TEMA 2: Guvernanţa corporativă: abordări

generale
1.1. Conceptul de guvernanţa corporativă
1.2. Principiile Guvernanţei corporative
1.3. Modele de guvernanţă corporativă
1.4. Efecte ale calității Guvernanței Financiare Corporative
Conceptul de guvernanţă corporativă
Prin Guvernanța corporativă se înțelege organizarea

propriilor structuri de putere în vederea protejării

intereselor tuturor părților implicate în activitatea
întreprinderii: acționari, salariați, manageri,
creditori, furnizori, clienți, guvern,etc.
 Fructificarea investiției
realizate

Acționari
Recompensarea
abilităților și
competențelor Manageri

Condiții bune de salarizare

și mediu de lucru adecvat
și sigur
Angajații

Interese
Produse și servicii de
Stakeholderi

calitate
Clienți

Contracte
stabile
Furnizori

Creșterea calității vieții din

regiunea respectivă
locala
Guvernul și comunitatea
Banca Mondială defineşte Guvernanța corporativă ca fiind o „combinaţie
de legi, regulamente şi coduri de conduită adoptate în mod voluntar, care
asigură companiei posibilitatea de a atrage capitalul financiar şi uman
necesar activităţii sale şi posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în
mod eficient astfel încât să îşi asigure existenţa prin generarea de
valoare pe termen lung pentru acţionarii săi şi societate în ansamblu”
Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), în anul
2009, defineşte guvernanţa corporativă ca fiind sistemul prin care sunt
stabilite obiectivele unei companii, precum şi modul în care acestea se
realizează şi se monitorizează. Banca Federală din Richmond consideră
guvernanţa corporativă ca fiind „modalitatea prin intermediul căreia
consiliul de administraţie şi de supraveghere al unei companii stabileşte şi
urmăreşte îndeplinirea obiectivelor, oferind în acelaşi timp distincţia între
management şi acţionariat. Aceasta include stabilirea şi menţinerea unor
mecanisme independente de validare în cadrul organizaţiei care asigură
fiabilitatea sistemului de control utilizat de către board”.
Guvernanța corporativă financiară reprezintă o combinaţie de legi,
regulamente, instrucțiuni şi metodologii utilizate de către conducerea
întreprinderii cu scopul de a atrage capitalul financiar necesar derulării
eficiente și ritmice a activităţii, de a repartiza judicios resursele
financiare și de a realiza un control riguros asupra utilizării pe destinații
a acestora, astfel încât să se asigure generarea de plus valoare pe
termen lung, creșterea bunăstării acţionarilor şi a societății în
ansamblu.
 Guvernanţa corporativă reprezintă modalităţile prin care
furnizorii de resurse financiare ai unei companii se asigură că
vor primi beneficiile la care se aşteaptă făcând această
investiţie. [”The Journal of Finance", Shleifer and Vishny, 1997,
pag. 737]
Guvernanţa corporativă poate fi definită ca ansamblul relaţiilor unei companii cu
acţionarii săi, sau mai pe larg, cu societatea pe ansamblu. [Financial Times, 1997]
Guvernanţa corporativă este un set de reguli conform cărora firmele sunt conduse şi
controlate, este rezultatul unor norme, tradiţii şi modele comportamentale dezvoltate
de fiecare sistem legislativ. [Preda Report, Italia, 1999]
Prin Guvernanţa corporativă se realizează
conducerea în ansamblu a întregii organizaţii prin
acceptarea funcţionării tuturor componentelor
interne, precum şi implementarea managementului
riscului, a sistemului de management financiar şi
control intern, inclusiv a auditului intern. Astfel, în
practică, termenul de guvernanţă este folosit parţial
cu sensul de control care poate lua diverse forme:
controlul total sau parţial al proprietarului afacerii,
controlul acţionarilor minoritari, controlul prin
procură, managementul controlului.
În funcţie de puterea deţinută şi controlul asupra resurselor
întreprinderii stakeholderii se împart în:
primari şi secundari în funcţie de legăturile acestora cu
întreprinderea.
 Stakeholderii primari ai companiei

