Hidrocarburile

saturate.Alcanii.Importanța
studierii chimiei organice

Elaborat:Carbune Valeria
Eleva grupei :204
Hidrocarburile sunt compuși organici în ale căror
molecule se regăsesc doar din atomi de carbon și de 
hidrogen.[1]:620 Acestea conțin un schelet format din atomi
de carbon - numit catenă, legați între ei prin legături
simple, duble sau triple, legăturile rămase fiind ocupate de
atomi de hidrogen. În general, hidrocarburile sunt 
combustibili.
Prin sisteme de hidrocarburi se înțelege amestecul de
hidrocarburi, heterohidrocarburi, inclusiv impuritățile, cu
excepția apei.
Se cunosc azi peste 30000 de hidrocarburi clasificate în
mai multe clase, după principalele lor caracteristici.
Hidrocarburile saturate sunt cele mai simple dintre
speciile de hidrocarburi. Sunt compuse în întregime din 
legături simple și sunt saturate cu atomi de hidrogen.
Formula pentru hidrocarburi saturate aciclice (adică alcani
) este 2CnH2n+2.:623 Cea mai generală formă de hidrocarburi
saturate este CnH2n+2(1-r), unde r este numărul de inele. Cei
cu exact un inel sunt cicloalcanii. Hidrocarburile saturate
sunt baza combustibililor petrolieri și se găsesc fie ca
specii liniare, fie ramificate. Reacția de substituție este
proprietatea caracteristicilor acestora (cum ar fi reacția de
clorare pentru a forma cloroform). Hidrocarburi cu
aceeași formulă moleculară, dar diferite formule
structurale se numesc izomeri structurali.[1]:625 Așa cum
este prezentat în exemplul de 3-metilhexan și omologii săi
superiori, hidrocarburile ramificate pot fi chirale.[1]
:627
 Hidrocarburi saturate chirale constituie lanțuri laterale
de biomolecule precum clorofila și tocoferolul.
Chimia organică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul structurii,
proprietăților, reacțiilor (de sinteză, de descompunere, etc) a compușilor organici.
[1]
 Studiul structurii determină formulele chimice pe baza compoziției chimice.
Studiul proprietăților include cele fizice, chimice și evaluarea reactivității chimice.
Studiul reacțiilor include sinteze chimice de produși naturali, medicamente,
polimeri.
Printre compușii organici se numără hidrocarburile (compuși formați doar din 
carbon și hidrogen), dar și o gamă largă de substanțe derivate de la hidrocarburi,
care pot conține și oxigen, azot, sulf, fosfor, halogeni sau bor, precum și alte 
elemente, dar în cantități mult mai mici.. Conexiunea cu chimia anorganică e
realizată prin chimia organometalică, ca o știință de trecere între chimia
anorganică și organică. De asemenea, se mai studiază și metaloizii ca elemente
din constituția compușilor organici.
Diversitatea structurală a compușilor organici asigură o gamă largă de aplicații în
diferite domenii de activitate prin fabricarea la nivel industrial a multor produse
comerciale (precum cele farmaceutice, petrochimice și derivați ai lor, plastice și 
explozivi). De asemenea, chimia organică este o știință de legătură, fiind punctul
de plecare pentru alte științe: chimia organometalică, biochimia, farmacologia,
chimia polimerilor, știința materialelor, etc.
Alcanii (cunoscuți și sub denumirea de parafine) sunt hidrocarburi saturate 
aciclice, fiind alcătuiți din atomi de carbon și de hidrogen aranjați într-o catenă
liniară sau ramificată. Alcanii sunt considerați ca fiind cei mai simpli compuși
organici, deoarece în structura lor se regăsesc doar legături simple de tipul
carbon-hidrogen și carbon-carbon, iar atomii de carbon se află în starea de 
hibridizare sp3. Alcanii au formula generală CnH2n+2, iar această clasă de
hidrocarburi începe cu cel mai simplu compus organic, metanul (CH4), pentru
care n = 1. Așadar, primul reprezentat al seriei omoloage este metanul, iar
următorii trei termeni ai seriei omoloage sunt: etanul (C2H6), propanul (C3H8) și 
butanul (C4H10).
Alcanii sunt adesea priviți ca și compuși de bază în chimia organică, deoarece
majoritatea compușilor organici pot fi priviți ca derivați ai alcanilor, în molecula
cărora se grefează diverse grupe funcționale. Denumirea de grupă alchil, în
general simbolizată R, face referire la acea grupă care provine structural de la
catena unui alcan. Alcanii superiori (cei care au catena formată din mai mult de 17
atomi de carbon) reprezintă o categorie aparte de alcani, întrucât aceștia sunt
compuși solizi în condiții standard de temperatură și presiune.
Alcanii nu sunt foarte reactivi și au o activitate biologică limitată. Principalele surse
comerciale de alcani sunt petrolul și gazele naturale.
Din toate timpurile, chimia a fost larg răspîndită în activitatea
omului. Încă în antichitate apăreau meșteșuguri la baza cărora
se afla chimia, cum ar fi: dobîndirea metalelor, a sticlei, a
obiectelor din ceramică.
Un rol importat îl are anume chimia organică. Unele substanţe
organice îi sunt cunoscute omului zeci de ani, altele numai se
studiaza, iar celelalte încă aşteptă rîndul său. Dar un lucru este
sigur: chimia organică niciodată nu se va putea epuiza.
Diversitatea ei se ascunde în natura ei.
Consider că este important să ştim că alimentele,
îmbrăcămintea, încălțămintea, medicamentele, coloranţii, detalii
de construcții, electrice, radiotehnice și TV, fibrele sintetice,
materialele plastice, cauciucul şi explozivi – este doar o listă
incompletă a ceea ce oferă chimia organică omului.
Concurînd cu însăşi natura, chimiştii-organici au sintezat
diverse legături care dispun de proprietăţi necesare şi folositoare
omului. Un exemplu ar fi coloranţii chimici care, după aspect
 frumos şi diversitate, depăşesc cei naturali; un arsenal imens de
produse medicamentoase care ajută la tratarea bolilor umane;
produsele sintetice de curăţenie, detergenţii, cu care nu poate
concura săpunul simplu şi multe altele. Toate aceste substanţe
într-atît au pătruns în vieţile noastre, încît nici nu ne mai putem
imagina viaţa fără ele.
Chimia oferă în mîinile omului oportunităţi şi puteri uriaşe, dar
necesită o utilizare responsabilă şi competentă!