STRATEGII DE AMELIORARE A CRIZEI ORGANIZAȚIONALE

PRIN GÂNDIRE POZITIVĂ

 
TEZĂ DE MASTER ÎN PSIHOLOGIE
 Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. Strategii și politici de management anticriză în organizații/instituții
1.1. Abordări teoretice ale culturii organizaționale
1.2. Crize organizaționale în instituții școlare: cauzele apariției, manifestări, posibilități de
gestionare
1.3. Forța gândirii positive în rezolvarea problemelor organizaționale
1.4. Gândirea pozitivă și efectele ei în prevenirea și suprimarea crizelor organizaționale în
instituțiile de învățământ preuniversitar
CAPITOLUL II. Studierea experimentală a circumstanțelor de criză organizaţională a
pedagogilor de la Liceul Teoretic ”Pantelimon Halippa” din satul Cubolta, raionul
Sângerei
2.1. Particularitățile crizei în colectivul de pedagogi. Manifestarea sindromului „arderii
profesionale”
2.2.Strategii de redresare a situației de criză prin plan strategic de acțiune pentru gestionarea
climatului socio-psihologic
2.3.Confirmarea experimentală a activităților desfășurate în vederea ameliorării situației de
depăşire a crizei organizaționale
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
• Problema investigaţiei: cercetarea cauzelor de apariţie a crizelor
organizaționale, a sindromului “ardere profesioanlă” în rândurile
cadrelor didactice; desfăşurarea unor activităţi de prevenire și de
depășire a sindromului de ardere prin gândirea pozitivă
• Obiectul cercetării: crizele organizaționale, strategiile de
depăşire a acestor crize prin gândire pozitivă la cadrele didactice
din învăţământul preuniversitar.
• Scopul cercetării: determinarea şi validarea experimentală a
strategiilor de ameliorare a crizei organizaţionale prin gândire
pozitivă în activitatea pedagogilor.
Obiectivele investigaţiei

• cercetarea şi analiza literaturii teoretice având drept subiect crizele

organizaţionale şi forţa gândirii pozitive în redresarea lor;
• identificarea esenţei, factorilor şi a tipurilor de criză organizaţională;

• examinarea formelor de manifestare a crizelor organizaţionale în

instituţiile de învăţământ preuniversitar;
• studierea cauzelor de apariţie a sindromului “ardere profesională la
cadrele didactice din învăţământul preuniversitar;
• promovarea unui şir de activităţi pentru a preveni şi diminua crizele
individuale ale cadrelor didactice exprimate în sindromul “arderii
profesionale” prin gândire pozitivă
 Etapele investigaţiei:
• cercetarea literaturii teoretice referitor la crizele organizaționale în instituțiile
școlare, importanța gândirii pozitive în ameliorarea situației de criză personală
• analiza situației de criză organizațională de la Liceul Teoretic din s. Cubolta, r.
Sîngerei;
• promovarea unui șir de activități destinate remedierii situației de criză
organizațională (sindromul arderii profesionale), prin care trec unii pedagogi
de la liceul susnumit;
• cercetarea situației după desfășurarea activităților;

• prezentarea unor recomandări de prevenire a sindromului arderii profesionale

Baza experimentală a cercetării : echipa de profesori de la Liceul Teoretic

”Pantelimon Halippa” din s. Cubolta, r. Sîngerei
 STUDIEREA EXPERIMENTALĂ A CIRCUMSTANȚELOR DE ARDERE PROFESIONALĂ A
PEDAGOGILOR DE LA LICEUL TEORETIC ”PANTELIMON HALIPPA” DIN SATUL CUBOLTA,
RAIONUL SÂNGEREI

