CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

SUPORT CURS ID – MK II, MG II

TITULAR CURS: MANEA MARINELA – DANIELA

CUPRINS
Capitolul 1 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ Capitolul 2 CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A FINANŢĂRII INSTITUŢIILOR PUBLICE Capitolul 3 CONTABILITATEA CAPITALURILOR Capitolul 4 CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE Capitolul 5 CONTABILITATEA STOCURILOR Capitolul 6 CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII Capitolul 7 CONTABILITATEA TREZORERIEI INSTITUŢIILOR PUBLICE Capitolul 8 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR LA INSTITUŢIILE PUBLICE Capitolul 9 LUCRĂRI PERIODICE SE SINTEZĂ CONTABILĂ BIBLIOGRAFIE

1 10 16 29 44 55 73 93 102 110

CAPITOLUL 1. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE INTRODUCERE Capitolul tratează aspectele generale şi noţiuni introductive referitoare la instituţiile publice precum definirea şi clasificarea instituţiilor publice, identificarea şi delimitarea ordonatorilor de credite, responsabilităţile ce revin acestora, dar vizează în acelaşi timp şi modul de organizare al contabilităţii la instituţiile publice cu prezentarea documentelor justificative, a registrelor şi formelor de contabilitate, principiilor şi politicilor contabile, tratamentelor contabile, etc. Parcurgând acest capitol veţi dobândi informaţii cu caracter general privind delimitarea şi funcţionarea instituţiilor publice în România. OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol, veţi putea: să delimitaţi şi să clasificaţi instituţiile publice; să definiţi şi să enumeraţi responsabilităţile ordonatorilor de credite; să prezentaţi registrele de contabilitate şi formele de contabilitate; să cunoaşteţi şi să aplicaţi principiile contabile; să identificaţi tratamentele contabile aplicabile elementelor de activ şi pasiv la instituţiile publice. 1.1. Definiţie şi clasificarea instituţiilor publice Instituţiile publice pot fi definite ca „entităţi patrimoniale ce desfăşoară activităţi, de regulă, sociale, în folosul comunităţii, activităţi care nu produc venituri sau produc venituri evaluate la preţul factorilor şi care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară alocarea de la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli.” Instituţiile publice sunt organisme prin care statul organizează şi îşi desfăşoară activităţile. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice prezintă structura instituţiilor publice ce funcţionează în România: Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome precum şi instituţiile din subordinea lor, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. Instituţiile publice în sensul Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006, cuprind autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. Sistemul instituţiilor publice din România acoperă următoarele sfere de activitate: administraţia publică, învăţământul, cultura, sănătatea, protecţia mediului, asistenţa şi protecţia socială, activităţile de interes strategic, apărarea naţională, ordinea publică, transporturile şi telecomunicaţiile, cercetarea ştiinţifică. Instituţiile publice se pot grupa după mai multe criterii 1 , astfel: a) după natura activităţii: - instituţii de administraţie publică – sunt instituţii de interes central sau local care exercită puterea executivă: Guvernul, ministerele, primăriile, aparatul executiv din consiliile judeţene;
1

Adriana Tiron Tudor, Ioan Gherasim, „Contabilitatea instituţiilor publice”, Editura Dacia Cluj-Napoca, 2002

1

sănătate.instituţii finanţate integral din bugetul de stat. 2 . pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. primarul general al capitalei.instituţii deliberative – sunt instituţii care reprezintă puterea legislativă la nivel central şi local: Parlamentul. bugetele fondurilor speciale.instituţii finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate din bugetul de stat. în repartizarea şi folosirea fondurilor. care sunt ordonatori principali de credite pentru bugetele locale. Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate. primarii sectoarelor municipiului Bucureşti.J. ce au acces la mijloace bugetare pentru nevoile lor numai prin intermediul instituţiilor ierarhic superioare. b) după sfera de interes: . . oraşelor. Ordonatorii de credite Sunt conducătorii instituţiilor publice care au competenţe şi responsabilităţi în elaborarea şi executarea bugetului şi a modului de gestionare a patrimoniului instituţiei. secundari sau terţiari. sunt instituţii care funcţionează ca entităţi distincte în subordinea sau pe lângă instituţii cu personalitate juridică dar nu conduc contabilitate proprie şi nu au cont curent la trezorerie (grădiniţe..instituţii de interes naţional – instituţii care desfăşoară activităţi cu impact la nivel naţional. bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale. ce au competenţe şi drepturi sporite în desfăşurarea activităţii. comunelor. conduc contabilitate proprie.instituţii ierarhic superioare.instituţii fără personalitate juridică.instituţii cu personalitate juridică. e) după regimul de finanţare: . Conducătorii acestor instituţii au calitatea de ordonatori de credite bugetare. întreţin relaţii cu terţii. . clinici universitare) iar conducătorii lor nu au calitatea de ordonatori de credite. bugetul asigurărilor sociale de stat. după caz. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării. bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale sunt: . cultural. bugetele fondurilor speciale. d) după nivelul ierarhic: . bugetelor locale.instituţii de specialitate cu caracter funcţional – sunt instituţiile din domeniile învăţământ. . adică instituţii cu patrimoniu propriu. ordonatorii de credite pot fi: principali. de apărare şi ordine publică. consiliile locale şi partea deliberativă a C.2. bugetele locale. bugetele locale. În funcţie de competenţele pe care le au în repartizarea şi utilizarea creditelor. 1. . Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat. în raport cu sarcinile acestora. bugetul asigurărilor sociale de stat. financiar fiscal. secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop.instituţii ierarhic inferioare. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite.miniştrii şi conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului de stat. cercetare. . după caz. buget propriu de venituri şi cheltuieli.preşedinţii consiliilor judeţene. potrivit legii. .instituţii de interes local – instituţii care desfăşoară activităţi cu impact la nivel local: judeţe sau unitate administrativ-teritorială. juridic. şi primarii municipiilor. c) după statutul juridic: . cont curent deschis la trezorerie. facultăţi.instituţii finanţate integral din venituri proprii. .

