Sunteți pe pagina 1din 82

Pneumonia comunitara la adult

Diagnostic si tratament

As. Univ. Cosei Valentin,


As. Univ Borcea Corina
Cuprins
Definitii
Epidemiologie, factori de risc, etiologie, patogenie
Abordare diagnostica
- evaluare clinica
- evaluare radiologica
- examen microbiologic (etiologia CAP)
Tratamentul ambulator
Tratamentul intra-spitalicesc
Definitii
Pneumonia comunitara – infectie a parenhimului pulmonar dobandita in
comunitate (community-acquired pneumonia – CAP)

Pneumonia nozocomiala – infectie acuta a parenhimului pulmonara


dobandita in spital:
- hospital acquired pneumonia (HAP) – ≥48h de la internarea in spital
- Ventilator-associated pneumonia (VAP) - ≥48h de la IOT

Pneumonia asociata serviciilor medicale – apare in camine, centre de ingrjire


de zi, centre de hemodializa
Epidemiologie
Cel mai frecvent diagnostic din practica clinica
In SUA – CAP  >4.5 mil de vizite/an in ambulator si CPU (0.4%)

CAP a doua cauza de spitalizare, cea mai frecventa cauza infectioasa de


deces  650 spitalizari/100.000 in SUA (~1.5mil de spitalizari/an) 
9% reinternati in acelasi an pentru un nou episod
Factori de risc
- Varsta
- Prezenta comorbiditatilor cronice: BPOC, bronsiectazii, astm bronsic,
ICC, AVC, diabet zaharat, malnutritia, imunodeficientele
- Infectii virale de tract respirator - gripa
- Afectarea clearence cai aeriene
- Fumatul, abuzul de alcool (>80g/zi alcool)
- Socio-economici precari

Unici sau combinati


Factori de risc - varsta

Impactul varstei asupra


incidentei de cazuri
spitalizate cu CAP in SUA

>65 ani – 3x risc vs populatie


generala; 2% dintre cei >65
ani vor fi spitalizati pentru
CAP

Ramirez JA, Wiemken TL, Peyrani P, et al. Adults hospitalized with pneumonia in the United States: Incidence, epidemiology, and mortality. Clin Infect Dis 2017; 65(11):1806-1812.
Factori de risc – comorbiditati cronice

BPOC, bronsiectazii, astm


bronsic, ICC, AVC, diabet zaharat,
malnutritia, imunodeficientele

Ramirez JA, Wiemken TL, Peyrani P, et al. Adults hospitalized with pneumonia in the United States: Incidence, epidemiology, and mortality. Clin Infect Dis 2017; 65(11):1806-1812.
Factori de risc – scaderea clearence-ului aerian

Risc de macroaspiratortie continut gastric


- alterarea starii de constienta – AVC, convulsii, anestezie generala,
abuz de droguri/alcool)
- disfagie (secundara leziuni esofag sau dismotilitate esofagiana)
Cauze de pneumonie comunitara

Bacterii tipice Bacterii atipice Virusuri


S. Pneumoniae Legionella spp Gripa A si B
Haemophilus influenzae Mycoplasma pneumoniae SARS-COV 2
Moraxella catarrhalis
Chlamydia pneumoniae Alte coronavirusuri
Streptococi de grup A
Chlamydia psitaci Rinovirusuri
Bcterii gram-negative aerobe
- Enterobacteriaceae – Coxiella burnetti Paragriple
Klebsiella spp, E. coli) Adenovirusuri
Bacterii microaerofile si Virus respirator sincitial
anaerobe Fungi, paraziti