proprietari

angajați furnizori

Întreprindere

comunitate clienți
 Acționari

Faza de înființare Creditori

Clienți

Acționari

Creditori

Faza de creștere
Angajați

Furnizori

Ciclul de viață al Angajați

companiei

Comunitate

Faza de maturitate Furnizori

Sindicate

Guvern

Acționari

Angajați

Faza de creștere Furnizori

Creditori

Clienți
Conform Codului de Guvernanță corporativă ( CNPF):
Principalele obiective ale guvernanţei corporative sunt crearea unui sistem
eficient pentru garantarea siguranţei fondurilor oferite de acţionari şi utilizarea
acestora în mod eficient, reducerea riscurilor pe care investitorii nu sunt capabili să
le anticipeze şi/sau nu doresc să le accepte şi a căror gestionare pe termen lung de
către investitori provoacă reducerea atractivităţii investiţionale a societăţii şi a valorii
acţiunilor sale.
 1.2 Principiile guvernanţei corporative, stabilite de OECD
(1999) constituie un ghid util în implementarea guvernanţei
corporative la nivelul fiecărei ţari (www.oecd.org)

Principiul 1. Asigurarea cadrului pentru aplicarea unui sistem eficient de

guvernanţă corporativă. Guvernanta corporativă promovează transparenţa şi
eficienţa pieţelor, în care există o delimitare clară a responsabilităţilor dintre
organele de supervizare, reglementare si implementare, cu scopul de a apăra
interesul public.

El trebuie să fie compatibil cu statul de drept și să garanteze o supraveghere și

o punere în aplicare eficace a cadrului juridic, reglementar și instituțional pe
care participanții la piață financiară se pot baza.
 Principiul 2. Respectarea drepturilor acţionarilor şi tratamentul echitabil al

acestora

 dreptul la metode sigure de înregistrare ca acţionar/asociat;

 dreptul la informaţii relevante asupra mersului companiei, in timp util si regulat;
 dreptul de participare si de vot în AGA si dreptul de a fi informat cu privire la regulile
şi procedurile de vot aplicabile unor astfel de întâlniri;
 dreptul la o parte din profitul societăţii;
 dreptul de a participa şi de a fi suficient informat cu privire la schimbările din cadrul
companiei: modificări ale statutului, autorizarea emiterii de acţiuni noi;
 dreptul de a pune întrebări acţionariatului, inclusiv cu privire la raportul auditorului
extern;
 dreptul de a participa la luarea de decizii strategice, cum ar fi alegerea
Consiliului de Administraţie sau de a-si exprima opinii cu privire la
remunerarea membrilor consiliului de administraţie si a conducerii executive;
 Tuturor acţionarilor din aceeaşi clasă trebuie sa li se aplice un tratament egal
(inclusiv celor minoritari și acționarilor străini).
 Utilizarea informaţiei confidenţiale, interne, în interes propriu, pentru obţinerea
anumitor avantaje, trebuie interzisa.
 Acţionarii minoritari trebuie protejaţi de acţiunile abuzive ale acţionarilor care
deţin controlul.
 Toți acționarii ar trebui să aibă oportunitatea de a obține despăgubiri efective
pentru încălcarea drepturilor lor.
 Principiul 3. Respectarea drepturilor şi intereselor tuturor
stakeholderilor (deţinătorilor de interese):
Recunoaşterea drepturilor care revin categoriilor de stakeholderi
(părţi implicate), care acţionează în relaţie cu întreprinderea. Aceste
drepturi trebuie reglementate prin acorduri mutuale, astfel încât toţi
agenţii economici aflaţi în postură de stakeholderi să participe activ
la crearea de plus valoare şi să asigure o bună stare de sănătate
financiară a întreprinderii.
 Principiul 4. Transparenţa şi prezentarea corectă a informațiilor.
guvernanta corporativa trebuie sa asigure ca toate informaţiile cu privire acţiunile
companiei sunt publicate la timp
Informaţiea necesară a fi prezentata:
•Rezultatele operaţionale şi financiare ale companiei;

