Iatrogenii in

sfera tehnicii
dentare
EMRICH DELINKE, MDJ AN
1
 Definitie
Prin iatrogenie intelegem o stare patologica determinata de un medicament sau de o
manevra terapeutica efectuata de un cadru medical.

Etiologia greselilor cu efect iatrogen se poate clasifica astfel:

1. Pregatirea profesionala necorespunzatoare: a medicului stomatolog/ a tehnicianului

dentar

2. Diagnosticul insuficient sau neaprofundat;

3. Colaborarea slaba a pacientului;

4. Scopul tratamentului este prea pretentios, fata de posibilitatile clinico-tehnice;

5. Reactivitatea individuala necunoscuta de catre medic.

Principalele cauze ale erorilor in reabilitarile orale se pot imparti in : - cauze medicale

-cauze tehnice

 1. Cauzele medicale

•Pregatirea bolnavului trebuie sa tina cont de:

- impactul psihic al bolnavului cu corpul strain ;

- motivarea regulilor severe de igiena buco-dentara individuala;

- motivarea importantei informatiilor in legatura cu inserarea, durabilitatea si specificul piesei protetice.

•Erori in conceperea planului de tratament care pot fi:

 -diagnostic eronat;

- admiterea din partea medicului a unor doleante neintemeiate propuse de bolnav, cedarea in fata solicitarilor
exprimate de pacient ce duc la compromisuri cu efecte nefavorabile.

- lipsa de cunostinte in aprecierea valorii campului protetic, al suportului dento-parodontal restant;

- pregatire preprotetica eronata si greseli in executiile tehnice de laborator.

• Greseli in conduita terapeutica prin:

- imperfecta pregatire a campului protetic si a dintilor stalpi. De exemplu: pregatirea prin slefuire
insuficienta a bontului dentar are ca efect o coroana de invelis larga;

- amprentare defectuoasa. De exemplu: amprente incomplete sau cu prezenta bulelor de aer;

- erori in fazele intermediare: proba scheletului metalic, determinarea dimensiunii verticale, etc.

• Neinvestigarea suficienta a terenului in urma caruia pot apare reactii nefavorabile subiective sau
biopatologice. De exemplu: la diabetici boala parodontala are o evolutie rapida cu un prognostic
rezervat.

• Folosirea materialelor necorespunzatoare in fazele de lucru clinice sau tehnice. De exemplu:

aplicarea unor lucrari protetice din Gaudent la un bolnav cu hiperkeratoza jugala provocata de
fumat si consum de alcool.
2. Cauzele tehnice

 Cauze tehnice teoretic pot apare la toate piesele protetice - fixe mobilizabile sau mobile,
temporare sau definitive - utilizate in reabilitarile protetice. Este de o importanta majora ca
tehnicianul dentar sa cunoasca proprietatile chimice si electrochimice ale biomaterialelor.
In cazul metalelor coroziunea chimica, oxidarea, coroziunea electrochimica, potentialele de
coroziune si mecanismele proceselor de coroziune electrochimica sunt doar cativa
parametrii cu care tehnicianul dentar opereaza pe parcursul executarii unor piese protetice.

Calitatea actului medical depinde intr-o masura hotaratoare de nivelul de pregatire

profesionala si de tinuta morala a fiecaruia din echipa

Putem clasifica complicatiile biopoatologice si dupa criteriul timpului:

A. Complicatii imediate - sunt acele stari patologice care apar in primele 24-48 de ore de la
inserarea piesei protetice.

b. Complicatii tardive - sunt modificari locale, loco-regionale sau generale care se

manifesta dupa un interval mai indelungat (zile, luni) de la aplicarea piesei protetice.
Dupa locul unde actioneaza efectul iatrogen:
 afectiuni la nivelul Ap. Dento-Maxilar:

A.afectare sist. Nervos central (cefalee,agitatii,contractii musculare)

B. afectare ATM (cracmente,dureri la deschidere si inchidere)

C. Hiperactivitate musculara

D. La nivel osos se intampla perturbarea echilibrului intre apozitie si resorbtie, apare atrofia, decalcifierea
E. Aparitia bolii parodontale (inflamatia, pungile parodontale, atrofia alveolara, retractia, mobilitatea, migrarea dentara.)

F. Afectiuni la nivel odontal ( leziuni ale smaltului (atritie, abrazie, fatete de uzura), carii de colet, carii ocluzale sau secundare langa
incrustatii, carii circulare in urma actiunii concomitente a placii bacteriene asupra eroziunilor de colet.

