Sunteți pe pagina 1din 3

2.

Teoriile procesuale ale motivatiei muncii


Teoriile procesuale au aparut in opozitie cu teoriile motivatiei bazate pe nevoi, ele punand accentul nu
pe ce anume motiveaza oamenii, ci cum anume sunt motivati oamenii. Altfel spus, teoriile motivatiei
procesuale specifica detaliile asupra modului in care apare motivatia.
Din randul teoriilor procesuale mentionam teoria asteptarilor si teoria echitatii.
Teoria asteptarilor
Victor Vroom este primul psiholog care a realizat in mod complet aceasta teorie. La baza ei sta
convingerea ca motivatia este determinata de rezultatele pe care oamenii le asteapta sa apara ca
urmare a actiunilor lor la locul de munca. Pornind de la aceasta idee Vroom a elaborat un model ipotetic
al asteptarii (figura nr. 3).
Modelul creat de Vroom are urmatoarele componente:
1. Rezultatele -; sunt reprezentate de consecintele pe care le are comportamentul unui individ in
activitatea pe care o desfasoara; teoria se preocupa de relevarea modului in care un salariat ar putea sa
aleaga un rezultat de ordinul intai in locul altuia. In mod firesc, rezultatele de ordinul doi sunt
consecintele care urmeaza unui rezultat de ordinul intai, rezultatele de ordinul doi fiind, in contrast cu
cele de ordinul intai, mai relevante pentru exprimarea caracteristicilor motivationale ale fiecarui individ;
2. Instrumentalitatea -; este reprezentata de posibilitatea ca un rezultat de ordinul intai sa aibe ca
urmare fireasca un rezultat de ordinul doi; in fapt este vorba de o inlantuire cauzala fireasca, in sensul
ca, de exemplu, marirea productivitatii -; rezultat de ordinul unu (rezultat care are ca semnificatie
economica cresterea profitului), ar trebui sa fie urmata de cresterea salariului.
3. Valenta -; este de reprezentata de valoarea care este asteptata de la rezultatele muncii, masura in
care acestea sunt atractive sau neatractive;
4. Asteptarea -; este reprezentata de posibilitatea ca un anumit rezultat particular de ordinul intai sa
poata sa fie atins;
5. Forta -; este reprezentata de directionarea efortului catre obtinerea de rezultate de ordinul
intai.
Rezultate de ordinul
Rezultate de ordinul doi
intai
Banii
V
Sentimentul
impliniriiV
Productivitate
inalta
Acceptarea egalilor V

Oboseala

V
Forta
Banii

1
V

Productivitate
Sentimentul medie
implinirii V
Acceptarea egalilor V

Oboseala

V
Figura nr. 3. -; Model ipotetic al asteptarii (A= asteptarea, I= instrumentalitatea, V= valenta)
Punctul forte al teoriei lui Vroom il constituie faptul ca se bazeaza pe perceptiile fiecarui angajat, astfel
incat asteptarile, valentele, instrumentalitatile si rezultatele de nivelul doi care sunt cu adevarat
relevante, depind de sistemul perceptual al persoanei a carei motivatie o analizam.
Teoria echitatii
J. Stacey Adams este psihologul care a elaborat aceasta teorie ce porneste de la premisa ca sursa
motivatiei rezida din compararea eforturilor pe care cineva le face intr-un anumit post si a
recompenselor pe care le obtine, cu eforturile sau recompensele altei persoane sau altui grup.
Datorita faptului ca inechitatea poate produce situatii conflictuale, slabind in acelasi timp motivatia, J.
Stacey Adams sugereaza urmatoarele posibilitati de reducere a inechitatii si, deci, de sporire a echitatii:
• Schimbarea perceptiei fiecarui individ asupra propriilor eforturi si recompense;
• Schimbarea perceptiei asupra eforturilor si recompenselor acordate persoanei sau grupului cu care se
face comparatia;
• Alegerea unui alt element (persoana sau grup) pentru realizarea comparatiei;
• Modificarea recompenselor si eforturilor personale.
Caracteristica teoriei realizata de J. Stacey Adams consta in faptul ca aceasta vizeza problema inechitatii
legata in special de recompensa, de corelarea efortului cu retribuirea.