• Obiectivele companiei;
• Structura acţionariatului;
• Politica de remunerare a membrilor Consiliului de Administraţie;
• Tranzacţiile cu părţile afiliate;
• Elemente de risc viitor;
• Aspecte legate de angajaţi şi părţi interesate, etc.
 Principiul 5: Definirea de roluri şi responsabilităţi clare pentru Consiliul
de Administraţie, trebuie să asigure conducerea strategică a companiei și
supravegherea efectivă a conducerii, precum și responsabilitatea
consiliului de administrație față de companie și acționarii acestora.
Rolul Consiliului de Administraţie rezidă în funcţiile pe care acesta le
îndeplineşte, între care se pot menţiona:
 Elaborarea, revizuirea şi coordonarea strategiei întreprinderii, planurilor
principale de acţiune, politicii de gestiune a riscului, bugetului anual;
 Definirea obiectivelor, monitorizarea implementării lor, analiza şi con­trolul
rezultatelor;

 
 Recrutarea managerilor principali, stabilirea remuneraţiei acestora, su­
pravegherea activităţii lor, precum şi elaborarea şi aplicarea unor măsuri de
sancţionare şi/sau de înlocuire a acestora, conform prevederilor din contractul
de management;
 Armonizarea politicii de remunerare a principalilor directori şi administratori
cu interesele pe termen lung ale societăţii şi acţionarilor;
 Elaborarea şi aplicarea unei proceduri de numire şi de alegere a
administratorilor, într-o manieră clară şi transparentă;
 Supravegherea practicilor guvernanţei corporatiste aplicate de întreprindere şi
efectuarea schimbărilor care se impun;
 Supravegherea şi medierea eventualelor conflicte de interes dintre
manageri, administratori şi acţionari;
 prevenirea abuzurilor comise în cadrul tranzacţiilor iniţiate de
grupurile de interes;
 asigurarea integrităţii sistemelor de contabilitate şi de comunicare
financiară a societăţii, a gradului de dotare cu sisteme de gestiune
a riscurilor şi de control financiar, precum şi a respectării aplicării
normelor de drept.
Principiul 6. Integritatea şi comportamentul etic: promovarea corectitudinii,
transparenței și responsabilității la nivel de companie.

Codul de conduita cuprinde valori, precum:

 Respect reciproc, onestitate si integritate
 Respectarea opiniilor altora și demnitatea lor personala, dreptul la propria
imagine și la protecția informațiilor personale.
 Intoleranța discriminării sau hărțuirii pe seama naționalității, culturii, religiei,
sexului, vârstei sau handicapului fizic.
 Angajarea, promovarea și evaluarea salariaților se bazează exclusiv pe criterii
de performanță, etc.
 1.4 Modele de Guvernanţă Corporativă şi sursele de
finanţare specifice
1. Modelul outsider (anglo–american) – este un model deschis, caracterizat
de existența acționariatului dispersat, în care domină acționari individuali,
străini, care nu sunt legați de corporație prin interese de afaceri.

Obiectivul urmărit de corporaţiile care aplică această abordare de

guvernare este maximizarea valorii acțiunilor (shareholder value).
În modelul de guvernanță centrat pe acționari, se încearcă maximizarea cursului bursier al titlurilor deținute de acționarii
unei întreprinderi prin instituirea unei ordini care presupune, mai întâi, alinierea intereselor administratorilor cu cele ale
acționarilor-investitori. Modelele de guvernanță care urmează această abordare, în special în ceea ce privește
reglementarea transparenței și a remunerării administratorilor, sunt călăuzite de obiectivul maximizării valorii
acționariale (shareholder value).
2. Modeluil insider ( Europa, Asia-Pacific)

Caracterizat de prezența acționarilor care activează în

interiorul corporației și se află în relații directe de
afaceri cu aceasta.
 Specificul modelului outsider (anglo–american)
Puterea de decizie este acaparată de către manageri (datorită
gradului ridicat de disipare a acţionarilor şi puterea de
influenţă redusă a acestora)
Managerii urmăresc reinvestirea profitului şi nu distribuirea
dividendelor;
Consiliul de administraţie are rolul decisiv în gestionarea
activităţii: supravegherea managementului, controlul
performanţei financiare, garantarea respectării legii,
înţelegerea responsabilităţii sociale a entităţii.
Angajaţii nu au dreptul să participe la luarea deciziilor
strategice (part. La luarea deciziilor de producţie şi sunt
remuneraţi în funcţie de performanţele companiei.)
 Legăturile organizaționale ale întreprinderii sunt
formalizate în două categorii de raporturi de mandat:
(i) cele stabilite între acționari și administratori,
(ii) cele instituite între administratori și manageri.
Astfel, ia naștere o structură ierarhizată pe trei niveluri:
acționari – administratori – manageri.
Specificul acestui model sunt
1. Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:

- să se asigure că acţionarii deţin informaţii cu privire la riscurile, performanţele şi

perspectivele organizaţiei, garantând prin activitatea sa că managerii iau decizii în

scopul maximizării averii acţionarilor;
- supravegherea managementului, controlul performanţei financiare, garantarea

respectării legii şi înţelegerea responsabilităţii sociale a entităţii.

