PATOLOGIA APARATULUI

GENITAL FEMININ
HIPERPLAZIA DE ENDOMETRU;
ADENOMIOZA;
SARCINA ECTOPICA TUBARA;
MOLA HIDATIFORMA;
CARCINOMUL DE COL UTERIN;
CHISTADENOMUL PAPILIFER DE
OVAR;
MASTOPATIA FIBRO-CHISTICA.
HIPERPLAZIA DE ENDOMETRU

Proliferarea anormala a glandelor endometriale cu un raport

glande/stroma in general crescut;
Patogenie: stimularea estrogenica excesiva si prelungita cu
alterarea echilibrului hormonal normal estrogeni/progestron,
in special in post-menopauza;
Exista si modificari mutationale;
Risc crescut: cicluri anovulatorii, sdr. Ovarelor polichistice,
obezitate, tumori ovariene secretante de estrogeni, terapie
prelungita cu estrogeni.
Clinic: sangerari anormale: menoragii, metroragii in special in
postmenopauza.
Unele tipuri pot progresa spre adenocarcinom;
Tratament: progesteron/histrectomie la pacientele cu
hipirplazie atipica in postmenopauza (pot exista focare de
adk).
 CLASIFICARE
2 criterii:
1.arhitectura glandelor (Simpla si complexa);
2.atipiile cito-nucleare (cu/fara atipii);
4 tipuri de hiperplazii:
1. H. simpla fara atipii: nr de glande crescut, diferite
dimensiuni, usor neregulate, dilatatii chistice,
raport glande/stroma usor crescut (risc: 1%);
2. H. complexa fara atipii: glande aglomerate,
dilatate, ramificate, papile, imnuguriri, forma
neregulata, stroma putina (glande spate in spate)-
risc:3-5%;
3. H. simpla cu atipii: arhitectura simpla cu
hipercromazie nucleara, pleiomorfism, raport
nucleo-citoplasmatic crescut, nucleoli evidenti 8-
10%;
4. H. complexa cu atipii : arhitectura complexa a
glandelor si atipii ale celulelor epiteliului glandular.
25-30%
Actual, se considera ca hiperplazia
atipica este: monoclonala, cu crestere
focala independenta , neresponsiva la
tratamentul hormonal;
90% regreseaza spontan dintre cele
fara atipii;
EIN-neoplazia endometriala
intraepiteliala: precursor al
adenocarcinomului endometrial.
MACROSCOPIC
Mucoasa ingrosata, focal
sau fifuz (grosime max in
per. proliferativa=5mm);
Culpoare rosietica,
sangeranda;
Consistenta scazuta,
moale;
Aspect de schweitzer al
dilatatiilog glandulare
chistice din H.simpla.
MICROSCOPIC

Hiperplazia simpla fara atipii:

-glande in nr crescut;
-dimensiuni variabile;
-dilatatii chistice;
-forme usor neregulate;
Epiteliul glandular:
uni/pseudostratificat, cilindric in gl.
nedilatate si aplatizat in cele
dilatate;
Stroma dens celulara, bine
vascularizata, cu sufuziuni
sangvine;
Celulele stromale: rotund-ovalare,
uniforme;
SARCINA ECTOPICA TUBARA
Sarcina extrauterina;
Implantarea si dezvoltarea
oului in afara cavitatii
uterine;
Localizari: tubara (>95%-1/3
medie si distala), ovar,
abdominala, cervicala;
Cauze:tulburari in migrarea
oului la nivelul salpingelui:
aderente ale mucoasei post-
salpingita cronica/ tulb ale
mobilitatii normale: inflamatii,
malformatii congenitale,
endometrioza;
Istoricul de infertilitate se
asociaza cu risc crescut de
sarcina ectopica tubara.
Nidarea oului are loc in epiteliul tubar, trofoblastul
penetreaza mucoasa si peretele;
Vilozitatile coriale si trofoblastul se dezvolta
predominant intraluminal sau penetreza peretele cu
invazia tesutului muscular si a vaselor;
Histoliza-duce la hemoragie (aspect negricios al
sangerarii dupa o perioada de amenoree);
Rupere vase materne in sacul gestational:
hematosalpinx;
Subtiere perete, la sfarsitul L II: rupere salpinge cu
hemoragie severa intraperitoneala; (mai devreme:6
sapt: sarcina istmica-peretele e mai rigid si mai putin
elastic);
Dureri abdominale-hemoperitoneu;
Impune interventia chirurgicala de urgenta.
MACROSCOPIC
Volum crescut;
Perete subtiat;
Congestie;
Acoperit de
cheaguri;
Orificiu de efractie;
Pe sectiune, in
lumen este prezent
cheag care contine
resturi ovulare,
uneori si embrion.
DIAGNOSTIC DE ORGAN
Mucoasa: franjuri
papilare anastomozate
si ramificate, tapetate de
epiteliu unistratificat cu 3
tipuri de celule: ciliate,
secretorii si intercalare.;
Musculara: fibre
musculare netede:
circular-intern si
longitudinal-extern;
Seroasa: celule
mezoteliale.
MICROSCOPIC
Perete subtiat, musculara
atrofiata;
Cheaguri fibrino-hematice;
Vilozitati coriale: ax
conjunctivo-vascular
tapetat de un strat intern
de celule cuboidale:
citotrofoblast si la exterior
de celule mari cu
citoplasma abundenta,
eozinofila si mai multi
nuclei: sincitiotrofoblast;
Structuri embrionare;
Mezoteliul: formare de
papile si corpi
psamomatosi-reactie la
efractia peretelui.
 MOLA HIDATIFORMA
Boala trofoblastica gestationala caracterizata prin proliferare si
maturare anormala a trofoblastului (mola hidatiforma si
coriocarcinomul);
Mola : totala-completa, partiala si invaziva;
Fertilizare si gametogeneza anormale;
Factori de risc: varsta: <15 ani (risc crescut de 20 ori) si
>40ani, rasa (Asia-risc crescut de 20-25 ori), antecedente de
sarcina molara, deficitul de vitamina A;
Clinic: trim I (precoce) sau II (tardiv);
- Sangerari vaginale;
- Marire anormala a uterului pentru varsta gestationala, variabil
de la o zi la alta (uter in armonica);
- Semne de toxemie de sarcina: HTA, edem, albuminurie ;
- Patognomonic: eliminarea de vezicule molare precede avortul;
- Nivelul seric al beta HCG (gonadotrofina corionica umana)
continua sa creasca marcat dupa sapt 14;
- Complicatii: coriocarcinom, hemoragie uterina, CID, perforatie
uterina, embolism pulmonar, infectie.
 M.completa:
-un ovul gol , fara AND functional este fertilizat de un
spermatozoid care isi duplica cz sau de 2 spermatozoizi
-Este homozigota, 46XX, dar toti cz au origine paterna;
- embrionul nu este prezent, moare precoce inainte de
dezvoltarea circulatiei placentare;
- Vilozitatile coriale nu au vase evidente;
- 2% dezvolta coriocarcinom dupa chiuretaj.
M.partiala:
- Debuteaza cu un ou normal la care sunt adaugate 2 copii ale
genomului patern: apare triploidia;
- Fatul supravietuieste 10 sapt, sunt prezente parti fetale pe
chiuretaj;
- In vilozitati exista vase cu hematii nucleate;
- Nu are risc de coriocarcinom.

Mola invaziva:
-Mola completa de obicei in care vilozitatile coriale penetreaza
adanc miometrul si vasele sangvine;
-Apar noduli trofoblastici in afara uterului: pl, dar raman cantonati
in vase: nu sunt metastaze adevarate;
MACROSCOPIC
Mola completa: tipic: ciorchine
de strugure;
-vezicule cu pereti subtiri
translucizi, 1-3 cm, contin un
lichid clar sau gabui;
-umplu cavitatea uterina;
-nu exista embrion, cordon
ombilical sau membrane
amniotice;

Mola partiala:
-volumul placentei este aproxinativ
normal;
-cordon, membrane, embrion
adesea prezente;
-vili normali si vili veziculari
amestecati.
DIAGNOSTIC DE ORGAN

