad volumele pulmonare statice -Cand scade => incetinirea fluxului de aer => semn
primordial de obstructive normal

! VEMS e deseori acompaniat de CV => factorii care

determina scaderea CV vor determina si scaderea
VEMS
Investigarea ventilatiei pulmonare
Modificarile debitelor pulmonare

Bucla volum-debit = inregistrarea debitului

expirator si volumelor in timpul unor manevre de
inspir si expir fortate.

https://www.youtube.com/watch?v=M4C8EInOMOI
Investigarea ventilatiei pulmonare
Teste de bronhomotricitate

Teste bronhoconstrictoare (de provocare)

Conditii: VEMS initial > 80% din valoarea teoretica + VEMS / CV > 70%

Testul cu alergeni -> administrare sub forma de aerosoli a unor alergeni (polen, praf de casa) depistati
prin reactii tegumentare.

VEMS va scadea => spasm bronsic => hipersensibilizare la alergenul respective

Utilitate: demonstrarea etiologiei alergice a unui astm

depistarea alergenului

urmarirea efectului tratamentului desensibilizant

Investigarea ventilatiei pulmonare
Teste de bronhomotricitate

Teste bronhodilatatoare

Conditii: VEMS < 1,2 litri

Testul cu derivati ai adrenalinei-> se determina VEMS initial -> se administreaza aerosoli cu derivati ai
adrenalinei; dupa 15 minute se repeta VEMS

Daca VEMS creste cu > 20% fata de VEMS initial => TEST POZITIV

Utilitate: - scop diagnostic: evidentierea originii spactice a obstructiei bronsice; participarea musculaturii
netede bronsice la ingustarea conductelor aerifere

- scop terapeutic: pentru a evalua eficienta terapiei

Analiza schimbului de gaze
1. Analiza difuziei gazelor
- Masuram capacitatea de difuzie la nivel pulmonar a CO (DLCO = Diffusing capacity of lung for CO)
Test: o concentratie mica de CO este inhalata => CO este diluat de aerul din alveole + CO se leaga de
Hb din eritrocite din sistemul capilar pulmonar.

VN: 25 ml/min/mmHg
Patologic (scade DLCO < 80% din valoarea normala):
• ingrosarea membranei alveolo-capilare (fibroza pulmosnara)
• scaderea suprafetei de difuziune (emfizem)
• scaderea preluarii CO de catre eritrocite (anemii, hemoragii)

2. Analiza gazelor sangvine

PaO2 – metoda Oximetria care presupune ca Hb poate absorbi lumina din sectorul rosu al spectrului de
cateva ori mai mult decat oxiHb.
PaCO2 – det. Presiuni partiale a acestui gaz in sangele arterial
VN: 35-45 mmHg
Patologic:
- Hipoxemie + normocapnie (insuficienta respiratorie partiala)
- Hipoxemie + hipercapnie (insuficienta respiratorie globala