Raportul majoritate/minoritate.

Raportul majoritate/minoritate.

Verificat: Raețchi Irina

Elaborat: Calancea Valeria MK-192
Verificat : Raețchi Irina
Elaborat: Calancea Valeria MK-192
 Introducere
• Raportorul Special pentru problemele minorităților a efectuat o vizită
oficială în Republica Moldova, în perioada 20-29 iunie 2016, la invitația
Guvernului. Ea a vizitat Chișinăul și diverse regiuni și localități cu
populații minoritare, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia,
Bălți, Chetrosu, Edineț, Hincăuți, Orhei, Otaci, Schinoasa, Soroca,
Taraclia și regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Ea a avut
consultări la scară largă cu sute de părți interesate, inclusiv miniștri și
oficiali guvernamentali de rang înalt de la Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Educației, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Protecției
Sociale, Ministerul Culturii, bașcanul adjunct al Găgăuziei și autoritățile
de facto din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Ea s-a întâlnit
cu reprezentanți ai Biroului Relații Interetnice, Consiliului Egalității,
Biroului Avocatului Poporului, Procuraturii Generale, Biroului Național
de Statistică și ai Curții Constituționale. Ea a avut consultări cu
reprezentanți ai societății civile și ai comunităților de minorități, lideri
religioși, actori politici, membri ai comunității diplomatice, reprezentanți
ai agențiilor Organizației Națiunilor Unite și cu alți actori naționali și
internaționali.
 Metodologia
• Analiza Republicii Moldova făcută de Raportorul Special se
bazează pe Declarația privind drepturile persoanelor care
aparțin minorităților naționale sau etnice, religioase și
lingvistice și pe alte standarde internaționale din care ea a
identificat patru domenii de interes: (a) protejarea supraviețuirii
unei minorități prin combaterea violenței împotriva ei și
prevenirea genocidului; (b) protejarea și promovarea identității
culturale a grupurilor minoritare, precum și dreptul de a se
bucura de identitatea lor colectivă și de a respinge asimilarea
forțată; (c) garantarea drepturilor la nediscriminare și egalitate,
inclusiv eliminarea discriminării structurale sau sistemice și
promovarea acțiunii pozitive atunci când este necesar; și (d)
garantarea dreptului la participarea efectivă a minorităților la
viața publică, în special, în ceea ce privește deciziile care le
afectează. Ea aplică o perspectivă de gen în toate domeniile
muncii sale.
 Drepturile minorităților: cadrul legal și
instituțional
• În ultimii ani, Republica Moldova a făcut pași
importanți în vederea consolidării protecției și
promovării drepturilor minorităților prin
adoptarea de legi relevante, stabilirea
planurilor și crearea unor instituții ad-hoc. În
2012, a fost adoptată Legea nr. 121 privind
asigurarea egalității. Aceasta oferă un cadru
cuprinzător pentru combaterea discriminării și,
în 2013, a servit drept ghid pentru crearea unui
organism specializat, Consiliul pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și
asigurarea egalității ("Consiliul Egalității")
Minorități religioase

Republica Moldova găzduiește o gamă

largă de religii și grupuri de credință și
drepturile minorităților religioase par
să fie, în mare măsură, respectate.
Majoritatea reprezentanților religioși
consultați au indicat că există o
conviețuire pașnică între grupurile
religioase, deși au admis că a existat o
lipsă de cunoaștere reciprocă și
schimb între ei.
 Participarea publică a minorităților
• Participarea deplină și egală a minorităților
în viața publică, inclusiv participarea
politică la nivel național, regional și local,
este un pilon fundamental al drepturilor
minorităților. O problemă esențială,
subliniată de marea majoritate a
interlocutorilor, a fost subreprezentarea
minorităților în instituțiile politice, în
special, în Guvern, și ceea ce a fost descris
de unii ca fiind marginalizarea și excluderea
regiunilor cu populații minoritare din
procesele de luare a deciziilor la nivel
național
 Concluzii
• Republica Moldova este o societate multi-etnică, inter-religioasă și
multiculturală în care identitățile individuale ale persoanelor care aparțin
minorităților sunt adesea multiple și în mai multe straturi. Este esențial ca
această diversitate inerentă sa fie valorificată ca un atu important al țării. Cu
toate că în mare parte relațiile inter-etnice și interconfesionale pașnice
prevalează și există un cadru legislativ care să conducă, în general, la
protecția drepturilor minorităților, există o profundă divizare de-a lungul
liniilor etnice, lingvistice și a altor linii comune, care, fiind dublată de
instabilitatea politică și financiară, precum și de politizarea utilizării limbilor,
a dus la tensiuni sporite în ultimii ani ce ar putea amenința coexistența
pașnică în cazul în care acestea nu sunt rezolvate în mod corespunzător.