Hipersensibilitatile

Boli imunologice
Produse prin mecanism imunologic deviat,
anormal fie:

1. Exagerat  Boli hipersensibilitate

2. Diminuat, absent  Boli imunodeficitare

 Boli prin hipersensibilitate

Boli de hipersensibilitate (imunitatea =

sensibilitate): Ag exterior

Boli de hipersensibilitate fata de auto-Ag

(boli autoimune)
 Clasificarea bolilor imunologice prin
hipersensibilitate
Gell si Coombs – 1963:

1. Tipul I de HS (reaginica, imediata)

2. Tipul II de HS (citotoxica)
3. Tipul III de HS (prin Complexe imune)
4. Tipul IV de HS (celulara, tardiva)
 Clasificarea bolilor imunologice prin
hipersensibilitate

1. Tipul I: reactii anafilactice si atopice

(Hipersensibilitatea imediata)

Alergeni, IgE, mastocite/bazofile, mediatori

de tip histamina.

Ex: soc anafilactic, astm, rinita

 Hipersensibilitatea imediata
Tipul de Mecanismul Mecanismul
hipersensibilitate patogenetic de lezare a
imun tesuturilor

Tip I IgE Mastocite cu

mediatori
(amine
vasoactive,
citokine)
 Investigatii
IgE spe (teste cutanate, dozare ser)
Teste de provocare
Marker de activare a mastocitelor: triptaza
Evaluarea complementului, a fractiunilor, a
factorilor inhibitori
Biopsie
Molecule de adeziune
 Tratament
Antihistaminice H1
Blocanti de mediatori: modificatori de
leucotriene, cromoglicat disodic
Anti-inflamator: glucorticosteroizi (topici)
Modificare a IgE: Imunoterapia specifica, AbMo
anti-IgE (omalizumab)
Modificare a citokine: AbMo – anti IL-4
(dupilumab); IL-5 (mepolizumab); anti-IL-13
(lebrikizumab)
 Clasificarea bolilor imunologice prin
hipersensibilitate

2. Tipul II: reactii de citotoxicitate si de

neutralizare

Ag este situat pe membranele celulare, Ab

activeaza complementul, “celulele ucise”
prin liza.
 Clasificarea bolilor imunologice prin
hipersensibilitate- exemple
2. Tipul II (citotoxice):
Hemoliza prin Ab anti-eritrocitari (reactii
posttransfuzionale),
Boala Rh a nou-nascutului,
Anemii hemolitice autoimune,
Citopenii induse medicamentos (sulfonamide,
peniciline, chinina etc),
 Clasificarea bolilor imunologice prin
hipersensibilitate- exemple
2. Tipul II (neutralizare):
Neutralizarea unei enzime (mediator, hormon) prin
Ab,
Inhibarea functiei unui receptor celular prin Ab anti-
receptor (miastenia gravis: Ab anti-receptor pt.
acetilcolina),
Stimularea functiei unei celule (hipertiroidism)
 Hipersensibilitatea mediata prin
Ab
Tipul de Mecanismul Mecanismul de
hiper- patogenetic lezare a tesuturilor
sensibilitate
imun
Tip II IgM si IgG •Opsonizare si
fata de fagocitoza
•Complement
suprafata cel
(neutrofile, macrofage)
sau Ag din
•Anomalii ale functie
matricea
cel (semnale
extracelulara hormonale)
 • Ag exterior
Tipul II HS • Ag self modificat
(citotoxic)
Ab

Ag

C’
Celule cu Ag
la suprafata

Þ Liza
celulei
 Ab –poate fi si autoAb!
Tip II HS
(neutralizare)
Ab

Celule cu Ag
la suprafata

Stimularea
functiilor celulei
 Investigatii
Evidentierea Ag (medicament, Rh etc)

Evidentierea Ab (test Coombs, Ab anti-

plachetari etc)

