MANOPERE INVAZIVE DE

DIAGNOSTIC ȘI
TRATAMENT ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR

As.med. pr. Otilia Popa

 PUNCȚIA :

- intervenția prin care se pătrunde într-un vas,

o cavitate naturală sau neoformată, într-un organ sau
orice țesut al organismului cu ajutorul unui ac sau a
unui trocar.
Scop:

1. Explorator:

a) se stabilește prezența sau absența lichidului

într-o cavitate (pleurală, abdominală, articulară)

b) se recoltează lichidul din cavitate în vederea

examinării (natura, cantitatea, caracteristicile) sau
fragmente din țesuturi (ex. histopatologice)
2.Terapeutic

a) evacuarea lichidului abundent dintr-o cavitate,

puncția numindu-se evacuatoare

b) administrarea de medicamente, lichide

hidratante, aer sau alte soluții în scop de tratament
În practica curentă se execută următoarele puncții:

-venoasă
-arterială
-pleurală (toracocenteza)
-abdominală (paracenteza)
-pericardică
-articulară
-rahidiană
-osoasă
-a vezicii urinare
-a fundului de sac Douglas
-puncția biopsică
-puncția unor colecții purulente
PUNCȚIA VENOASĂ

Definiție: crearea unei căi de acces într-o venă

prin intermediul unui ac de puncție

Scop:
- explorator: recoltarea sângelui pentru examene
de laborator
- terapeutic: administrare de medicamente,
recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale,
executarea transfuziei de sânge sau derivate ale
sângelui, sângerare 300-500 ml în edemul pulmonar
acut, hipertensiune arterială
Locul puncției:
-venele de la plica cotului, bazilică și cefalică, ce
formează un “M” venos
-venele antebrațului
-venele de pe fața dorsală a mâinii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugulare și epicraniene, în special la sugar
și copilul mic
Pregătirea puncției:

1.Pregătirea materialelor necesare:

• de protecție: mănuși sterile, aleza

• pentru dezinfecția tegumentului
• instrumentar și materiale sterile în funcție de
scopul urmărit
• alte materiale: garou, vacutainere, cilindru
gradat, medicamente, soluții perfuzabile, taviță renală
2.Pregătirea pacientului:
• psihică
- se identifică pacientul
- se informează asupra scopului puncției
- se obține consimțământul informat
• fizică
- se așează pacientul în poziție confortabilă atât
pentru el cât și pentru persoana care efectuează puncția
- brațul va fi întins, sprijinit, orientat în jos
- se examinează calitatea venelor, se alege locul
puncției
- se așează aleza
- se dezinfectează tegumentele – dezinfecție tip I
- se aplică garoul la 7-8 cm deasupra locului puncției
- se recomandă pacientului să strângă pumnul,
venele devenind astfel turgescente
Execuția puncției

- se așează aleza sub brațul pacientului

- asistenta se spală pe mâini și îmbracă mănușile sterile;
se așează vis-a-vis de pacient
- se aplică garou la 7-8 cm deasupra locului puncției
- se face dezinfecția tegumentului cu mișcări circulare,
dinspre interior spre exterior
- se lasă să se usuce sau se șterge cu un tampon uscat
- se fixează vena cu policele mâinii stângi la 2-3 cm de
locul puncției, exercitând o ușoară compresiune și
tracțiune în jos a țesuturilor vecine
Execuția puncției

- se fixează holderul, branula sau seringa, în mâna

dreaptă, cu acul atașat cu bizoul în sus

- se pătrunde cu acul în direcție oblică (10-30 grade),

traversând în ordine, tegumentul, apoi peretele venos,
până acul înaintează în gol
- se schimbă direcția acului 1-2 cm în lumenul venos- se
controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu
seringa
- se continuă tehnica în funcție de scop
Execuția puncției

- se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii,

prin desfacerea garoului și a pumnului
- se aplică tampon îmbibat în soluție dezinfectantă la
locul de pătrundere a acului și se retrage brusc acul
- se comprimă locul puncției 1-3 minute, brațul fiind în
poziție verticală
Îngrijirea ulterioară a pacientului

- se face toaleta locală a tegumentului

- se schimbă lenjeria dacă este murdară
- se asigură o poziție comodă în pat
- se supraveghează pacientul
Accidente:

- hematom (prin infiltrarea sângelui în țesutul

perivenos) › se retrage acul și se comprimă locul
puncției 1-3 minute

- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) ›

se retrage acul în lumenul venei

- amețeli, paloare, lipotimie › se întrerupe puncția,

pacientul se așează în decubit dorsal fără pernă, se
anunță medicul
De evitat:

- puncționarea venei din lateral

- puncționarea venei cu acul având bizoul în jos

- manevrarea incorectă a materialului steril

- flectarea antebrațului pe braț cu tamponul la

plica cotului
PUNCȚIA ARTERIALĂ

Definiție: crearea unei căi de acces într-o arteră prin

intermediul unui ac de puncție

Scop:
1. explorator: - recoltarea sângelui pentru analiza
gazelor sanguine
- introducerea substanțelor de
contrast pentru examenul radiologic al arterelor –
arteriografie
- măsurarea invazivă a presiunii
intravasculare
2. terapeutic: -injectarea medicamentelor cu
acțiune vasodilatatoare
 Indicații: arteriopatii, cu scop de diagnostic și
tratament

Contraindicații: tendință crescută la hemoragii,

infecții

Locul puncției:
- artera femurală
- artera humerală
- artera radială
- artera cubitală
- artera temporală superficială
Pregătirea puncției: rolul asistentului medical

• materiale:
- de protecție
- pentru crearea câmpului cutanat, dezinfecție tip III
- instrumentar și materiale sterile: ace, seringi
heparinizate, mănuși, pense, comprese, tampoane, câmp
chirurgical, seringi pentru injectarea substanțelor de
contrast și anestezice
- medicamente
- alte materiale: eprubete, săculeț cu nisip, tăviță renală
• pacientul:

- pregătirea psihică:
- se explică importanța, necesitatea și modul de
realizare a puncției
- se obține consimțământul informat
- este rugat să colaboreze, să nu se miște

- pregătirea fizică:
- se instalează confortabil în funcție de locul
puncției
Execuția: aparține exclusiv competenței profesionale a
medicului

Medicul Asistenta medicală

Își spală mâinile, le dezinfectează

-stabilește locul puncției -așează mușama și aleză

-dezinfectează locul puncției
-oferă medicului seringa cu anestezic

-efectuează anestezia locală -menține poziția pacientului

(nu se injectează intraarterial) -servește mănușile și câmpul steril
-badijonează locul puncției după anestezie
cu dezinfectant

-îmbracă mănușile și așează câmpul steril -oferă seringa pentru recoltare sau
administrare fără bule de aer sau exces de
heparină
Medicul Asistenta medicală

- execută puncția -menține poziția și supraveghează starea

generală a pacientului

-scoate acul și comprimă câteva minute -primește seringa de la medic

locul puncției după dezinfectare -elimină eventualele bule de gaz

-aplică pansament compresiv, necircular la -notează pe eticheta probei sanguine

locul puncției numele și prenumele pacientului, salon, pat,
data și ora efectuării, temperatura acestuia,
condiții de oxigenare
-transportul probei la laborator în cel mult
30 de minute

Își spală mâinile, le dezinfectează

Conduita post-puncție:

-supravegherea funcțiilor vitale ale pacientului

-observarea locului puncției, culoarea și

temperatura locală a tegumentelor

-asigurăm pacientului repaus la pat 1-6 ore

Complicații posibile:

• în timpul puncției:
- amețeli, tulburări vizuale, durere locală
- hemoragie, injectare periarterială, ruperea
acului
• după puncție:
- complicații ischemice locale, hemoragii,
puncția nervului radial
- fistule arteriovenoase, abcese prin
puncționări repetate în aceeași regiune
- frecvente hematoame la locul puncției,
durere violentă
PUNCȚIA PLEURALĂ
(TORACOCENTEZA, TORACENTEZA)

-stabilirea unei legături între cavitatea pleurală și

mediul exterior prin intermediul unui ac
 Scop:
• explorator:
- punerea în evidență a lichidului pleural
- recoltarea lichidului pleural pentru
examinare
• terapeutic:
- puncție evacuatoare pentru colecție
lichidiană neinfectată, hemotorace
- puncție lavaj pentru evacuarea
epanșamentelor purulente (în absența fistulei bronșice)
- puncție pentru evacuarea pneumotoraxului
idiopatic
- administrarea de agenți sclerozanți,
chimioterapici, antibiotice, după spălarea cavității
Locul de elecție:

- ales în funcție de tipul și cantitatea de epanșament

(prezența unui lichid normal/patologic acumulat într-o
cavitate sau țesut în care nu se găsește în mod normal)

• epanșament localizat
- locul puncției este ales în funcție de sediul colecției
reperată radiologic
• epanșament liber

- spațiul 2 intercostal pe linia medioclaviculară pentru

extragerea aerului
- spațiul 7-8 intercostal pe linia axilară posterioară sau
scapulară la pacientul aflat în pozitie șezândă
- spațiile 4-6 intercostale pe linia axilară medie la
pacientul aflat în decubit lateral pe partea sănătoasă cu
toracele ridicat la 30-45 grade
- se puncționează în cazul colecțiilor purulente și
tuberculoase nivelul lor superior pentru a evita
fistulizarea
- puncția se face deasupra marginii superioare a coastei
inferioare, indiferent de locul puncției
Pregătirea puncției:

• materiale
- de protecție a patului
- pentru dezinfecția tegumentului – tip III
- instrumente și materiale sterile (ace, seringi, mănuși,
câmp chirurgical, tampoane, comprese, eprubete,
recipiente colectoare, pense, taviță renală)
- aparate aspiratoare Dieulafloy sau Potain
- soluții analeptice și tonicardiace pentru eventualele
accidente
- utilaj pentru sifonaj sau toracenteză cu supapă, pentru
evacuarea colecțiilor pleurale
 • pregătirea pacientului

1.psihică:
- informăm pacientul despre scopul puncției,
manoperă și posibile riscuri
- medicul obține consimțământul scris pentru
efectuarea puncției
- educăm pacientul pentru menținerea poziției în
timpul puncției și recomandăm evitarea tusei pentru a
preveni lezarea plămânilor
2.fizică:

- cu 30 min. înainte de puncționare se administrează

5-10 mg diazepam i.m. și 0,5 mg atropină i.m., la indicația
medicului
- poziționăm pacientul șezând ușor aplecat în față cu
picioarele sprijinite și mâna de partea bolnavă ridicată
peste cap până la urechea opusă sau cu trunchiul ușor
aplecat în față, cu antebrațele flectate pe brațe, cu mâinile
la ceafă, coatele înainte
- pacienții în stare gravă se așează în decubit lateral,
pe partea sănătoasă, la marginea patului
Execuția puncției: se face de către medic ajutat de două
asistente medicale
Medicul Asistenta I Asistenta II
-pregătește radiografia
pacientului

Își spală mâinile, le dezinfectează

-administrează atropina
-așează mușamaua și aleza
pe masa de puncție
-dezbracă toracele
pacientului

-stabilește locul puncției

- așează pacientul în poziție
corespunzătoare locului
ales
Medicul Asistenta I Asistenta II
-pregătește locul puncției,
dezinfecție tip III
-servește seringa cu
anestezic

-efectuează anestezia
- așteaptă efectul anesteziei - servește mănușile - menține pacientul, îl
chirurgicale, apoi câmpul supraveghează
chirurgical