Nu au în subordine alte instituţii publice cu personalitate juridică. potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. rezultatul patrimonial (economic). Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii îi revine ordonatorului de credite sau altei persoane ce are obligaţia de a gestiona respectiva instituţie. Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate.3. patrimoniul aflat în administrare.organizarea inventarierii anuale a patrimoniului instituţiilor publice. rezultatul execuţiei bugetare. condus de către directorul economic. dar şi informaţii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuţie a 3 .organizarea evidenţei programelor. 1. . Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate pentru nevoile proprii ale unităţii pe care o conduc adică pentru realizarea sarcinilor instituţiilor.angajarea. din bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi din bugetele fondurilor speciale.realizarea veniturilor. bugetele locale. conform prevederilor legale. .angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare. Funcţia financiar-contabilă la nivelul instituţiilor publice În cadrul instituţiilor publice. . . lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate. . Ordonatorii de credite au următoarele responsabilităţi: . pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. .organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului. pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale se pot încheia contracte de prestări servicii fie cu societăţi comerciale de expertiză contabilă fie cu persoane fizice autorizate. . ai căror conducători sunt ordonatori de credite terţiari. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli.organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice.integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc. inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora. . conform legii. după caz. Ei aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale. Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. contabilitatea este organizată la nivelul unui compartiment distinct.organizarea activităţii de control financiar preventiv propriu şi a activităţii de audit intern.organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare. Ordonatorii secundari de credite sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite. costul programelor aprobate prin buget. care au în subordine alte instituţii cu personalitate juridică pentru care repartizează credite bugetare. finanţaţi din bugetul de stat. . Dacă la nivelul instituţiei contabilitatea nu este organizată în compartimente sau nu există personal încadrat cu contract individual de muncă.În cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

denumirea şi. creanţe şi datorii) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Acest curs va fi utilizat de către toate instituţiile publice care efectuează operaţiuni finanţate din fonduri comunitare PHARE. Contabilitatea se ţine în limba română şi în monedă naţională. dar şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale). Contabilitatea operaţiunilor în valută se ţine atât în moneda naţională. Cursul INFO-euro reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională şi este comunicat de Banca Centrala Europeană. evaluarea. vizat şi aprobat. prelucrarea.ai fondurilor respective sub diverse forme: disponibilităţi. ISPA. . următoarele elemente principale: . la întocmirea situaţiilor financiare. Documentele justificative sunt acte scrise. creditorii. La data întocmirii situaţiilor financiare.numărul documentului şi data întocmirii acestuia. datoriilor şi capitalurilor proprii. Cursul INFO-euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n) este cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1). servicii. 1. .denumirea documentului. registre şi forme de contabilitate Orice operaţie economică sau financiară efectuată de instituţiile publice trebuie consemnată. cât şi în valută. Pentru reflectarea operaţiilor economico-financiare în contabilitatea instituţiilor publice este necesară justificarea fiecărei operaţii printr-un document justificativ.conţinutul operaţiunii economico-financiare şi. într-un document ce va sta la baza înregistrării acesteia în contabilitate. 4 . ca activitate specializată în măsurarea. Documente. după caz. Dacă instituţia beneficiază de contribuţii financiare nerambursabile ale Comunităţii Europene. etc. cât şi pentru utilizatorii externi: Guvernul. sediul unităţii care întocmeşte documentul. Documentele justificative trebuie să cuprindă. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. la cursul INFO-euro. instituţiile publice . bunuri. -menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economicofinanciare (când este cazul). atunci când este necesar. la cursul INFO-euro comunicat de Banca Centrală Europeană în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare.bugetului de stat.4.beneficiari finali .. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit. operaţiunile privind primirea şi utilizarea acestor fonduri se înregistrează în lei şi în euro. temeiul legal al efectuării acesteia. clienţii. . comunicat de Banca Naţională a României. Parlamentul. precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. se reevaluează cel puţin. atât pentru cerinţele interne ale acestora. Contabilitatea. după caz. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale. Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite bancare. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. respectiv: Agenţii şi/sau Autorităţi de Implementare. întocmite la momentul efectuării operaţiei economico-financiare şi atestă realizarea şi reflectarea operaţiei în contabilitate. gestiunea şi controlul activelor. creanţe şi datorii. în momentul efectuării ei. cunoaşterea.

registrulinventar şi cartea mare.numele şi prenumele. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv.alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. Fişele de cont – ca documente contabile se deschid pentru fiecare element patrimonial în parte în funcţie de particularităţile acestora. Alături de fişele de cont. Registrul cartea mare este un document contabil care se deschide pentru fiecare cont în parte şi care preia lunar înregistrările contabile din registrul-jurnal pe conturi corespondente. În acest registru se înscriu. în contabilitatea analitică şi. precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare.. denumit jurnal-auxiliar. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea instituţiei. Se poate întocmi zilnic sau lunar şi se întâlneşte sub două forme: registru jurnal general şi registre-jurnal auxiliare. Cu ajutorul acestui registru se stabileşte situaţia fiecărui cont.. situaţia încasării-achitării facturilor. adică soldul iniţial. operaţiunile economicofinanciare se contează şi înregistrează în fişele de cont pentru operaţiuni diverse. în funcţie de necesităţile specifice ale instituţiei. etc. pot fi recapitulate într-un document centralizator. Acestea furnizează informaţii legate de înregistrarea operaţiilor economico-financiare în conturi. . cele mai uzitate fiind registrul-jurnal. realizate în acelaşi loc de activitate. care stă la baza înregistrării în registruljurnal general (lunar. într-o formă recapitulativă. divizării sau încetării activităţii. Documentele justificative care atestă efectuarea operaţiilor economicofinanciare se vor reflecta în contabilitate în conturi analitice şi sintetice. După verificarea şi prelucrarea documentelor justificative. .datele cantitative şi valorice aferente oper. Operaţiunile de aceeaşi natură. 5 . Registrele-jurnal auxiliare se utilizează pentru operaţii de aprovizionare şi desfacere. în contabilitate de utilizează obligatoriu registrele de contabilitate. totalul registrelor auxiliare se va consemna în registrul jurnal general). ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective. operaţiuni de casă şi bancă. la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii pană la data încheierii exerciţiului. suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei. Registrul-inventar – ca document contabil obligatoriu stă la baza inventarierii generale a patrimoniului instituţiei publice. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor registrul-jurnal se editează lunar. elementele inventariate după natura lor. precum şi în alte situaţii prevăzute de lege pe baza de inventar faptic. rulajele debitoare şi creditoare şi soldul final. cu ocazia fuziunii. economico-financiare efectuate. în contabilitatea sintetică. Registrul-jurnal este document contabil obligatoriu cu ajutorul căruia se înregistrează cronologic şi sistematic operaţiile economicofinanciare în funcţie de data documentelor justificative ce au stat la baza efectuării acestora. în funcţie de trăsăturile lor comune. Acest registru stă la baza întocmirii balanţei de verificare.

