Statistica

True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.

____ 1. Obiectul de studiu al statisticii il reprezinta fenomenele de masa.

____ 2. Legile statistice se manifesta sub forma de tendinta si sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale.
____ 3. Cercetarea statistica nu tine seama de principiile teoriei probabilitatilor si de cerintele legii numerelor mari.
____ 4. Fenomenele de masa sunt fenomene simple, previzibile, rezultate din actiunea unui singur factor de influenta.
____ 5. Statistica descriptiva vizeaza descrierea starii si variabilitatii colectivitatii statistice, dupa una sau mai multe
caracteristici.
____ 6. Statistica descriptiva vizeaza estimarea caracteristicilor unei colectivitati pornind de la cunoastere unui
esantion si presupune masurarea incertitudinii rezultatelor.
____ 7. Conceptul de fenomen de masa, presupune luarea in considerare a urmatoarelor raporturi:
- necesitate si intimplare;
- legea statistica si legea dinamica;
- model statistic si model determinist.
____ 8. Colectivitatile statistice au un caracter obiectiv si finit iar delimitarea lor presupune definirea elementelor din
punct de vedere al continutului, spatiului, timpului si formei de organizare.
____ 9. Colectivitatile statice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.
____ 10. Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea
elementelor componente pe un interval de timp.
____ 11. Colectivitatile statice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea
elementelor componente pe un interval de timp.
____ 12. Colectivitatile dinamice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.
____ 13. Caracteristica statistica desemneaza trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in
programul statistic pentru a fi inregistrata.
____ 14. Caracteristica statistica se mai numeste si variabila statistica.
____ 15. Cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatiilor de culegere, observare, sistematizare, prelucrare, stocare,
analiza si interpretare a informatiilor.
____ 16. Centralizarea datelor statistice necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive.
____ 17. Centralizarea datelor statistice nu necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive.
____ 18. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe omogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia
uneia sau mai multor caracteristici.
____ 19. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe neomogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia
uneia sau mai multor caracteristici.
____ 20. Caracteristica de grupare este acea insusire care sta la baza impartirii colectivitatii in grupe omogene.
____ 21. Caracteristica de grupare nu trebuie sa fie esentiala si nici cu caracter stabil pentru unitatile colectivitatii
cercetate.
____ 22. Analiza tendintei centrale in seriile de repartitie presupune luare in considerare strict- numai a valorilor
individuale.
____ 23. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ
constante intr-o progresie aritmetica.
____ 24. Media aritmetica ponderata devine reprezentativa atunci cind termenii seriei sunt foarte imprastiati.
____ 25. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie.
____ 26. Media armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata.
____ 27. Media armonica se calculeazape baza relatiei de produs a termenilor seriei.
____ 28. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media aritmetica a patratelor termenilor
seriei, ca medie simpla sau ponderata.
____ 29. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media geometrica a patratelor termenilor
seriei, ca medie simpla sau ponderata.
____ 30. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport?
____ 31. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala?
____ 32. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj
____ 33. Într-o serie de distribuţie unidimensională folosim histograma pentru a analiza forma distribuţiei statistice.
____ 34. Frecvenţele relative sunt mărimi relative de structură ca şi greutatea specifică.
____ 35. Într-o distribuţie de repartiţie unidimensională cu intervale egale şi variaţie continuă, centrul de interval este o
medie aritmetică simplă între limitele intervalului.
____ 36. Într-o distribuţie cu intervale egale şi variaţie continuă, mărimea intervalului de grupare este diferenţa dintre
limitele aceluiaşi interval de grupare.
____ 37. Frecvenţele cumulate se formează din frecvenţele absolute ale distribuţiei studiate.
____ 38. Într-o colectivitate statistică cu structură neomogenă şi o amplitudine mare se preferă o grupare pe intervale
neegale.
____ 39. Pentru a analiza forma de variaţie a două caracteristici statice şi legăturile dintre ele folosim un tabel
combinat.
____ 40. Folosim un tabel cu dublă intrare pentru o distribuţie statistică multidimensională.
____ 41. Distribuţia statistică bidimensională se reprezintă grafic cu ,,diagrama norului de puncte".
____ 42. Atunci când raportăm un indicator primar la o bază de raportare însemnă că avem un indicator relativ.
____ 43. Compararea datelor statistice prin diferenţă o numim mărime absolută.
____ 44. Raportarea părţilor faţă de întreg constituie o mărime relativă de intensitate.
____ 45. Raportul dintre doi indicatori observaţi de natură diferită, între care există o relaţie de interdependenţă
formează o mărime relativă de coordonare.
____ 46. Raportul dintre o mărime planificată şi mărimea indicatorului în baza de comparaţie este o mărime relativă de
structură.
____ 47. Raportul dintre o mărime realizată şi cea existentă în baza de comparaţie reprezintă o mărime relativă a
dinamicii.
____ 48. Atunci când raportăm suma realizărilor la suma planificărilor pentru perioada curentă, obţinem un coeficient
mediu al îndeplinirii planului.
____ 49. Dacă analiza manifestării unui fenomen de masă poate fi sintetizată într-un singur nivel reprezentativ ca
tendinţă centrală atunci vorbim de mărimi medii.
____ 50. Dacă tendinţa centrală a unei serii se exprimă ca o valoare inversă a mediei aritmetice a termenilor inversaţi
pentru aceeaşi serie atunci avem o medie patratica.
____ 51. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscilaţiile sezoniere,
accidentale, ciclice.
____ 52. Oscilaţiile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului.
____ 53. Oscilaţiile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend.
____ 54. Variaţiile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evoluţia fenomenului.
____ 55. În cadrul unei SCR de lungime mică, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt.
____ 56. Trendul sintetizează variaţii sezoniere în orizontul SCR.
____ 57. Erorile de reprezentativitate sunt specifice recensamantului ?
____ 58. Rezultatele obţinute în sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generală.
____ 59. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra întregii colectivităţi au caracter probabilistic.
____ 60. Reprezentativitatea eşantionului este o condiţie esenţială în sondajul statistic.
____ 61. Mãrimea erorii de reprezentativitate se poate mãsura numai relativ.
____ 62. Dacă unităţile extrase nu sunt restituite colectivităţii generale, sondajul este repetat.
____ 63. Atunci când unitatea prelevată este restituită colectivităţii studiate, are şanse de a reintra în eşantion, iar
sondajul este nerepetat.
____ 64. Varianta elementarã de sondaj este sondajul tipic.
____ 65. Sondajul aleator simplu este o variantă elementară de sondaj.
____ 66. Sondajul stratificat este o soluţie particulară a sondajului aleator simplu.
____ 67. Sondajul aleator simplu urmăreşte varianta mai multor caracteristici de grupare.
____ 68. Proprietatea unei variabile de a lua numai două valori reprezintă o caracteristică alternativă.
____ 69. Ponderea unităţilor ce posedă caracteristica în volumul eşantio-nului reprezintă frecvenţa relativă sau media
caracteristicii alternative.
____ 70. Dacă vrem să obţinem o selecţie tipică proporţională a eşantioanelor vom ţine seama de ponderea unităţilor pe
grupe în colectivitatea totală.
____ 71. Dacă la formarea subeşantioanelor se are în vedere gradul de omogenitate al grupelor măsurat din abaterea
standard, atunci obţinem o selecţie tipică optimă.
____ 72. Prin repartizarea în mod egal a eşantionului pe subeşantioane obţinem o selecţie tipică simplă.
____ 73. Dacă eşantionul s-a format dintr-o colectivitate formată din unităţi complexe, avem un sondaj de serii.
____ 74. Ipoteza nulă este acea ipoteză pe care cercetătorul doreşte să o discrediteze.
____ 75. Criteriul de semnificaţie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice.
____ 76. Eroarea de tip I se produce atunci când respingem ipoteza nulă, deşi ea este adevărată.
____ 77. Eroarea de tip II se produce dacă acceptăm o ipoteză nulă adevărată.
____ 78. Riscul vânzătorului este atunci când comitem o eroare de tip I.
____ 79. Adoptăm o decizie după ce comparăm un test calculat cu o valoare tabelară.
____ 80. Un test în care cunoaştem legea de distribuţie este un test parametric.
____ 81. Dacă nu cunosc formele de distribuţie a populaţiei utilizez un test neparametric.
____ 82. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscilaţiile
sezoniere, accidentale, ciclice.
____ 83. Oscilaţiile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului.
____ 84. Oscilaţiile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend.
____ 85. Variaţiile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evoluţia fenomenului.
____ 86. Trendul sintetizează variaţii sezoniere în orizontul SCR.
____ 87. Într-o anchetă statistică se foloseşte o scală de la 1 la 10 pentru a măsura acordul/dezacordul subiecţilor faţă
de un produs, atunci am folosit o scală de atitudine.
____ 88. Cheltuielile cu reclama de sărbători făcute de câteva firme bucureştene le vom analiza ca variabile calitative.
____ 89. O caracteristică statistică mai este cunoscută sub numele de populaţie statistică.
____ 90. Ne referim la conceptul de dată statistică, atunci când avem o mărime numerică concretă a unităţii unei
colectivităţi statistice.
____ 91. Forma concretă de manifestare a unităţii statistice la nivelul unei colectivităţi este o variabilă aleatoare.
____ 92. Recensământul este o metodă de observare parţială a colectivităţii statistice.
____ 93. Recensământul este o metodă de observare periodică a colectivităţii statistice.
____ 94. Ancheta este o observare parţială numai dacă se respectă condiţia de reprezentativitate.
____ 95. Pentru o colectivitate cu un număr mare de valori individuale distincte şi o amplitudine mică se recomandă o
grupare pe intervale.
____ 96. Pentru o colectivitate cu un număr mare de unităţi statistice şi cu o amplitudine mare se recomandă folosirea
formulei lui Shurges pentru a afla mărimea intervalului de grupare.

Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

____ 97. In functie de numarul caracteristicilor, statistica descriptiva poate fi:

a. unidimensionala (pentru o variabila);

b. multidimensionala (pentru doua sau mai multe variabile);
c. toate variantele de mai sus.
____ 98. Analiza statistica urmareste:

a. descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential si logic in variatia proceselor statistice;
b. masurarea influentei factorilor care determina variatii in timp si spatiu;
c. masurarea influentei factorilor care determina variatii din punct de vedere calitativ;
d. toate variantele de mai sus.
____ 99. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care:

a. au o serie de trasaturi esentiale comune;

b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale;
c. toate variantele de mai sus;
d. nici una din variantele de mai sus.
____ 100. Colectivitatile statistice pot fi:

a. statice;
b. dinamice;
c. toate variantele de mai sus;
d. nici una din variantele de mai sus.
____ 101. Unitatile statistice nu pot fi:

a. simple;
b. mixte;
c. complexe.
____ 102. Caracteristicile statistice se pot clasifica:

a. dupa continut;
b. dupa forma;
c. toate variantele de mai sus;
d. nici una dintre variantele de mai sus.
____ 103. Caracteristicile statistice se pot clasifica in functie de:

a. modul de manifestare;
b. gradul de esentialitate;
c. natura variatiei caracteristicilor numerice;
d. a- b- c
e. a- c
____ 104. Marimile concrete obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau calcule se numesc:

a. caracteristici statistice;
b. date statistice;
c. variabile statistice;
d. unitati statistice;
e. toate variantele de mai sus.
____ 105. Care este scala pentru care valoarea zero indica absenta completa a caracteristicii urmarite:

a. scala nominala;
b. scala ordinala;
c. scala de interval;
d. scala de raport;
 e. toate variantele de mai sus.
____ 106. Care este scala ale carei variante obtinute pot fi supuse operatiilor matematice?