G. Leziuni la nivelul mucoaselor:eritem, macula, papula, tubercul, urticarie, vezicula, eroziune, hiperkeratoza, ulceratie

H. Afectiuni la nivelul glandelor salivare hipersalivatie (sialoree); hiposalivatie; asialie (xerostomie)

 afectiuni la distanta: - modificari cutanate la fata sau in alte regiuni ale organismului;
- boala de focar, cu localizare variata (ocular, renal, cardiac, locomotor);

- suferinte la nivelul sistemului limfo-plasmocitar, sistemul hematopoetic si imunologic;

- intoxicatiile cu metale, in formele cronice pot avea localizare renala, hepatica, splenica.
 Materialele utilizate in tehnica dentara cu potential iatrogen
l. Metale si aliaje:

 aliaje cu continut crescut de aur: ape baza de Au-Pd-Ag; pe baza de Au-Pd;

pe baza de Pd-Ag;pe baza de Pd-Cu;

- aliaje nenobile pe baza de Ni-Cr, pe baza de Co-Cr si Fe-Cr.

- aliaje cu dubla utilizare

Metalele pot avea o actiune iatrogena prin mai multe modalitati:

-prin inghitirea pulberilor ce rezulta in timpul turnarii, prelucrarii si lustruirii

pieselor protetice, cat si prin inghitirea produsilor de coroziune aparuti in timpul
purtarii unei lucrari protetice in cavitatea bucala.

-effect allergic ,amintim nichelul care poate provoca eruptii cutanate.

-Efectele galvanismului bucal si actiunea ionilor metalici ingerati, datorita

proceselor de electro-coroziune. (produs de contactul aliaj-saliva sau prezenta
mai multor tipuri de aliaje cu potential electric diferit in acelasi mediu salivar)
Folosirea Gaudentului a adus un beneficiu major in confectionarea coroanelor de
invalis,deoarece a inlocuit tehnologia stantarii cu cea a turnarii,insa este momentan cu profil
istoric.

Manifestarile alergice depind de continutul de aur sau platina al aliajelor, de structura cristalina,
de prelucrarea tehnica necorespunzatoare cum ar fi: modificarea structurii prin supraincalzirea
aliajului la topire, inglobarea de oxizi sau carbon, la turnare pot apare turnaturi poroase,
neglijarea tratamentelor termice de omogenizare a aliajelor, modificarea structurii chimice prin
contactul cu mercur, plumb, lipsa de finisare a lucrarilor, mai ales a lustrului perfect.
ll .Materialele nemetalice:

- rasini acrilice;

- copolimerii - polimetacrilatul de metil;

- metacrilatul de metil;

- acetat si clorura de vinil;

- rasini epoxidice;

- rasini diacrilice compozite auto - si fotopolimerizabile;

- rasini vinilice;

- initiatori, ca de ex. peroxidul de benzoil;

- aditivii, care se impart in: inhibitori de polimerizare, ca de ex. compusii fenolici,

stabilizatori UV; pigmenti si coloranti;fotoindicatori,plastifianti,stabilizatori
 Natura leziunilor iatrogene
Pe tot parcursul executiei clinico-tehnice a pieselor protetice trebuie avuta in vedere o acuratete
in manopere, astfel ca piesa finita sa nu produca nici-o leziune, neplacere sau reactie patologica
organismului

Biocompatibilitatea- este o conditie ce trebuie indeplinita de toate materialele dentare utilizate

intr-o relatie cu organismul in scop protetic  altfel se vor provoca leziuni de natura alergica,
fizica, chimica, inflamatorie, premaligna sau maligna.

1. Modificari alergice

Stomatita protetica – simpla localizata (pete mici rosii,fara extindere prea mare)

-simpla generalizata(inflamatie difuza

-forma granuloasa(formatiuni hiperplazice localizate=papule de 1-

3 mm)
2. Traumatismele date de protezele mobile
Mucoasa bucala, parte componenta a campului protetic nu este adaptata sa suporte solicitarile mecanice care
apar ca urmare a purtarii protezelor mobile si mai ales a presiunilor din timpul masticatiei.

Datorita acestor solicitari, mucoasa sufera un proces de keratinizare sau hiperkeratinizare, care sunt

raspunsuri favorabile la solicitarile mecanice. Dar, intervin o serie de factori generali si locali, care fac ca prin
aplicarea protezei, mucoasa sa sufere o serie de modificari patologice peste care actioneaza apoi infectiile
microbiene, fungice, alergia, placa bacteriana, etc.