Placenta: cordon ombilical,

membrane: amnion si
chorion, parenchim vilos si
tesut decidual matern;
Vilii corionici: unitati
functionale: ax central
mezenchimal cu fibroblaste si
rare macrofage (cel
Hofbauer), delimitate de 2
straturi de celule: intern:
citotrofoblast si extern:
sincitiotrofoblast;
Vasele viloase devin
aparente dupa sapt 6.
 MICROSCOPIC
MOLA COMPLETA:
1.hiperplazie de trofoblast:
circumferential in jurul vililor,
atipii ale celulelor
trofoblastice, activitate
mitotica.
2.edematiere si degenerare
veziculara: hidrops difuz al
vililor, stroma laxa, pot exista
spatii vasculare primitive
tapetate de endoteliu dar
fara celule sangvine fetale MOLA PARTIALA:
(hematii nucleate), formare
de cisterne. -2 populatii vilozitare:
1. mici, normale;
2. Largi, neregulate, hidropice
- Invaginari ale trofoblastului,
vase cu eritrocite nucleate,
fibroza stromala;
- Proliferare trofoblastica focala;
- Vacuolizari ale
sincitiotrofoblastului.
 ADENOMIOZA
Endometrioza=prezenta ectopica de glande si/sau stroma
endometriala;
Endometrioza= interna-adenomioza/externa- ovare (80%),
ligamente uterine, sac Douglas, peritoneu pelvin, salpinge,
cicatrici, ombilic, vagin, apendice; Ocazional: ggl, pleura,
plamani, rinichi, os.
Leziune benigna a uterului caracterizata prin prezenta intre
fasciculele musculare din grosimea miometrului, la >3mm
de jonctiunea endometru-miometru a unor focare de tesut
endometrial: glande si/sau stroma;
Etiologie necunoscuta.
Apare la femei in perioada reproductiva
Incidenta: 3-10%;
Clinic: asimptomatica/infertilitate, dismenoree, dispareunie,
dureri pelvine.
Regreseaza dupa menopauza.
TEORII PATOGENICE

1. Teoria implantului/regurgitatului: transport

retrograd prin salpinge in timpul
menstruatiei si implantare in organele
pelvine;
2. Teoria metaplaziei celomice: aparitia
direct din epiteliul celomic sub influenta
unor factori inflamatori, traumatici,
hormonali. Exista endometrioza vezicala,
prostatica si scrotala la barbati.
3. Teoria diseminarii pe cale
vasculara/limfatica: plaman-femei cu
antecedente de interventii chirurgicale
uterine.
MACROSCOPIC
Localizare: frecvent-peretele
posterior uterin;

Uter normal/crescut in volum;

Pe sectiune: miometru
ingerosat, aspect trabecular cu
zone rosietice mici, moi unele
cu aspect chistic-hemoragic;

Uter atrofic la pacientele

varstnice;

Focare de adenomioza pot

exista si la nivelul formatiunilor
nodulare leiomiomatoase.
 MICROSCOPIC
Cuiburi neregulare de stroma cu/fara
glande endometriale intre fibrele
miometrului;
>3mm de endometrul bazal (1/2 cp
microscopic de 4x);
Stroma dens celulara doar cu celule
stromale fusiforme ;
Glande tapetate de epiteliu glandular
cilindric uni/pseudostratifcat inactiv sau
usor proliferativ;
Aspect secretor: sarcina, progesteron;
Tesut muscular hipertrofic in jurul
focarelor;
Depozite de hemosiderina;
Dg +:cel putin doua dintre:
1. Glande endometriale;
2. Stroma endometriala;
3. Pigment hemosiderinic.
CARCINOMUL SCUAMOS INVAZIV DE COL UTERIN

Cel mai frecvent cancer cervical;