a. scala de raport;
b. scala de interval;
c. scala ordinala;
d. scala nominala;
e. nici una din variantele de mai sus.
____ 107. Prelucrarea statistica a datelor presupune:

a. sistematizarea lor prin gruparea statistica;

b. calculul indicatorilor;
c. prezentarea datelor sub forma de tabele, serii si grafice;
d. a- c;
e. a- b- c.
____ 108. Dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile statistice nu pot fi:

a. unice;
b. partiale;
c. totale.
____ 109. Dupa timpul la care se refera datele, observarea statistica poate fi:

a. observare curenta;
b. observare unica;
c. observare periodica;
d. a- b- c;
e. a- c.
____ 110. Tehnica gruparii necesita parcurgerea urmatorilor pasi:

a. stabilirea numarului de grupe;

b. alegerea si folosirea caracteristicilor de grupare;
c. alegerea intervalului de grupare;
d. a- c;
e. a- b- c.
____ 111. In functie de numarul caracteristicilor de grupare putem avea grupe:

a. simple;
b. combinate;
c. cronologice;
d. a- b;
e. a- b- c.
____ 112. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu r :

a. caracteristica de grupare;
b. marimea intervalului de grupare;
c. numarul de grupe;
d. amplitudinea de variatie;
e. nici una din variantele de mai sus.
____ 113. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu h :
 a. amplitudinea variatiei;
b. numarul de grupe;
c. caracteristica de grupare;
d. marimea intervalului de grupare;
e. nici una din variantele de mai sus.
____ 114. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu A:

a. amplitudinea de variatie;
b. caracteristica de grupare;
c. numarul de grupe;
d. marimea intervalului de grupare;
e. nici una din variantele de mai sus.
____ 115. Formula lui Sturges este:

a. c.

b. d.

____ 116. Marimea intervalului de grupare se calculeaza cu formula:

a. c.

b. d.

____ 117. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei:

a. A = Xmax + Xmin
b. A = X - Y
c. A = Xmin - Xmax
d. A = Xmax - Xmin
____ 118. Pentru seriile unidimensionale, exprimate cifric, folosim urmatoarele grafice:

a. histograma;
b. poligonul frecventelor;
c. curba frecventelor;
d. toate variantele de mjai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.
____ 119. Pentru seriile unidimensionale cu atribut calitativ, folosim urmatoarele grafice:

a. histograma;
b. diagrame de structura;
c. poligonul frecventelor;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.
____ 120. Pentru seriile bidimensionale, graficul folosit este:
 a. diagrama norului de puncte(corelograma);
b. curbe de densitate(curba frecventelor);
c. histograma;
d. poligonul frecventelor;
e. diagrama de structura.

____ 121. Cu ajutorul formulei , calculam:

a. frecventele relative;
b. ponderea sau greutatea specifica;
c. media aritmetica ponderata;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

____ 122. Cu ajutorul formulei , calculam:

a. frecventele relative;
b. media aritmetica ponderata;
c. ponderea sau greutatea specifica;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

____ 123. Cu ajutorul formulei , calculam:

a. marimile relative ale sarcinii de plan;

b. marimile relative ale realizarii planului;
c. gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

____ 124. Cu ajutorul formulei , calculam:

a. marimile relative ale sarcinii de plan;

b. marimile relative ale realizarii planului;
c. gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

____ 125. Cu ajutorul formulei , calculam:

a. marimile relative ale sarcinii de plan;

b. marimile relative ale realizarii planului;
 c. gradul de utilizare a productiei;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.
____ 126. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:

a. calculul mediilor sa se bazeze pe folosirea unui numar mare de cazuri individualediferite,

a caror variatie este intimplatoare in raport cu fenomenul in totalitatea lui;
b. valorile din care se calculeaza media sa nu fie omogene;
c. toate variantele de mai sus;
d. nici una din variantele de mai sus.
____ 127. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:

a. valorile din care se va calcula media sa fie omogene;

b. alegerea acelei medii care corespunde cel mai bine formei de variatie a caracteristicii
cercetate;
c. calculul mediilor sa se bazeze pe un numar suficient de mare de cazuri individuale diferite;
d. toate variantele de mai sus;
e. a- c.

____ 128. Cu ajutorul formulei , calculam:

a. media aritmetica simpla;

b. media armonica;
c. media aritmetica ponderata;
d. media geometrica;
e. nici una din variantele de mai sus.
____ 129. Relatiile existente intre medii sunt date de inegalitatile:

a. ;
b. ;
c. ;
d. toate variantele de mai sus;
e. nu exista relatie de inegalitate intre cele patru medii.
____ 130. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o:
a. grupare teritoriala
b. grupare cronologica
c. grupare dupa o caracteristica numerica
d. grupare dupa o caracteristica de tip calitativ
e. grupare combinata
____ 131. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea
modala este:

a. varianta pozitiva cea mai mare

b. varianta negativa,dar maxima in valoare absoluta
c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie
d. varianta care minimizeaza dispersia
e. varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.
____ 132. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin:

a. recensamant
b. sondaje statistice
c. anchete statistice
d. rapoarte statistice
e. monografii statistice
____ 133. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta
pentru:

a. delimitarea obiectului de observare

b. definirea unitatilor de observare
c. stabilirea scopului cercetarii statistice
d. stabilirea programilui propriu-zis al observarii.
____ 134. Recensamantul ca metoda de observare statistica:

a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice

b. are exclusiv un caracter demografic
c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent
d. se organizeaza cu o anumita periodicitate
____ 135. Statistica se ocupa de acele fenomene:

a.care se produc la o anumita unitate de observare

b.care se produc in mod identic
c.exclusiv tehnice
d.care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite
regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa
e. care au la origine un singur factor de influenta.
____ 136. Scala de interval:

a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport

b. are toate caracteristicile scalei ordinale si in plus, distanta sau diferenta dintre doua
numere ale scalei, are semnificatie concreta
c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale
d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta
____ 137. Care din observarile statistice precizate nu au un caracter permanent:

a. anchetele in gospodarii
b. rapoartele statistice
c. statisticile fiscale
d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii, etc.
e. recensamintele statistice
____ 138. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru:

a. serii statistice numerice formate pe variante

b. serii statistice formate dupa o variabila alternativa
c. serii statistice formate pe intervale egale de variatie
d. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie
e. orice tip de serie
____ 139. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:

a. s-au utilizat frecventele absolute de aparitie a valorilor individuale

b. sirul de valori individuale este omogen
c. unul din coeficientii de asimetrie ia valori in intervalul [-1,1]
d. sirul de valori este structurat pe intevale de grupare egale
e. s-a utilizat media aritmetica
____ 140. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:

a. numarul de unitati din colectivitate

b. numarul de unitati din ultima grupa
c. 100%
d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe
____ 141. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se
recomanda:

a. sa se regrupeze datele, dupa o alta c. se regrupeaza datele, marind numarul de

caracteristica intervale de variatie
b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand d. se regrupeaza datele marind dimensiunea
cont de frecventele nule intervalului
____ 142. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate
pe o scala:

a. nominala d. de interval
b. proportionala e. cardinala
c. ordinala
____ 143. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala:

a. ordinala c. de interval
b. nominala d. de raport
____ 144. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda:

a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie

b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative
____ 145. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda:

a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie

b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie
____ 146. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem:

a. gruparea pe variante c. gruparea combinata

b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative
____ 147. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente:
a. histograma c. corelograma
b. cronograma d. diagrame de suprafata
____ 148. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este:

a. corelograma c. cronograma
b. histograma d. diagrama de structura
____ 149. Histograma este:
a. este un grafic specific seriilor cronologice d. reflecta densitatea distributiei statistice
b. este grafic de volum e. reflecta structura distributiei statistice
c. reflecta forma distributiei
____ 150. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in
aparitia si manifestarea fenomenelor de masa este data de:

a. mediana d. coeficientul de variatie

b. mediala e. modul
c. valoarea medie
____ 151. Dispersia este invers proportionala cu:

a. volumul esantionului c. coeficientul de variatie

b. abaterea standard d. coeficientul de asimetrie
____ 152. Coeficientul de variatie arata:

a. de cate ori este mai mare σ fata de c. de cate ori se cuprinde σ in

b. cu cate procente este depasita limita de d. cu cat este mai mare σ decat
omogenitate admisa
____ 153. Cuartila intai este:

a. media aritmetica intre cuartila a doua si a c. egala cu valoarea minima a caracteristicii

treia
b. o valoare situata la 25% din termenii seriei d. diferenta dintre cuartila a doua si a treia
____ 154. Determinarea volumului esantionului in varianta:"aleator simplu nerepetat" se efectueaza utilizand relatia:
a. d.

b. e.

c.

____ 155. Daca intr-o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica X, valorile individuale sunt evident
deplasate catre valorile mari ale seriei, atunci
a. d.
b. e.
c.
____ 156. Daca notam cu:
- media aritmetica; - media armonica; - media patratica; - media geometrica
relatia de ordine dintre medii este urmatoarea:
 a. d.
b. e.
c.

____ 157. Daca notam: = media aritmetica, Me = mediana, M0 = modul, iar intr-o serie de repartitie intre ei exista
relatia: =M0 =Me, atunci:
a. seria este de tip calitativ d. seria este de tip perfect simetrica
b. seria este de tip leptocurtica e. seria este de tip normal
c. seria este de tip platicentica
____ 158. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este:
a. [-1, 1] d. multimea numerelor reale
b. [-1, 0] e. [-3, 3]
c. [0, 1]
____ 159. Tendinta legaturii dintre doua variabile se exprima prin functia: . Intensitatea legaturii dintre
cele 2 variabile se caracterizeaza prin:

a. coeficientul de corelatie liniara; d. raportul de corelatie;

b. coeficientul lui Spearman; e. coeficientul lui Bowley.
c. coeficientul lui Kendall;
____ 160. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand:

a. repartitia este unimodala; d. legatura dintre variabile este inversa;

b. legatura dintre variabile este directa; e. repartitia este simetrica.
c. legatura dintre variabile este liniara;
____ 161. Determinaţi ecuaţia dreptei de regresie având coeficientul unghiurilor (-9) şi ordonata la origine 16:

a. y = -9 + 16x d. y = -27 + 32x

b. y = 16 - 9x e. y = -9 + 7x
c. y = -18 + 16x
____ 162. Legătura dintre productivitatea muncii şi vechimea salariaţilor dintr-o firmă poate fi redată prin ecuaţia de
regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi:

a. 22; d. 52,4;
b. 3,2; e. nu se poate calcula.
c. 32,2;
____ 163. Nu este posibilă însumarea termenilor SCR:
a. de momente; c. de fluxuri;
b. de intervale; d. exprimate în unităţi fizice.
____ 164. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când:

a. indicii cu bază în lanţ sunt apropiaţi; c. graficul are un punct de minim;