2.1 Particularitățile crizei în colectivul de pedagogi. Manifestarea

sindromului ”arderii profesionale”
 2.2. Strategii de redresare a situației de criză
Plan strategic de acţiune pentru climatul
psihologic de protecţie socială
   Țintă   Rezultat
№ Eveniment estimat Implementarea managementului profesional
1. Construcţia unei echipe Instruire Formarea relațiilor de
al sănătății cadrelor didactice a avut succes
încredere în echipă, în prezența următoarelor condiții
capacitatea de a lucra în
echipă organizatorice și pedagogice:
- organizarea suportului psihologic și
2. Formarea bazelor Consiliul Actualizarea
interacțiunii constructive pedagogic potențialul
pedagogic individual pentru activitatea
și creșterea stimei de sine personal al cadrelor didactice;
a profesorilor profesorilor
- organizarea de perfecţionare a cadrelor
3. Construirea unei Antrenament de dezvolta didactice-psihologi, asigurarea lucrărilor
interacțiuni eficiente în joc abilitate de lucru în
echipă în sistemul echipă privind protecţia sănătăţii cadrelor didactice;
„administrator – - însuşirea de către cadrele didactice a
profesor”.
4. Atelier
metodelor de activitate şi comunicare
Organizarea dezvoltării Eliberarea tensiunei
unui sistem de grupului necesare dezvoltării profesionale în
generalizare și
diseminare a experienței
Formarea capacității
de a se bucura de
continuare, prevenirii deformării
pedagogice pozitive succesul colegilor profesionale, păstrării şi dezvoltării sănătăţii
5. Formarea unui climat Consiliul Dezvoltarea metode și profesionale şi asigurării capacităţii de
socio-psihologic pedagogic tehnici de armonizare
favorabil în cadrul a relațiilor în echipă
muncă.
personalului didactic
 2.3. Confirmarea experimentală a activităților desfășurate în vederea
ameliorării situației de depăşire a crizei profesionale

Rata epuizării Rata eficacității profesionale

Nivel scăzut Nivel mijlociu Nivel înalt
Scară Nivel scăzut Nivel mijlociu Nivel inalt
Scară Până
După Până la După Până După Până la După Până la După Până la După
la
exp. exp. exp. la exp. exp. exp. exp. exp. exp. exp. exp.
exp.
Eficacitatea
30 % 4% 36 % 9% 34 % 87 %
Epuizare 12 % 45 % 43 % 40 % 45 % 15 % profesională

Rata depersonalizării
Indicator integral al gradului de criză organizaţională
Nivel scăzut Nivel mijlociu Nivel înalt
Scară Până Scară Nivel scăzut Nivel mijlociu Nivel înalt
După Până la După Până la După Până la După Până la După Până la După
la
exp. exp. exp. exp. exp. exp. exp. exp. exp. exp. exp.
exp.
Criză
Depersonalizare 14 % 53 % 36 % 27 % 50 % 20 % 9% 63 % 30% 17 % 61% 20 %
organizaţională
 Din cele prezentate în acest capitol putem trage următoarele concluzii:
 În urma participării la şedinţele Programului de prevenire şi diminuare crizei
organizaţionale, cadrele didactice au demonstrat o scădere a nivelului dat. Subiecții au
devenit mai echilibraţi emoţional, mai empatici, mai predispuşi spre comunicare cu alţi
oameni, ceea ce vorbeşte despre o modificare a atitudinii faţă de munca îndeplinită.
 Odată cu restabilirea calmului şi a controlului asupra emoţiilor și gândirii pozitive, a fost
posibilă reevaluarea priorităţilor în munca îndeplinită, ceea ce a permis programarea mai
eficientă a timpului şi a activităţilor. S-a constatat la ei şi diminuarea componentelor
sindromului arderii emoţionale, şi anume: epuizarea emoţională, depersonalizarea şi
reducerea realizărilor personale.
 La cadrele didactice, odată cu scăderea nivelului arderii emoţionale, a scăzut şi nivelul
stresului, ceea ce susţine ideea existenţei unei relaţii dintre aceste două variabile, precum şi
a faptului că ele se pot influenţa – opinie înaintată de noi.
 În urma participării la şedinţele trainingului, odată cu scăderea arderii emoţionale, se
observă o creştere a satisfacţiei în muncă. Aceste date susţin ipoteza înaintată de noi,
precum că nivelul înalt al arderii emoţionale conduce la dezvoltarea insatisfacţiei în muncă.
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Analiza rezultatelor teoretice şi empirice ne-a permis să formulăm