Mandell, LA, Wunderink, RG, Anzueto, A, et al. Infectious Diseases Society of America/American Thoracic Society consensus guidelines on the management of community-acquired pneumonia in adults. Clin Infect Dis
2007; 44:S27. Copyright © 2007 University of Chicago Press.
Etiologie probabila
Alcoolism S. pneumoniae, anaerobi orali, K. pneumoniae, Acinetobacter spp, M.
tuberculosis
BPOC si/sau fumat H. influenzae, P. aeruginosa, Legionella spp, S. pneumoniae, Moraxella catarrhalis,
C. pneumoniae
Aspiratie Patogeni enterci gram-negativi, anaerobi orali
Abces pulmonar MRSA din comunitate, anaerobi orali, fungi, M. tuberculosis, mycobacterii atipice
Expunere la pasari Chlamydia psitacci
Expunere la iepuri Francisella tulanresis
HIV (stadii precoce) S. pneumoniae, H. influenzae, M. tuberculosis
HIV (stadii tardive) + P. jiroveci, Cryptococcus, Histoplasma, Aspergillus, mycobacterii atipice
Cazare in hotel in ultimele Legionella spp
2 saptamani
Boli pulmonare P. aeurginosa, S. aureus
structurale (bronsiectazii)
Droguri i.v. S. aureus, anerobi, M. tuberculosis.
Obstructii bronsice Anaerobi, S. pneumoniae, H. influenzae, S. aureus

Mandell, LA, Wunderink, RG, Anzueto, A, et al. Infectious Diseases Society of America/American Thoracic Society consensus guidelines on the management of community-acquired pneumonia in adults. Clin Infect Dis
2007; 44:S27. Copyright © 2007 University of Chicago Press.
Etiologie – trenduri actuale
- Declinul incidentei S. pneumoniae (vaccinarea)
- Emergenta de agenti etiologici noi (ex SARS-COV-2)
- Descoperirea microbiomului pulmonar
- Rezistenta la antibiotice
- S. pneumoniae – 25% rezistenta la macrolide, rezistenta la doxiciclina 20%, b-
lactamine <20%, florochinolone <2%
- MRSA
- Pseudomonas
Patogenia pneumoniilor bacteriene
Multiplicarea locala a patogenului

Raspuns inflamator local

Raspuns inflamator sistemic

Raspuns inflamator inadecvat

Virulenta patogenului Factori de gazda

https://www.uptodate.com/contents/image?imageKey=ID%2F118722&topicKey=ID%2F117561&source=see_link
Virulenta patogenului - exemple
Chlamydia pneumoniae – produce factori cilostatici
Mycoplastma pneumonie – poate distruge structura cililor
Virusurile gripale – reduc clearence muco-ciliar in cateva ore de la debut
infectie care poate dura pana la 12 saptamani post-infectie
S. Pneumoniae si Neisseria meningitidis – produc proteazae  distrug IgA.
S. Pneumoniae – secreta o capsula (inhipa fagocitoza), pneumolizina
(interactioneaza cu colesterolul din mebrana celulelor gazda)
Mycobacterium spp, Nocardia spp, Legionella spp – rezistente la efectul
fagocitelor.
Factori predispozanti ai gazdei - exemple
- suprapunere cu factori risc pentru infectie -
Varsta >65 ani
Boli pulmonare cronice: BPOC, fibroza chistica, bronsiectazii, obstructii
bronsice (corpi straini, tumori), cancer pulmonar, episoade anterioare de
pneumonii (pe cicatrici), disfunctie ciliara (sd cili imobili, sd Kartagener)
Risc crescut de aspiratie: alterarea starii de constienrta (AVC, convulsii,
intoxicatii), disfagie, proteze dentare
Stari de imunodepresie: diabet zaharat, infectia HIV, transplant d eorgane,
medicatie imunosupresoare
Boli metabolice: malnutritia, uremia, acidoza
Stil de viata: fumat, consum de alcool, consum de opioide
Abordarea diagnostica a CAP
Prezentarea clinica
In functie de evolutie – semne si simptome usoare  sepsis si insuficienta
respiratorie

Semne si simptome pulmonare


- Tuse
- Dispnee
- Durere toracica (caracter pleuritic)
- Clinic: tahipnee, efort respirator evident, hipoxemie (forme severe). Semne
clasice: vibratii vocale transmise accentuat, egofonie, submatitate la
percutie, MV diminuat (localizat), raluri crepitante.
Prezentarea clinica
Semne si simptome sistemice
- Febra, frison, astenie fizica, maleza, inapetenta