b. modificările absolute cu bază în lanţ sunt d. graficul are un punct de maxim.
aproximativ egale;
____ 165. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizează când
a. fenomenul prezintă o evoluţie aproximativ c. variaţia termenilor seriei prezintă evidente
exponenţială; regularităţi ciclice;
b. indicii de dinamică cu baza mobilă d. nu se pot aplica metodele analitice de
reprezintă valori apropiate între ei; ajustare.
 reprezintă valori apropiate între ei; ajustare.
____ 166. Recesiunea economică este o fluctuaţie:
a. sezonieră; c. întâmplătoare;
b. pe termen lung; d. ciclică.
____ 167. Componenta ciclică apare ca urmare a acţiunii:
a. factorilor sezonieri; d. tendinţele;
b. factorilor ce determină fazele de contracţie e. nu există această componentă.
şi relaxare a fenomenelor;
c. factorilor aleatori;
____ 168. Componenta sezonieră a unei serii de timp apare ca rezultat al acţiunii:
a. fluctuaţiilor legate de anotimp, sau d. tendinţei;
similar, în cursul unei zile, săptămâni,
luni, trimestru;
b. fluctuaţiilor ciclice; e. componenta sezonieră nu există.
c. factorilor aleatori;
____ 169. Valorile ajustate ale unei SCR pot fi faţă de cele înregistrate:
a. <; d. <, =, >;
b. >; e. nu se pot compara.
c. =;
____ 170. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci:
a. metoda de ajustare aleasă, nu este d. metoda de ajustare aleasă este optimă;
potrivită;
b. metoda de ajustare aleasă, este unică; e. metoda de ajustare aleasă este corectă.
c. metoda de ajustare aleasă este exactă;
____ 171. Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se
numeşte:
a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare;
b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.
____ 172. Extrapolarea reprezintă operaţiunea statistică de:
a. prelungire a valorilor unei serii c. determinarea unui interval de încredere;
cronologice dincolo de perioada analizată
conform unei legi de tendinţă;
b. interpolare; d. determinarea tendinţei de evoluţie a unui
fenomen.
____ 173. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 11, 4, 5, 9, 8, 2, 12. Determinati
printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante.
a. 6 c. 123
b. 8 d. 4
____ 174. Distributia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este:
NOTA 4 5 6 7 8 9 10 Total
NR. studenti 2 4 6 8 5 4 1 30
Valoarea mediana (Me) va fi de:
a. 5 c. 8
b. 7 d. 10
____ 175. La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime:
Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariatilor
5-10 5
10-15 7
 15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Valoarea mediana (Me) calculata va fi:
a. 18,66 c. 12,6
b. 21,5 d. 16,7
____ 176. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele:

Studentul A B C D E F G H I K
Marketing 8 3 9 2 7 10 4 6 1 5
Statistica 9 5 10 1 8 7 3 4 2 6

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a
lui Spearman, a carui valoare este de:
a. 0,9 c. 0,855
b. 0,75 d. 0,655
____ 177. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori
comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel:

Candidatul A B C D E F G H
Nr. erori 9 8 6 4 5 10 12 7
Timp 13 11 12 15 14 9 8 10
dactilo/min

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de:

a. -0,71 c. -0,65
b. +0,72 d. +0,82
____ 178. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici prezentate
in urmatorul tabel:
Culoarea ochilor Total
deschisa inchisa
culoarea deschis 17 6 23
parului inchis 9 19 28
Total 26 25 51
Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea:
a. 0,722 c. 0,813
b. 0,713 d. 0,912
____ 179. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:
Cifra de afaceri (CA) Nr. de firme
mil. lei
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
 Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
· Limita inferioară a clasei a 3-a;
· Centrul de interval a clasei a 5-a;
· Mărimea intervalului clasei a 4-a
Alegeti varianta:
a. 85/110/10 c. 80/130/20
b. 60/90/15 d. 70/120/25
____ 180. Calculaţi abaterea standard pentru lichiditatea generală a următoarelor firme:

Firma 1 2 3 4 5
Lichiditatea generală 1,1 1,0 1,3 1,15 1,45
Alegati varianta corecta:
a. 0,1 c. 0,2
b. 0,16 d. 0,21
____ 181. Determinaţi valoarea medie a vânzărilor la export (X ) pe baza valorilor obţinute de 6 firme la export:

Firma 1 2 3 4 5 6
Valoarea vânzărilor la 260 800 450 320 970 825
export (mil. lei)
Alegeti varianta corecta:
a. 600 c. 660
b. 450 d. 780
____ 182. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clienţilor incerţi în totalul clienţilor unei bănci avem
următoarea distribuţie:

Grupe de firme după Nr. firme

nr. clienţilor incerţi
0-10 3
10-20 5
30-30 7
30-40 3
40-50 2
Total 20

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi :

a. 18,2 c. 21,5
b. 20,5 d. 22,8
____ 183. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clienţilor incerţi în totalul clienţilor unei bănci avem
următoarea distribuţie:

Grupe de firme după Nr. firme

nr. clienţilor incerţi
0-10 3
10-20 5
30-30 7
30-40 3
 40-50 2
Total 20

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi :

a. 20 c. 18
b. 22 d. 23
____ 184. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date:

Compararea salariaţilor Nr.

după vechime salariaţi
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35
Determinaţi vechimea medie a salariaţilor folosind indicatorii de poziţie (Me şi Mo):
a. 11/9 c. 12/8
b. 10/10 d. 7/14
____ 185. Pentru următoarea distribuţie statistică verificaţi reprezentativitatea vechimii medii a salariaţilor unei firme:
Grupe de salariaţi după Nr. salariaţi
vechime
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35
Alegeti varianta corecta:
a. 31,25 c. 36,84
b. 35,81 d. 38,81
____ 186. Dacă cunoaştem următoarele date:

Grupe de salariaţi Nr. Timpul mediu Dispersiile timpului

după vechime salariaţi nelucrat (min) nelucrat
I 20 30 81
II 90 45 256
III 40 55 121

Determinaţi coeficientul de nederminaţie (K2) pentru aceşti salariaţi din următoarele variante:
a. 57 c. 121
b. 77 d. 43
____ 187. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme

40-60 5
60-80 11
80-100 14
 100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval.