următoarele concluzii generale.
1.Rezultatele demersului formativ şi de control demonstrează că activităţile
utilizate în cadrul şedinţelor de training trebuie să fie orientate spre:
 familiarizarea cu noţiunea de ardere emoţională (cunoaşterea cauzelor,
caracteristicilor şi consecinţelor) şi diminuarea sindromului;
 dezvoltarea competenţelor emoţionale de gândire pozitivă;
 micşorarea nivelului de stres şi controlul emoţiilor prin adoptarea
mecanismelor coping specifice;
 creşterea autoaprecierii; dezvoltarea gândirii pozitive;
 consolidarea abilităţilor sociale şi de sănătate.
1.Datele obţinute în urma realizării Programului de prevenire şi diminuare a
sindromului arderii profesionale denotă impactul benefic al strategiilor
aplicate în prevenirea şi reducerea nivelului de ardere emoţională la cadrele
didactice liceale. Prin urmare, programul realizat s-a dovedit a fi eficient.
2.Programul de prevenire şi diminuare a sindromului arderii profesionale,
proiectat teoretic şi verificat experimental, poate fi utilizat în scopul de
reducere şi profilaxie a arderii emotionale la cadrele didactice. Prin aplicarea
lui, vor deveni cunoscute simptomele şi caracteristicile sindromului, se vor
consolida cunoştinţele despre controlul emoţiilor, se vor dezvolta
competenţele emoţionale, se va facilita procesul de profilaxie şi depăşire a
situaţiilor stresogene, se vor dezvolta mecanisme coping; se va consolida
încrederea în forţele proprii şi va creşte autoaprecierea, iar ca rezultat,
programul va ajuta în diminuarea nivelului sindromului arderii profesinale.
 Recomandări practice

1. Persoanele cu profesii din domeniul educațional au un nivel ridicat al stresului şi un nivel

crescut al anxietăţii. De aceea trebuie să înveţe să utilizeze strategii de coping eficiente,
solicitând consiliere psihologică sau intervenţii psihoterapeutice pentru evitarea arderii
profesionale. De asemenea, la nivelul grădinițelor şi şcolilor se impune optimizarea
managementului grupului, clasei, managementului şcolii şi a climatului şcolar.

2. Tocmai de aceea se cere ca, prin sistemul de formare iniţială şi mai ales prin sistemele de
formare continuă, cadrele didactice să beneficieze de o pregătire psihopedagogică mai intensă
în domeniul managementului educaţional, al gestionării disciplinei elevilor şi al gestionării
conflictelor. În prezent, aceasta se poate realiza mai ales prin pregătirea în cadrul masteratelor
şi prin cursuri de formare cu un curriculum specific.

3. Utilizarea programului de diminuare şi prevenire a sindromului arderii profesionale de către

serviciile resurse umane din cadrul instituţiilor de învăţământ, cu scopul de profilaxie şi
reducere a gradului de afectare cu ardere a cadrelor didactice;
4. Utilizarea datelor, probelor psihodiagnostice în procesul de formare a specialiştilor în domeniile
resurse umane, psihologie, asistenţă socială şi în formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice;

5. Instruirea pentru intervenţie în caz de ardere trebuie să fie planificată şi desfăşurată în funcţie
de disponibilitatea participanţilor în ceea ce priveşte timpul. Acest lucru înseamnă că nu doar
durata fiecărei şedinţe, dar întregul program de instruire ar trebui să fie organizat în funcţie de
nevoile şi resursele de timp ale profesorilor;

6. Interacţiunea directă dintre profesori şi moderator nu este crucială doar pe durata trainingului,
ci şi între acestea. Moderatorul ar putea, spre exemplu, susţine profesorii în implementarea
strategiilor de prevenire şi/sau diminuare a sindromului arderii profesionale. Contactul poate fi
menţinut prin telefon, e-mail sau alte modalităţi;

7. Pentru asigurarea unui nivel înalt a randamentului de învăţare, metodele de instruire trebuie să
fie alese cu gândul la beneficiarii trainingului. De aceea, este recomandabilă adaptarea în caz de
necesitate a tehnicilor utilizate.