Consilierea educațională a

adolescenților și tinerilor
refugiați (modulul 2)
PRODIDACTICA
Iunie 2022

Maria Lungu, psiholog

1
 Subiectul 1. Consilierea educațională: delimitări
conceptuale
Obiective de referință
Formabilii vor urma:

•Să explice diferenţele dintre consilierea psihologică şi cea

educaţională;
•Să descrie etapele procesului de consiliere;
•Să argumenteze „relația” ca fundament al activităților de
consiliere educațională;
•Să aprecieze rolul competențelor interpersonale ale cadrului
didactic-consilier.
Faptul că nici un om nu poate
încerca să-l ajute pe altul fără
să se ajute pe sine însuși este
una dintre cele mai frumoase
răsplăți ale vieții.
R.W.Emerson
 Consiliere educațională:
concepte definitorii
• Consiliere
• Consiliere psihologică
• Consiliere educațională

• Profesor-consilier & elev/clasă de

elevi/părinți
• Psiholog școlar & elev/părinte/profesor
• Psiholog & client
• Termenul de consilierea descrie relația interumană de
ajutor dintre o persoană specializată, consilierul, și o altă
persoană care solicită asistență de specialitate, persoana
consiliată.

• Consilierea psihologică este o formă de intervenţie

psihologică care se adresează persoanelor sănătoase aflate
într-o situaţie de impas cu privire la rezolvarea unor situaţii
de criză, sociale, profesionale sau familiale. Consilierul îl
ajută pe client să controleze o situaţie de criză şi îl asistă în
găsirea unei soluţii la problema cu care se confruntă.
•
• Consilierea educațională poate fi definită ca o relație
interumană de asistență și suport dintre persoana
specializată în psihologia și consilierea educațională și
grupul de elevi în scopul dezvoltării personale și prevenției
situațiilor problematice și de criză.
Consilierea psihologică și educațională
integrează perspectiva umanistă
dezvoltată de Carl Rogers (1961),
unde problemele psihice nu mai sunt
văzute în mod obligatoriu în termini de
tulburare și deficiență, ci în parametrii
nevoii de autocunoaștere, de întărire a
Eului, de dezvoltare personală și de
adaptare.
Valorile umanistice ale consilierii:
•A ajuta și a credita persoana ca fiind
capabilă să își asume propria
dezvoltare personală;
•Să prevină diverse tulburări și
disfuncții;
•Să găsească soluții la problemele cu
care se confruntă;
•Să se simtă bine cu sine, cu ceilalți și
cu lumea în care trăiește.
 CARACTERISTICILE
CONSILIERII EDUCAŢIONALE
• După tipul de persoane cărora li
se adresează: consilierea vizează
persoane normale, ce nu prezintă
tulburări psihice sau de
personalitate, deficite intelectuale
sau de altă natură. Consilierea
presupune suport ca persoanele să
facă faţă mai eficient factorilor de
stres şi sarcinilor vieţii cotidiene şi
astfel să amelioreze calitatea vieţii.
• Modelul educaţional şi modelul
dezvoltării pe care se bazează:
sarcina profesorului este să-şi
înveţe grupul strategii
comportamentale noi, să îşi
valorizeze potenţialul existent, să îşi
dezvolte noi resurse adaptative.
Consilierea facilitează şi catalizează
atingerea unui nivel optim de
funcţionare în lume.
• Preocuparea pentru prevenţia
problemelor ce se pot constitui ca
bariere în dezvoltarea armonioasă a
copilului şi tânărului. Strategia de
prevenţie constă în identificarea
situaţiilor şi grupurilor de risc şi în
acţiunea asupra lor înainte ca
acestea să aibă un impact negativ
şi să declanşeze crize personale sau
de grup.
 PRINCIPIILE CONSILIERII
EDUCAŢIONALE
• Consilierea este un proces complex care nu poate fi realizat
intuitiv sau după simţul comun. Consiliere încorporează
informaţii şi metode din mai multe discipline psihologice.
Totodată, ea implică dezvoltarea unor atitudini şi abilităţi
fundamentale, fără de care procesul de consliere nu poate
duce la efectele conturate de înseşi obiectivele consilierii.