Determinaţi:
·Amplitudinea variaţiei nr. de firme;
·Mărimea intervalului de grupare (h);
·Mărimea constantei (a) – valoarea variabilei cu frecvenţă maximă.
Alegeti varianta corecta:
a. 12/11/90 c. 10/15/80
b. 12/20/90 d. 12/20/70
____ 188. Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste:
1) cartograma 3) cartodiagrama
2) corelograma 4) cronograma
Alegeti una din combinatiile:
a. 1, 2, 4 c. 1, 2, 3, 4
b. 1, 3
____ 189. Elementele unui grafic sunt:
1) titlul 4) scara de reprezentare
2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis
3) reteaua
Alegeti una din variantele:
a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5)
b. (1, 2, 3, 4, 5);
____ 190. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru:
1. serii statistice numerice formate pe variante
2. serii statistice formate dupa o regula alternativa
3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie
4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie
5. orice tip de serie
Alegeti una din combinatiile:
a. (1, 3, 4); c. (1, 2, 5)
b. (1, 2, 4);
____ 191. Evoluţia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie:
a. de timp; c. de distribuţie de frecvenţă;
b. cronologică; d. dinamică.
____ 192. Termenii unei SCR sunt independenţi pentru că:
a. unitatea de măsură a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiaşi
aceeaşi; fenomen;
b. datele provin din aceeaşi sursă; d. se obţin prin aceleaşi metodologii de
calcul.
____ 193. În perioada de vară creşte nivelul de ocupare al lucrurilor în hoteluri, aceasta reprezintă o evoluţie:
a. întâmplătoare; c. ciclică;
b. sezonieră; d. pe termen lung.
____ 194. Recesiunea economică este o fluctuaţie:
a. întâmplătoare; c. ciclică;
b. pe termen lung; d. sezonieră.
____ 195. Indicii sunt incluşi în categoria:
 a. indicatorilor variaţiei; d. indicatorilor asimetriei;
b. mărimilor relative; e. indicatorilor tendinţei centrale.
c. mărimilor medii;
____ 196. Nu reprezintă o condiţie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de:
a. reversibilitate în timp; d. tranzitivitate;
b. reversibilitate al factorilor; e. circularitate.
c. complexitate al factorilor;
____ 197. Indicele nu se obţine când raportăm:
a. nivelurile înregistrate ale unui fenomen în c. nivelul realizat la cel planificat;
momente diferite de timp;
b. nivelurile unui fenomen în unităţi diferite d. o parte a colectivităţii la total.
de spaţiu;
____ 198. În colectivităţi eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar:
a. însumarea directă sub formă de agregat; c. separarea colectivităţii în grupe mai
omogene;
b. comăsurător sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor
individuali.
____ 199. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când:
a. valorile individuale nu sunt însumabile c. variabilele folosite sunt cantitative;
direct;
b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu.
____ 200. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali şi valorile în perioada de bază, se face sub formă de:
a. medie aritmetică; c. medie geometrică;
b. medie armonică; d. raport a două medii.
____ 201. Indicii sintetici nu se vor calcula ca:
a. sumă a indicilor individuali; c. raport a două medii;
b. medie a indicilor individuali; d. media armonică a indicilor individuali.
____ 202. Din următoarele expresii recunoaşteţi factorul calitativ:
a. producţia marfă; c. preţurile produselor fabricate
b. numărul mijloacelor fixe; d. numărul muncitorilor.
____ 203. Recunoaşteţi factorul cantitativ din următoarele expresii:
a. rentabilitate; c. cifra de afaceri;
b. producţia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii.
____ 204. Dacă avem indicii individuali şi valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca:
a. raport a două medii; c. media aritmetică ponderată a indicilor
individuali;
b. medie armonică ponderată a indicilor d. medie geometrică.
individuali;
____ 205. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de bază, sunt indici:
a. Fischer; d. Paasche;
b. Laspeyres; e. toţi.
c. Edgeworth;
____ 206. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici:
a. Fischer; d. Dobrisch;
b. Laspeyres; e. nici unul.
c. Paasche;
____ 207. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci:
a. metoda de ajustare aleasă, este unică; d. metoda de ajustare aleasă este corectă;
b. metoda de ajustare aleasă, nu este e. metoda de ajustare aleasă este optimă.
potrivită;
 potrivită;
c. metoda de ajustare aleasă este exactă;
____ 208. Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se
numeşte:
a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare;
b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.
____ 209. În analiza unui fenomen complex, metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii în lanţ:
a. exagerează influenţa factorului calitativ; c. este mai corectă, pentru că izolează numai
factorul calitativ la nivelul perioadei de
bază;
b. este mai corectă, permiţând explicarea mai d. exagerează influenţa factorului cantitativ.
veridică a cauzelor ce condiţionează
variaţia variaţiei complexe;
____ 210. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt:
a) calcularea indicatorilor absoluţi, relativi medii;
b) extrapolarea;
c) analiza sezonalităţii;
d) determinarea trendului;
e) indicii cu bază în lanţ.
Alegeţi combinaţia corectă:
a. (a, b, c, d); c. (a,e);
b. (b, d, e); d. (a, b, d, e).
____ 211. Valorile individuale ale SCR depind de:
a) factori esenţiali cu acţiune sistematică;
b) factori aleatori;
c) factori demografici;
d) variaţii sezoniere;
e) politica economico-socială;
f) oscilaţii ciclice.
Alegeţi combinaţia corectă:
a. (a, b, d, f); c. (c, d, e);
b. (a, b, c, d); d. (b, c, d, f).
____ 212. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmгtoarele metode mecanice:
1. metoda grafică;
2. metoda indicatorului de nivel;
3. metoda mediilor mobile;
4. metoda sporului mediu;
5. metoda indicatorului de volum;
6. metoda indicelui mediu.
Alegeţi varianta corectă
a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6);
b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5)
c. (1, 3, 4, 6);
____ 213. Într-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente:
1. variaţii sezoniere;
2. variaţii periodice;
3. oscilaţii economice;
4. oscilaţii periodice ciclice;
5. variaţii accidentale;
6. variaţii financiare.
 Alegeţi varianta corectă:
a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6)
b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6)
____ 214. Dintre indicatorii absoluţi ai SCR enumerăm:
1. indicatorul de nivel;
2. modificarea absolută;
3. indicatorii de structură;
4. ritmul sporului;
5. indicatorl de volum.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5);
b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4).
____ 215. Indicatorii relativi ai SCR sunt:
1. indicatorii de poziţie;
2. indicele de dinamică;
3. ritmul mediu de dinamică;
4. modificarea medie absolută;
5. ritmul de modificare relativă absolută a 1% din ritmul de creştere.
Alegeţi varianta corectă:

a. (1, 2, 3); c. (2, 3, 4);

b. (2, 5, 6); d. (2, 4, 6)
____ 216. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt:
1. nivelul mediu;
2. media cronologică simplă;
3. modificarea absolută medie;
4. ritmul mediu de dinamică;
5. indicele mediu de dinamică;
6. indicatorul mediu de volum.
Alegeţi varianta corectă:

a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6);

b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4).
____ 217. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizează când:

a. fenomenul prezintă o evoluţie aproximativ d. indici de dinamică cu baza mobilă prezintă

exponenţială; valori apropiate între ele;
b. fenomenul evoluează sub forma unei e. nu se pot aplica metode analitice de
progresii aritmetice; ajustare.
c. variaţia termenilor seriei prezintă evidente
regularităţi ciclice;
____ 218. Componenta ciclică apare ca urmare a acţiunii:
a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determină fazele de contracţie
şi relaxare a fenomenelor;
b. factorilor aleatori; e. nu există această componentă.
c. tendinţelor economice;
____ 219. Componenta sezonieră a unui SCR apare ca rezultat al acţiunii:

a. fluctuaţiile legate de anotimp, sau de c. variaţiilor repetate sistematic;

trimestru, lună, săptămână;
 b. fluctuaţiile ciclice; d. compomenta sezonieră nu există.
____ 220. Trendul unui SCR se determină prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci când:
1. modificările absolută cu bază în lanţ sunt aproximativ egale;
2.modificările indicilor de dinamică cu bază mobilă sunt aproximativ egali;
3.cronograma prezintă un punct de maxim;
4.şirul termenilor SCR prezintă în evoluţie o progresie geometrică.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 2); d. (3, 4);
b. (2, 3); e. (1, 4).
c. (2, 4);
____ 221. Indicele mediu de dinamică se calculează ca:
a. medie geometrică, indiferent de indicii de d. medie armonică a indicilor de dinamică cu
dinamică cu bază mobilă; bază mobilă;
b. medie geometrică, numai dacă indicii de e. medie aritmetică a indicilor de dinamică
dinamică cu bază fixă au valori apropiate; cu bază mobilă;
c. medie geometrică, numai dacă indicii de
dinamică cu bază mobilă au valori
apropiate;
____ 222. Extrapolarea reprezintă operaţiunea statistică de:
1.interpolare a termenilor unei SCR;
2. determinare a tendinţei de evoluţie a seriei SCR;
3. stabilirea unor termeni viitori situaţi în afara orizontului de analiză;
4. determinarea unui interval de încredere pe baza unui model de analiză;
5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiză pe baza unui model de analiză şi
introducerea variabilei timp.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 5); d. (3, 5);
b. (2, 3); e. (1, 2).
c. (3, 4);
____ 223. Metoda restului nedescompus pentru a măsura influenţele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua
în considerare:
a. ponderile perioadei curente ale factorului d. ponderile perioadei de bază ale factorului
calitativ; calitativ;
b. ponderile perioadei de bază ale factorului e. ponderile perioadei curente ale factorului
cantitativ; cantitativ;
c. ponderile perioadei de bază indiferent de
natura calitativă sau cantitativă a
factorului izolat;
____ 224. Evoluţia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie:
a. de timp; c. de distribuţie de frecvenţă;
b. cronologică; d. dinamică.
____ 225. Termenii unei SCR sunt independenţi pentru că:
a. unitatea de măsură a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiaşi
aceeaşi; fenomen;
b. datele provin din aceeaşi sursă; d. se obţin prin aceleaşi metodologii de
calcul.
____ 226. Indicii sunt incluşi în categoria:
a. indicatorilor variaţiei; d. indicatorilor asimetriei;
b. mărimilor relative; e. indicatorilor tendinţei centrale.
 c. mărimilor medii;
____ 227. În colectivităţi eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar:
a. însumarea directă sub formă de agregat; c. separarea colectivităţii în grupe mai
omogene;
b. comăsurător sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor
individuali.
____ 228. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când:
a. valorile individuale nu sunt însumabile c. variabilele folosite sunt cantitative;
direct;
b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu.
____ 229. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali şi valorile în perioada de bază, se face sub formă de:
a. medie aritmetică; c. medie geometrică;
b. medie armonică; d. raport a două medii.
____ 230. Indicii sintetici nu se vor calcula ca:
a. sumă a indicilor individuali; c. raport a două medii;
b. medie a indicilor individuali; d. media armonică a indicilor individuali.
____ 231. Din următoarele expresii recunoaşteţi factorul calitativ:
a. producţia marfă; c. preţurile produselor fabricate
b. numărul mijloacelor fixe; d. numărul muncitorilor.
____ 232. Recunoaşteţi factorul cantitativ din următoarele expresii:
a. rentabilitate; c. cifra de afaceri;
b. producţia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii.
____ 233. Dacă avem indicii individuali şi valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca:
a. raport a două medii; c. media aritmetică ponderată a indicilor
individuali;
b. medie armonică ponderată a indicilor d. medie geometrică.
individuali;
____ 234. Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se
numeşte:
a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare;
b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.

Completion
Complete each sentence or statement.

235. Trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata si
care are valori diferite de la o unitate la alta se numeste...................statistica.
236. Culegerea de informatii, dupa o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii si pe baza unui plan
bine stabilit se numeste ..................... statistica.
237. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie la ..................
.
238. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie ............. .
239. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste .......... .
240. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul ................................. .
241. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de ....................... .
 242. Abaterea medie patratica se calculeaza ca radacina patrata a .................... .
243. Amplitudinea absoluta se defineste ca diferenta dintre valoarea .............si valoarea .........din seria studiata.
244. Regresia ne arata cum o variabila este .......................de alta variabila.
245. Corelatia arata gradul in care o variabila este ............... de alta variabila.
246. Daca rxy → ±1 , atunci legatura dintre cele doua variabile este .............. .