Biologic:
- Leucocitoza cu devierea la stg a formulei leucocitare
- Leucopenie (infectii virale)
- Cresterea VSH, PCR, procalcitonina

Sepsis  hipotensiune, alterarea starii de constienta, disfunctie de organe (renale,


hepatic), CID
Diagnostic pozitiv de CAP
Semne si simptome clinice sugestive

Imaginea radiologica – consolidare lobara, infiltrate interstitiale, cavitatii. Aspect


neconcludent – exament CT torace

Etiologic - Probe microbiologie


- hemoculturi
- examen de sputa – coloratie Gram + cultura
- antigen urinar pentru S. pneumoniae
- PCR sau antigen urinar pentru Legionella spp.
Diagnostic diferential
Insuficienta cardiaca congestive cu edem pulmonar
Embolie pulmonara
Hemoragie pulmonara
Atelectazie
Pneumonita chimica sau de aspiratie
Reactii adverse medicamentoase
Cancer pulmonar
Vasculite
Exacerbari acute la bronsiecatziilor
Boli pulmonare interstitiale: sarcoidoza, asbestoza, pneumonita de
hipersensibilitate, pneumonie criptogenica in organizare (COOP)
Suspiciunea clinică de CAP
• debut acut / subacut
• febră / subfebră  frisoane
• simptome respiratorii: tuse  expectoraţie, dispnee,  durere toracică
• alterarea stării generale
• tahicardie, polipnee,  hipotensiune
•  sindrom clinic de condensare

TABLOU CLINIC EXTREM DE POLIMORF !!!


Diagnosticul clinic de CAP
• Nu există elemente clinice care singure sau în combinaţie să pună dg.
de pneumonie (valoare predictivă pozitivă )
®INVESTIGAŢII (RgT)

• Absenţa oricăror anomalii ale semnelor vitale (FR, AV, TA) şi


auscultatorii toracice reduce foarte mult probabilitatea de dg.
(valoare predictivă negativă )
 INVESTIGAŢII
Pneumonia “tipică”
• debut brutal
• frison solemn, tºC = 38-40oC
• junghi toracic (uneori în umăr / abdominal)
• tuse  expectoraţie mucopurulentă (ruginie  ?)
• dispnee cu polipnee
• fără afectare a CRS
• tahicardie,  I.C. la vârstnici
• condensare (matitate,  vibraţiilor vocale, crepitante 
suflu tubar)
• facies vultuos  herpes labial
•  greaţă, vărsături, meteorism, diaree
Pneumonia “atipică”
• debut progresiv, pseudogripal
• febră moderată, cu mici frisoane
• dureri toracice difuze
• tuse seacă, iritativă
•  dispnee cu polipnee
• cefalee, mialgii, artralgii
• afectare CRS (strănut, rinoree, disfagie)
• tahicardie
• semne fizice toracice discrete sau absente.
Etiologia formelor clinice de PC

Pneumonie “atipică”
“tipică”
• M.
S. pneumoniae
pneumoniae
• C.
H. pneumoniae
influenzae
• Legionella
• Enterobacteriaceae
Gripa (+alte virusuri)
(Klebsiella pneumoniae)
• S. aureus (uneori)
Valoarea manifestărilor clinice în stabilirea
etiologiei CAP

• Elementele clinice sunt insuficiente pentru a stabili cu


precizie rezonabilă etiologia unei pneumonii:
• tabloul clinic este modificat de bolile asociate (prezente la
majoritatea cazurilor) şi la vârstnici
• L. pneumophila are caractere mixte

• Utile uneori la tineri fără boli asociate


Aspecte radiologice

• Opacitate de tip alveolar (IMAGINE TIPICĂ):