principiul continuităţii activităţii – presupune că instituţia publică îşi continuă în mod normal funcţionarea. . fără a se ţine seama de data încasării veniturilor. Circuitul de prelucrare a datelor contabile în cadrul acestei forme constă în parcurgerea mai multor etape.trebuie să se ţină cont de toate angajamentele apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent. astfel: documentele justificative. pentru a stabili valoarea individuală a fiecărui element de activ şi de pasiv. astfel încât să se asigure comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. se contează şi se înregistrează în notele de contabilitate (registru jurnal). cu resurse materiale şi financiare cât mai reduse. . Acest principiu se bazează pe independenţa exerciţiului potrivit căruia toate veniturile şi toate cheltuielile se raportează la exerciţiul la care se referă.trebuie să se ţină cont de toate deprecierile. În instituţiile publice este indicat a se utiliza forma de înregistrare „maestru-şah” ce are ca trăsătură principală dezvoltarea pe conturi corespondente debitoare şi creditoare pentru fiecare cont.principiul intangibilităţii – se referă la faptul că bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent (dacă ulterior datei depunerii situaţiilor financiare 6 . Dacă ordonatorii de credite au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea. Tratamente contabile Pentru organizarea corectă a contabilităţii la nivelul instituţiilor publice şi pentru evaluarea corectă a posturilor cuprinse în situaţiile financiare se va ţine seama de următoarele principii contabile: . astfel încât să se asigure o informare cât mai reală şi completă a utilizatorilor. Lunar se întocmesc balanţe de verificare analitice pentru conturile dezvoltate în analitic în funcţie de particularităţile şi necesităţile de informare ale instituţiei şi balanţa de verificare sintetică. registrul-inventar. respectiv obligaţiile de plată viitoare. pentru evidenţa analitică şi în fişele sintetice şah.principiul contabilităţii pe bază de angajamente – se referă la faptul că tranzacţiile şi alte evenimente sunt recunoscute în contabilitate atunci când acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul de numerar este încasat sau plătit. .principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii – presupune că fiecare poziţie din bilanţ este evaluată separat. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii nu numai despre tranzacţiile şi evenimentele trecute care au determinat încasări şi plăţi dar şi despre resursele viitoare. .principiul permanenţei metodelor – presupune utilizarea aceloraşi reguli sau norme privind evaluarea pe tot parcursul desfăşurării activităţii. . aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. 1. după ce sunt verificate şi prelucrate.Forma de contabilitate se referă la modul de prelucrare a datelor. principalele registre şi formulare care se utilizează sunt cele anterior amintite.5. pe baza datelor din conturi aflate în fişele sintetice şah. chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data depunerii acestuia. după care se înregistrează în fişele de cont pentru operaţiuni diverse sau pentru sau pentru valori materiale (în funcţie de specificul elementului înregistrat). În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah". fără a intra în stare de desfiinţare sau reducere semnificativă a activităţii. Principii şi politici contabile.principiul prudenţei – admite că evaluarea elementelor patrimoniale trebuie făcută pe o bază prudentă şi în special: . pentru evidenţa sintetică. respectiv data plăţii cheltuielilor. . şi anume: registrul-jurnal. carteamare şi balanţa de verificare.

. împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor.principiul prevalenţei economicului asupra juridicului (realităţii asupra aparenţei) – consideră că informaţiile contabile prezentate în situaţiile financiare trebuie să fie credibile. În elaborarea politicilor contabile trebuie să se ţină seama. precum contabilitatea de angajamente şi celelalte principii ale contabilităţii. de conceptele de bază ale contabilităţii. . Pentru ca informaţiile cuprinse în situaţiile financiare să fie comparabile în timp. . pornind de la întocmirea documentelor justificative până la întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. . . Politicile contabile se referă la stabilirea unui set de proceduri de către conducerea fiecărei instituţii publice pentru toate operaţiunile derulate. cu excepţia compensărilor între active şi datorii permise de reglementările legale.reprezintă fidel rezultatul patrimonial şi poziţia financiară a instituţiei publice.sunt complete sub toate aspectele semnificative. Tratamentele contabile se referă la modul în care sunt evaluate elementele de activ şi de pasiv în diverse momente ale existenţei lor în cadrul patrimoniului instituţiei.sunt prudente. . Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. precum şi motivele care le-au determinat.principiul materialităţii (pragului de semnificaţie) – consideră că orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeaşi natură sau au funcţii similare trebuie însumate şi prezentate într-o poziţie globală. şi b) credibile în sensul că: .sunt neutre. Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate în cazuri excepţionale. Elementele patrimoniale se evaluează în următoarele momente: la intrarea în instituţia publică. prin situaţiile financiare.principiul necompensării – presupune că orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă. Astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative. fără să se afecteze datele din bilanţul de închidere). datoriilor. Modificarea politicilor contabile se menţionează în notele explicative. cunoscători ai specificului activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de instituţie. .principiul comparabilităţii informaţiilor – consideră că elementele prezentate în situaţiile financiare se impun a fi întocmite în baza aceloraşi metode de evaluare. Un element patrimonial este considerat semnificativ dacă omiterea sa ar influenţa în mod vădit decizia utilizatorilor situaţiilor financiare. 7 . astfel încât să se asigure comparabilitatea în timp a informaţiilor. decât în cazul în care acestea sunt cerute de lege.s-au identificat erori de reflectare a elementelor patrimoniale. la ieşirea din patrimoniu. în primul rând. corecţiile se realizează în exerciţiul următor. poziţiei financiare şi a rezultatului patrimonial. la data întocmirii bilanţului. nu numai forma lor juridică. precum şi modul în care se prezintă acestea în cadrul situaţiilor financiare. la inventariere. să respecte realitatea economică a evenimentelor sau tranzacţiilor. modificările de politici contabile nu sunt permise. a unor informaţii care trebuie să fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice. sau modificarea acestora ar aduce informaţii mai relevante şi credibile referitoare la operaţiunile instituţiei publice. Procedurile trebuie elaborate de către specialişti în domeniul economic şi tehnic.

aceste elemente menţinându-se. elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. cheltuielile cu manopera şi cota de cheltuieli indirecte ce trebuie repartizate asupra valorii bunului.elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României.la cost de producţie . starea acestuia şi preţul pieţei. conform normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. .pentru bunurile procurate cu titlu oneros. cum sunt acreditivele şi depozitele bancare. La fiecare dată a bilanţului: . . costurile peste limitele admise de consum. Nu sunt incluse în costul de producţie costurile generale de administraţie. Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie. Pentru creanţele şi datoriile instituţiei. valoarea de inventar este egală cu valoarea posibil de încasat. stabilită în funcţie de utilitatea bunului. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct punerii în funcţiune a bunurilor sau pentru intrarea acestora în patrimoniu. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: preţul de cumpărare. diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare se înregistrează în contabilitate. se vor avea în vedere printre altele: . denumită valoare de inventar.pentru elementele de activ. cheltuielile de transport. cumulate. costurile de depozitare. valabil la data încheierii exerciţiului financiar. acestea fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element. De asemenea. respectiv valoarea de inventar. pusă de acord cu rezultatele inventarierii.la cost de achiziţie . care se stabileşte: .pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. respectiv de plată.pentru elementele de pasiv de natura datoriilor. diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. În acest scop.pentru bunurile produse în instituţie. În acest caz.a) Evaluarea la data intrării in instituţia publică La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează si se înregistrează in contabilitate la valoarea de intrare. mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii presupune evaluarea tuturor elementelor patrimoniale în momentul inventarierii generale a patrimoniului. . valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. 8 . c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar La încheierea exerciţiului financiar. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. precum şi costurile de desfacere. pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile. cu ocazia efectuării lucrărilor de închidere. Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normale admise.la valoarea justă . denumită valoare contabilă. la valoarea lor de intrare. atunci când deprecierea este reversibilă. Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare. nu intră în costul de producţie pierderile de materiale.

şi activele/ datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.instituţii publice.principii contabile.Instituţii publice de subordonare centrală versus instituţii publice de subordonare locală. exprimate în lei. . favorabile sau nefavorabile. . se înregistrează la venituri sau la cheltuieli financiare. a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la costul istoric (active fixe. .registrul . după caz. între cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar. . Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti.registrul cartea mare. . . eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile. . de regulă.Creditele bugetare şi modul lor de repartizare. Pentru elementele de natura activelor necurente corporale se admite. . regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia.jurnal.ordonatori de credite.pentru creanţele şi datoriile. În astfel de cazuri.Elaborarea politicilor contabile la instituţiile publice. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. . care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare. TEME DE REFLECŢIE .Finanţarea instituţiilor publice. membrii ai unui organism profesional in domeniu. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului.tratamente contabile.inventar. determinată în urma reevaluării.registrul . stocuri) şi înregistrate la valoarea justă trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data determinării valorilor respective.Diferenţele de curs valutar. d) Evaluarea la data ieşirii din instituţia publică La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. În cazul în care. CUVINTE CHEIE . valoarea unui activ fix corporal este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. de profesionişti calificaţi în evaluare. ulterior recunoaşterii utilizarea unui tratament alternativ – reevaluarea. 9 .Tratamente contabile de bază şi alternative. . . valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. . stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei.elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută (active fixe. .Instituţiile publice şi statului lor juridic. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. .

