Aspect titlu

Subtitlu
 Principii de dezvoltare a abilitatilor emotionale :
INTINTELIGENȚA SOCIALĂ
Conform lui Goleman, inteligența socială reprezintă atât
capacitatea noastră de a-i percepe pe cei din jur într-un
anumit fel, cât și acțiunile voite pe care le facem ulterior
pentru a-i influența pe ceilalți într-un sens dorit de noi.
Astfel, el diferențiază două elemente constitutive ale inteligenței
sociale: conștiința socială – ceea ce sesizăm despre ceilalți
(emoții, gânduri etc.) și dezinvoltura socială – modul în care
acționăm și reacționăm atunci când am pus un anumit
diagnostic celui din fața noastră.
în 1920, Edward Thorndike, psiholog american, folosește
termenul de inteligență socială ca fiind abilitatea de a înțelege
și de a acționa inteligent în cadrul relațiilor interumane.
 Inteligența socială

În Inteligența socială. Noua știință a succesului, Karl Albrecht a făcut o diferențiere clară între inteligența
emoțională și cea socială, elaborând un model pentru descrierea, evaluarea și definirea inteligenței sociale
prin cinci dimensiuni:
 Conștiința situațională sau simțul situației – abilitatea de a studia situațiile și de a interpreta
comportamentul oamenilor;
 Prezența – o serie întreagă de semnale pe care ceilalti le procesează într-o impresie evaluatoare a unei
persoane);
 Autenticitatea – radarele sociale ale altora asupra comportamentului nostru;
 Claritatea – capacitatea noastră de a-i determina pe ceilalți să coopereze cu noi;
 Empatia – ca legătură dintre două persoane care sa creeze bazele pentru o interacțiune pozitivă și
cooperare.
De-a lungul timpului, conceptele de inteligență emoțională și inteligență socială au fost definite în diferite
moduri, diferențele dintre ele fiind evidențiate mai mult sau mai puțin de diverși autori. În ultimii ani, cei doi
termeni s-au răspândit la nivel mondial, fiind adoptați în numeroase domenii, precum educație, afaceri și
nu numai.
 Inteligența socială
La fel ca și Thorndike, majoritatea psihologilor consideră că inteligența
emoțională nu poate fi separată de cea socială. Richard Davidson afirmă că ,,nu
poți separa cauza unei emoții de lumea relațiilor; interacțiunile noastre sociale sunt
cele care ne conduc emoțiile.” (Goleman, 2007, p.101) Chiar în cartea
sa ,,Inteligența socială”, Daniel Goleman propune un model de inteligență
emoțională care subînțelege inteligența socială.
Structurează elementele inteligenței sociale în două categorii: conștiința socială (ceea ce observăm
despre alții) și dezinvoltura socială (ceea ce știm să facem cu acea
conștiință). ,,Conștiința socială include:
 Empatia primară: sentimentele împărtășite cu ceilalți; sesizarea semnalelor emoționale
nonverbale.
 Rezonanța emoțională: a asculta cu receptivitate maximă; a rezona cu altă persoană.
 Cogniția socială: a ști cum funcționează lumea socială.
.
 Inteligența socială

Spectrul dezinvolturii sociale include:

 Sincronia: interacționarea fără probleme la nivelul nonverbal;
 Imaginea de sine: prezentarea eficientă a propriei persoane;
 Influența: modelarea rezultatului interacțiunilor sociale;
 Preocuparea: luarea în calcul a nevoilor celorlalți și acționarea în consecință

În concluzie, după cum a arătat și D. Goleman, inteligența emoțională

privește anumite capacități umane din lăuntrul nostru iar cea socială se
referă la aceeași personalitate umană, dintr-un alt punct de vedere, cel
interpersonal, acea latură a individului care îl ajută să interacționeze cu alții.
(Goleman, 2007)
Competențele emoționale și cele sociale sunt strâns legate, fiind
considerate ,,elementele cheie” ale inteligenței emoționale
Aspect antet secțiune
Subtitlu