• margine imprecisă (excepţie scizura)
• intensitate subcostală
• comportament evolutiv (limită scizura)
• sistematizare (segment, lob)
• bronhogramă aerică +
Aspecte radiologice
• Imaginea atipică
• opacităţi de tip interstiţial
• liniare / nodulare
• opacităţi de tip acinar / alveolar
• fără demarcaţii evidente de scizură
Z1 Z 10
Imagini pneumonice rezolutive
• Opacităţi alveolare neomogene

• Juxtapoziţie de imagini alveolare / acinare dense şi aerice


Diagnostic
• Examen CT toracic
• Ecografie transtoracică – dg si urmarire terapeutica
Diagnoscticul CAP – examenul de sputa
Prelevare
• înainte de administrare de antibiotice
• dimineaţa “la prima oră“ (ideal)
• pe nemâncate
• după periaj dentar (fără pastă de dinţi)
• după clătirea energică a gurii cu apă
• după gargară cu apă
• volum ideal: 1-3 ml probă mucopurulentă
• transport în recipient steril în maxim 1h
Examenul de spută
• Coloraţia “Field” - proba validă:
• > 50% neutrofile si < 10% celule epiteliale
• > 25 neutrofile si < 5 celule epiteliale / câmp microscopic mare
• Coloratie Gram:
• germeni intracelulari = criteriu de patogenitate
• flora dominantă: coci/bacili, G(+)/G(-)
• Cultură pe diferite medii - analizată în contextul clinic si al
microscopiei !!!
Examenul de spută
• Izolarea bacteriei responsabile de pneumonie:
• probă clinică validă (criteriu citologic)
• frotiu cu dominanţa acelui germen (de exemplu coci G(+) izolaţi sau în diplo)
• izolarea în cultură a germenului respective

• In alte situatii incriminarea germenului dominant pe frotiu sau izolat


din cultură este incertă
Examenul de spută - erori
• salivă si nu spută
• bolnavul este sub antibioterapie eficientă de mai multe zile
• pneumonia survine pe fondul unei alte afecţiuni cu prezenţă
bacteriană: BPOC, bronşiectazii
• suprainterpetarea prezenţei de micelii sau de alte bacterii saprofite
Indicatii actuale de prelevare sputa
Internare in ATI
Esecul terapiei antiibotice emprice
Prezenta de leziuni cavitare Rx, + Revarsat pleural
Abuzul de alcool
Boli pulmonare obstructive sau structurale severe
Pacienti imunocompromis
Data clinice si epidemiologice care sugereaza patogeni rezistenti
Date clinice si epidemiologice care sugereaza patogeni importanti din punct
de vedere epidemiologic (Legionella, coronavirusuri, gripa, bioterorism, etc)

Infectious Diseases Society of America/American Thoracic Society consensus guidelines on the management of community-acquired pneumonia in adults.
Examen bacteriologic
• Lavaj bronho-alveolar (LBA)
• Brosaj bronșic „protejat”
• Puncție transtraheală
• Puncție transtoracică
• Hemoculturi
Alte examene paraclinice
• Hemograma
• leucocitoză: > 10.000/µL
• Leucopenie < 5000/µL - severitate crescută
• neutrofilie
• leucocite normale / scăzute în pneumonii virale
• Trombocitoza (reactiva)

• VSH >30 mm/1h, proteina C reactivă ↑, procalcitonona ↑


Alte examene paraclinice
- criterii de severitate -
• hematocrit
• uree sanguină
• glicemie
• natremie
• pH
• PaO2 / SaO2
Tratamentul CAP
Alegerea locului de îngrijire
• Riscul de mortalitate şi
• Ambulator morbiditate ulterioară
• Complianţa (posibilitatile de a
• Spital administra tratamentul)
• Condiţiile socio-economice
• Reanimare (ATI) • Facilităţile medicale în
ambulator
• Intuiţia şi experienţa clinică
Evalaurea riscului al CAP
Cuantificarea riscului de mortalitate şi morbiditate ulterioară pe baza:
• vârstei
• bolilor asociate
• anomaliilor prezente la examenul fizic
• anomaliilor de laborator
Predictori de mortalitate – scorul CURB-65
Confusuin, Ureea, Respiratory rate, Blood pressure, Age > 65ys