Legat de acest aspect se considera ca, de exemplu, inechitatea survenita ca urmare a supraretribuirii
poate fi redusa comportamental prin cresterea eforturilor sau prin reducerea recompenselor. In general,
aceasta teorie a fost confirmata sub aspectul inechitatii ca urmare a subretribuirii.
Formati o echipa cu alti doi colegi pentru un exercitiu de intervievare. Stabiliti ca unul dintre cei trei sa
fie intervievatorul, unul sa fie intervievatul si celalalt observatorul. Intervievatorul ar trebui sa solicite o
copie a CV-urilor intervievatilor, drept baza pentru enuntarea celor mai potrivite intrebari si apoi sa
pregateasca o lista cu intrebarile care ar trebui puse pe durata interviului de angajare. In alegerea
acestor intrebari tineti seama in special de factorii motivationali relevati mai sus.
Desfasurati un interviu de angajare pentru un post pe care l-au ales de comun acord intervievatorul si
intervievatul. Observatorul ar trebui sa inregistreze si sa noteze pe durata procesului de intervievare
inclusiv comportamentele care au facut ca intervievatul si intervievatorul sa nu se simta comfortabil.
Comentati rezultatele acestui exercitiu.
Cat de deschisi si sinceri credeti ca sunt majoritatea angajatilor? Ce factori motivationali pot facilita o
mai mare deschidere?

2
Ganditi-va la cel putin trei categorii de salariati pentru care puteti identifica motivatii mai puternice
decat banii. Care sunt acestea ?
Amintiti-va o situatie deosebita in care dumnevoastra insiva ati depus un mare efort fara sa va ganditi la
bani. Ce anume credeti ca a determinat acest efort ? Care a fost ponderea comunicarii ca su rsa de
motivare in luarea deciziei dumneavoastra ? Notati-va raspunsurile in tabelele de mai jos.
Ceilalti
Nr. crt. Categoria Motivatia
1.
2.
3.
Dumneavoastra
Situatia de munca Frecventa (rar, frecvent, permanent) Motivatia
Ponderea comunicarii ca sursa de motivare:
1. foarte mare
2. mare
3. medie
4. mica
5. foarte mica
Motivati optiunea facuta.
Cum putem defini motivatia?
Motivatia - efortul sustinut, orientat si persever ent pe care il depune un individ in vederea realizarii
unui scop;
In functie de tipul de stimulente ce sunt oferite unui individ in procesul muncii, identificam doua tipuri
de motivatie:
• motivatie intrinseca
• motivatie extrinseca.
Un aspect important - performanta. Performanta este definita ca masura in care indivizii participa la
realizarea obiectivelor organizatiei.
Care sunt principalele teorii ale motivatiei in munca?
Teoriile motivatiei muncii bazate pe nevoi iau in considerare atat categoria de nevoi, precum si conditiile
in care indivizii vor fi motivati sa-si satisfaca aceste nevoi in asa fel incat sa contribuie la performanta.
• Piramida nevoilor a lui Abraham Maslow.
• Teoria ERG a lui Alderfer
• Teoria necesitatilor a lui Mc Clelland
Teoriile procesuale ale motivatiei muncii au aparut in opozitie cu teoriile motivatiei bazate pe nevoi, ele
punand accentul nu pe ce anume motiveaza oamenii, ci cum anume sunt motivati oamenii. Altfel spus,
teoriile motivatiei procesuale specifica detaliile asupra modului in care apare motivatia.
• Teoria asteptarilor
• Teoria echitatii

S-ar putea să vă placă și