• Procesul de consiliere implică o relaţie specială între

consilier şi elevi, relaţie bazată pe responsabilitate,
confidenţialitate, încredere şi respect. Profesorul
consilier are obligaţia de a proteja interesle
elevului/elevilor. Orice proces de consiliere trebuie să
înceapă prin asumarea de către consilier a responsabilităţii
respectării unui sistem de valori şi coduri stabilite de
asociaţiile de specialitate. Sistemul de valori al consilierului
se fundamentează pe filozofia psihologiei umaniste şi a
învăţământului centrat pe elev.
Filozofia relaţiei dintre consilier şi elevi
se bazează pe două premize fundamentale:

•„Toate persoanele sunt speciale şi

valoroase pentru că sunt unice”.
Profesorul-consilier facilitează
conştieintizarea de către elevi a conceptului
de unicitate şi de valoare necondiţionată ale
oricărei persoane.

•„Fiecare persoană este responsabilă

pentru propriile decizii”. Persoanele îşi
manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile
pe care le iau. Unul din orelor de consiliere
este acela de a-i învăţa pe elevi să ia decizii
responsabile şi să-şi asume consecinţele
acţiunilor lor.
 Activitatea ”Diferențe între consilierea
psihologică și consilierea educațională”
• Diagrama Venn

Consiliere
Co Consiliere
psihologică
educațională
(specific)
(specific)

COMUN
 Consilierea educațională:
cadru și proces
Scopul fundamental al consiliierii
educaționale este funcționarea psihosocială
optima a persoanei/grupului.
 OBIECTIVELE CONSILIERII
• Promovarea sănătăţii şi a stării de bine:
funcţionarea optimă din punct de vedere
somatic, fiziologic, mental, emoţional, social şi
spiritual.
• Dezvoltarea personală: cunoaşterea de sine,
imaginea de sine, capacitatea de decizie
responsabilă, relaţionare interpersonală
armonioasă, controlul stresului, tehnici de
învăţare eficiente, atitudini creative, opţiuni,
vocaţionale realiste.
• Prevenţie: a dispoziţiei afective negative, a
neîncrederii în sine, a comportamentelor de
risc, a conflictelor interpersonale, a dificultăţilor
de învăţare, a dezadaptării sociale, a
disfuncţiilor psihosomatice, a situaţiilor de criză.
 Componentele stării de bine:
• Acceptarea de sine: atitudine pozitivă față de propria persoană;
acceptarea calităților și defectelor personale; percepția pozitivă a
experiențelor trecute și a viitorului.
• Relații positive cu ceilalți: încredere în oameni, sociabil, intim, nevoia de
a primi și de a da afecțiune, atitudine empatică, deschisă și caldă.
• Autonomie: independent, hotărât, rezistă presiunilor de grup, se
evaluează pe sine după standarde personale, nu este excesiv preocupat de
expectanțele și evaluările celorlalți.
• Control: sentiment de competență și control personal asupra sarcinilor, își
creează oportunități pentru valorizarea nevoilor personale, face opțiuni
conforme cu valorile proprii.
• Sens și scop în viață: direcționat de scopuri de durată medie și lungă,
experiență pozitivă a trecutului, bucuria prezentului și relevanța viitorului,
convingerea că merită să te implici, curiozitate.
• Dezvoltare personală: deschidere spre experiențe noi, sentimentul de
valorizare a potențialului propriu, capacitate de auto-reflexie, percepția
schimbărilor de sine pozitive, eficiență, flexibilitate, creativitate, nevoia de
provocări, respingerea rutinei.
 Etapele procesului de
consiliere
Etapele procesului de consiliere după Carl
Rogers:
•Etapa stabilirii relației de consiliere
•Etapa identificării și explorării problemelor pe care
le prezintă cazul abordat
•Etapa planificării acțiunilor de rezolvare a
problemelor
•Etapa de aplicare (implementare) a soluțiilor sau
acțiunilor de rezolvare a problemelor
 1. Etapa stabilirii relației de consiliere
(Participare)
Obiective:
•Realizarea unui climat de înțelegere, respect și încredere
•Stimularea comunicării deschise, sincere
•Desfășurarea liberă a unei discuții, care să permit colectarea
informației despre persoana consiliată
•Asigurarea credibilității necesare, îndeosebi privind
confidențialitatea asupra datelor personale și a securității
psihologice
 2. Etapa identificării și explorării
problemelor pe care le prezintă cazul
abordat (Ascultare)
Obiective:
•Explorarea și analiza fiecărei probleme
•Specificarea naturii problemelor clientului
•Stabilirea unei liste de priorități
•Determinarea gradului de severitate a problemelor și
selectarea acestora care sunt de competența consilierului
 3. Etapa planificării acțiunilor de
rezolvare a problemelor
(Răspuns)