BUN > 20mg/dl (uree>42mg/dl)


TA diastolica <60mmHg
>=2 criterii  mortalitate 21x
FR>30/min

0 sau 1 2 3

INTERNARE
AMBULATOR INTERNARE URGENTA, eventual
ATI

Urea (mg/dl)=BUN(mg/dl)*2,14
Factori de risc – Pneumonia severity index
(PSI )
• vârsta < 50 ani • absenţa anomaliilor la
• absenţa bolilor asociate: examenul fizic:
• neoplasm • alterarea conştienţei
• insuficienţă cardiacă • AV  125/min
• boală cerebrovasculară • FR  30/min
• boală renală cronică • TAs < 90mmHg
• boală hepatică cronică • tC <35C sau >40C

 CLASA I
Scor <70
Factori de risc – Pneumonia severity index
(PSI )
• vârsta > 50 ani • anomalii de laborator
sau • pH < 7,35
• uree > 65 mg/dl
• boală asociată • natremie < 130 mEq/l
sau • glicemie  250 mg/dl
• anomalie la examenul • hematocrit < 30%
fizic • PaO2 < 60 mmHg (sau
SaO2 < 90%)
• lichid pleural
 CLASA II-V
Clase de risc - PSI
Clasa Mort. Risc Decizie
I <0,5% Ambulator

II (70) <1% Mic


III (71-90) 1-3% Spitalizare
scurtă
IV (91-130) 8-12% Moderat Spitalizare
V (>130) 27-30% Mare Reanimare
Atitudine practică
• Identificarea clinică a pacienţilor din clasa I (risc minim) si tratarea lor
în ambulator
• posibilităţi de investigaţie în ambulator - identificarea pacienţilor din
clasa II şi tratarea lor în ambulator
• absenţa investigaţiilor - evaluarea pacienţilor în camera de gardă sau
spital şi preluarea în ambulator a pacienţilor consideraţi cu risc mic
Atitudine practică - trimitere la spital
• semne de severitate sau factori de risc pentru boală severă
• nevoia de administrare parenterală a Ab
• status socioeconomic defavorizat, complianţă scăzută sau tulburări
psihice
• absenţa răspunsului la Ab initial
• complicaţii ale bolii sau ale tratamentului

Trimitere la spital  internare în spital !!!


Pneumonie - Adult – Ambulator vs Spital

<> 60 ani
ani,sau
fărăcu
boli
boli
asociate
asociate
• S. pneumoniae
• H.
M.influenzae
pneumoniae
• Virusuri
• Enterobacteriaceae
C. pneumoniae (K. pneumoniae)
• S.
H. aureus
influenzae
• L. pneumophila
Community-acquired pneumonia: Determining the
appropriate site of treatment in adults (
CAP site of care – UpToDate)
Tratament etiologic
• Inițierea tratamentului etiologic trebuie făcută cât mai rapid
• Daca etiologia este precizată, se va face tratament adecvat
• În restul cazurilor, tratamentul inițial este de probabilitate (tratament
empiric)
Tratamentul empiric pentru CAP - principii
Pentru toti pacientii trebuie sa acopere S. pneumoniae, H. influenze si
patogenii atipici (M. pneumoniae, L. pneumophila si C. pneumoniae)

Spectrul trebuie extins ca sa acopere Gram negative si S. auresus


meticilino-sensibil pentru: varstnici, fumatori, + comorbiditati (boli
cornice cardio-vascule, pulmonare, hepatice, renale, DZ)

+ anti Enterobacteriacee (E. Coli, Klebsiella spp) pentru cei cu boli


pulmonare structural (ex BPOC sever, bronsiectazii)
Tratamentul CAP care nu necesita spitalizare
Adult, anterior santos, fara antibiotic recent
Regim empiric pentru S. pneumoniae, H. influenzae si germeni atipici