Posibilitati de preventie, dg precoce si curabilitate
ridicate;
Decada 4-5, in crestere la femaile<35 ani;
Oncogeneza: infectia persistenta cu HPV (human
papilloma virus);
HPV risc inalt: 16,18, 31, 45;
Cea mai frecventa infectie virala transmisa sexual,
80% din populatie;
Factori de risc: debut precoce al vietii sexuale,
parteneri multipli, multiparitatea, fumat, infectii
genitale (Clamydia, herpes genital);
Interactiuni complexe virus-gazda;
Alti factori.
Leziunile precursoare
Displazie cervicala, neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN);
Aceste leziuni pot persista in stadiul non-invaziv si pot fi
depistate prin screening-ul citologic;
CIN I, II,III-etape succesive ale procesului neoplazic, nu
progreseaza invariabil la cancer, por regresa, riscul de progresie
creste cu severitatea leziunii;
Se asociaza cu tipurile oncogene de HPV;
Membrana bazala integra.
MACROSCOPIC
3 patter-uri:
1.Exofitic (conopidiform)-vizibil macroscopic, masa
tumorala nodulara care se proiecteaza peste mucoasa
din jur,frecvent exulcerata;
2.Endofitic (ulcerat)- marginile sunt indurate, neregulate,
baza este acoperita de detritus necrotico-hemoragi;
3.Infiltrativ-tumora se dezvolta in stroma cervicala, iar la
suprafata exista modificari minime;
Localizare: frecvent la nivelul zonei de transformare
(metaplazie scuamoasa la trecerea dintre epiteliul
glandular endocervical si cel scuamos exocervical);
Cativa mm-cm;
Culoare alb-cenusie, sangereaza usor;
Stadii avansate=tumori mari, invadare intreg peretele,
fistule la organele din jur, invazia: VU, rect, vagin, uter,
metastaze lgg: paracervicali, hipogastrici, iliaci externi,
sau la distanta: ficat, pl, os.
Cresterea tumorala si metastazarea sunt in general
lente.
MICROSCOPIC
Proliferare de celule tumorale
dispuse in plaje solide de forma si
dimensiuni variate, inconjurate de o
stroma desmoplazica, conjunctivo-
vasculara cu infiltrat inflamator ly-pl;
Pot fi si celule tumorale dispuse
izolat in stroma;
Cel. tumorale: mari, poligonale, cu
mb celulare distincte, citoplasma
eozinofila, pleiomorfism nuclear si
frecvente mitoze;
Forme bine diferentiate-celule mari
cu pattern keratinizat cu formare de
perle keratozice dispuse in centrul
placardelor;
Forme slab diferentiate: non-
keratinizant-nu formeaza niciodata
corpi keratozici, dar pot exista
keratinizari in celule individuale;
Subtipuri histologice:
C scuamos keratinizant;
C. scuamos non-keratinizant;
Carcinomul verucos;
Carcinomul condilomatos;
Carcinomul papilar;
Carcinomul limfoepitelial;
Carcinomul scuamo-
tranzitional;
Carcinomul bazaloid.
CHISTADENOMUL PAPILIFER SEROS OVARIAN
Ovarul contine 4 tipuri majore de tesuturi (embriologic si
histologic):
1. Epiteliu de suprafata-dezvoltat din epiteliul celomic=tumori
epiteliale;
2. Celule germinale- tumori cu celule germinale;
3. Cordoane sexuale=tumori ale cordoanelor sexuale;
4. Stroma ovariana specializata si non-specifica=tumori stromale;
>25 tipuri tumorale;
Cele mai frecvente=tumorile de suprafata 55-60 %;
Clasificare:
1 functie de tipul celular: seros, mucinos, endometrioid, cu celule clare;
2. Functie de pattern-ul de crestere: chistic/solid;
3. Functie de cantitatea de stroma, atipii si invazia stromala; benigne,
border-line si maligne.
Majoritatea apar la femeile adulte:20-60 ani;
30-50% bilaterale;
Tumorile seroase=25% din tumorile ovariene: 50% benigne:
chistadenom papilar seros, adenofibrom, 15% borderline, 35%
maligne-chistadenocarcinom seros.
MACROSCOPIC-chistadenomul
papilifer seros

Masa tumorala voluminoasa-

15-30cm;
Suprafata externa neteda,
perete subtire, alb sidefiu;
Pe sectiune: alb sidefiu,
uni/multiloculat;
Continut lichidian sero-citrin,
clar sau sangvinolent;
Suprafata interna neteda, rar
vegetatii papilare
pediculate/sesile;
Frecvent este bilateral -15% si
uniloculat
DIAGNOSTIC DE ORGAN

Suprafata: epiteliu simplu cubic;

