Lucrare metodico-

ştiinţificã pentru obţinerea

gradului didactic I

De la experienţa tragicã a Meşterului Manole

la dilemele estetice şi morale ale artistului
Motto:

 ,,De n-ar zidi Domnul casa , în zadar s-ar

osteni cei ce o zidesc ; de n-ar păzi Domnul
cetatea , în zadar ar priveghea cel ce o
păzeşte .”

Psalmul 126
ARGUMENT
 Din punct de vedere al cercetării pedagogice,
lucrarea este una de cercetare observaţională ,
nu una experimentală. Reprezintă un studiu pe o
temă de sinteză , implicând opere prevăzute în
programele şcolare , atât de cele pentru
gimnaziu cât şi de cele pentru liceu sau de ce nu
în programele pentru examenele de obţinere a
gradelor didactice .
Despre titlu:
 Titlul este , cred ,sugestiv şi
anunţă într-o oarecare
măsură conţinutul de idei al
lucrării.
 Este surprinsă atât în baladă
cât şi în dramă ideea
sacrificiului în numele artei şi
al vieţii dar şi relaţia
dramatică dintre creator şi
propria operă care-l face
nemuritor însă în acelaşi timp
îi pecetluieşte destinul pentru
ca în final să asistăm la
ruinarea sa fizică şi morală .
Capitolul I
 Primul capitol al lucrării intitulat ,,De la baladă la
dramă” prezintă asemănări şi deosebiri între câteva
dintre variantele baladei despre meşterul creator :
Meşterul Manole .M-am oprit asupra variantei
binecunoscute de cititori , şi anume varianta culeasă
de Vasile Alecsandri pentru ca mai apoi să trec şi la
variantele culese de G.Dem.Teodorescu , Ugliş
Delapecica şi Ioan Taloş , mai puţin cunoscute sau
poate chiar necunoscute . Constatarea făcută este
aceea că mitul Meşterului Manole a fost des şi diferit
abordat , constituind fondul unor poeme dramatice de
o valoare incontestabilă .
Capitolul al II-lea
Lucrările dramatice inspirate din balada despre destinul Meşterului
Manole asupra cărora m-am oprit cu observaţiile sunt :,,Meşterul
Manole “ de Octavian Goga , ,,Meşterul Manole “ de Lucian
Blaga şi ,,Moartea unui artist “ de Horia Lovinescu .
Mai puţin cunoscută cititorilor, drama scrisă de Octavian Goga este
structurată pe trei acte şi douăzeci şi şase de scene după cum
urmează :
Actul I-9 scene
Actul al II-lea-10 scene
Actul al III-lea- 7 scene .
Subiectul dramei nu este departe de cel al baladei , din contră ,
asistăm la admiraţia celui mai bine cunoscut poet ,, al pătimirii
noastre “ faţă de mitul românesc al Meşterului Manole .
 Surprinzătoare este replica unuia dintre personajele
masculine – Iancu Balteş la întrebarea adresată de
personajul feminin –Ana Brăneanu :
 ,, Ce nu înţeleg eu în povestea Meşterului Manole e
ideea sacrificiului dusă la absurd . De ce duhurile rele
i-au cerut tocmai dragostea în schimb , de ce a primit
Manole acest târg ingrat , de ce n-a coborât de pe
schelă cu tovarăşii lui , nouă , să lase zidurile în ruină
şi să-şi mângâie nevasta?DE CE OPERA DE ARTĂ
SĂ SUGRUME O VIAŢĂ ŞI SĂ SE RIDICE PE O
ÎNGROPĂCIUNE ?’’
 ,, Manole era artist şi ARTA E ÎNTOTDEAUNA O
ÎNVIERE DUPĂ O ÎNGROPĂCIUNE .”
 Tudor Arghezi în cronica pe care a consacrat-o
spectacolului afirma : ,, Meşterul Manole nu e un
arhitect care asigură temelia catedralei zidindu-şi în
dânsa , definitiv , nevasta . Meşterul Manole este
FIECARE CREATOR DE ARTĂ ŞI DE ACŢIUNE ,
FIECARE ZĂMISLITOR ŞI ÎNTEMEIETOR , care
trebuie să îngroape în efortul lui TOT CE ARE MAI
SCUMP :NU SE POATE VIAŢĂ NOUĂ FĂRĂ
JERTFĂ . ARTA E O MUNCĂ DE INVENŢIUNI ŞI
DE LUPTE , O REVOLTĂ , UN RĂZBOI ;TREBUIE
SĂ MOARĂ CEVA CA SĂ RENASCĂ VIAŢA .
 În ceea ce priveşte cea de-a doua abordare , ,,Meşterul Manole
“ de Lucian Blaga este mai complexă dat fiind că reprezintă
materia examenelor pentru bacalaureat şi grade didactice .Un
alt motiv ar fi că dintre toate variantele , drama lui Lucian Blaga
surprinde cel mai bine ideea din titlu :,, dilemele estetice şi
morale ale artstului “ .
 A se vedea că pentru a-l face pe Manole să se hotărască , să
renunţe la calculele minţii şi să aleagă în schimb jertfa , stareţul îşi
arată dispreţul pentru trupul omenesc şi încrederea într-o comunicare
secretă cu Divinitatea : ,, Sufletul unui om clădit în zid ar ţine laolaltă
încheieturile lăcaşului până-n veacul veacului .Nu vrei să pui o dată
capăt acestei griji ? Ce e trupul ăsta? Râia sufletului .
 - Făptuieşte , nu cumpăni ! Sufletul iese din trupul hărăzit viermilor
albi şi păroşi şi intră învingător în trupul bisericii , hărăzit
veşniciei.Pentru suflet e un câştig .Manole fă-ţi cruce largă şi picură-ţi
pe inimă ceara asta topită : numai jertfa cea mare poate să ajute .”
Capitolul al III-lea
 Este dedicat posibilităţilor metodice de abordare a
baladei şi a dramei despre Meşterul Manole .
 Consider că prezenta lucrare poate fi de ajutor
celor care se pregătesc pentru examene , cât şi
cadrelor didactice deoarece am propus două
programe pentru un curs opţional de folclor pentru
elevii de gimnaziu tocmai în ideea că acest
opţional ar trezi şi ar menţine treaz interesul
elevilor pentru cultură şi artă , formându-le gustul
estetic , iniţiindu-i în decodarea textului poetic –
folcloric .
 Obiectivul primordial al cursului fiind :
menţinerea mereu trează a pasiunii pentru creaţia
populară autentică , de mare valoare spirituală şi
artistică , având în minte şi în suflet cuvintele lui
Sadoveanu : ,, În durerile şi furtunile negurosului
nostru trecut , doina şi cântecul bătrânesc au fost
izvoare de viaţă şi de energie . “