1. Consiliul de administraţie cuprinde 2 categorii de directori: executivi, interni şi

nonexecutivi, externi.
2. Cadrul legislativ protejează interesele tuturor acţionarilor, inclusiv a celor minoritari,
prin intermediul normelor de protecţie a acţionarilor minoritari.
Argumentele

 Argumentele sale favorabile derivă din structura

acționarială dispersată, care reclamă o piață de capital

puternică și lichidă, standarde înalte de raportare
financiară, transparență a întreprinderilor față de piață
și existența a ceea ce se cheamă market for corporate
control, ca mecanism util de disciplinare a derapajelor.
 Dezavantajele Modelului anglo/american

- Influenţa relativ redusă a acţionarilor în

adoptarea deciziilor, agenda adunării generale
fiind stabilită de membrii Consiliului de
administraţie.
2. Modelul de guvernanţă continental-european
Obiectivul: maximizarea beneficiilor aduse tuturor grupurilor
de interesaţi, nu doar acţionarilor.
Diferențele față de modelul anglo-american constă în adăugarea
unei verigi suplimentare în nivelurile ierarhice, cea de-a patra,
reprezentată de salariați, ceea ce face ca la raporturile juridice
dintre acționari și administratori să adere și angajații, care ocupă
între 30% - 50% din locurile Consiliului de Supraveghere.
Particularităţile modelului de guvernanţă
continental-european constă în structura
destul de concentrată a acţionariatului, fiind
adesea întâlnite situaţii în care investitorii
instituţionali sau alţi proprietari dominanţi
deţin majoritatea drepturilor de vot din
cadrul adunării generale a acţionarilor.
:

Principalele caracteristici:
- piețele de capital pe care sunt prezente sunt mai puțin
dezvoltate,
- standardele de informare și transparență nu sunt atât de
înalte,
- băncile au nu numai un interes major în marile
întreprinderi, ci își asumă și un rol central de monitorizare
a activității lor.
 Sursele de finanţare

Caracteristic modelului outsider: finanțarea se realizează cu

precădere prin participarea investitorilor la capitalul social al

întreprinderilor (equity finance), de regulă prin achiziționarea de
titluri cotate la bursă. S-a creat, așadar, o dependență a
întreprinderii de resursele pieței și de semnalele acesteia:
semnalizând: prețurile ridicate ale acțiunilor unei întreprinderi
înseamnă că aceasta este profitabilă, iar prețurile scăzute indică o
performanță slabă, ceea ce le face vulnerabile în fața unor preluări.
 Caracteristicile financiare

Modelul outsider (American):

- Proporţia mare a capitalurilor proprii deţinute de
investitorii instituţionali (fondurile de pensii,
companii de asigurări, etc.)
- Rolul limitat al băncilor
 Modelul continental - european
Este un model închis (insider), există un număr
restrâns de creditori și participanți la capitalul
social (equity holders), iar monitorizarea este
delegată băncilor.
Modelul continental - european se caracterizează prin prezenţa acţionarilor
care activează în interiorul corporaţiei şi se află în relaţii directe de afaceri cu
aceasta. Acest sistem de guvernanţă se caracterizează prin existenţa unei
proprietăţi concentrate în interior, cu acţionari caracterizaţi de o atitudine
prudentă în afaceri şi care sunt interesaţi în principal de aplicarea strategiilor de
dezvoltare a corporaţiei pe termen lung, trecând în plan secund maximizarea
profitului. Acţionarii de tip insider nu agreează soluţiile de redresare a
activităţii cu preţul pierderii locurilor de muncă al angajaţilor, care se află în
postura de investitori chiar la întreprinderea în care lucrează.
 Particularităţile modelului european
- Structura concentrată a acţionariatului (un singur
acţionar deţine mai mult de 20% din dreptul de vot în
cadrul AGA)
 Caracteristici ale sistemelor de guvernanţă corporativă
Caracteristici Sistemul SUA, Marea Modelul European (insider)
Britanie
Proprietate Dispersată Concentrată
Control
-Separarea proprietăţii şi a Asocierea proprietăţii şi a
controlului controlului
-Stimulare redusă pentru Controlul exercitat prin părţi
investitori din afară (0utsiders) interesate (bănci, firme
de a se implica în controlul înrudite, salariaţi)
corupţiei