Evidentierea consecinte: anemie,

hiperbilirubinemie, etc
 Tratament
In functie de etiologie
Suprimarea cauzei
Tratament imunosupresiv (cortico-terapie,
citostatice etc)
Tratament profilactice (pt. rejet grefe cu
imunosupresive: ciclosporina, tacrolimus, Ab
anti-limfocitari etc)
Tratament suportiv (transfuzii, hemodialize etc)
Tratament de suplinire
 Clasificarea bolilor imunologice prin
hipersensibilitate
3. Tipul III: reactii secundare activarii
complexelor imune
Agregatele dintre Ag si Ab se formeaza in
diferite locuri (inclusiv singe) si se
depoziteaza in organe(vase mici,
glomerul etc) (extrem de patogene cele
in exces de Ag)
Ex: fen Arthus, boala serului, boli autoimune
(colagenoze)
 Hipersensibilitatea mediata prin
complexe imune
Tipul de Mecanismul Mecanismul
hipersensibilitate patogenetic de lezare a
imun tesuturilor

Tip III Complexe Complement

imune dintre ce activeaza
Ag circulant leucocite
si IgM si IgG Inflamatie
 Tipul III HS
C’ este si el activat

C Ag
 Type III HS

Echivalenta

Exces Ag

Exces Ab
Mecanisme patogenetice prin HS
tip III
Cauza Antigenul Locul depozitarii
IC
Infectii Ag microbieni Organele infectate,
persistente rinichi
Auto- Self Ag Rinichi, articulatii,
imunitate arteriole, piele, etc

Alveolita Ag din mediu plamin

extrinseca
alergica
(+tip IV)
 Investigatii

Evidentierea AutoAb: anti-nucleari, Factorul

reumatoid, Anti-LKM, etc
Prezenta complexe imune: singe, tesuturi
Evaluarea C’: C3, C4, (scad prin consum)
etc
Evaluarea consecintelor: radiografie
articulatii, probe renale, glicemia etc
 Tratament
AINS
Imunosupresie: corticoterapie, imunosupresiv de
tip citostatic,
Imunosupresie (imunomodulare) pe cel T:
tacrolimus, mofetil micofenolat etc
Eliminare a complexelor imune: dializa,
plasmafereza
AbMo anti ly B (rituxan= rituximab – anti CD20),
Anti-inflamator terapie biologica: anti TNF-alfa
Clasificarea bolilor imunologice prin
hipersensibilitate
4. Tipul IV: reactii mediate celular (tardive)
Cel T sensibilizate duc la lezarea tesuturilor:
a. prin citotoxicitate directa fata de Ag ce au
dus la imunizare
b. prin eliberarea de mediatori solubili,
citokine care activeaza cel efectuare
(macrofage)
Clasificarea bolilor imunologice prin
hipersensibilitate
4. Tipul IV: reactii mediate celular

Ex: rejetul acut al grefei, hipersensibilitatea

tardiva cutanata fata de PPD, boli
granulomatoase (TBC, lepra, sarcoidoza,
schistosomiaza etc)
 Hipersensibilitatea mediata de
celulele T
Tipul de Mecanismul Mecanismul de
hiper- patogenetic lezare a tesuturilor
sensibilitate
imun
Tip IV •Ly T CD4+ •Macrofage
(hipersensibili- activate de
tatea tardiva) citokine,
•Ly T CD8+ granuloame
(citoliza • Uciderea cel.
mediata de cel tinta, direct
T) •Inflamatia prin
citokine
 Ag

APC

TS

TH B ly

Citokine
K-
Granulocite ADCC
TC NK Macrofage

Citokine

Rolul central al celulelor TH in imunitatea mediata celular

Figure 8-42
 Revised Gell and Coombs
classification of drug reactions

Med Clin N Am 94 (2010) 645–664

 Investigatii

Numararea ly
Tipizarea lor: T, TH,Tc, B (flow-cotometrie)
etc
Teste functionale: transformare blastica,
inhibarea migrarii, de eliminare, sinteza a
citokinelor
Leziuni histologice
 Tratament