la propunerea unităţilor din subordine. respectiv conturi de bilanţ. Analiză şi funcţionare conturi speciale Conturile din clasa 8 „Conturi speciale”prezintă următoarea structură: 80 CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI 8030 Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă 8031 Active fixe corporale luate cu chirie 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034 Debitori scoşi din activ. valorile materiale primite în custodie şi altele. CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A FINANŢĂRII INSTITUŢIILOR PUBLICE INTRODUCERE Capitolul abordează noţiuni generale de definire a creditelor bugetare. 2. şi de asemenea vizează înţelegerea operaţiilor propriu-zise în contabilitatea ordonatorilor de credite principali. Creditele bugetare la instituţiile publice sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor speciale ce se regăsesc la sfârşitul planului de conturi în clasa 8. secundari şi terţiari printr-un studiu de caz . a unei instituţii centrale sau a altor organe ierarhic superioare. urmăriţi în continuare 8036 Chirii şi alte datorii asimilate 8038 Ambalaje de restituit 8039 Alte valori în afara bilanţului 8041 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului internaţional 8042 Abonamente la publicaţii care se urmăresc până la primire 8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioară 8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv 8046 Ipoteci imobiliare 8047 Valori materiale supuse sechestrului 8048 Garanţie bancară pentru oferta depusă 8049 Garanţie bancară pentru bună execuţie 8050 Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie 8051 Garanţii constituite de concesionar 10 . OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol. Conturile din grupa „bilanţ”au aplicabilitate doar la o anumită instituţie sau grup de unităţi din cadrul unui minister. efectuarea plăţilor de casă pe seama mijloacelor de trezorerie.CAPITOLUL 2. Introducerea conturilor specifice în această grupă se aprobă de către organul ierarhic superior.1. fără avizul Ministerului Finanţelor Publice. Conturile speciale se delimitează în două grupe: conturi în afara bilanţului. credite bugetare şi diverse alte operaţiuni în afara bilanţului. parcurge fazele deschiderii şi repartizării creditelor bugetare la instituţiile publice. debitori care au fost scoşi din activ şi sunt urmăriţi în continuare. În “conturile din afara bilanţului” se înregistrează unele categorii de bunuri precum: active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă sau cu chirie. să definiţi deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare. garanţii bancare constituite. să recunoaşteţi şi să folosiţi conturile de evidenţă a creditelor bugetare. veţi putea: să delimitaţi cele două faze în procesul finanţării instituţiilor publice.

mijloace băneşti prevăzute în legea bugetară anuală ca limite maxime pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar. .sume nerambursabile. Consideraţii generale privind creditele bugetare După regimul de finanţare. . instituţiile publice din România se grupează în: . cu respectarea normelor legale de cheltuieli. creanţele. Creditele bugetare sunt: .instituţii finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate din bugetul de stat. bugetele locale. . garanţiile etc. se debitează în momentul intrării şi se creditează la momentul ieşirii din patrimoniu. bugetul asigurărilor sociale de stat. bugetul asigurărilor sociale de stat.instituţii finanţate integral de la bugetul de stat. În procesul finanţării instituţiilor publice se disting două faze: a) deschiderea şi repartizarea de credite bugetare. după caz. bugetele fondurilor speciale.2. Deschiderea. cu destinaţii riguros stabilite prin clasificarea indicatorilor finanţelor publice. bugetele locale. aflate temporar la dispoziţia instituţiei funcţionează în partidă simplă. în structura aprobată de lege. nepurtătoare de dobânzi. fiind utilizate în interesul general al statului sau al colectivităţilor locale. respectiv repartizarea de credite bugetare nu reprezintă o atribuire efectivă de mijloace băneşti (o plată). 2. 11 . Instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugete primesc fondurile bugetare sub forma creditelor bugetare nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente.8052 Garanţii depuse pentru sume contestate 8053 Garanţii depuse pentru înlesniri acordate 8054 Înlesniri la plata creanţelor bugetare 8055 Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea silită 8056 Garanţii legale constituite în cadrul procedurii de suspendare a executării silite prin decontare bancară 8057 Garanţie bancară pentru avansul acordat (ISPA) 8058 Creanţe fiscale ptr care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului 8059 Garanţii acordate de autorităţile administraţiei publice locale 8060 Credite bugetare aprobate 8061 Credite deschise de repartizat 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii 8063 Fonduri de primit de la bugetul de stat 8064 Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană – SAPARD 8065 Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE 8066 Angajamente bugetare 8067 Angajamente legale 8068 Angajamente legale – SAPARD 8069 Angajamente de plată 89 BILANŢ 891 Bilanţ de închidere 892 Bilanţ de deschidere Conturile ce evidenţiază bunurile. b) finanţarea propriu-zisă – efectuarea plăţilor de casă pe seama mijloacelor de trezorerie. bugetele fondurilor speciale.instituţii finanţate integral din venituri proprii. ci numai o operaţie preliminară care urmează să se materializeze în finanţare abia o dată cu dispoziţia ordonatorilor de credite pentru efectuarea plăţilor.

creditele bugetare aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli.Scopul operaţiei de deschidere de credite este de a încadra cheltuielile bugetare în limita veniturilor ce se realizează în acel buget. Cererea este însoţită de un borderou pentru fiecare judeţ. Conturile de angajamente bugetare şi legale 8066. . notă justificativă. precum şi creditele ce urmează a fi primite. ordonatorul principal întocmeşte o cerere de deschidere a creditelor bugetare în două exemplare. cumulate şi pe trimestre. Deschiderea creditelor bugetare declanşează procesul de folosire a acestora pentru obiectivele aprobate – efectuarea de plăţi prin trezorerie. 8066 „Angajamente bugetare”. 8061 „Credite deschise de repartizat”. 2. în baza cererii de deschidere. În baza acestor documente Trezoreria înregistrează în contabilitatea proprie. şi de o notă justificativă în care se regăsesc creditele repartizate. .completarea corectă a formularelor. dar în limita creditelor deschise. în patru exemplare. . prin comparaţie. .încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima perioadă pentru care se solicită creditele respective. . Autorizarea se acordă ţinând cont de: . După aprobare dispoziţia parcurge următorul circuit: un exemplar merge la Trezoreria Centrală. în conturi în afara bilanţului repartizarea creditelor de către ordonatorii principali de credite pentru nevoi proprii şi către instituţiile din subordine. dispoziţia bugetară de repartizare. instituţiile publice au obligaţia să evidenţieze angajamentele bugetare şi legale. Setul de documente (cerere de deschidere – borderou. . Contabilitatea creditelor bugetare Contabilitatea creditelor bugetare este asigurată de conturile: 8060 „Credite bugetare aprobate”. dispoziţie bugetară de repartizare) se trimite la Trezorerie unde are loc verificarea acestora urmărindu-se: . .” Pentru o riguroasă evidenţă dar şi din necesitatea cunoaşterii. iar cel de-al patrulea se transmite instituţiilor subordonate. din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare în conformitate cu prevederile legale în vigoare.3. Pentru deschiderea creditelor bugetare. 8067 „Angajamente legale. determinarea creditelor bugetare disponibile a se angaja în viitor. Deschiderea de credite este de fapt o autorizare dată de Ministerul Finanţelor Publice şi organele sale teritoriale ordonatorului principal de credite la diferite termene pentru a efectua plăţi pentru acţiunile cuprinse în bugetele lor.mijloacele existente în buget. plăţile efectuate până la data întocmirii notei.verificarea notelor justificative. de a nu permite efectuarea unor plăţi dacă veniturile nu s-au realizat (pentru a se evita plăţile fără acoperire cu surse). în care sumele sunt defalcate pe titluri. un exemplar rămâne la ordonatorul principal.nevoile concrete ale instituţiilor publice pentru perioada următoare.modul de folosire a creditelor deschise anterior. respectiv 8067 sunt utilizate de toate instituţiile publice indiferent de modul de finanţare şi subordonare.modul de realizare a veniturilor.codificarea conturilor corespunzător clasificaţiei bugetare. în orice moment pe fiecare subdiviziune a bugetului aprobat. care se transmite spre aprobare Ministerului Finanţelor Publice. a creditelor bugetare consumate şi. unde ordonatorul îşi are conturile de disponibilităţi şi de finanţări. existenţa semnăturilor persoanelor autorizate şi a ştampilei. un exemplar se transmite la Trezoreria judeţului sau sectorului. 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”. Ordonatorul principal întocmeşte. 12 .

