CURS INTELIGENTA DE PUS

UMPLUTURĂ
Cea mai mare provocare din zilele noastre este să ne cunoaştem lumea interioară, să ne înţelegem
propriile emoţii. Lumea emoţiilor este dificil de manipulat şi de înţeles. Oamenii reacţionează
emoţional diferit pentru că au experienţe de viaţă diferite. Emoţiile îşi au originea în conjuncturi
de interacţiune socială. Emoțiile stabilesc ritmul de a acţiona pozitiv sau negativ în diferite situaţii
sociale de dezvoltare, sunt esențiale pentru buna funcționare personală și socială, ele reprezintă
esenţa, baza fiinţei umane, iar fiinţa umană există datorită emoţiilor.

Cea mai puternică influenţă asupra sănătăţii noastre fizice, o exercită viaţa noastră
emoţională. Emoţiile ne ajută să-i preţuim pe ceilalţi şi lumea din jurul nostru [6, pp. 159,
331]. 6. DAVIDSON, R. BEGLEY S, Creierul și inteligența emoțională. București: Litera, 2016,
p. 368.
Atunci când emoţiile nu sunt controlate sau nu sunt adaptate la situaţia socială de dezvoltare,
apar disfuncţionalităţi.
Gross J. spune că “una din cele mai mari provocări ale vieţii noastre este capacitatea de a ne
controla emoţiile” [9, p.281]. Provocarea constă în felul nostru de a percepe, de a ne raporta,
de a înţelege, a evalua şi a reacţiona la ceea ce se întâmplă la nivel social. Doar acele persoane
care sunt inteligente emoţional vor reuşi să-şi exprime emoţiile în mod corespunzător.
Emoţiile nu pot fi evitate, nu sunt uşor de înţeles, dar vestea bună este că pot fi modelate,
reglate reacţiile noastre emoţionale. Reglarea emoţională sau controlul emoţional reprezintă
abilitatea de a înţelege şi gestiona emoţiile. Reglarea emoțională implică schimbări ale
modului în care cineva îşi trăieşte emoţiile, precum împrejurările ce le generează, atenţia,
evaluarea, experienţa subiectivă, comportamentul sau modificările fiziologice [18, p. 6]. 18.
VRASTI R. Reglarea emoţională şi importanţa ei clinică. Monografie, 2005, p. 148.
Convingerile contemporane

Vorbim prea mult despre inteligenţa emoţională și înțelegem prea puțin ce este ea. Întreaga
activitate umană se desfăşoară într-un mediu social. Inteligenţa emoţională este un proces
fundamental şi indispensabil în cadrul căruia pot fi identificate mai multe căi de analiză:
stabilirea stărilor emoţionale şi a comportamentelor de către factorii de mediu, percepţia
situaţiilor sociale, constituirea de păreri, puncte de vedere proprii, înţelegerea funcţionării
societăţii actuale, însuşirea de valori sociale [2, p. 6]. 2. CHELCEA, S. Psihosociologie.
Teorii, cercetări, aplicaţii. Iaşi: Polirom, 2010, p. 407.
3.
Reflecția asupra inteligenţei emoţionale este un imperativ, pentru a nu trăi într-o lume a
instabilităţii şi vulnerabilităţii, pentru a reacţiona corespunzător în faţa diferitelor situaţii din
viaţa de zi cu zi şi pentru a fi familiarizaţi cu o realitate în continuă transformare, pregătiţi
pentru un viitor neaşteptat [10, p. 57].
În abordarea tematicii inteligenței emoționale trei mari direcții de abordare ce ţin de această
paradigmă, reprezentate de: John D. Mayer şi Peter Salovey, Reuven Bar-on, Daniel
Goleman. Literatura științifică împarte aceste modele în două grupe: modele mixte și modele de
abilități. Modelul mixt este reprezentat de D. Goleman și R. Bar - On și combină aspectele de
personalitate cu abilitățile emoționale, iar modelul de abilități este reprezentat de J. D. Mayer și P.
Salovey şi se axează exclusiv pe contextul emoțional al informațiilor și pe studiul capacităților
legate de prelucrarea respectivă. [1, p. 508].
J. D. Mayer și P. Salovey au definit inteligenţa emoţională ca fiind: Aptitudinea de a percepe
emoțiile, de a accesa și a genera emoții care să asiste gândirea, de a înțelege emoțiile și elemente
de cunoaștere emoțională și de a ajusta în mod cugetat emoțiile pentru a susține progresul
emoțional și intelectual [20]. 20. https://www.testcentral.ro/media/msceit-m-ro-pdf-
8B519FSN.pdf vizitat 13.03.2021, h:15:15Pornind de la această definiție, au fost elaborate patru
arii, abilități interrelaționate ale inteligenței emoționale, după cum urmează: percepția emoțiilor,
facilitarea emoțională, înțelegerea emoțională şi reglarea emoțiilor.
Reuven Bar–On a definit IE ca fiind: „o gamă de aptitudini, competenţe şi calităţi necognitive,
care pot influenţa capacitatea unei persoane de a reuşi să facă faţă presiunilor şi solicitărilor
mediului” [16, p. 14]. Reuven Bar-On a identificat cinci factori care determină inteligenţa, după
cum urmează: aspectul intrapersonal şi interpersonal, adaptabilitatea, controlul stresului și
dispoziția, care se evaluează prin teste specifice. Coeficientul de emoționalitate este ilustrat de
totalizarea punctelor obţinute la aceste teste.
Goleman susţine că EQ reprezintă elementul decisiv al legăturii dintre sentimente, caracter și
instinct moral şi că există două categorii diferite de inteligență: cea rațională și cea emoțională [8,
p. 24]. 8. GOLEMAN, D. Inteligența emoțională. București: Curtea Veche, 2007, p. 411.
În concepţia autorului, sistemul teoretic ipotetic ce constituie inteligența emoțională este
simbolizat de: conștiinţa de sine, autocontrol, motivația de realizare, empatia, abilităţile sociale.
Concluzie la clasificare inteligența emoțională se axează pe: identificarea emoțiilor, înțelegerea
emoțiilor, controlul emoțional și managementul relațiilor interpersonale.