Strat de tesut conjunctiv dens-
condensare de fibre de colagen
dispuse paralel cu suprafata, cu
rare vase sangvine=albuginee;
Corticala cu foliculi ovarieni in
diverse stadii de dezvoltare,
dispusi intr-o stroma densa,
bogat celulara;
Zona centrala-medulara: tesut
conjunctiv lax cu fibre elastice,
celule musculare netede si
vase sangvine.
MICROSCOPIC
Peretele chistului este
tapetat de un singur strat de
celule cubice/cilindrice;
Celulele au nucleii ovoidali,
bazali, unele ciliate;
Aplatizate cand chistul este
in tensiune;
Fara atipii, mitoze,
complexitate arhietcturala si
invazie stromala;
Pot fi prezente formatiuni
papilare cu ax fibro-vascular
tapetat de un singur strat de
celule columnare;
30%-au corpi psamomatosi-
concretiuni calcare cu
structura lamelara
concentrica.
MASTOPATIA FIBRO-CHISTICA
Boala Reclus-1883:” maladie chistica a glandei mamare,
frecvent bilaterala care poate interesa glanda in totalitate,
multe leziuni chistice nefiind palpabile”;
Modificare epiteliala si stromala non-neoplazica mamara,
frecventa, care poate simula clinic, Rx, macro si
microscopic un carcinom mamar.
Boala chistica, mastopatia chistica, hiperplazia chistica,
displazia mamara, boala Reclus, boala benigna a sanului.
Frecvent: 25-45 ani;
Cauze necunoscute;
Dezechilibru estrogeni-progesteron, cu stimulare
estrogenica excesiva si modificari ale tesutului mamar la
actiunea hormonala normala;
ACO-rol protector;
Consumul de cafea –metilxantinele-cafeina-indul cresterea
AMPc cu proliferare epiteliala.
60-80% dinte femeile adulte au modificari fibro-chistice;
 Clinic: manifestari minore/absente, la menopauza
modificarile involueaza;
Disconfort, senzatie de greutate, durere
premenstrual care diminua dupa aparitia
menstrei, uneori secretii mamalonare;
Frecvent bilateral, in cadranul supero-extern;

Clasificare:
1. Mastopatia fibro-chistica non-proliferativa:
bilaterala, dilatatii chistice ale ductelor terminale,
cu/fara metaplazie apocrina si fibroza stromala.
Nu este factor de risc pentru dezvoltarea
carcinomului de glanda mamara;
2. Mastopatia fibro-chistica proliferativa: include
hiperplazia epiteliala (usoara, florida, atipica si
carcinomul in situ) si adenoza sclerozanta
(proliferare de ducte mici, celule mioepiteliale si
scleroza). Dpdv microscopic poate fi confundata
cu un carcinom invaziv.
MACROSCOPIC

Consistenta crescuta
la palpare in ariile
implcate;
Discreta
nodularitate/noduli
bine conturati;
Pe sectiune: chisturi
multiple, 1-5cm, care
contin un lichid clar
sau hemoragic, uneori
de culoare inchisa;
In jurul lor stroma este
densa, fibroasa cu
consistenta ferma si
margini neregulate.
 DIAGNOSTIC DE ORGAN
Gl mamara=glanda sudoripara apocrina modificata;
Aspecte diferita in stare de inactivitate, lactatie,
sarcina;
La pubertate, sub influenta hormonilor sexuali
glandele cresc in volum, initial pe seama tesutului
adipos apoi prin ramificarea sistemului canalicular de
la nivelul mamalonului;
20 unitati glandulare=lobi mamari, dispusi radiar in
jurul mamelonului, fiacare drenand printr-un canal
galactofor;
Lobulul=structura tubulo-acinara, impatit in lobuli prin
septuri fibroase;
Lobulii=formati din unitati ducto-lobulare
Unitatile glandulare:
1. Ducte terminale;
2. Ducte colectoare intralobulare;
3. Stroma interlobulara specializata.
 2 componente:
1. glandulara: lobulul si ductul
terminal-DTLU-unitatea
terminala ducto-lobulara;
tapetate de 2 tipuri de
celule: intern=epitelial si
extern-mioepitelial;
2. Stromala: fibre colagene,
fibroblaste, vase, tesut
adipos.
- Stroma din jurul structurilor
epiteliale ale TDLU-este
hormono-dependenta in
timp ce stroma
interlobulara este
nefunctionala.
MICROSCOPIC
Macro si microchisturi cu continut
lichidian clar/serocitrin, tapetate de
epiteliu cubic, cilindric/atrofic;
Hiperplazie de ducte;
Metaplazie apocrina: chisturi tapetate de
epiteliu asemanator cu cel al glandelor
sudoripare: celule mari, poligonale,
inalte cu citoplasma abundenta,
eozinofila, granulara, cu proieminente in
portiunea apicala a citoplasmei, nuclei
rotunzi tahicromi;
Stroma densa, fibroasa;
Inflamatie cronica stromala-datorita
ruperii chisturilor : ly, pl, macrofage
spumoase;
Hiperplazia epiteliala de tip ductal sau
lobular este cea mai importanta
componenta a mastopatiei care se
presupune ca duce la aparitia cancerului