000 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii ” 2) sume de repartizat ordonatorilor secundari 8061 = 130.000 u.000 u. În debitul contului se înregistrează angajamentele bugetare precum şi suplimentările efectuate în cursul exerciţiului bugetar. Un ordonator terţiar primeşte credite bugetare în valoare de 4.m.000. precum şi creditele retrase. adică a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare.000..000 u.000. evidenţiate de contul 8061 „Credite deschise de repartizat” funcţionează doar la ordonatorii principali şi secundari şi înregistrează pe debit creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonaţi.000 u. are funcţiune similară lui 8066.000 u. pentru ca în credit să se evidenţieze diminuările de angajamente bugetare din cursul anului.000.000 u.000 u.000 „Credite bugetare aprobate” 13 . respectiv credite deschise pentru cheltuieli proprii – 8067 funcţionează la nivelul tuturor ordonatorilor de credite şi reflectă în debit creditele bugetare aprobate iniţial precum şi suplimentările efectuate în cursul exerciţiului.m.m.m.000 „Credite deschise de repartizat” 4) retragerea de fonduri ordonatorului principal = 8060 30.000 „Credite deschise de repartizat” 3) repartizarea de fonduri ordonatorilor subordonaţi = 8061 130.000.000. cu precizarea că la finele anului bugetar. La ordonatorul principal (Ministerul Educaţiei şi Cercetării) situaţia se prezintă astfel: 1) sume primite pentru finanţarea instituţiei 8060 = 150..000.m.000.000. Conturile de credite bugetare aprobate – 8060. iar în cursul trimestrului i s-au retras credite de 30. din care repartizează subordonaţilor 18. Din cele 150.000 u. Contul 8067 „Angajamente legale” ţine evidenţa angajamentelor legale aprobate de ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate. Un ordonator secundar (Inspectoratul Şcolar Judeţean X) primeşte credite bugetare de 20. ordonatorul principal repartizează subordonaţilor 130.m.000. retrăgând la finele anului 15.000. precum şi creditele retrase de la aceştia. Creditele bugetare de repartizat.Contul 8066 „Angajamente bugetare” asigură evidenţa angajamentelor bugetare. în limita creditelor bugetare aprobate. iar în credit diminuările de credite prin retrageri în cursul anului bugetar.m. iar în credit creditele efectiv repartizate.000 u. iar prin compararea datelor cu cele din contul 8060 „Credite bugetare aprobate” se determină măsura creditelor bugetare disponibile care mai pot fi angajate. Exemplificare Se consideră un ordonator principal (Ministerul Educaţiei şi Cercetării) de credite căruia i s-au prevăzut pentru trimestrul I al anului bugetar N credite bugetare aprobate de 150.m.000 „Credite bugetare aprobate” 8062 = 20. şi i se retrag în cursul anului 500.000. în credit se evidenţiază totalul plăţilor efectuate în contul angajamentelor legale.m.000.

000. după finanţare.000 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii Notă: Dacă la finele anului conturile din această grupă prezintă sold. respectiv din fonduri externe nerambursabile.000 „Credite deschise de repartizat” 8061 = 15.5) retragerea de fonduri de la ordonatorul secundar = 8061 15. acestea nu se redeschid pentru valorile acestor solduri în anul următor. fonduri cu destinaţie specială” reflectă sursele de finanţare la dispoziţia instituţiilor publice. transferuri.000.000. în: a) instituţii finanţate integral din bugete.000 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii ” 2) sume de repartizat ordonatorului subordonat = 18.000 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii ” 2) retragere credite bugetare în cursul anului = 8060 500.000 = 8061 „Credite deschise de repartizat” Ordonatorul terţiar va evidenţia în conturi operaţiile: 1) primirea surselor de finanţare de la ordonatorul principal 8060 = 4. c) instituţii finanţate integral din venituri proprii. 2.000. 500/2002 delimitează instituţiile publice.3. 14 .000. Grupa 77 „Finanţări.000 8061 „Credite deschise de repartizat” 3) repartizarea de fonduri ordonatorului terţiar 18.000 „Credite bugetare aprobate” 8062 = 2. alocaţii bugetare cu destinaţie specială.000 „Credite deschise de repartizat” La ordonatorul secundar – Inspectoratul Şcolar Judeţean X se evidenţiază în conturi operaţiile: 1) primirea surselor de finanţare de la ordonatorul principal 8060 = 20. d) instituţii finanţate în baza unor acte normative speciale.000. subvenţii.000.000. b) instituţii finanţate din venituri proprii şi în completare din subvenţii acordate de la diverse bugete. etc.000 „Credite bugetare aprobate” 8062 = 4.000 „Credite bugetare aprobate” = 8062 500. Contabilitatea finanţării instituţiilor publice Legea finanţelor publice nr.