Corticoterapie
Imunosupresie: citostatic, ciclosporina etc
AbMo anti ly T (anti-IL-2r= Daclizumab -
Zenapax):
Tratamente combinate: antibiotice, AINS etc
BOLILE AUTOIMUNE
 BOLILE AUTOIMUNE
• Generalităţi
• Etiopatogeneza
• Mecanisme imunologice
• Efectorii autoimunităţii
• Boli autoimune
• Terapia bolilor autoimune
 GENERALITĂŢI
• Caracteristica esenţială a sistemului imun
este de a face distincţia dintre “self” şi
“nonself”

• Printre populaţiile de celule care mediază

această discriminare, rolul major le revine
limfocitelor T care recunosc peptidele
antigenice în asociere cu MHC (complexul
major de histocompatibiliate)
 Autoimunitate vs. Boala autoimună
Pierderea toleranţei
faţă de self AUTOIMUNITATE

• “Naturală”, fiziologică –
Leziuni la nivelul ţesutului până la un punct
• Anticorpi predominant IgM
• Rol în clearance-ul
resturilor celulare,
antiinfecţios, homeostazia
imunologică.
BOALA AUTOIMUNĂ
Inverse Relation between the Incidence of Prototypical
Infectious Diseases (Panel A) and the Incidence of
Immune Disorders (Panel B) from 1950 to 2000

Bach, J.-F. N Engl J Med 2002;347:911-920

 Toleranţa imunologică

• procesul de eliminare / neutralizare a

celulelor autoreactive
– toleranţa LT
– toleranţa LB
Toleranţa
imunologică

Abbas et al 2012 (ed.7)

 Mecanisme imunologice

• TEORII:

– antigenele sechestrate (SNC, cristalin,

spermatozoizi)
– anergia clonală (clone limfocitare autoreactive, dar
anergice)
– “clona interzisă” (defect în eliminarea clonelor
autoreactive în cursul vieţii fetale/dezvoltarea
limfocitelor autoreactive prin mutaţii somatice)
– deficit imunologic (deficit al LT reglatoare)
Eliberarea (postraumatică) a antigenului
sechestrat induce răspuns autoimun
 Factori etiologici
GENOTIP
(ex. Mutaţii AIRE)

FACTORI GENETICI
FACTORI DE MEDIU
INFECŢII ? FACTORI DE MEDIU
(MEDICAMENTE
FUMAT, DIETA)
(GENE HLA)

RĂSPUNS IMUN ANORMAL

SCĂDEREA EXPRESIEI ANTIGENELOR

PROPRII ÎN TIMUS
Autoimmune
PRAG SCĂZUT PENTRUdisease state
ACTIVAREA LIMFOCITELOR AUTOREACTIVE

DEFECTE ÎN INACTIVAREA SAU ELIMINAREA

VÂRSTĂ LIMFOCITELOR AUTOREACTIVE
SEX
ALTERAREA PROTEINELOR SELF

BOALĂ AUTOIMUNĂ
 Gene HLA implicate în boli autoimune
Boala autoimună Gena HLA Risc
Ankylosis spondylitis B27 87.4%
Reiter’s Syndrome B27 37%
Goodpasture’s Sd. DR2 15.9%
SLE DR3 15%
Diabetes mellitus DR3/DR4 25%
Systemic Sclerosis DR2 5%
Graves’ Disease DR3 3.7%
Hashimoto’s Thyroiditis DR3 3.2%
Myastenia gravis DR3 2.5%
Rheumatoid Artritis DR4 4%
Etiopatogeneza

Abbas et al 2012 (ed.7)

 Mecanisme implicate în autoimunitate
(A) Mimetism molecular (B) Modificări ale proteinelor, antigene criptice

(D) Activarea martorilor (bystander activation)

