Sunteți pe pagina 1din 49

ARDS

Liliana Mirea
Clinica ATI, Sp. Clinic de Urgenta Bucuresti
Forme clinice

ALI
(Acute Lung Injury)

ARDS
(Acute Respiratory distress syndrome)

Acute hypoxemic respiratory failure


Insuficienta respiratorie acuta
hipoxemica
 Hipoxemie rezistenta la
suplimentarea de O2

 Sunt intrapulmonar dreapta-stanga


(alveole perfuzate, dar neventilate)
Date epidemiologice
 50.000-150.000/an in SUA

 Mortalitate 25-50%
Cuprins
 Definitia, cauzele precipitante ale
ARDS
 Elemente de fiziopatologie
 Dg. diferential ALI-ARDS si alte cauze
de insuficienta respiratorie
 Tratament – ARDS Clinical Trials
Network (ARDS Net)
Criterii de diagnostic
1. Debut
2. Hipoxemie – paO2/FiO2
3. Aspect radiografic
4. Excluderea cauzelor cardiace
Criterii de diagnostic
Variabila ALI ARDS

Debut Acut Acut

Hipoxemie 200<paO2/FiO2 paO2/FiO2 200


300
Rx pulmonar Infiltrate bilaterale Infiltrate bilaterale

Cauza noncardiaca Fara hipertensiune Fara hipertensiune


in AS sau in AS sau
PAP  18 mmHg PAP  18 mmHg
Cauze precipitante
Directe Indirecte

Aspiratia continutului gastric Pancreatita acuta


Pneumonie bacteriana Transfuzie masiva (TRALI)

Trauma toracica/contuzie By-pass cardio-pulmonar

pulmonara Sepsis sever/soc septic


Inhalatie de toxice (smog, Politraumatism cu fracturi
cocaina) multiple (micro/embolii
Pneumonie virala grasoase)
Ingestie de toxice
Factori de risc
 Varsta 
 Presiune de platou  (complianta)
  pO2,  FiO2
 Infiltrate pulmonare extensive
 Alte disfunctii de organ asociate
Cauza preciptantaprognostic
 ALI/ARDS postraumatic – cel mai bun
prognostic

 Cea mai mica rata de deces – VM cu


volum mic/presiune de platou
Fiziopatologie
 Faza precoce (exudativa) (S1)
 Edem (diffuse alveolar damage)
 Formarea membranelor hialine
 Faza tardiva (proliferativa) (> 7-10
zile)
 Inflamatie interstitiala
 Fibroza
Fiziopatologie – faza precoce
(exudativa)
 Edem interstitial si alveolar
 Congestie capilara
 Hemoragii alveolare
 Membrane hialine (fibrina, proteine
plasmatice)
 Activarea intraalveolara a coagularii
 Exudat inflamator la niv MAC
 Necroza extensiva a celulelor
alveolare tip I
Faza tardiva
 “vindecare dezordonata”
 Fibroza pulmonara extensiva
 Proliferare de celulel alveolare tip II,
fibroblasti
 Miofibroblasti

 Spatiu mort, necesar MV,


hipertensiune pulmonara progresiva,
compliantei, efect redus al PEEP
Factori fiziopatologici – faza precoce
 Citokine inflamatorii
 RLO
 Activarea coagularii
 Activarea complementului
 Activarea trombocitelor
 Activarea celulelor imune
 Proteaze
 Leucotriene, eicosanoizi etc
Factori fiziopatologici – faza tardiva
 Apoptoza celulara
 Fibroza
 Rezolutia edemului
Citokinele proinflamatorii
 TNF- si IL-1
1. Recruteaza macrofagele in parenchimul pulmonar,
stimuleaza amplificarea si diferentierea acestora
2. Stimuleaza eliberarea altor citokine proinflamatorii
(IL-6, IL-8)
3. Stimuleaza aderenta neutrofilelor la endoteliu

 BAL – nivele crescute de TNF- si IL-1 la p cu


ARDS
 Nivele persistent crescute in plasma, BAL – risc
crescut de deces
IL-6
 Macrofage alveolare
 Factor pro-inflamator
 Proprietati antiinflamatorii
 Nivele serice persistent crescute – risc
crescut de deces

 La p ventilati cu volume mici – nivele serice


mult reduse de IL-6, comparativ cu grupul
ventilat conventional, dupa primele 72 h
IL-10
 Produsa de monocite, LfT, Lf B
 Proprietati antiinflamatorii
 Puternic infibitor al TNF- si IL-1

 Nivele serice scazute de IL-10 (BAL)