Plăţile nete de casă se înregistrează în creditul contului: a) 7701. angajamente legale. b) 7702. . . etc.credite bugetare de repartizat. b) ordonatorii principali şi terţiari. Principalele operaţiuni vizează: evidenţiere finanţări – plăţi nete de casă în cursul perioadei % = 770 6xx „Finanţarea de la buget” „Conturi de cheltuieli” 42/43/44… „Conturi de terţi” 16 „Împrumuturi şi datorii asimilate” reconstituiri de credite din plăţi eronat executate. 15 . . sume recuperate din imputaţii aferente anului bugetar curent. Plăţile nete de casă cuprind totalitatea operaţiilor prin care trezoreriile eliberează numerar. c) 7704. .Verificarea de către Trezoreriile locale a setului de documente şi deschiderea propriu-zisă a creditelor bugetare. .Instituţiile publice finanţate integral din bugete – indiferent de finanţare utilizează contul 770 „Finanţarea de la buget” pentru a evidenţia plăţile nete de casă efectuate din creditele bugetare aprobate. 770 = % „Finanţarea de la buget” 463 „Creanţe ale bugetului de stat” 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul” închidere cont finanţare la finele anului 770 = 121 „Finanţarea de la buget” „Rezultatul patrimonial” CUVINTE CHEIE .dispoziţie bugetară de repartizare.Circuitul setului de documente pentru deschiderea creditelor bugetare.cerere de deschidere credite bugetare.Încadrarea cheltuielilor bugetare în limita veniturilor prevăzute în buget. TEME DE REFLECŢIE . ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1) Contul 8061 „Credite deschise de repartizat” funcţionează doar la: a) ordonatorii principali şi secundari. . respectiv efectuează plăţi prin virament instituţiei publice pentru realizarea sarcinilor prevăzute în buget.angajamente bugetare. 2) Se consideră instituţia publică X finanţată integral de la bugetul local.credite deschise pentru cheltuieli proprii. c) ordonatorii secundari şi terţiari.

rezervele din reevaluare cât şi sursele atrase. Capitalurile împrumutate pe termen mediu şi lung sunt considerate elemente de capital. detaliind şi caracterizând acele agregate ce prezintă particularităţi la nivelul instituţiilor publice. 3. veţi putea: să prezentaţi conceptul de capital şi structura acestuia. în calitate de proprietari ai activelor după deducerea tuturor datoriilor. să definiţi datoria publică şi să prezentaţi principalele operaţii legate de împrumuturile interne şi externe contractate sau garantate de stat. ca urmare a aportului adus de acesta la înfiinţarea instituţiei şi pe parcursul perioadei de funcţionare a acesteia. Capitalurile proprii se referă la dreptul titularului de patrimoniu asupra unei părţi din activele acestui patrimoniu. CONTABILITATEA CAPITALURILOR INTRODUCERE Capitolul urmăreşte prezentarea elementelor conceptuale generale privind capitalul. respectiv unităţile administrativ-teritoriale. împrumutate pe termen mediu şi lung identificate sub forma împrumuturilor şi datoriilor asimilate. Structura capitalului la instituţiile publice Capitalurile reprezintă surse permanente ale instituţiei publice. dispoziţie al statului. raţiunea este de a surprinde şi fixa specificul şi nu de a realiza o prezentare pe fiecare componentă a structurii de capital. REZERVE.CAPITOLUL 3.2. să identificaţi conturile de capital. Analiza şi funcţionarea conturilor de capitaluri Conturile de capitaluri se structurează în următoarele grupe: 10 CAPITAL. 3. deoarece acestea se află în instituţie pe o perioadă mai mare de timp. La nivelul instituţiilor publice capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. să delimitaţi şi să recunoaşteţi în contabilitate fondurile cu destinaţie specială. să definiţi fondurile ca element de capital propriu şi să delimitaţi dreptul de posesie. care cuprind atât sursele proprii reprezentate de fondurile. rezultatul patrimonial delimitat în rezultat reportat şi rezultat al exerciţiului. folosinţă. Aceste motive le conferă calitatea de capitaluri permanente ale instituţiei publice. precum şi datorită faptului că scopul efectuării acestor datorii este acela de a asigura bunuri permanente în vederea dezvoltării instituţiei. să stabiliţi şi să contabilizaţi rezultatul patrimonial al instituţiilor publice indiferent de forma de finanţare. respectiv unităţilor administrativteritoriale asupra bunurilor ce alcătuiesc domeniul public şi privat al acestora. FONDURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al UAT 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al UAT 105 Rezerve din reevaluare 16 . structura acestuia.1. OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol.