Finanţare Îndatorare redusă Îndatorare ridicată

Ponderea redusă a datoriilor în Ponderea ridicată a datoriilor în
capitalul propriu capitalul propriu
Apel la instrumente Apel redus la instrumentele
diversificate şi sofisticate de pieţei financiare
pe piaţa financiară
 Caracteristici ale sistemelor de guvernanţă corporativă

Caracteristici Sistemul SUA, Marea Modelul European

Britanie (insider)

Creştere Fuziuni şi achiziţii Creştere organică

 

Preluări Lipsa preluărilor ostile

Preluări ostile costisitoare şi
antagonice

Orientare  Termen scurt Termen lung

 Caracteristici ale sistemelor de guvernanţă corporativă
Caracteristici Sistemul SUA, Marea Modelul European (insider)
Britanie

Misiunea către interesul acţionarilor;

către interesul grupurilor de
stakeholders;
managementului active performante în
vederea sporirii valorii
administrarea afacerilor la
acţionarilor.
nivel corporativ în vederea
creşterii valorii adăugate
pentru stakeholders.
Strategia afacerii angajare redusă a
implicare activă, pe termen
lung, a stakeholders;
investitorilor pe termen lung;
elaborarea unor strategii de
elaborarea unei strategii
producţie şi operaţii focalizată
competitive, focalizată pe
pe calitatea şi volumul
profit şi piaţă.
vânzărilor.
 Caracteristici ale sistemelor de guvernanţă corporativă
Caracteristici Sistemul SUA, Marea Modelul European
Britanie (insider)

Stakeholders Interes focalizat pe Interes focalizat pe

acţionari grupurile de stakeholders
Slăbiciuni preluările pot crea situaţii
de monopol;

managerii pot deveni sistemul poate genera

interesaţi doar de propria conflicte;
bunăstare. este necesară restructurarea
obligaţiilor de natură
socială pentru a nu spori
excesiv costurile.
 Analiza comparată a sistemelor de guvernanţă anglo-american şi
continental-european
Aspecte specifice Modelul anglo-american Modelul continental-
european
1.Structura Acţionariat dispersat: dividendele Acţionariat concentrat:
acţionariatului prezintă prioritate dividendele nu prezintă
prioritate

2. Sistem de Un singur nivel de conducere: 2 nivele de conducere:

conducere Consiliul de administraţie format din: Consiliul de supraveghere;
1. Consiliu de Supraveghere, 2. Consiliul de Administraţie
Consiliul de Administraţie

3. Cooperarea Nesemnificativă Extinsă la nivel naţional

între partenerii
sociali
 Analiza comparată a sistemelor de guvernanţă anglo-
american şi continental-european

Aspecte specifice Modelul anglo-american Modelul continental-

european
4.Influenţa
Redusă, limitată extinsă
angajaţilor
5.Rolul
Rol redus al băncilor în Rol important în finanţare
instituţiilor de
credit sistemul de guvernanţă şi control
6. Rolul Bursei
Impact semnificativ în Impact mai redus
de valori
finanţarea corporativă
7. Mecanisme de
extern intern
control
 Procentajul companiilor listate la bursele de valori aflate sub
controlul unor acţionari majoritari în cadrul SUA sau al Europei, %

Ţara Ponderea Ţara Ponderea

companiilor companiilor

Austria 68 Spania 32,6

Belgia 65,7 Suedia 26,3

Germania 64,2 Marea Britanie 2,4

Italia 56,1 Nasdaq 2,0

Olanda 39,4 Nyse 1,7

 Concentrarea acţionariatului la cele mai puternic capitalizate 20 de
companii din ţările cu economii dezvoltate, %
Ţara Ponderea Ţara Ponderea
companiilor fără companiilor fără
acţionari acţionari
majoritari majoritari