(C) Superantigene

Sfriso P et al. J Leukoc Biol 2010;87:385-395

 Autoantigene în principalele boli
autoimune

Boala Antigen
Boli autoimune sistemice

Lupus eritematos sistemic Antigene nucleare (ADNdc,

ribonucleoproteine, histone)
Fosfolipide membranare

Artrita reumatoidă Fc ale IgG

Proteine citrulinate
Scleroza sistemică Antigene nucleare
Polimiozita/Dermatomiozita Antigene musculare
aminoacil-tRNA sintetaze
Antigene nucleare
 Autoantigene în principalele boli autoimune
BAI specifice de organ
Tiroidita autoimună
Boala Basedow
Gastrita autoimună
Hepatita autoimună
Diabet zaharat tip I
Boala celiacă
Ciroza biliară primitivă
Scleroza multiplă
Miastenia gravis
Epidermoliza buloasă dobândită
Pemfigus
Tiroglobulina
Peroxidaza tiroidiană
Receptor pentru TSH
Factor intrinsec
ATP-aza H+/K+
Antigene hepatice
Antigene insulare
transglutaminaze
Antigene mitocondriale
Proteina bazică mielinică
Proteina proteolipidică
Glicoproteina mielinică oligodendrocitară
Canalul K KIR 1,4
Receptor pentru acetilcolina
Receptor tirozinic specific muscular
Colagen VII
Desmogleine
 Efectorii autoimunităţii

• LIMFOCITE T
• LIMFOCITE B
• MACROFAGE
• CELULE DENDRITICE
• NK
• NEUTROFILE
 Limfocite T – mediatori ai leziunii tisulare

Diabet zaharat tip I

LT citotoxice

celule β insulare
 Autoanticorpii – mediatori ai leziunii
tisulare

• IgM, IgG, IgA, IgE – se depun la nivelul

tesuturilor tinta

• Ag+AcComplexe imune – depunere în

– pereţii vasculari  vasculite
– glomeruli  GN
 Autoanticorpii

Sesarman et al, 2012

 Autoanticorpii

Efecte patogene prin:

• Efecte citotoxice- mediate celular sau
dependente de complement

• Blocarea prin aglutinare sau mascarea functiilor

unor molecule

• Activarea fagocitozei opsonice a macrofagelor

 Mecanisme patogenetice mediate de anticorpi
Activarea cascadei complementului

Modularea Ag Blocarea AchR

Conti-Fine et al., J Clin Invest, 2006

 Buloze cutanate: Boli autoimune specifice de organ
mediate de anticorpi

Sitaru, JInvestDermatol, 2009

Boli autoimune mediate de complexe imune
 Glomerulonefrita
Anticorpi anti-membrana
Complexe imune
glomerulara
 Transferul transplacentar al BAI
• Lupus neonatal
• Miastenia neonatală
• B. Graves neonatală
• Sindrom antifosfolipidic neonatal
 Specificitate de organ Boli autoimune

Tiroidita Hashimoto Miastenia gravis

Gastrita atrofică autoimună Sdr. Goodpasture
Anemie pernicioasă Diabet
Boala Addison
Anemie hemolitică
Sdr. Sjőgren
autoimună
Colita ulcerativă
Purpura
trombocitopenică Ciroza biliară primitivă
idiopatică
Lupus eritematos
sistemic
Dermatomiozita
Sclerodermia
Artrita reumatoidă Sistemic
 BOLI AUTOIMUNE
TIROIDIENE

• Boala Basedow (Graves’)

• Tiroidita autoimună Hashimoto

 BOALA BASEDOW

• Clinic:
– predomină la femei
– hipertiroidism
– guşă hiperplazică difuză
– Semne extratiroidiene: exoftalmie, mixedem pretibial
Dg: tiroxina-T4 + TSH +TSAb
HIPERTIROIDISM
 TIROIDITA AUTOIMUNĂ
HASHIMOTO
• predomină la femei 30-60 ani
• Hipotiroidism
• Infiltrație limfocitară difuză
• guşă limfadenoidă
• rar – exoftalmie
• Se asociaza cu alte boli autoimune
• Aglomerari familiale!
• DG: T4 + TSH + Ac anti-TPO
[Ac anti-TPO] – relaţie cu activitatea bolii
HIPOTIROIDISM
 MIASTENIA GRAVIS
• afecţiune neuro-musc – blocaj postsinaptic al transmiterii
influxului nervos la placa motorie
 MIASTENIA GRAVIS

