CONTROLUL BIOLOGIC

AL REFACERII
Autocontrolul refacerii

Autocontrolul reprezintă acţiunea de înregistrare a datelor

medicale proprii.

În practica sportivă, autocontrolul trebuie să fie

obligatoriu, el având valoare educativă, de cunoaştere a
organismului uman, în general şi a propriului organism, în
special.
Prin înregistrările cotidiene, sportivul îşi supraveghează
starea de sănătate şi obţine date importante privind
stadiul adaptării propriului organism la efort.
Autocontrolul refacerii
Datele recoltate se vor înregistra în jurnalul sau graficul
autocontrolului, care cuprinde două categorii de parametri:

- parametri obiectivi: - parametri subiectivi:

pofta de antrenament,
greutatea corporală,

calitatea somnului.
frecvenţa cardiacă,

pofta de mâncare,
capacitatea vitală;
durata somnului,

starea generală,
dinamometria,
Autocontrolul refacerii
Săptămâna 1 – 7.05.2004
Parametri
1.05 2.05 3.05 4.05 5.05 6.05 7.05
Durata somnului (ore) 9 8 8 9 7 6 8
Calitatea somnului FB B B FB R R B
Greutatea 74,8 74,7 74,6 74,9 74,7 74,6 74,8
Frecv. card. culcat (băt/min) 60 60 64 60 64 68 66

Frecv. card. stând (băt/min) 66 66 68 66 70 74 68

F.C. după 20 de genuflexiuni 92 94 92 90 96 100 100

Dinamometria mâna dr. (kgf) 48 - - 49 - - 50

Dinamometria mâna st. (kgf) 42 - - 42 - - 44

Capacitatea vitală (cm 3) - - - - - - 5.500

Dispoziţia de antrenament FB FB B FB S R B

Pofta de mâncare FB FB B FB S R R
Durata şi calitatea somnului
Calitatea somnului se constată la
Pentru refacerea sistemului
deşteptare: dacă sportivul se
nervos, un sportiv activ are
simte bine în general şi este bine
nevoie de 8-9 ore de somn. În
dispus, înseamnă că somnul a
timpul competiţiilor (mai ales a
fost adânc, continuu şi fără
celor sub formă de turneu),
coşmaruri. În acest caz, calitatea
durata somnului poate fi
somnului se apreciază ca foarte
prelungită.
bună (F.B.)

Dacă, la deşteptare, sportivul nu

are o senzaţie deplină de bine,
deoarece somnul a fost întrerupt
de vise, care au solicitat sistemul
nervos central, odihna nu este
completă şi se apreciază un
somn bun (B).
Durata şi calitatea somnului

Subliniem faptul că somnul agitat,

combinat cu perioade de insomnie
Dacă, la deşteptare, sportivul se
având şi o durată scurtă,
simte obosit şi fără chef, după un
semnalează faptul că sistemul său
somn întrerupt de vise agitate şi
nervos al sportivului este
coşmaruri, somnul se apreciază
suprasolicitat, acesta aflându-se în
drept rău, notându-se cu R.
stare de oboseală patologică,
respectiv de supraantrenament.
Greutatea corporală
Greutatea corporală este determinată prin cântărire şi se recomandă a
fi efectuată, înainte de a lua micul dejun, după recoltarea celorlalte date
şi după ce sportivul a trecut pe la toaletă.

Modul în care oscilează curba greutăţii informează şi asupra gradului

pregătirii sportivului.

Normal este ca la finele primei etape din perioada pregătitoare, sportivul

să piardă 2-3 kg. Această pierdere indică faptul că a început să se
consume surplusul de grăsimi şi lichide din organism.

În continuare, dacă programul este bine suportat de organism,

greutatea va rămâne relativ constantă. Pe măsură ce organismul
sportivului face acumulări, mai ales în ceea ce priveşte capacitatea de
forţă, greutatea corporală poate creşte, datorită dezvoltării musculaturii,
aspect vizibil mai ales la sportivii cu stagii mai reduse de pregătire.
Greutatea corporală

Dacă greutatea corporală continuă să scadă, după câteva

etape de pregătire, însemnă că s-a acumulat oboseală sau, mai
grav, s-a instalat oboseala patologică cronică; o pierdere de 3%
din greutatea corporală indică stare de supraantrenament.

La terminarea unei competiţii, care cere efort prelungit, este

normal să se piardă 1-2 kg. Sunt discipline şi probe sportive,
precum ciclismul, maratonul, 50 km marş, în care în timpul
concursului sportivii pierd 3-4 kg.