- așează câmpul chirurgical

în jurul toracelui sub locul
puncției
-servește acul de puncție
adaptat la seringă
-dezinfectează locul
puncției

- execută puncția, aspiră - preia seringa cu lichid și îl - menține pacientul, îl

lichidul introduce în eprubete îndrumă să-și rețină tusea,
- servește aparatul aspirator observă culoarea feței,
respirația
Medicul Asistenta I Asistenta II

- introduce soluțiile - servește seringa cu - menține pacientul, îl

medicamentoase soluția medicamentoasă în îndrumă să-și rețină tusea,
funcție de scopul puncției observă culoarea feței,
respirația

-retrage acul de puncție - dezinfectează locul și îl

comprimă cu un tampon
steril

- aplică pansament local

- ajută pacientul, cu mișcări blânde, să se așeze în pat, îi

ridică membrele inferioare, scoate aleza și mușamaua,
învelește pacientul

Își spală mâinile, le dezinfectează

Îngrijirea ulterioară a pacientului:

- se asigură repaus la pat pe perioada prescrisă de

medic
- se supraveghează pulsul, tensiunea arterială,
respirația, culoarea tegumentelor, periodic
- se informează imediat medicul în cazul apariției
cianozei, dispneei, tahicardiei, secrețiilor bronșice

Complicații:

-hemoragii intrapleurale, rupturi pleuropulmonare

Accidente Intervenții

- accese de tuse, determinate de iritația - se întrerupe puncția

pleurei

- lipotimie, colaps - se suspendă tehnica, se culcă pacientul

în decubit dorsal, se administreză
analeptice cardiorespiratorii

-edem pulmonar acut, determinat de - se întrerupe puncția, se administrează

evacuarea rapidă a lichidului tonice cardiace și diuretice

- pneumotorax prin rănirea plămânului cu

acul
PUNCȚIA ABDOMINALĂ
(PARACENTEZA)

- constă în traversarea peretelui abdominal cu

ajutorul unui trocar în diferite scopuri

Cauzele acumulării de lichid (ascitei):

- obstacole în circulația portală › hipertensiune
portală (în ciroza hepatică, insuficiența cardiacă,
tumorile peritoneale)
- inflamația (în peritonita tuberculoasă)
Scop:

• explorator:
- punerea în evidență a lichidului peritoneal
- recoltarea lichidului și examinarea sa în
laborator pentru stabilirea naturii sale

• terapeutic:
- evacuarea unei colecții libere de lichid în
ascitele masive
- pentru efectuarea dializei peritoneale
Indicații:

- ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii

și respiratorii prin presiunea asupra diafragmului, venei
cave inferioare
- ascitele care nu se resorb prin metodele obișnuite
de tratament
- traumatismele închise ale viscerelor abdominale,
când se bănuiește hemoperitoneu
- pentru examenul citologic, bacteriologic și
enzimatic al ascitei
Locul puncției:

- pe linia Monroe-Richter – în fosa iliacă stângă, la

punctul de unire a 1/3 medii cu cea externă a liniei ce
unește ombilicul cu spina iliacă antero-superioară stângă

- pe linia ombilico-pubiană, la mijlocul ei

Pregătirea puncției:
• materiale
- de protecție a patului
- pentru dezinfecția tegumentului – tip III
- instrumente și materiale sterile: trocar gros cu diametrul
de 3-4 mm cu un mandrin ascuțit și unul bont de rezervă,
seringi de 5 și 20 ml, ace de 5-6 mm, bisturiu, pense
hemostatice, câmp chirurgical, mănuși chirurgicale,
comprese, tampoane, tuburi prelungitoare
- pentru recoltarea lichidului: eprubete, cilindru gradat,
găleată de 10 l
- pentru îngrijirea locului puncției – cearceaf împăturit pe
lungime, romplast
- substanțe medicamentoase, anestezice locale, tonice
cardiace
- paravan, tăviță renală
 • pacientul:

- pregătire psihică: - se informează asupra necesității

puncției, i se asigură securitatea și intimitatea
- medicul obține consimțământul
scris pentru efectuarea puncției
- pregătirea fizică: - se invită să urineze ( se va face
sondaj vezical la nevoie)
- se dezbracă regiunea abdominală
- se așează pacientul în decubit
dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în lung, cu
flancul stâng la marginea patului și trunchiul ușor
ridicat
- se măsoară circumferința
abdominală
Execuția puncției: se face de către medic ajutat de 1-2
asistente medicale
Medicul Asistenta I Asistenta II
-își spală mâinile, le dezinfectează

- alege locul puncției -pregătește patul cu

- execută anestezia locală
mușama, aleză, cearceaf
- așează pacientul în poziție
corespunzătoare locului
ales
-pregătește locul puncției,
dezinfecție tip III
- servește seringa încărcată
cu anestezic
- badijonează din nou locul - menține pacientul în
anesteziei cu tinctură de iod poziția dată
- servește mănușile
chirurgicale medicului
Medicul Asistenta I Asistenta II

- îmbracă mănușile sterile - servește câmpul

- protejează locul puncției chirurgical
cu câmpul steril - servește bisturiul sau
direct trocarul

- execută incizia sau direct -recoltează în eprubete - supraveghează permanent

puncția cu trocarul, scoate lichidul de ascită faciesul, respirația, starea
mandrenul -servește tubul prelungitor pacientului
al canulei trocarului
(pentru evacuare)