• Clinic:
– Orice vârstă, dar mai frecvent în decadele a 2-a și a
3-a
– slăbiciune musculară nedureroasă, fluctuantă
– prelungirea activităţii mm striaţi
– Distrofie sau miastenie oculară, fără lezarea
funcţională a m. netezi
– Formă locală (oculară) generalizată
– hipertrofie timus / timoame – 10-15% din cazuri
MIASTENIA GRAVIS
MIASTENIA GRAVIS
 MIASTENIA GRAVIS
• Diagnostic:
– Serologie: anticorpi anti-R Ach
anticorpi anti-tirozin kinaza specifică musculară
anticorpi anti-muşchi striaţi
– Examinare radiologică mediastinală – timom
– Electromiografia
– Testul cu edrofoniu (inhibitor de acetilcolinesteraza)
– Testul cubului de gheață
– Teste funcţionale pulmonare
SCLEROZA MULTIPLĂ
• Boală inflamatorie mediată imun a SNC
– leziuni demielinizante nevrax
– inflamaţie diseminată a subst albe SNC
 SCLEROZA MULTIPLĂ
• Clinic:
– deficite neurologice diseminate,
variabile:
– slăbiciune musculară mb inf/paraplegie
– oftalmoplegie, nevrita optică
– simptome senzoriale - parestezii
– ticuri dureroase
– nevralgii
– anomalii cerebeloase –ataxie, dizartrie, tremor
– micţiuni imperioase, incontinenţă urinară
SCLEROZA MULTIPLĂ
 SCLEROZA MULTIPLĂ

Franklin, 2002

IRM Myelin stain (Luxol fast blue)

SCLEROZA MULTIPLĂ
• alemtuzumab,

daclizumab și
• CD20,rituxima
b, ocrelizumab
și
ofatumumab

Steinman,
NatImmunol, 2003
BOLI CUTANATE AUTOIMUNE BULOASE

• Bule
– Intraepiteliale (pemfigus)
– Subepidermale: pemfigoid, epidermoliza
buloasă dobândită

• Depozite de anticorpi
– Intercelular (reţea) in epiderm (pemfigus)
– La nivelul joncţiunii dermo-epidermale
(pemfigoid, epidermoliza buloasă)
 Structura pielii

Fuchs & Raghavan, Nat Rev Genet, 2002

Molecule de adeziune epidermală
PEMFIGUS
PEMFIGOID BULOS
 SINDROMUL SJÖGREN
 boală inflamatorie cronică cu caractere autoimune – infiltrat
limfocitar al glandelor exocrine: ! lacrimale, salivare

• – manifestări respiratorii:
Clinic:
– complex sicca: xerostomie,
xeroftalmie
– carii dentare frecvente, boală
periodontală
– creşterea în dimensiuni a
glandelor parotide – uni/bilateral
– manifestări cutanate:
– xeroză cutanată
– purpura palpabilă
– urticarie
– leziuni anulare
– artralgii, rar artrite
– infecţii sinusale frecvente
– sindrom obstructiv
– pneumonie interstiţială 
fibroză pulmonară
– manifestări digestive:
– disfagie
– dismotilitate esofagiană
– gastrită cronică atrofică
– colită ischemică  vasculită
– manifestări SNC:
– vasculită
– boli neuro-psihice
– manifestări hematologice:
– limfoame
SINDROMUL SJÖGREN
 SINDROMUL SJÖGREN
• Criterii dg:
– obiectivarea kerato-conjunctivitei sicca şi a
xerostomiei – test Schirmer
– biopsie gl salivare minore: infiltrat limfocitar focal
– Ac anti-Ro (SS-A), anti-La (SS-B)
– Anticorpi antinucleari
– Factor reumatoid
• Asociere cu:
– ciroza biliară primitivă
– limfoame
SINDROMUL SJÖGREN
LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
(LES)
 LES

• Epidemiologie:
– 90% sunt femei, vârsta - 20-30 ani
– Afro-americani> hispanici > asiatici
– prevalenţa 15-50/100.000 - SUA
 LES - Etiopatogeneza

