Sunteți pe pagina 1din 15

MINISTERUL EDUCAŢIEI

Şcoala Postliceală Sanitară “Carol Davila”


Localitatea Tg-Jiu Judeţul Gorj

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
ARTRITĂ PSORIAZICĂ

COORDONATOR
DR. TÎLVESCU GHEORGHE MIHAELA
ÎNDRUMĂTOR
AS.MED. RICHTER LIGIOARA

ABSOLVENT
PĂSĂRIN CONSTANTINA IULIANA
Prezentarea teoretică a artritei psoriazice
Definiţie
Artrita psoriazică este o boală inflamatorie, autoimună, musculo-
scheletală ce se asociază cu psoriazisul și este încadrată în grupul
spondilartritelor. Aceasta afectează ligamente, tendoane, articulaţii și poate
să apară chiar și în lipsa componenței tegumentare (psoriazisul clasic).
Etiologie
Până la 90% dintre pacienții cu artrită psoriazică prezintă
psoriazis cutanat (sau unul dintre membrii familiei de gradul 1 este
efectat de această boală). Cu toate acestea nu există paralelism
între manifestările cutanate și articulare, acestea evoluând
independent una față de cealaltă.
Cauzele bolii sunt multifactoriale, incomplet definite și
înțelese până în momentul de față. Există un fond genetic
predispozant la care se adaugă influența factorilor de mediu,
infecțioși sau metabolici.
Evoluţie. Prognostic
Factori de prognostic negativi:
1. Număr mare de articulații afectate;
2. Sindrom inflamator accentuat;
3. Raspuns ineficient la tratament;
4. Manifestări extraarticulare renale, oculare etc.
Tratament
Tratamentele pentru artrita psoriazică includ o combinație între schimbarea
stilului de viață, medicație și monitorizare și îngrijire permanentă.
Schimbarea stilului de viață
● Include anumite activități care dau bolnavului o atitudine pozitivă:
● Kinetoterapie – pentru a întări mușchii și a prezerva flexibilitatea
articulațiilor;
● Fizioterapia are ca scop să mențină sau să îmbunătățească condiția
articulațiilor, a tendoanelor și a mușchilor și să asigure o postură corectă;
● Reducerea stresului, fizic și psihic;
● Dietă sănătoasă, reducerea greutății corporale, dacă este necesar;
● Un climat fără variații ale temperaturii.
Tratament
Medicația
Poate fi folosită pentru a reduce durerea sau scăderea inflamației. Clasele de
medicamente folosite sunt:
● Analgezicele – AINS: aspirina, diclofenac, ibuprofen, indometacin, ketoprofen,
meloxicam, sulindac.
● Corticosteroizi: prednison, metilprednison.
● DMARDs: mehotrexat, azatioprina, cyclosporina, leflunomide (Arava), sulfasalazina.
Cea mai nouă clasă de droguri sunt modulatorii răspunsului biologic, aceștia blochează
sistemul imun: etanercept, infliximab, adalimumab.
Plan de îngrijire
Date generale:
● Iniţiale: D.M
● Vârsta: 43 ani
● Sex: masculin
● Diagnostic medical: Artrită psoriazică
● Motivele internării: limitarea mobilităţii prin anchiloză, dureri articulare, redoare
matinală, limitarea mişcărilor, durere la mers, anxietate, insomnie
● A.H.C: tată cu psoriazis, mamă HTA stadiul IV
● Istoricul bolii: pacientul se prezintă la camera de gardă prezentând limitarea
mobilităţii prin anchiloză, dureri articulare și lombare, redoare matinală, limitarea
mişcărilor cutiei toracice, durere la mers, anxietate, insomnie.
Tratament instituit:
● Agocalmin 2 ml – 1 f/zi i.m., dimineaţa şi seara (în
primele 3 zile)
● Miofilin 100 mg – 2 tb/zi p.o., dimineaţa şi seara
● Indometacin 50 mg – 2 cps/zi p.o., dimineaţa şi seara
● Diazepam 10 mg – 1 tb/zi p.o., seara înainte de culcare
● Diclofenac 50 mg – 1 tb/zi p.o. dimineaţa
Problema bolnavului
● Durere datorită procesului bolii manifestată prin agitație, plânsete.
● Dificultate de a se mişca datorită procesului inflamator la nivelul
articulaţiilor coloanei lombare manifestată prin repaos prelungit la pat.
● Comunicare ineficientă la nivel afectiv datorită mediului spitalicesc,
preocupării pentru prognostic manifestată prin apatie, retragere în sine,
anxietate.
● Cunoştinţe insuficiente datorită ignoranței manifestată prin solicitarea
de informații privind starea sa de sănătate.
Intervenții proprii/delegate
● Am comunicat cu bolnavul pentru a descrie corect durerea: intensitate, durată, localizare şi
factorii care cresc sau diminuează intensitatea
● Am explicat bolnavului necesitatea păstrării igienei riguroase a corpului şi spălarea mâinilor
● Am respectat regulile de asepsie şi antisepsie în efectuarea tehnicilor de îngrijire
● Am explicat în ce constau investigaţiile (radiografie, recoltarea sângelui pentru analizele de
laborator), tratamentul, regimul igieno-dietetic
● Am recoltat sânge pentru analizele de laborator (cu ajutorul cărora s-a putut urmări evoluţia
procesului inflamator, diagnosticul clinic); Diclofenac 50 mg – 1tb/zi p.o., dimineaţa;
Mydocalm 150 mg – 2 tb.zi p.o., dimineaţa şi seara.
● Am explicat bolnavului importanța efectuării exerciţiilor de respiraţie şi fizice la sala de
kinetoterapie, efectuarea masajului, de către personalul calificat în serviciile specializate ale
Spitalului
● Am asigurat pacientului o stare de igienă corespunzătoare: lenjerie de pat şi de corp curată
● Am răspuns pacientului la întrebările adresate, i-am explicat în ce constă boala, investigaţiile,
tehnicile, măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul de
recuperare
Recomandări la externare:
Evitarea efortului fizic intens, a frigului, umezelii.
Continuarea tratamentului medicamentos la domiciliu cu:
1. Diclofenac 50 mg – 1 tb/zi p.o., dimineaţa;
2. Indometacin 50 mg – 2 cps/zi p.o., dimineaţa şi seara;
3. Pacientul trebuie să evite curenţii de aer, frigul, umezeala, să
doarmă pe plan semidur, fără pernă, să aibă un regim echilibrat
pentru îmbunătăţirea imunităţii bazat pe fructe, legume în stare
proaspătă, abandonarea fumatului;
4. Regim de viaţă (odihnă, evitarea efortului fizic intens, trebuie să
evite staţionarea la pat, să facă mişcare şi exerciţii fizice pentru
evitarea anchilozei şi pentru îmbunătăţirea confortului fizic şi
psihic, a încrederii în sine);
5. Control medical periodic la medicul de familie şi medicul
reumatolog.
CONCLUZII
Artrita psoriazică este o boală cronică, iar prevenirea sau profilaxia sa nu este posibilă
în sensul propriu al cuvântului. Cu toate acestea, există anumite măsuri care se pot lua
pentru a ajuta la menținerea stării de sănătate cât mai bună posibil și pentru a reduce riscul
de apariție sau agravare a simptomelor.
Iată câteva sfaturi utile:
1. Adoptarea unui stil de viață sănătos;
2. Gestionarea stresului;
3. Respectarea programului de tratament;
4. Monitorizarea simptomelor și efectelor secundare ale medicamentelor;
5. Efectuarea de controale regulate.
VĂ MULȚUMESC!

S-ar putea să vă placă și