Germania 50 Irlanda 65
Franţa 60 Norvegia 25
Italia 20 Spania 35
Marea Britanie 100 Danemarca 40
SUA 80 Olanda 30
Austria 65 Suedia 25
Canada 60    
Portugalia 10    
 Structura acţionariatului companiilor listate în ţările dezvoltate, %

Ţara Investitori Investitori Băncile şi Holdingurile Investitori

individuali instituţionali Guvernul străini

Australia 20 34 4 11 31
Canada 15 38 8 14 25
Marea 19 58 5 2 16
Britanie
SUA 51 41 3 0 5
Franţa 23 12 14 14 37
Germania 17 15 17 39 12
Italia 18 14 40 18 10
Suedia 23 30 8 9 30
Olanda 14 21 1 23 41
1.4. Efecte ale a calității Guvernanței Financiare Corporative

Implementarea guvernanței corporative, a principiilor de guvernanță are ca

efect:

- sporește atractivitatea investițională a întreprinderii, eficiența cu care

capitalul este alocat, monitorizat și utilizat.
- Asigură întreprinderea cu resursele financiare necesare modernizării
producției, creșterii competitivității producției, sporirea vânzărilor
și, respectiv majorarea rezultatelor financiare;
- Asigură transparența, sporește vizibilitatea și interesul față de
entitate, care în final conduce la internaționalizarea întreprinderii,
pătrunderea pe piața internațională și sporirea exporturilor;
- Sporește performanța financiară și socială a entității, răspunde cerințelor
tuturor părților implicate în activitatea întreprinderii;
- Asigură o gestiune eficientă a riscurilor, aplică soluții eficiente de ieșire
din criză;
- Asigură stabilitatea acționariatului și asigură un tratament echitabil al
acestora, asigură adoptarea unor decizii judicioase privind repartizarea
profitului între plata dividendelor și investiții pentru dezvoltare.
 Cercetările Băncii Mondiale privind respectarea principiilor Guvernanței
corporative
principii:
1. Protecţia drepturilor acţionarilor;
2. Tratamentul echitabil al tuturor acţionarilor
3. Rolul stakeholders
4. Informare şi transparenţă
5. Responsabilitatea Consiliului de Administraţie.

Coeficienţi de evaluare de la nivelul 1(cel mai slab) la nivel 5 (cel mai

bun), astfel:
- O (Observed) - Observat, 5 puncte;
-LO [Largely Observed) - Observat într-o mare măsură, 4 puncte;
- PO [Partially Observed) - Parţial observat, 3 puncte;
- MNO [Materially Not Observed) - Observat într-o mică măsură, 2
puncte;
- NO (Not Observed) - Neobservat, 1 punct.
 Principiul I. Protecţia drepturilor acţionarilor
Întrebările incluse în chestionar s-au referit la:
- implicarea acţionarilor în procesul decizional,
- drepturile de vot ale acestora şi maniera de exercitare,
- dobândirea sau pierderea controlului asupra corporaţiei prin intermediul
pieţei de capital, etc
1.Principiul protecţiei drepturilor acţionarilor
O LO PO MNO NO

Bulgaria   X      
 
Cehia   X    

Letonia   X      

Lituania   X      

România     X
   

Polonia X        

Slovacia     X
   

Slovenia   X      

Ungaria     X
   

Croaţia   X      

Bosnia şi Herţegovina   X      
 Participarea acționarilor la adoptarea deciziilor și în procesul de vot

Ţara Exercitarea de către acționari

Participarea acţionarilor în
a dreptului de vot
procesul decizional
O LO PO MNO NO O LO PO MN NO
O
Bulgaria    X          
  X
 
Cehia       X       X  
Letonia    X        X    
Lituania    X     X       
România   X         X      
Polonia   X         X      
Slovacia     X       X      
Slovenia   X         X      
Ungaria  X           X    
Croaţia    X       X      
Bosnia şi      X     X      
Herţegovina
 2. Tratamentul echitabil al tuturor acţionarilor

Ţara O LO PO MNO NO
Bulgaria   X      

Cehia     X    

Letonia   X      

Lituania   X      

România     X    

Polonia   X      

Slovacia   X      

Slovenia   X      

Ungaria   X      

Croaţia     X    

Bosnia şi        

Herţegovina X
 Factorii de impact asupra principiului asigurării principiului asigurării
tratamentului echitabil al acționarilor