• Factori genetici:
–Haplotipul B8.DR3.DQw2.C4AQO
predispun la LES în populaţia nord
Europeană
–Gene pentru FcγR (activarea limfocitară)
–Gene pentru citochine, chemochine
–Deficit congenital de complement
–Deficit IgA
 LES-Etiopatogeneza
• factori de mediu:
– UVB, uneori UVA (fotosensibilitate – 70% cazuri)

– substanţe chimice: hidralazina, isoniazida,

clorpromazina, D-penicilamina, practolol, metildopa,
quinidina, Ifn-, hidantoina, etosuximide,
procainamida, minociclina, anti-TNFalpha

– infecţii virale

– hormoni sexuali, contraceptive orale

• Factori imunologici – activare policlonală a LB, LT -

hipergamaglobulinemie
Evoluţia bolii – multiplicarea epitopilor
Mecanismele leziunilor de organ
 LES
• Clinic:
– manifestări foarte diverse
– forme clinice:
• lupus eritematos sistemic
• lupus eritematos discoid – lez. cutanate desfigurante
- atrofie centrală cutanată – 20%
• lupus eritematos subacut – lez. cutanate de tip
vasculitic
 Simptome

Debut
• Un organ (ulterior
multisistemice)

• Multisistemice (mai frecvent:

oboseala, stare de rau, febra,
anorexie, scadere in greutate)

Severitatea: usoara severa

 Simptome
• Musculare, articulare, osoase:

– mialgii, artralgii (majoritatea pacienţilor):

• artrita intermitentă, !simetrică: IFP, MCF, carpiene, genunchi etc

• tenosinovite

• miopatii inflamatorii / secundare trat:

– hK-emie
– corticoterapie
– hidroxiclorochină

• necroze ischemice osoase (post-corticoterapie)

– şold
– genunchi
– umăr
 Simptome
• Cutanate şi mucoase:
– rash fotosensibil - “fluture” la nivelul obrajilor
– fără cicatrici - excepţie: lupus discoid
– telangiectazii
– depilare - tranzitorie, definitivă - lupus discoid
– rar: urticarie, bule, eritem multiform, lichen plan,
paniculită (= lupus profund)
– leziuni de tip vasculitic: purpura, noduli subcutanati,
infarcte la nivelul unghiilor, ulcere, urticarie
vasculitică, paniculită, gangrena degetelor
– mucoase: ulcere la nivelul mucoasei bucale, nazale
 lupus acut

lupus discoid
paniculita lupică
 Simptome

• Renale:

– 50% pacienţi – GN - depozite de Ig în glomeruli

– GN focală  scleroză renală

– precoce - asimptomatice / edem nefrotic 

hematurie, cilindrurie, proteinurie  IRC
 Simptome
• Neurologice:
– orice zonă: meningită, măduva spinării, nervi centrali si periferici
– asociat lezării altor organe

– tulburări cognitive uşoare - cel mai frecvent

– cefalee - migrenă sau nespecifică
– contracturi
– rar: psihoză, stări confuzionale acute, tulburări de demielinizare,
tulburări cerebro — vasculare, menigită aseptică, mielopatie,
mono / polineuropatie, polineuropatie acută demielinizantă
(Guillan-Barré), hemoragie subarahnoidiană, depresie, anxietate
 Simptome
• Cardio-pulmonare:
– pericardita
– miocardita – tulburări de ritm
– endocardita (Libman-Sacks)
– pleurita – pleurezie
– leziuni pulmonare:
– frecvent infecţii
– pneumonita lupică
– fibroza pulmonară
– HTAP – rar
– hemoragie intraalveolară masivă – rar
– Sindrom de detresă respiratorie - rar
 Simptome

• Vasculare:
– tromboze vasculare - Ac anti fosfolipide:
anticoagulant lupic - LA, anticardiolipină
– favorizează coagularea fără vasculită
– vasculită
– emboli cerebraliendocardita Liebman-Sacks
– lez. vasculare cerebrale
– CIC
– hiperlipidemie - indusă de corticoterapie
 Simptome

• Hematologice:

– anemie – cronică la majoritatea pac

- hemolitică – rar: test Coombs poz

– leucopenie – limfopenie

– trombocitopenie - rar cu purpură

– rar Ac anti-factori coagulare (VIII, IX)  sângerări

 Simptome

• Gastrointestinale:
– greaţă, diaree, disconfort abd
– peritonita
– vasculita mezenterică
– pseudoobstrucţie intestinală
– lez. similare sclerodermiei - tulb. motilitate
– pancreatită acută - boală, corticoterapie, azatioprina
– creşterea transaminazelor - fără lez. hepatice
 Simptome
• Oculare:

– vasculită retiniană  orbire

– conjunctivită
– episclerită
– nevrita nv optic
– sdr sicca
Autoanticorpi relevanţi clinic în LES
• ANA – 95% din cazurile LES (! 10-15% persoane
sănătoase)

• anti- ADNdc – specificitate înaltă pentru LES, se

corelează cu activitatea clinică a bolii

• anti-Sm – specificitate înaltă, sensibilitate scăzută

• anti-Ro, -La – lupus neonatal, lupus cutanat subacut.

• Antifosfolipidici- anticoagulantul lupic, anticardiolipină,

VDRL fals pozitiv

• Anti-c1q – nefrita lupică

 LES- Paraclinic

Banda lupică (piele) ANA (ser)

 LES-paraclinic
• complement scăzut (semn de activitate a bolii
C3, C4 – nivele scăzute)
• prezenţa CIC
• anemie (normocromă, normocitară, uneori
hemolitică), leucopenie, limfopenie,
trombocitopenie,
• VSH accelerat – corelat cu activitatea bolii
(uneori),
• proteinurie, hematurie
• creatinina serică poate fi crescută
 Morfopatologie
• Lezarea membranei bazale (epiderm)
• Ruperea joncţiunii derm-epiderm
• Infiltrat mononuclear în jurul vaselor
• Hiperkeratoza
• Depozite de IgG si C’ (80-100%) şi pot să fie prezente
şi în ţesuturile normale din jur (până la 50%)
• Vasculita leucocitoclastică
• Glomerulonefrita prin depozitarea CIC sau formarea lor
in situ în mesangiu sau în membrana bazala
glomerulară (depozitarea Ig si C’ în afara mesangiu –
prognostic sever)
 Criteriile ARA de diagnostic ale LES(1997):
4 criterii (dg. + 98% spf si 97% sensib.)
• 1. Eritem facial (malar, respectând şanţul nazo-
labial)
• 2. Lupus discoid (eritem, hiperkeratoză, atrofie)
• 3. Fotosensibilitate
• 4. Ulceraţii nedureroase orale sau
nazofaringiene
• 5. Artrită neerozivă (afectează două sau mai
multe articulaţii periferice cu durere, tumefacţie,
exsudat)
• 6. Serozita: pleurita/pleurezie şi/sau pericardita
 Criteriile ARA de diagnostic ale LES(1997):
4 criterii (dg. + 98% spf si 97% sensib.)
• 7. Anomalii renale: proteinurie persistentă
(>0.5g/zi) şi cilindri celulari
• 8. Tulburări neuropsihice: convulsii, psihoze
(cu excluderea etiologiei toxice sau
metabolice)
• 9. Tulburări hematologice: anemie hemolitică,
leucopenie, limfopenie, trombocitopenie
• 10. Anomalii imunologice: celule LE, anti
dsADN, anti Sm, VDRL fals pozitiv > 6 luni
• 11. Anticorpi antinucleari - titruri crescute
 ARTRITA REUMATOIDĂ
• Boală inflamatorie cronică,
sistemică
• Afectează în primul rând
articulaţiile
• Manifestări extraarticulare:
piele, cord, plămân
• sinovită iniţial exudativă,
ulterior proliferativă
nesupurativă cu localizare
periferică, simetrică şi care în
timp duce la distrucţia
cartilajului articular sau chiar la
anchiloză
 ARTRITA REUMATOIDĂ

TNFalpha
IL1
IL6

Lee et al, ImmunolCellBiol, 2008 (adapted)