Obiective:
•Stabilirea scopurilor principale în soluționarea problemelor
•Ierarhizarea scopurilor și stabilirea unor strategii (se
recomandă strategia”pașilor mici” ca să nu solicite subiectul
•Stabilirea Planului de acțiune
 4. Etapa de aplicare a soluțiilor sau
acțiunilor de rezolvare a problemelor
(Învățare)
În acestă etapă rolul important îl are persoana consiliată. Ea a
fost ajutată de consilier să vadă multiple soluții alternative, să
aleagă căile accesibile ei, să aplice și să obțină rezultate.
 Calități și competențe ale
profesorului-consilier
Abilități de bază în
Atitudinile
consiliere
consilierului
• Ascultarea activă
• Acceptarea • Observarea
necondiționată • Adresarea întrebărilor
• Empatia • Oferirea de feedback
• Congruența • Furnizarea de
• Colaborarea informații
• Gândirea pozitivă • Parafrazarea
• Responsabilitatea • Sumarizarea
• Respectul • Reflectarea
22
Relația – fundament al activităților
de consiliere educațională

23
• Stabilirea relației între profesorul-
consiilier/psiholog și persoanele consiliate
(elevi/grup) constituie momentul-cheie
în procesul de consiliere.
• Carl Rogers evidenția că o consiliere
eficientă trebuie să aibă la bază o relație
bine structurată, dar permisivă, care
trebuie sa-l ajute pe client să se înțeleagă
pe sine însuși în asemenea măsură încît să
fie capabil să facă pași pe linia unei noi
orientări.
Aspecte specifice de stabilire a relației
cu adolescentul de 11 – 18 ani
• Sunt mai capabili sa-şi descrie verbal
problemele, dar pot fi mai rezistenţi şi mai
defensivi.
• Adolescentul este îngrijorat să-şi împartă
gândurile şi sentimentele cu un adult care
îi este total sau parţial străin.
• Unii adolescenţi nu vor veni la
consiliere până nu vor ajunge într-o
situație-limită.
• Adolescentul poate folosi cuvinte
obscene pentru a vedea cum
reacţionaţi verbal sau non-verbal.
• Fiți răbdători! Mulţi adolescenţi pot să vă testeze
cu tăcerea lor pentru a vedea cât de multă
răbdare aveţ cu ei.
• Explicaţi-le consecinţele problemei.
• Dați-le timp să ia decizii.
• Permiteţi-le să fie tăcuţi. Ei se vor simţi
responsabili şi liberi de a se implica în consiliere
când doresc ei.
• Utilizaţi umorul.
• Nu uitaţi că adolescenţii vor încerca să vă implice
într-un război al punctelor de vedere, sau pot să
testeze gradul în care puteţi să nu judecaţi.
VĂ MULȚUMIM!