Ţara Protecţia acţionarilor minoritari Distribuţia de documente şi

faţă de abuzurile acţionarilor materiale de interes către toţi
majoritari acţionarii
O LO PO MNO NO O LO PO MN NO
O
Bulgaria   X               X
Cehia       X         X  
Letonia   X         X      
Lituania   X         X      
România   X           X    
Polonia   X           X    
Slovacia     X       X      
Slovenia   X           X    
Ungaria   X           X    
Croaţia   X         X      
Bosnia şi     X           X  
Herţegovina
3. Principiul rolului grupurilor de interese stakeholders

Ţara O LO PO MNO NO
Bulgaria     X    
Cehia       X  
Letonia   X      
Lituania   X      
România   X      
Polonia X        
Slovacia   X      
Slovenia   X      
Ungaria   X      
Croaţia   X      
Bosnia şi        
Herţegovina X
 Factori cu impact asupra principiului respectării rolului stakeholders

Ţara
Oportunităţi pentru Sporirea performanţei
soluţionarea eficientă a mecanismelor de participare
plângerilor activă în procesul decizional
O LO PO MN NO O LO PO MNO NO
O
Bulgaria     X         X    
Cehia     X         X    
Letonia   X         X      
Lituania   X       X        
România   x             X  
Polonia X         X        
Slovacia   X         X      
Slovenia   X         X      
Ungaria   X         X      
Croaţia       X         X  
Bosnia şi   X           X    
Herţegovina
 Principiul informării şi transparenţei

Ţara O LO PO MNO NO
Bulgaria     X    
Cehia     X    
Letonia   X      
Lituania     X    
România     X    
Polonia   X      
Slovacia       X  
Slovenia     X    
Ungaria   X      
Croaţia       X  
Bosnia şi        
X
Herţegovina
 Factori cu impact asupra principiului informării şi transparenţei
Ţara
Onestitatea, punctualitatea şi
Independenţa auditului eficienţa costului accesului la
informații
O LO PO MNO NO O LO PO MNO NO

Bulgaria     X         X    
Cehia   X         X      
Letonia     X       X      
Lituania       X     X      
România       X       X    
Polonia     X     X        
Slovacia     X         X    
Slovenia     X       X      
Ungaria     X     X        
Croaţia       X         X  
Bosnia şi                
Herţegovina X X
 5. Principiul responsabilităţii Consiliului de Administraţi

Ţara O LO PO MNO NO
Bulgaria       X  
Cehia     X    
Letonia     X    
Lituania   X      
 
România     X  
Polonia   X      
Slovacia     X    
Slovenia   X      
Ungaria     X    
Croaţia   X      
Bosnia şi        
X
Herţegovina
 Factori cu impact asupra principiului responsabilităţii board- ului

Ţara

Deplina realizare a funcțiilor

Conformarea față de lege
O LO PO MNO NO O LO PO MNO NO

Bulgaria     X       X  
   
Cehia             X    
X
Letonia X         X    
   
Lituania         X      
X  
România                
X X
Polonia   X       X    
   
Slovacia              
X   X
Slovenia              
X   X
Ungaria              
X   X
Croaţia   X           X  
 
    X            
Bosnia şi X
Herţegovina
5. Independenţa administratorilor faţă de manageri

Ţara O LO PO MNO NO
Bulgaria       X  
Cehia     X    
Letonia   X      
Lituania   X      
România       X  
Polonia     X    
Slovacia       X  
Slovenia     X    
Ungaria     X    
Croaţia       X  
Bosnia şi     X    
 Situaţia implementării principiilor guvernanţei
corporatiste (punctaj cumulat)
Ţara PI PII PIII PIV PV Total Loc
ocupat
Bulgaria 4 4 3 3 2 16 V
Cehia 4 3 2 3 3 15 VI
Letonia 4 4 4 4 3 19 II
Lituania 4 4 4 3 4 19 II
România 3 3 4 3 3 16 V
Polonia 5 4 5 4 4 22 I
Slovacia 3 4 4 2 3 16 V
Slovenia 4 4 4 3 4 19 II
Ungaria 3 4 4 4 3 18 III
Croaţia 4 3 4 2 4 17 IV
Bosnia şi 4 3 4 2 2 15 VI
Herţegovina