- adaptează tubul - supraveghează scurgerea - supraveghează pacientul

prelungitor lichidului în vasul colector

- schimbă poziția pacientului dacă se întrerupe scurgerea lichidului

Notă: evacuarea lichidului ascitic necesită uneori 30-60 minute timp în care pacientul
este supravegheat permanent (viteza de evacuare nu trebuie să fie mai mare de 1 litru
la 5 minute)
Medicul
- retrage acul printr-o
mișcare rapidă și
efectuează masaj energic la
locul puncției
- evaluează volumul,
culoarea lichidului evacuat
și notează datele în foaia
de observație
Își spală mâinile, le dezinfectează
Asistenta I Asistenta II
- badijonează locul puncției - strânge cearceaful în jurul
cu tinctură de iod și aplică abdomenului pentru
pansament steril, uscat, bandajare, fixându-l ușor
compresiv cu formare de
pliuri având orificiul
puncționat la mijloc
- transportă urgent - reorganizează salonul
materialul extras la
laborator
Conduita post-puncție:

- poziționarea pacientului comod cu grijă astfel încât

locul puncției să fie cât mai sus pentru a evita presiunea
lichidului rămas în abdomen asupra orificiului și
scurgerea lichidului în continuare
- monitorizăm T.A., puls, respirație, temperatură
- măsurăm circumferința abdominală după 5-6 ore
- cântărim pacientul
- monitorizăm atent funcția renală pentru urinat cu
supravegherea culorii și cantității emisiei de urină
- la orice modificare a funcțiilor vitale, decolorare
accentuată sau tendință spre lipotimii, colaps anunțăm
de urgență medicul
Complicații posibile:
• în timpul puncției:
- puncționare în afara ariei de matitate
- durere exacerbată la puncționarea splinei sau a
colonului descendent și sigmoid
- puncție albă atunci când acul nu a fost ales în funcție
de corpolența pacientului
- durere crescută la montatul și demontatul seringii sau a
tubului pe ac prin mobilizarea acestuia
- lezarea unui vas parietal = hemoperitoneu cu apariția
lichidului cu tentă roz, roșietică
- colaps sau anemie acută în formă majoră de
hemoperitoneu, colaps prin decomprimare brutală a
cavității abdominale
- hematemeză și melenă prin decomprimare bruscă
 • după puncție:

- hemoragie internă
- dezechilibru hidroelectrolitic
- instalarea unei insuficiențe renale funcționale
- frecvent lichidul se scurge prin orificiul puncțional
atunci când compresia locală nu s-a efectuat energic, iar
lichidul curge în exterior sau în peretele abdominal
- peritonită prin puncționarea intestinului
- hipoproteinemie și stări de cașectizare a organismului
prin puncții evacuatoare repetate
PUNCȚIA RAHIDIANĂ

- pătrunderea cu un ac în spațiul subarahnoidian,

printre vertebre

Scop:

• explorator:
- măsurarea presiunii LCR
- recoltarea LCR în vederea examenului macroscopic și
de laborator
- injectarea de substanțe radioopace pentru examenul
radiologic al măduvei (aer sau substanțe pe bază de iod)
 • terapeutic:

- prin puncție se face decomprimarea în cazul

sindromului de hipertensiune intracraniană
- introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor
sau serurilor imune în spațiul subarahnoidian

• anestezic:

- introducerea substanțelor anestezice – rahianestezia

 Indicații:
- boli ale sistemului nervos central (meningită,
encefalită), scleroză multiplă, hemoragie
subarahnoidiană, tumori cerebrale
- intervenții chirurgicale – cu scop anestezic

Locul puncției:

- puncția lombară – D12-L1 sau L4-L5

- puncția dorsală – D6-D7
- puncția suboccipitală – între protuberanța occipitală
externă și apofiza axisului, pe linia mediană
 Pregătirea puncției:

• materiale:
- de protecție a mesei sau patului
- pentru dezinfecția pielii tip III
- instrumente și materiale sterile: ace spinale cu
mandren, seringi, câmpuri chirurgicale, comprese și
tampoane, mănuși chirurgicale, pense
- alte materiale: eprubete, tăviță renală
- medicamente – anestezice locale, pentru rahianestezie,
antibiotice, citostatice, seruri imune, preparate
cortizonice
• pacientul:
 pregătirea psihică:
- se informează pacientul asupra necesității puncției, i se
explică poziția în care va sta
- medicul va obține consimțământul scris al pacientului
 pregătirea fizică:
- pacientul este a jeun
- se recomandă ca vezica și rectul să fie goale
- poziția pacientului va fi în funcție de starea lui și de
locul puncției:
- se atenționează pacientul să mențină poziția exactă, iar
în timpul procedurii să nu se miște
Pozitia pacientului:

a. poziția șezândă: pacientul poziționat pe pat sau pe scaun cu mâinile

pe coapse sau încrucișate pe piept sau spătar, capul aplecat înainte,
spatele încovoiat în formă de arc ”spate de pisică”

b. poziția decubit lateral: pacientul este poziționat la marginea

patului, genunchii cât mai ridicați spre gură și coapsele pe trunchi,
capul aplecat înainte, spatele încovoiat în formă de arc ”poziție
embrionară”
Execuția puncției:
Medicul
- își spală mâinile, le dezinfectează
- stabilește locul puncției
- așează câmpul steril sub
locul puncției
- execută puncția
Asistenta I Asistenta II
- dezbracă pacientul
- protejează patul
- poziționează pacientul în
funcție de starea lui și locul
puncției
-pregătește locul puncției
(badijonează cu tinctură de
iod o suprafață de 10/10
cm) din centru în afară
- servește mănușile
chirurgicale și câmpul steril
- servește acul spinal - supraveghează starea
pacientului
- pregătește eprubetele și le - menține pacientul în
menține pentru recoltarea poziția indicată
LCR
Medicul Asistenta I Asistenta II

- măsoară tensiunea LCR -servește manometru - comunică medicului orice

Claude modificare survenită în
(oliva sterilă) starea generală a
pacientului

- retrage acul de puncție - dezinfectează locul - așează pacientul în

puncției, comprimă cu o decubit dorsal sau ventral
compresă locul puncției, fără pernă
aplică pansament uscat