Iritatiile mucoaselor bucale pot fi produse de:

a. proteze care se pot deplasa pe campul protetic. Aceste microdeplasari cu efect iritant se datoreaza instabilitatii, bascularii
sau alunecarii protezei.

b. o dimensiune verticala de ocluzie supraevaluata.-presiunea excesiva si de durata asupra suportului muco-osos poate
provoca leziuni grave.

C. lipsa de echilibrare ocluzala, duce la deplasari ale protezelor si la presiuni exagerate neuniforme

D. rugozitatile fetei mucozale a protezei. Multe dintre proteze, dupa polimerizare prezinta asperitati ascutite. Cea mai mica
deplasare cauzeaza leziuni epiteliale care vor deveni un suport si poarta deschisa agentilor pathogen

E. captusirile si rebazarile directe. In afara de actiunea toxica locala a monomerului, amplificata de reactia exoterma din timpul
polimerizarii se adauga asperitatile mucozale care nu sunt netezite dupa captusire.

F. tehnici de amprentare gresite ca si manoperele tehnice incorecte, pot duce la incongruente intre campul protetic si baza
protezei, ceea ce favorizeaza deplasarile piesei.

H. lipsa de igiena este unul din factorii cei mai importanti care favorizeaza inflamatia mucoasei datorita retentiilor alimentare si
a placii bacteriene ce realizeaza un adevarat mediu de cultura pentru microbi
Forme clinice mai semnificative din
domeniul leziunilor de origine iatrogena:
1. Ulceratia traumatica 
Agentul cauzal cel mai frecvent este o coroana metalica
uzata, cu margini taioase, un croset incorect adaptat, un
corp de punte fracturat cu margini ascutite, etc.
Localizarea cea mai frecventa este la nivelul limbii,
planseului si mucoaselor jugale. Anatomo-patologic este
vorba de o exulceratie al epiteliului pavimentos
inconjurat cu un halou inflamator. Clinic la examenul
obiectiv se percepe o ulceratie inconjurata cu un edem
inflamator uneori hemoragic. Durerile sunt violente, fac
imposibila alimentarea bolnavului (disfagie).
2. Hiperplazia mucozala/hipertrofia crestei/creasta balanta
Aceste leziuni cronice sunt reprezentate prin excrescente
polipoase situate pe versantul vestibular al gingiei, sau in
fundul de sac al santului vestibular. Au aspect de tumorete
mici, unice sau multiple, interesand mucoasa fixa si mobile

3. Papila hiperplazica sau epulisul

 Epulidele sunt formatiuni de aspect tumoral localizate la
nivelul crestei alveolare, pe gingie. Fac parte din grupa
pseudotumorilor inflamatorii nespecifice si sunt formate
dintr-o proliferare a tesutului conjunctiv de granulatie.
Apar in dreptul unor coroane cu margini taioase, carii de
colet sau crosete defectuoase.
4. Dispneuzia
Este o modificare proliferative a mucoaselor bucale.
Apare de obicei sub lucrarile protetice fixe - corp de
pune suspendat, sau cu contact tangential, bara tip
Dolder - sub forma unei absorbtii ale mucoasei in
dreptul si de a lungul corpului de punte metalic. Are
un aspect de hiperplazie bine delimitata, ce
seamana cu o creasta de cocos in dreptul portiunii
mucozale a corpului de punte.
5. Leziunile premaligne.
In cavitatea bucala cel mai frecvent se pot
intalni leucoplaziile, lichenul plan si
eritroplazia. Printre factorii cauzali se numera
tutunul si alcoolul, dar pe locul imediat urmator stau
leziunile iritative de origine protetica: bimetalismul,
electro-coroziunea, iritatiile cronice, etc
Concluzie
Cele mai multe erori si iatrogenii apar pe parcursul eforturilor de reabilitare protetica.
Greselile initiale din cabinetul stomatologic, motivate de cele mai bune intentii, sunt
urmate de cele din laboratorul de tehnica dentara. Toate acestea pot finaliza o gama
larga de modificari biologice, de la o simpla hipersalivatie, pana la un cancer in situ.

Tehnicianul dentar trebuie sa cunoasca o serie de detalii clinice iar medicul stomatolog
trebuie sa inteleaga o serie de detalii tehnice. 

Responsabilitatea finala revine practicianului, care trebuie sa instituie un tratament

individualizat de reabilitare orala, dar un tehnician dentar cu adevarat profesionist,
doreste in fiecare zi sa traiasca fara procese de constiinta si sa doarma linistit in
fiecare noapte.