– risc crescut de deces
Chemokinele
 Polipeptide cu functie de modulare
locala a activitatii celulelor leucocitare
 IL8, implicata in chemotactismul
neutrofilelor
 Ac IL8 – atenuarea injuriei
pulmonare
Neutrofilele si stresul oxidativ
 Migrarea neutrofilelor in spatiu alveolar este
evidenta in special in faza precoce
 Alterarea apoptozei neutrofilelor si nivele GM-CSF
 Eliberare de RLO (superoxid, radicali
hidroxil,peroxinitrit)– stres oxidativ (leziuni ale
proteinelor, ADN, peroxidarea lipidelor)
Coagularea si fibrinoliza
 Depunere difuza de fibrina la nivelul
MAC
 TNF- si IL-1 induc un status
procoagulant prin activarea factorului
tisular, a trombomodulinei si PAI
Rezolutia edemului alveolar
 Transport activ de apa si Na prin
epiteliu pulmonar (canale epiteliale de
Na de la niv celulelor alveolare tipI,
activate de catecolamine)
 CFTR (factorul reglator al
conductactei transmembranare)
Fibroza pulmonara
 Se suprapune pe faza inflamatorie
 Acumulare de matrix si celule in sp. interstitial si
alveolar, cu alterarea arhitecturii alveolare
 PCP III (tip III de peptid procolagenic) – evolutie scurta
 TGF
 MMP
 Plasmina
 PAI1
 GAG…
Manifestari clinice
 Debut acut
 Dispnee cu tahipnee
 Raluri pulmonare de obicei lipsesc

 Hipoxemie severa, ce nu raspunde la


suplimentarea O2
RX
 Infiltrate alveolare difuze, bilateral
EPAC
Dg. diferential
 EPAC
 Pneumonie de aspiratie bilaterala
 Atelectazie bilaterala
 Pierderea acuta a functiei ventilatorii
prin pneumotorax sever, revarsate
pleurale masive
 Hemoragie alveolara difuza (post-
transplant medular)
 Embolie pulmonara masiva
Principii de tratament
 !factor precipitant
 VM – “cu volume mici”
 Protocolul ARDS net (2008)
 Tratament suportiv
VM in ARDS
 Clasic
 Oxigenare - mentinerea SpO2>88-90%
 Ventilatia – mentinerea paCO2, pH in
limite normale
 VM protectiva
 Prioritatea principala – evitarea VILI
 Conceptia clasica – plamanul era privit ca
un singur compartiment, toate alveolele au
aceeasi complianta ()
 Modelul muticompartimental (CT scan)
 O mica parte din plaman are complianta relativ
normala – “baby lung” (Gattinoni, 2001)
 Risc de supradistensie
 Restul alveolelor sunt inundate sau colabate
(recrutate)
VM protectiva reduce mortalitate in
ARDS
 Amato M (1998) 38% vs 71%

 ARDS net (2000) 31 vs 39.8%


Curba presiune volum

LIP – 14-15 cm H2O


UIP – 35 cmH2O

Limitarea VT – volutrauma (supradistensie)


PEEP suficient – recrutarea-derecrutarea ciclica a alveolelor (atelectrauma)
Protocol ARDS net
 PART I: VENTILATOR SETUP AND ADJUSTMENT

 1. Calculate predicted body weight (PBW)


 Males = 50 + 2.3 [height (inches) - 60]
 Females = 45.5 + 2.3 [height (inches) -60]

 2. Select any ventilator mode

 3. Set ventilator settings to achieve initial VT = 8 ml/kg PBW

 4. Reduce VT by 1 ml/kg at intervals ≤ 2 hours until VT = 6ml/kg PBW.

 5. Set initial rate to approximate baseline minute ventilation (not > 35


bpm).

 6. Adjust VT and RR to achieve pH and plateau pressure goals below


Protocolul ARDS net
 Part II OXYGENATION GOAL:
 PaO2 55-80 mmHg or SpO2 88-95%
 Use a minimum PEEP of 5 cm H2O. Consider use of
incremental FiO2/PEEP combinations such as shown
below (not required) to achieve goal.
 Lower PEEP/higher FiO2
 FiO2 0.3 0.4 0.4 0.5 0.5 0.6 0.7
0.7
 PEEP 5 5 8 8 10 10 10 12

 FiO2 0.7 0.8 0.9 0.9 0.9 1.0


 PEEP 14 14 14 16 18 18-24
Protocol ARDS net
 Higher PEEP/lower FiO2
 FiO20.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.4
0.5