-notează pe eprubete: - supraveghează pacientul

numele și prenumele
pacientului, salonul, patul,
ora efectuării, examenele
solicitate
- transportă probele la
laborator

- își spală mâinile, le dezinfectează

Conduita post-puncție:
- transportul pacientului se va asigura obligatoriu numai
în decubit dorsal pe targă
- în caz de evacuare a unei cantități mari de LCR
pacientul este așezat în poziție moderat Trendelenburg
- supravegherea atentă a funcțiilor vitale
- după 6-8 ore pacientul poate folosi perna
- se alimentează pacientul la pat numai după 6 ore
- se evaluează capacitatea de micțiune a pacientului
- se recomandă să consume multe lichide
- după 24 de ore pacientul se poate mobiliza activ
- medicul va fi informat asupra unor manifestări ca:
greață, vărsături, dureri de cap, amețeală, furnicături sau
amorțeală la nivelul membrelor inferioare
Complicații posibile în timpul puncției:
- puncția albă determinată de introducerea defectuoasă a
acului
- imposibilitatea puncționării foarte frecventă la
vârstnici din cauza osificării ligamentare și la pacienții
obezi
- amețeli, tulburări vizuale, cefalee, tuse, greață sau
vărsătură
- scurgerea foarte lentă a lichidului din cauza
hipotensiunii LCR
- hemoragiile care apar prin ac
- durere violentă în membrele inferioare prin atingerea
cozii de cal sau ale măduvei cu vârful acului
- șocul reflex, foarte rar, poate duce le sincope mortale
- ruperea acului în timpul puncției
 ENDOSCOPIA

- examinarea prin vizualizare combinată cu fotografiere,

biopsie, radiografie și permite și anumite conduite
terapeutice la nivelul organelor cavitare sau cavități ale
organismului
Argumente pentru eficiență și risc minimal:

- diagnostic preoperator bine stabilit

- tehnica cu instrumente superioare calitativ
- intervenție care permite mobilizare post-operatorie
rapidă
- complicații potențiale cu prag scăzut
- disconfort minimal cauzat pacientului
- vindecarea plăgilor rapid cu timp de convalescență
mic
 Organ Scop explorator Scop terapeutic

- stomac, - vizualizare - aspirarea secrețiilor cu îndepărtarea corpilor străini

duoden - frotiuri - întreruperea hemoragiilor prin hemostază provocată
- biopsie, cu (electrocoagulare, coagulare, laser)
clește - gastrostoma pentru alimentație de durată
- introducerea - extragerea calculilor biliari
substanței de - dizolvarea mecanică sau chimică a calculilor biliari
contrast

- colon - vizualizare - polipectomie (ablația chirurgicală a polipilor)

- biopsie
- frotiuri
- rect, - vizualizare - exereza fistulelor
anus - biopsie - ligatura hemoroizilor
- frotiuri
- bronhii - vizualizare - aspirarea secrețiilor cu îndepărtarea corpilor străini
- frotiuri - hemostază
- biopsie - lavaj bronșic
- introducere de - intubare
substanțe de
contrast
 Organ Scop explorator Scop terapeutic

- esofag - vizualizare - favorizarea tranzitului alimentar în stenoza de esofag

- biopsie sau cardia
- frotiuri - îndepărtarea corpilor străini
- introducere de
substanțe de
contrast

- urogenital - vizualizare - spălături

- puncție - hemostaza
- biopsie - îndepărtarea corpilor străini
- introducere de - extragerea calculilor
substanțe de - intervenții chirurgicale
contrast

- cavitatea - vizualizare - intervenții chirurgicale și intrapelvian cu montare

abdominală - puncție catetere de drenaj (apendicectomie, colecistectomie,
- biopsie histerectomie etc.)
- introducere de
substanțe de
contrast
 Organ Scop explorator Scop terapeutic

- cavitatea - vizualizarea - intervenții artroscopice

articulară - puncție - extragerea corpilor străini
- biopsie
- introducere de
substanțe de
contrast

- sistem - vizualizarea - evacuarea hematoamelor

nervos spațiului - intervenții endoscopice la nivelul discurilor
intraspinal intervertebrale
- puncție LCR
- biopsie

- O.R.L. - vizualizarea - îndepărtarea corpilor străini

căilor aeriene - intervenții chirurgicale endonazale (nas, sinusuri)
superioare și - intervenții pentru urechea medie și ureche internă
digestive
- biopsie
Denumirea endoscopiilor în funcție de calea de abord

1. orală:
- esofagoscopie, gastroscopie, duodenoscopie, jejunoscopie
- bronhoscopie, O.R.L.
2. nazală:
- bronhoscopie, examinare microendoscopică și endonazală
- chirurgie microendoscopică endonazală
3. percutană:
- intervențiile endoscopice și neurochirurgicale sunt efectuate la
nivelul articulațiilor, coloanei vertebrale, intracranian, intraspinal
4. uretrală:
- cistoscopie, ureteroscopie
5. anală:
- anoscopie, rectoscopie, rectosigmoidoscopie, colonoscopie,
ileoscopie
 Pregătirea endoscopiei

Materiale necesare:

- endoscop steril
- mască facială, mănuși sterile
- tampoane și comprese sterile, pense și porttampon steril,
seringi, ace, câmpuri sterile
- medicație anticolinergică (atropina), substanțe de contrast
- anestezic local: Xylocaina 10% spray, Xilina 1%, Gel
lubrefiant cu xilina 2%
- antispastice (No-spa i.m.), sedative (Dormicum i.m.
pentru pacienții anxioși)
- halate protectoare impermeabile
- aspirator, soluții perfuzabile, trusă montare perfuzie
Organizarea mediului:

- sala de examinare special destinată, curățată și

dezinfectată
- monitoarele de funcții vitale poziționate pentru a asigura
acces liber al personalului
- instrumentarul steril pregătit pe tava de instrumente
protejată cu câmp steril
- se verifică etanșeitatea tubulaturii
- se verifică sursa de lumină, aspiratorul
 Clasificarea endoscopiilor
(după tipul instrumentului folosit și localizarea anatomică a
intervenției)

• intervenții intraluminale
Ex: - esofagoscopia, gastroscopia, duodenoscopia,
colonoscopia
- E.R.C.P. (colangiopancreatografia endoscopică
retrogradă), traheobronhoscopia

• intervenții intracavitare
Ex: - toracoscopia, retroperitoneoscopia

• intervenții interstițiale
Esogastroduodenoscopia
(examenul endoscopic al esofagului,
stomacului și duodenului)

Pregătirea pacientului:

- informarea pacientului privind oportunitatea intervenției

- alimentația: în seara precedentă pacientul va servi masa în jurul orei 18, iar
în dimineața investigației nu mănâncă, nu bea
- în stenoza pilorică se efectuează spălături gastrice repetate, pentru evacuare
completă
- pacientul este însoțit în sala de examinare și se administrează la indicația
medicului: anticolinergic pentru reducerea secreției gastrice (1f Atropină),
agenți tensioactivi (nu când se măsoară pH-ul sucului gastric), sedative
(hipnotic ușor)
- asigurarea confortului fizic și psihic
Pozitia pacientului

- poziționarea pacientului: în decubit lateral stâng cu capul sprijinit ferm pe

pernă, membrele inferioare ușor flectate sau în șezut pentru pacienții cu
insuficiență cardiacă/respiratorie
 Atitudini și intervenții ale asistentei medicale:
Asistenta medicală I Asistenta medicală II
Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
- servește medicul cu instrumentele - asigură poziția pacientului
pregătite, în funcție de stadiul
intervenției - supraveghează permanent puls,
disconfort, neliniște, culoarea
- pregătește eprubetele sterile, tegumentelor și mucoaselor, respirație,
recipientele pentru recoltarea diferitelor durere, flatulență și informează medicul
fragmente și notează datele personale privind orice modificare apărută
ale pacientului, nr. FO, examinarea
solicitată - transportă pacientul în salon, asigură
confortul pentru odihnă, somn,
- fixează piesele recoltate cu soluție de recuperare
formol și apă distilată
- educă pacientul să evite 1-2 ore
hidratarea (până la apariția sensibilității
normale de deglutiție)
 Rectosigmoidoscopia
(explorarea endoscopică a segmentului terminal al tubului digestiv cu
ajutorul rectoscopului)

Indicații:

- constipație/diaree cronică
- tenesme rectale
- afecțiuni hemoroidale
- materii fecale sanguinolente
 Pregătirea pacientului:

- informarea pacientului privind necesitatea și importanța

investigației
- se solicită cooperare perfectă pentru buna reușită
- dieta nu necesită modificări
- se aplică 1-2 clisme înainte de examinare
- poziționarea pacientului: pe masa de examinare decubit lateral
stâng cu bazinul așezat pe o pernă, genunchi-coate cu ușoară lordoză
a regiunii lombare sau poziția Steinschnitt (decubit dorsal cu
regiunea fesieră la marginea mesei de examinare și membrele
inferioare îndoite din șold și genunchi)
- explorarea este precedată de tușeu rectal și nu se execută în pusee
hemoroidale acute
 Atitudini și intervenții ale asistentei medicale:
Asistenta medicală I Asistenta medicală II
Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
- pregătește materialele și instrumentarul - asigură pregătirea fizică și psihică a
necesar pacientului
- servește medicul cu mănușile sterile, - controlează semnele vitale, starea de
câmpul steril decupat, tubul disconfort și anxietate ale pacientului
rectoscopului
- efectuează toaleta regiunii anale după
- efectuează intervențiile impuse de examinare
investigație
- post-intervenție transportă pacientul în
- pregătește produsele pentru laborator și salon cu repaus la pat și supraveghere
le transportă
 Colonoscopia
(examinarea vizuală directă a colonului cu fibroscopul)

Pregătirea pacientului:

- informăm pacientul privind tehnica utilizată, durata și necesitatea efectuării

investigației
- pregătim fizic pacientul în vederea evacuării intestinale de materii fecale și
mucus
Metode de evacuare a intestinului:
• asigurăm pacientului cu 4-5 zile înainte de examinare dieta alimentară fără
reziduuri
• efectuăm în seara precedentă colonoscopiei clismă evacuatoare
• se pot administra purgative în seara de dinaintea examinării cu recomandarea de
supraveghere la reacții posibile de greață și crampe abdominale
Atenție: de evitat consumul alimentelor greu digerabile și preparatele de
fier care determină evacuare greoaie și examinare deficitară
• lavajul intestinal sau spălătura intestinală ortogradă constituie calea
standard pentru o evacuare eficace a colonului (contraindicat în:
tulburări cardiace, tulburări pulmonare grave, insuficiență renală în
progresie, ileus)
• ca alternativă a lavajului intestinal este administrarea unui purgativ
oral activ pe intestinul gros și 4 litri de lichid de spălătură intestinală
preparat cu Fortrans (1plic/1litru de apă fiartă și răcită). Soluția
ingerată este integral evacuată datorită producerii diareei.