Pierderile în greutate se refac în mod normal în 24-48 de ore,

dacă sportivul este sănătos şi dispune de un regim corect de
„viaţă sportivă" şi refacere.
Frecvenţa cardiacă (F.C.)
Frecvenţa cardiacă (F.C.) este un indicator foarte important, care
furnizează date despre funcţionalitatea şi gradul de adaptare al
cordului.

În poziţia culcat, (clinostatism) frecvenţa cardiacă este în jur de 60

bătăi/minut, la sportivii antrenaţi, şi 70 bătăi/minut la indivizii sedentari.
La femei, în ambele cazuri, frecvenţa cardiacă este mai mare, în
medie cu 10 bătăi/minut.

În poziţia stând (ortostatism), frecvenţa cardiacă creşte în medie cu 12

bătăi/minut. La sportivii foarte bine antrenaţi şi care au un stagiu mare
de activitate în unele discipline (ciclism, canotaj, maraton ş.a.),
frecvenţa cardiacă poate coborî, în repaus, sub 50 bătăi/minut.

Creşterea F.C. în repaus la valori ce depăşesc 90 pulsaţii pe minut

este un indiciu al faptului că organismul sportivului nu suportă bine
programul de pregătire, refacerea fiind incompletă, păstrându-se
starea de oboseală.
Frecvenţa cardiacă (F.C.)

Conform indicaţiilor unor medici

specializaţi în medicina sportivă (C.
Alexandrescu, I. Drăgan, M. Georgescu,
I. Stănescu), controlul frecvenţei cardiace
se efectuează dimineaţa, la trezire: în
poziţia culcat, apoi după un minut de stat
în picioare şi ulterior după executarea
unui efort standard de 20 de genuflexiuni,
(în timp de 40 de secunde). După efortul
standard, frecvenţa cardiacă ajunge, la
sportivii bine antrenaţi, în medie, la 90
bătăi/minut (masculin) şi 100 bătăi/minut
(feminin), fapt ce atestă o bună stare de
antrenament şi o refacere completă.
Dinamometria

Dinamometrul se
Dinamometria este Progresul în
strânge cu ambele
testul care indică dezvoltarea forţei
mâini de 2-3 ori,
forţa flexorilor flexorilor palmari
notându-se valoarea
palmari. indică
cea mai mare.

un tonus ridicat al
o stare generală sistemului nervos, în
bună a organismului special al scoarţei
cerebrale.
Capacitatea vitală
Capacitatea vitală se măsoară cu spirometrul şi se
practică mai ales în cantonamente sau în perioadele de
control medical, aparatul nefiind zilnic la îndemâna
sportivului.
Capacitatea vitală
pulmonară indică nivelul de
aprovizionare cu oxigen a
„Exerciţiul” se repetă de 2-3
organismului şi reprezintă
ori şi se înregistrează
cantitatea de aer ce poate fi
valoarea cea mai bună.
redată din plămâni, după o
inspiraţie profundă, urmată
de o expiraţie forţată.
Capacitatea vitală

La sportivi,
• capacitatea vitală este de
5.500-6.000 cm3, faţă de
3.500-3.800 cm3 la nesportivi;
• 4.500-5.000 cm3 la sportive,
faţă de 2.800-3.500 cm3 la
nesportive.
• Curba capacităţii vitale urcă
uşor sau se menţine, indicând
o bună stare de antrenament şi
o refacere corespunzătoare.
Pofta de mâncare
Sportivul sănătos, de
care „se prind”
Pofta de mâncare
antrenamentele, simte
este un parametru
nevoia să mănânce,
care furnizează
să se aprovizioneze
informaţii asupra stării
cu combustibilul
de sănătate.
necesar pentru efortul
care urmează.

Lipsa sau scăderea

poftei de mâncare
În practica sportivă, se
este cauzată de
cunoaşte faptul că
oboseala acumulată,
dacă sportivul are
de refacerea
poftă de mâncare şi
incompletă, de
este corect hrănit, el
instalarea stării de
este apt de efort,
supraantrenament sau
suportă bine
de unele deficienţe în
antrenamentele.
funcţionarea
aparatului digestiv.
Controlul refacerii
Controlul medico-biologic al refacerii, denumire pe
care o găsim în literatura de specialitate, se
realizează printr-o „serie de investigaţii fiziologice,
teste de teren ş.a., accesibile medicului sportiv la
baza de pregătire” (Drăgan, I. 2002).

Controlul biologic este un mijloc obiectiv de

verificare a refacerii organismului intra-efort, dar mai
ales post-efort.

Aprecierea refacerii cotidiene se realizează şi prin

înregistrarea de către medic a unor indicatori
obiectivi şi subiectivi, care au fost descrişi la
autocontrol