Amoxicilina (1g x 3/zi)


+ Macrolid (azitromicina sau claritromicina) sau doxiciclina

Alergie la penicilina (non IgE mediata – rash maculopapular) si toleranta anterioara la


cefalosporine:
Cefalosporina gen a III-a (cefpodoxim)
+ Macrolid (azitromicina sau claritromicina) sau doxiciclina

Alergie la penicilina IgE mediate (urticaria, angioedema, anafilaxie) – NU cefalosporine

SAU florochinolone respiratoria (levofloxacina, moxifloxacina, gemifloxacina)


Comorbiditati, >65 ani, sau uz antibiotic recent
Amoxicilina-clavulant 2gx2/zi
+ Macrolid (azitromicina sau claritromicina) sau doxiciclina

Alergie la penicilina (non IgE mediata – rash maculopapular) si toleranta anterioara la


cefalosporine:
Cefalosporina gen a III-a (cefpodoxim)
+ Macrolid (azitromicina sau claritromicina) sau doxiciclina

Alergie la penicilina IgE mediate (urticaria, angioedema, anafilaxie) – NU cefalosporine

SAU florochinolone respiratorii (levofloxacina, moxifloxacina, gemifloxacina)


Tratament antibiotic empiric al CAP pentru pacientul ambulator - workflow

CAP outpatient antibiotics - UpToDate


Tratamentul CAP care necesita spitalizare
Tratament antibiotic diferentiat in functie de
locul de spitalizare
Sectie medicala – S. pneumoniae, virusuri respiratorii, M. pneumoniae,
H. influenze, Legionella spp.

Sectia ATI – S. pneumoniae, Legionella spp. Bacili gram negative, S.


Aureus (S. aureus meticilino-rezistent comunitar – pneumonie
necrotizanta)
Factori de risc pentru MRSA si Pseudomonas

Rx CAP ward - UpToDate


Tratamentul adjuvant CAP
Tratament adjuvant
• Antitermice:
• “la nevoie”: 0,5-1g aspirină/paracetamol la t°C > 38,5°C (doar paracetamol la
cei cu ulcer)
• regulat (t°C persistent > 38,5°C): 1g aspirină/paracetamol la 4-6 ore
• Hidratare corectă (2-3 l lichide/zi, până la 4 l în transpiraţii profuze)
• Antialgice pentru durerea toracică (NU în asociere cu antitermice):
diclofenac 50 mg x 2/zi
Tratament adjuvant
• Antitusive - DOAR în tusea chinuitoare
• Expectorante - valoare foarte mică (mai eficientă este hidratarea
corectă)
• Tratamentul afecţiunii asociate:
• bronhodilatatoare (BPCO)
• diuretic, etc (insuficienţă cardiacă)
Instruirea pacientului
• Termometrizare:
• axilă
• ora 6:00, 12:00, 18:00 si 24:00 (înainte de antitermic) şi ori de câte ori are
senzaţia de febrilitate
• Urmărirea simptomelor (agravare, ameliorare):
• agravare rapidă: cheamă salvarea
• agravare progresivă: contact telefonic cu medicul de familie
Urmarirea pacientului ambulator
Evaluare raspuns clinic
– dupa 24-48H
- Intre 1 si 4 saptamani (rezolutia agravarii simptomelor de ICC, BPOC)
• Ameliorarea simptomelor, semnelor clinic si semne de laborator
indicative de infectie