 Clinic

Afectare articulara
- artrita simetrica - articulatii mici:
- durere cu caracter inflamator
- tumefactie
- sensibilitate la atingere
- redoare generalizata (matinala)
- impotenta functionala pana la anchiloza
ARTRITA REUMATOIDĂ
 ARTRITA REUMATOIDĂ
Generale Febra, transpiraţii, fatigabilitate, scădere ponderală
Musculo-scheletale miopatie, miozită
osteoporoză
Hematologice Anemie, trombocitoză, limfocitoză, b. limfoproliferative

Piele Eritem palmar, noduli subcutanati, vasculita, ulceraţii

Inimă percardită, miocardită, vasculita coronariană, boală
ateromatoasă

Ochi sclerită, episclerită, uveită, cataractă, sindrom Sjögren

Rinichi proteinurie, insuficienţă renală, amiloidoză

Plămân pleurită, fibroză interstiţială, noduli, hipertensiune

pulmonară
Sistem nervos neuropatie senzorială, motorie periferică, mononeuritis
multiplex
Gastro-intestinale Xerostomie, creşterea transaminazelor
 ARTRITA REUMATOIDĂ
Paraclinic

• Inflamaţie: VSH, PCR

• Hematologie: anemia bolilor cronice sau prin pierdere de
sânge (AINS), thrombocitoză (se corelează cu activitatea
bolii)
• Immunologie:
– Factor reumatoid (60-80% cazuri, dar la 1-5% persoane
sănătoase)
– Anticorpi anti-peptide citrulinate (pozitivi sau negativi)-pot
apărea cu 10 ani înaintea debutului bolii
– ! Prezenţa concomitentă a anticorpilor anti-proteine
citrulinate şi FR e înalt specifică pentru artrita reumatoidă
Diagnosticul poliartritei reumatoide : Criteriile EULAR & ACR 2010
 SCLERODERMIA
- boala cronica a tesutului conjunctiv caracterizata printr-o
obliterare a arterelor mici si capilarelor cu fibroza si leziuni
degenerative care intereseza pielea si posibil unele viscere
- formă: sistemică şi localizată

- Sindromul Raynaud 95%- semn precoce

- Sclerodactilia-degete subtiri, fixate in flexie

- Tegumente initial edematiate apoi devin indurate, infiltrate, cu

aspect ceros, rigid, pierderea elasticitatii, a pliurilor; ”facies de
icoana bizantina”-aspect imobil
SCLERODERMIA
SCLERODERMIA
 SCLERODERMIA
Afectare articulara: artralgii, mialgii

Afectarea esofagului: disfagie ,dureri, pirozis, diminuarea

undelor peristaltice;”esofag de sticla”
Afectarea tub digestiv: dureri abdominale, greturi,
malabsorbtie
Afectare hepatica:icter colestatic, ciroza biliara primitiva

Pulmonar- suferinta de tip interstitial cu dispnee

Cardiac- tulburari de ritm, tulburari de conducere,

insuficienta cardiaca
Renal: ! Criza renală sclerodermiformă
 TERAPIA BAI

• Simptomatică

• Modificatoare de boală

– Imunosupresoare clasice
– Agenţi biologici
 TERAPIA BAI
1. Agenţi antiinflamatori
• AINS
• corticoizi

2. Antimalarice – hidroxiclorochina, clorochina

3. Anti-citochine/anti-R pentru citochine
– anti-TNF = infliximab, adalimumab
– anti-R pentru TNF = etanercept
– Anti-R IL1 - anakinra

4. Antimetaboliţi: Metotrexat, Leflunomide,

Azatioprina
5. Imunoglobuline intravenoase
 TERAPIA BAI
6. Terapie anti-LT
- Ciclofosfamida
- Ciclosporina
- Tacrolimus
- Micofenolat mofetil
- CTLA-4 Ig - abatacept
7. Terapie anti-LB
- anti-CD20 – Rituximab (depleţia LB)
- Anti-Blys – belimumab (inhibă activarea LB)
Terapie imunosupresoare
AGENŢI BIOLOGICI
Terapia biologică AR
IgG iv