PEEP 5 8 10 12 14 14 16 16

 FiO2 0.5 0.5-0.8 0.8 0.9 1.0 1.0


PEEP 18 20 22 22 22 24
Protocol ARDS net
 Part III
 PLATEAU PRESSURE GOAL: ≤ 30 cm H2O
Plateau pressure
Protocol ARDS net
 Part III
 PLATEAU PRESSURE GOAL: ≤ 30 cm H2O
 Check Pplat (0.5 second inspiratory pause), at least q
4h and after each change in PEEP or VT.
 If Pplat > 30 cm H2O: decrease VT by 1ml/kg steps
(minimum = 4 ml/kg).
 If Pplat < 25 cm H2O and VT< 6 ml/kg, increase
VT by 1 ml/kg until Pplat > 25 cm H2O or VT = 6
ml/kg.
 If Pplat < 30 and breath stacking or dys-
synchrony occurs: may increase VT in 1ml/kg
increments to 7 or 8 ml/kg if Pplat remains < 30
cmH20
Protocol ARDS
 Part IV pH GOAL: 7.30-7.45
 Acidosis Management: (pH < 7.30)
 If pH 7.15-7.30: Increase RR until pH > 7.30 or PaCO2 <
25 (Maximum set RR = 35).
 .
 If pH < 7.15: Increase RR to 35.
 If pH remains < 7.15, VT may be increased in 1 ml/kg steps
until pH > 7.15 (Pplat target of 30 may be exceeded).
 May give NaHCO3
 Alkalosis Management: (pH > 7.45) Decrease vent rate
if possible.
 ________________________________________________
______
 I: E RATIO GOAL: Recommend that duration of inspiration
be < duration of expiration.
Protocol ARDS net
 WEANING

 A. Conduct a SPONTANEOUS BREATHING TRIAL daily


when:

 1. FiO2 ≤ 0.40 and PEEP ≤ 8 OR FiO2 < 0.50 and PEEP < 5.

 2. PEEP and FiO2 ≤ values of previous day.

 3. Patient has acceptable spontaneous breathing efforts. (May


decrease vent rate by 50% for 5 minutes to detect effort.)

 4. Systolic BP ≥ 90 mmHg without vasopressor support.

 5. No neuromuscular blocking agents or blockade


Protocol ARDS net

 SPONTANEOUS BREATHING TRIAL (SBT):


 If all above criteria are met and subject has been in the study for at
least 12 hours, initiate a trial of UP TO 120 minutes of spontaneous
breathing with FiO2 < 0.5 and PEEP < 5:
1. Place on T-piece, trach collar, or CPAP ≤ 5 cm H2O with PS < 5
Protocol ARDS net
 2. Assess for tolerance as below for up to two hours.

 a. SpO2 ≥ 90: and/or PaO2 ≥ 60 mmHg

 b. Spontaneous VT ≥ 4 ml/kg PBW

 c. RR ≤ 35/min

 d. pH ≥ 7.3

 e. No respiratory distress (distress= 2 or more)


Protocol ARDS net

 􀂾 HR > 120% of baseline

 􀂾 Marked accessory muscle use

 􀂾 Abdominal paradox

 􀂾 Diaphoresis

 􀂾 Marked dyspnea

 3. If tolerated for at least 30 minutes, consider extubation.

 4. If not tolerated resume pre-weaning settings.


Terapii adjuvante
 Aport restrictiv de fluide
 Crestere CO sau DO2 la nivele
supranormale
 Hipercapnia permisiva
 Pozitia prona
 Manevrele de recrutare
Hipercapnia permisiva
 Disfunctie celulara metabolica
 Depresia contractilitatii miocardice
 Coronarodilatatie
 Vasodilatatie sistemica
 Vasoconstrictie pulmonara
 Vasodilatatie cerebrala, cresterea PIC
 Vasoconstrictie renala

 Este bine tolerata la pacientii sedati


(mecanisme compensatorii celulare)
Hipercapnia permisiva si acidoza
respiratorie - contraindicatii
 PIC
 AVC acut
 Ischemie miocardica
 Hipertensiune pulmonara severa
 Insuficienta ventriculara dreapta
 Acidoza metabolica severe, necontrolata
 Siclemie
 Intoxicatii (ATC)
 Tratament -blocant

Sarcina
Prone-position
1.  FRC
2. Modificari ale miscarilor
diafragmatice
3. Redistributia perfuziei
4. Clearance mai bun al secretiilor
 Se foloseste la pacientii cu hipoxemie
severa, refractara
 Se combina cu VM protectiva
Manevrele/ terapia de salvare

 Tracheal gas insufflation


 NO inhalator
 Prostaciclina inhalator
 Corticosteroizi
 Invers-ratio ventilation
 Oxigenare/indepartare de CO2 extracorporeala
 Surfactant exogen
 Partial liquid ventilation
Mersi!

ARDS Rover Rose

S-ar putea să vă placă și