- poziția pacientului este similară cu cea adoptată la

rectosigmoidoscopie
 Atitudini și intervenții ale asistentei medicale:
Asistenta medicală I Asistenta medicală II
Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
- oferă medicului aparatura necesară și - asigură pregătirea psihică și fizică a
diverse instrumente pregătite anticipat pacientului
(lubrefierea colonoscopului cu gel xilină - supraveghează pregătirea pacientului și îi
1% absolut necesară) prepară soluția de ingerat
- în funcție de leziunile decelate adoptă - conduce pacientul în sala de examinare și
atitudini specifice examinării sau îl poziționează
intervenției terapeutice - în timpul intervenției supraveghează
- pregătește produsele recoltate pentru funcțiile vitale, faciesul, culoarea
laborator și le transportă mucoaselor/tegumentelor, transpirația
- anunță medicul privind eventualele
modificări și intervine terapeutic conform
recomandărilor medicului
- post-intervenție transportă pacientul în
salon și îl supraveghează
 Bronhoscopia
(asigură examinarea directă a peretelui intern traheal, bronhiilor mari și a
bronhiilor lobare și prelevarea de fragmente de țesuturi, extragerea corpilor
străini)

Pregătirea pacientului:
- informăm pacientul privind tehnica utilizată și necesitatea efectuării
investigației
- solicităm pacientului să coopereze și creăm un climat de siguranță
- efectuăm anamneza alergică a pacientului pentru anestezie
- educăm pacientul să nu manânce și să nu bea în dimineața investigației
- ca primă etapă medicul va anestezia cu spray xilină 2% limba, orofaringele și
hipofaringele
- prin instilare cu seringa laringiană a anestezicului încălzit ușor, picătură cu
picătură se obține anestezia arborelui traheo-bronșic
- conducem pacientul în sala de examinare
- acoperim părul pacientului cu o bonetă și îl poziționăm pe masa de examinare
în decubit dorsal cu extremitatea cefalică în extensie
- la nevoie plasăm sub umerii pacientului o pernă care evidențiează extensia
extremității cefalice
 Atitudini și intervenții ale asistentei medicale:

Asistenta medicală I Asistenta medicală II

Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
- asigură materialele și instrumentarul - asigură poziția pacientului și
necesar cu respectarea condițiilor de supravegherea acestuia atât pentru
sterilitate funcțiile vitale cât și pentru starea
generală
- servește medicul cu instrumentele și
materialele solicitate - comunică imediat medicului orice
modificări survenite
- pregătește produsele pentru laborator și
le transportă
 Pleuroscopia/toracoscopia
(permite examinarea endoscopică a cavității pleurale, a
suprafeței plămânului, după constituirea pneumotoraxului artificial)

Scop/indicații:

- vizualizarea directă a pleurei parietale și viscerale, plămânilor,

mediastinului
- drenarea revărsatelor pleurale, obținerea de fragmente tisulare
- diagnosticarea neoplasmului pulmonar/pleural, metastazelor
pulmonare, infecțiilor pleuropulmonare
 Pregătirea pacientului:

- pacientul va fi informat cu privire la derularea procedurii și

existența a două etape: constituirea pneumtoraxului și examinarea
propriu-zisă
- pacientul va fi sedat în preziua și ziua examinării
- se explică necesitatea și modul de colaborare
- se obține consimțământul
- nu mănâncă cel puțin opt ore înainte
- în funcție de starea pacientului cu o oră înainte se administrează un
tranchilizant (meprobamat, medazepam, diazepam)
 Atitudini și intervenții ale asistentei medicale:
Etapele Asistenta medicală I Asistenta medicală II
procedurii
Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
I. Constituirea - dezinfectează regiunea indicată și - poziționarea pacientului în
pneumotoraxului servește medicul pentru decubit lateral pe partea
anestezie sănătoasă cu brațul de
- servește medicul cu materiale desupra ridicat deasupra
pentru puncție capului, flectat încât palma să
- adaptează aparatul pentru atingă urechea opusă
pneumotorax și se introduc 300- - urmărește permanent starea
400 ml aer în cavitatea pleurală pacientului
- se așeză pacientul în decubit
dorsal
- după 10-15 minute se ridică
pacientul în poziție șezând
 Etapele Asistenta medicală I
procedurii
Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
II. Examinarea - servește medicul cu
propriu-zisă toracoscopul și materialele
solicitate
- la finalul intervenției pansează
steril plaga suturată
- materialele recoltate se
etichetează și se trimit la
laborator
- reorganizează mediul
Asistenta medicală II
- pacientul este condus la sala de
intervenții
- poziționarea pacientului în
decubit lateral pe partea
sănătoasă, brațul de deasupra
ridicat, palma la ceafă
- fixează pacientul în poziția
recomandată și îl supraveghează
permanent
- transportă pacientul în salon
- monitorizează pacientul: pot
apărea accese de tuse, hematom
al peretelui toracic
- la recomandarea medicului
administrează: analgezice, sedativ,
calmante ale tusei
 Cistoscopia
(constituie metoda de evaluare pentru: uretră, col vezical, vezica
urinară)

Scop:

- identificarea proceselor patologice endovezicale

- evidențierea tumorilor, malformațiilor anatomice
- evaluarea inflamațiilor specifice și nespecifice
- eliminarea de calculi, polipi, efectuarea de hemostază
- recoltarea urinii de la cei doi rinichi separat prin cateterizare
- examinare radiologică cu substanță de contrast
 Pregătirea pacientului:

- explicăm pacientului tehnica utilizată, durata investigației și

eventualele efecte neplăcute
- educăm pacientul pentru a ingera 500 ml lichid în dimineața
examinării pentru asigurarea fluxului urinar (micul dejun se suprimă)
- în cazul pacienților anxioși administrăm sedativul indicat de medic
- după golirea vezicii urinare pacientul este condus în sala de
examinare
- poziționăm pacientul pe masa de cistoscopie sau ginecologică și
efectuăm toaleta regiunii vulvo-anale cu apă și săpun
- așezăm câmpurile sterile decupate pentru accesul la regiunea
perineului
- în cazul femeilor anestezia locală poate fi suficientă pe când la
bărbați este necesară anestezia generală
 Atitudini și intervenții ale asistentei medicale:

Asistenta medicală I Asistenta medicală II

Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
- dezinfectează meatul urinar și servește - asigură poziția pacientului și
medicul pentru anestezie administrarea de sedativ
- oferă aparatul medicului după lubrefiere - supraveghează pacientul în timpul
- participă la spălarea vezicii urinare cu examinării și asigură transferul
soluție de acid boric 3% și oferă pacientului în salon după examinare
medicului soluție dezinfectantă slabă - în cazul rahianesteziei supravegherea
pentru umplerea vezicii (B=150ml, pacientului este permanentă cu
F=250ml) poziționarea în decubit dorsal fără pernă
- după schimbarea canulei de irigație cu - la solicitarea medicului se administrează
sistemul optic servește medicul la cerere calmante, antispastice, hemostatice
cu catetere pentru uretere, eprubete
pentru recoltări urinare, urocultură sau
examene biochimice/bioptice
 Laparoscopia (Celioscopia)

- reprezintă examenul vizual al cavității abdominale destinsă în

prealabil prin injectarea de aer sau gaz steril, cu ajutorul unui
endoscop introdus prin:
• peretele abdominal = celioscopie transparietală
• calea vaginală prin fundul de sac Douglas = celioscopie
transvaginală sau culdoscopie
- pot fi examinate diferite organe ale cavității abdominale: ficat,
splină, intestin, stomac, peritoneu, trompe uterine, ovare, vezica
biliară
- sunt posibile intervenții chirurgicale:
• apendicectomie, vagotomie, colecistectomie
• intervenții ginecologice (ovarectomie, anexectomie)
 Pregătirea pacientului:

- pregătirea psihică și fizică a pacientului începe din seara precedentă intervenției cu interdicția alimentării
la cină și administrarea de purgative
- se recomandă pacientului toaleta generală și dacă este cazul radem suprafața tegumentară a abdomenului
(de la mameloane la simfiza pubiană)
- administrăm pacientului anxios sedativ hipnotic ușor la recomandarea medicului
- la nevoie degresăm tegumentele cu benzină iodată și alcool
- solicităm pacientului golirea vezicii urinare după care asigurăm transportul acestuia în sala de intervenții
 Atitudini și intervenții ale asistentei medicale:
Asistenta medicală I Asistenta medicală II
Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
- în timpul laparoscopiei asigură - supraveghează în timpul intervenției
instrumentarul solicitat de medic funcțiile vitale ale pacientului
- la finalul examinării/intervenției pansează - verifică eventualele modificări de
plăgile suturate ventilație cauzate de încărcarea artificială
- asigură reorganizarea mediului a cavității abdominale
- solicită pacientului să comunice verbal
sau nonverbal apariția durerii locale sau
iradiate
- după intervenție transportă pacientul în
salon cu repaus la pat 24h în decubit
dorsal
- solicită pacientului ca 4-6 ore să nu se
alimenteze
- supraveghează plaga și asigură
pansament compresiv
 Artroscopia
(metoda endoscopică prin care se poate vizualiza direct
interiorul cavității articulare)

Scop/indicații:

- efectuarea unor proceduri chirurgicale: eliminare de menisc sau

pinteni osoși, reparare de ligamente, biopsie
- stabilirea diagnosticului în poliartrita reumatoidă boală artrozică,
afecțiuni ale meniscului, chisturi, sinovită
 Pregătirea pacientului:

- se explică pacientului necesitatea procedurii

- se obține consimțământul
- se anunță pacientul să nu mănânce noaptea dinaintea examinării
- se informează pacientul că procedura durează 15-30 minute
- se explică pacientului că se va face anestezie, disconfortul fiind
minim
- se rad pilozitățile dacă este necesar
- se alege poziția în funcție de articulația la care se intervine (cea mai
afectată este cea a genunchiului)
 Atitudini și intervenții ale asistentei medicale:
Asistenta medicală I Asistenta medicală II
Obligatoriu:
spălarea mâinilor cu apă curentă și săpun, dezinfectarea lor și utilizarea echipamentului de
protecție
- pregătește materialele și instrumentele - identifică pacientul
sterile, artroscopul - asigură poziția cerută de medic
- dezinfectează zona vizată - servește medicului materialul pentru
- servește câmpul steril anestezie
- în timpul intervenției asigură - supraveghează starea pacientului și
instrumentarul solicitat de medic informează medicul
- la finalul examinării/intervenției pansează - după intervenție transportă pacientul în
plăgile suturate salon
- asigură reorganizarea mediului - informează pacientul privind posibilitatea
ca articulația să fie dureroasă câteva zile,
putând apărea tumefacția
- măsuri: poziționarea piciorului mai sus,
evitarea mișcării de flexie, aplicarea de
pungă cu gheață pentru reducerea
edemului, folosirea mijloacelor de sprijin
în timpul deplasării
 Complicații posibile generale
care pot surveni în realizarea examenelor endoscopice

- perforații ale organelor examinate provocate de endoscop, simptome

vegetative
- hemoragii mai ales în cazul biopsiilor, exciziilor sau polipectomie
- durere particulară a organelor implicate, colaps, stop respirator
- reacții alergice prin lipsa anamnezei alergice la substanțe de contrast
și medicamente
- apariția IAAM prin nerespectarea precauțiunilor standard și a
măsurilor de asepsie

Complicații bronhoscopice:
- disfagie/orofagie, dureri retrosternale, cefalee/insomnie,
tuse/expectorație
- diseminări tuberculoase, hemoragii, laringospasm, bronhospasm,
edem glotic
 ”Nu face nimic fără să te
gândești la urmările faptei tale”
 Bibliografie:

- ”Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții

medicali” – Lucreția Titircă
- ”Tehnica îngrijirii bolnavului” – Carol Mozes
- ”Îngrijirea omului bolnav și a omului sănătos” –
Florian Chiru, Gabriela Chiru, Letiția Morariu
- ”Proceduri de practică pentru asistenții medicali
generaliști” – oammr.ro