Rx pulmonara – nu se recomanda de rutina la pacientii cu raspuns prompt


Criterii clinic de eficienta a tratamentului
• ameliorarea semnificativă a semnelor vitale:
• în primul rând tºC
• apoi FR, AV, TA, PaO2/SaO2
• revenirea apetitului şi normalizarea stării de constienţă
• ameliorarea stării generale şi a simptomelor (dispnee, durere, mai
puţin tuse?)
• NU ameliorarea semnelor fizice toracice şi a celor radiologice (raspuns
mai tardive)
Rezoluţia clinică a pneumoniei comunitare
(clasele I-III)
Moment: clinică:
Stabilitate
• 25%
t°C <-38,3°C
24h
• 50%
AV < -100/min
48h
• 75%
TAs >- 90
72hmmHg
• FR < 24/min
•Risc
SaO2
ulterior
 90%de deces sau reanimare
< 1%
• apetit prezent
• constienţă normală
Decizia la 48-72h
• pneumonie rezolutivă - continuarea tratamentului
• extensia radiologică uşoară în context de ameliorare clinică este frecventă şi nu
are semnificaţie peiorativă
• persistenţa izolată a unor simptome (tusea) în contextul ameliorării globale, în
special a tC, nu are semnificaţie peiorativă
• pneumonie agravantă - internare de urgenţă
• pneumonie nonrezolutivă - consult de specialitate (eventual internare)
Cauze de eşec - INFECTIOASE
• patogeni rezistenţineobişnuiţi (
• patogeni
• virusuri
imunodeprimaţi):
• M. pneumoniae, C. pneumoniae,…
• tuberculoza
• pneumococ rezistent la penicilina (PRP)
• micoze
• bacterii •multirezistente
Nocardia, Actinomyces
• Pneumocystis carinii
Cauze de eşec – INFECTIOASE (complicatii ale
CAP)
• pleurezie parapneumonică
• pleurezie purulentă (empiem)
• pneumonie abcedată (abces)
• focare septice la distanţă (sepsis)
Cauze de eşec – NEINFECTIOASE (dg initial
eronat)
• neoplasm (pulmonar/limfom malign)
• pneumonie / abces poststenotic
• condensare cu bronhogramă aerică
• vasculite sistemice, colagenoze, sarcoidoză
• BOOP
• pneumonii eozinofilice, pneumonite de hipersensibilitate
• pneumopatii medicamentoase
• trombembolism pulmonar
• edem pulmonar (I.C. sau SDRA)
Elementele ce determină durata antibioterapiei
• Studiile care arată durata optimă
• Simptome (în special febra); persistenţa izolată a unor simptome (în
special tusea) NU impune prelungirea
• NU:
• persistenţa modificărilor radiologice
• persistenţa unor semne fizice toracice
Durata antibioterapiei
• Pneumonii “tipice” (cele considerate a fi determinate de S.
pneumoniae si H. influenzae): 7-10 zile (3-4 zile de afebrilitate)
• Pneumonii “atipice” (cele considerate a fi determinate de M.
pneumoniae, C. pneumonie): 14 zile
• Pneumonii determinate de S. aureus sau BGN aerobi: 21 zile
• Legioneloza: 21 zile
Rezoluţia radiologică a CAP
COMPLETĂ: FACTORI DE RISC:
• 50% la 2 săptămâni • vârsta înaintată
• comorbidităţi
• 67% la 4 săptămâni
• afectare multilobară vs
• 75% la 6 săptămâni unilobară
• severitatea bolii
• 80% la 8 săptămâni
• agentul patogen
Atitudine practică
• Radiografie control - aprecierea rezoluţiei
• 4 săptămâni: < 50 ani, non-sever (ambulator), afectare limitată (max 1 lob) –
nu se recomanda actual de rutina
• 8 săptămâni: > 50 ani sau sever (spitalizat) sau afectare multilobară
• Rezoluţie incompletă / absentă: consult pneumologic
Profilaxia CAP
Profilaxia CAP
Vaccinare antigripala (annual)
Vaccinare anti-pneumococica (se repeta la 5-10 ani)
Sevraj tabagic, modificarea stilului de viata (! Alcoolism)
Mobilizarea precoce a pacientului varstnic
Profilaxia CAP
Concluzii
Diagnostic complex – clinic, imagistic, etiologic

Factori de risc  evolutie clinica usoara (tratament ambulator) 


evolutie severa (internare)

Tratament etiologic al CAP – empiric

Necesita urmarire atenta a pacientului

S-ar putea să vă placă și