247. Legaturile statistice se manifesta ca tendinta variabila numai la nivelul .................. .

Matching

a.

b.

c.

____ 248. Care este formula mediei armonice?

____ 249. Care este formula mediei geometrice?
____ 250. Care este formula mediei patratice?
Statistica 2

Numeric Response

1. Se cunosc următoarele date:

Produse Valoarea producţiei Procentul modificării preţurilor

mil. lei
(%)
V0 V1 -
A 120 189 +20
B 88 164 +10

Calculaţi dinamica modificării relative pe seama modificării volumului fizic al producţiei ( în %) si

modificarea absolută corespunzătoare ( în mil. lei).

Pentru răspuns tastaţi o valoare numerică întreagă (fără zecimale - rotunjită obişnuit).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru
mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice.
Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
2. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca:

Gruparea salariatilor dupa Numarul

vechimea in munca salariatilor
0-5 3
5-10 5
10-15 9
15-20 15
20-25 9
25-30 5
peste 30 3
TOTAL

Calculati: • limitele intervalului al 7-lea (puneţi limitele intervalului separate prin liniuţă „–”);
• media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimală separată prin virgulă de partea
întreagă).
3. O bancă studiază clienţii incerţi din firme cu care lucrează, studiu din care s-a realizat următoarea distribuţie
statistică:

Grupe de firme după Nr. firme

nr. clienţilor incerţi
0-10 2
10-20 5
20-30 7
30-40 11
40-50 15
Total 40
 Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi folosind o medie corespunzătoare.

Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
4. În urma unei anchete statistice asupra productivităţii muncii pentru 50 de firme s-au obţinut următoarele date:

Grupe de firme după Nr. firme

productivitatea muncii
0-4 20
4-8 13
8-12 10
12-16 5
16-20 2
Total 50

Determinaţi valoarea medie a productivităţii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvată.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
5. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date:

Gruparea salariaţilor Nr.

după vechime salariaţi
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35

Determinaţi vechimea medie a salariaţilor folosind indicatorii de poziţie (cuantilele pentru care K = 2 şi K =
4).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi tinut cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
6. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date:

Compararea salariaţilor Nr. salariaţi

după vechime
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35
 Determinaţi vechimea medie a salariaţilor folosind indicatorii de poziţie Me şi D5.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
7. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme

40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval.

Determinaţi:
·Limita inferioară a clasei a 3-a;
·Centrul de interval a clasei a 5-a;
·Mărimea intervalului clasei a 4-a;
·Clasa cu frecvenţa absolută cea mai mare.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Limitele intervalului separate prin liniuţă „–”.
8. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme

40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval.

Determinaţi:
·Centrul intervalului pentru clasa a 3-a;
·Frecvenţa relativă (%) a primei clase;
·Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei;
·Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
9. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme

40-60 5
60-80 11
 80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
·Frecvenţele absolute cumulate descrescător;
·Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ;
·Frecvenţele relative procentuale (%) a claselor a II-a şi a V-a.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
10. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme

40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
·Frecvenţele absolute cumulate crescător;
·Centrul de interval (Xi) al clasei a III-a ;
·Frecvenţele relative procentuale (%) a claselor a I-a şi a IV-a.
11. Pentru seria statistică simplă dată: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizaţi:
·valoarea mediei aritmetice ( X );
·valoarea medianei (Me);

Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

12. Calculaţi pentru o serie statistică simplă: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetică ( X ) şi mediana (Me).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
13. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:
Capital social (mild. lei) Nr. de firme
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Calculaţi:
 ·valoarea mediei aritmetice ( X );
·valoarea medianei (Me);
·valoarea modală (Mo).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin
virgulă şi rotunjite la a doua zecimală).
14. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme

1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50

Calculaţi: • cuartilele (Q1, Q2, Q3);

• valoarea modală (Mo).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin
virgulă şi rotunjite la a doua zecimală).
15. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme

1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50

Determinaţi: • valoarea modală (Mo);

• decilele (D1, D5, D9)
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin
virgulă şi rotunjite la a doua zecimală).
16. Distribuţia salariaţilor după vechime se prezintă astfel:

Gruparea salariaţilor după vechime Nr. salariaţi

5-10 5
10-15 7
1
 Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
19. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) a cunoscut următoarea evoluţie în perioada 2000-2004:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004

Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246

Calculaţi sistemul de indicatori medii ce caracterizează această SCR ( y, ∆, I, R ), a căror valori au fost :
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Pentru I se va trece valoarea numerică cu două zecimale separate de întreg prin virgulă şi rotunjite
normal la a doua zecimală.
20. Se cunosc următoarele date privind emisiile radio (mii ore program):

Anii 2000 2001 2002 2003 2004

Număr emisii radio 50 60 63 72 79

Calculaţi :
- modificarea absolută cu bază fixă (∆t/1) a acestei SCR ;
- indicele de dinamică cu bază mobilă (It/t-1) a acestei SCR.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai
multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi
ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
21. O firmă a înregistrat în semestrul I al anului 2004, următoarele stocuri de mărfuri:

DATA 05.01.04 31.01.04 28.02.04 10.04.04 30.05.04 01.07.04

STOC 120 210 185 110 160 80
(kg)

Să de determine stocul mediu al semestrului I 2004, a acestei serii de momente, a cărui valoare a fost de;
y cr =?
Tastaţi răspunsul o valoare întreagă (se aproximează după regula generală).
22. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) într-o localitate, a cunoscut următoarea evoluţie:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004

Consumul 205 219 230 240 246

Calculaţi sistemul de indicatori medii ce caracterizează seria SCR dată: .

Tastaţi răspunsul ca valoare numerică întreagă separate prin semnul / (se aproximează după regula generală).