şomaj. echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale 1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului 106 Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente dobânzilor încasate 117 REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 117.08 Rezultatul patrimonial – bugetul fondurilor externe nerambursabile 121.1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor de terenuri 1052 Rezerve din reevaluarea construcţiilor 1053 Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice.09 Rezultatul patrimonial – bugetul de stat 121.02 Rezultatul patrimonial – bugetul local 121. local. local. asigurări.10 Rezultatul patrimonial – instituţii publice şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii 13 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 131 Fondul de rulment 132 Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat 133 Fondul de rezervă constituit conform OUG nr.150/2002 134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local 135 Fondul de risc 136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe 137 Taxe speciale 139 Alte fonduri 1391 Fond de dezvoltare a spitalului 15 PROVIZIANE 151 Provizioane 1511 Provizioane pentru litigii 1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1518 Alte provizioane 16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE – pe termen mediu şi lung 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 17 .05 Rezultatul patrimonial – bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 121.04 Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor pentru şomaj 121. animalelor şi plantaţiilor 1054 Rezerve din reev.10 Rezultatul reportat – instituţii publice şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii 12 REZULTATUL PATRIMONIAL 121 Rezultatul patrimonial 121. sănătate.01 Rezultatul patrimonial – instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.09 Rezultatul reportat – bugetul de stat 117. mijloacelor de transport.05 Rezultatul reportat – bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 117.01 Rezultatul reportat – instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. şomaj) 117. sănătate) 121. aparaturii birotice.03 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale de stat 117. asigurări sociale.03 Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor sociale de stat 121.04 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor pentru şomaj 117. mobilierului.08 Rezultatul reportat – bugetul fondurilor externe nerambursabile 117.02 Rezultatul reportat – bugetul local 117.

Fac parte din domeniul public al statului/unităţilor administrativ-teritoriale toate acele bunuri de uz sau interes public naţional/local declarate ca atare prin lege/ hotărâre a consiliului local sau 18 . ca element de capital propriu arată dreptul statului sau unităţilor administrativ-teritoriale de posesie. Contabilitatea fondurilor instituţiei publice Fondurile. publice locale 1631 Împrumuturi interne şi ext.3. garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiul curent 1632 Împrumuturi interne şi ext. 3. folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor ce alcătuiesc domeniul public şi privat al acestora. contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare 163 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile adm. respectiv bifuncţionale.1611 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare în exerciţiul curent 1612 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare în exerciţiile viitoare 162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 1621 Împrumuturi interne şi ext. garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare 164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat 1641 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exerciţiul curent 1642 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare 165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat 1651 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exerciţiul curent 1652 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare 166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat din contul curent general al trezoreriei statului 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exerciţiul curent 1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de rambursare în exerciţiile viitoare 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 1683 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 1684 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de stat 1685 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe garantate de stat 1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor Conturile din această clasă sunt conturi de pasiv. contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare în exerciţiul curent 1622 Împrumuturi interne şi ext.

Evidenţa contabilă este asigurată de conturile din grupa 10 „Capital.judeţean. iar în debit diminuările surselor proprii ca urmare a ieşirii acestora din patrimoniu. după caz. 101. Domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea acestora. concomitent se contabilizează şi venitul aferent 682 = 231 “Cheltuieli cu activele „Active fixe corporale fixe neamortizabile” în curs de execuţie” 231 = 722 „Active fixe corporale în „Venituri din producţia curs de execuţie” de active fixe corporale” 19 . leasing financiar.. leasing financiar. evidenţierea contabilă diferă după cum activele sunt în domeniul public sau privat. fonduri” – 100. rezerve. dar care nu fac parte din domeniul public. 103 ce înregistrează pe credit sursele de provenienţă ale activelor fixe – corporale şi necorporale realizate în regie dau intrate în instituţie prin achiziţie de la terţi. ce va fi luat drept model şi pentru cele fixe necorporale. astfel: intrare activ fix corporal – mijloc de transport neamortizabil prin achiziţie de la terţi în domeniul public al statului 2133 = 101 “Mijloace de transport” „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului” pentru activul considerat neamortizabil. 102. transfer. cheltuiala de capital se recunoaşte în cheltuielile instituţiei la data intrării în patrimoniu a bunului. transfer de la alte instituţii. realizare în regie. deoarece prin achiziţie cheltuiala s-a efectuat = 404 6821 “Cheltuieli cu activele „Furnizori de active fixe” fixe corporale neamortizabile” realizarea în regie a unui activ fix corporal – clădire neamortizabilă din domeniul public al unui consiliu local implică: b) înregistrarea costurilor ocazionate de investiţie 6xx = % “Conturi de cheltuieli” 4xx „Conturi de terţi” 3xx „Conturi de stocuri” b) recepţie clădire 212 = 103 “Construcţii” „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativteritoriale” activul nefiind amortizabil. etc. Obs: Deoarece înregistrările generice sunt similare atât în cazul activelor fixe corporale cât şi a celor necorporale. se vor exemplifica în cele ce urmează doar operaţiile specifice pentru un activ fix corporal. Procurarea activelor fixe corporale de către instituţiile publice se realizează prin achiziţie. concomitent se efectuează trecerea pe cheltuieli a valorii sale.

respectiv 117 „Rezultatul reportat” ce evidenţiază în credit excedentul iar în debit deficitul exerciţiului.deficit curent “Rezultat reportat” „Rezultat patrimonial” În cele ce urmează se va stabili şi înregistra mai întâi un rezultat curent. = 21 102 „Fondul bunurilor din “Active fixe corporale” domeniul privat al statului” 3. asupra rezultatului patrimonial al exerciţiilor anterioare – rezultat reportat. pe fiecare sursă de finanţare bugetară. local. Rezultatul curent este calculat la finele perioadei ca diferenţă între venituri şi cheltuieli şi se regăseşte sub forma excedentului sau deficitului bugetar. a) Pentru instituţiile publice finanţate integral din buget – fie el de stat. Înregistrările generice pentru determinarea rezultatului exerciţiului.excedent curent „Rezultat patrimonial” “Rezultat reportat” 117 = 121 . etc. Acesta reprezintă un rezultat patrimonial deoarece ia în considerare atât creanţele încasate şi datoriile achitate cât şi drepturile constatate şi obligaţiile neachitate şi va fi repartizat. din domeniul privat al statului 21 = 102 “Active fixe corporale” „Fondul bunurilor din dom privat al statului” intrare de active corporale în domeniul privat al statului prin confiscare de la agenţii economici 347 = 102 “Bunuri legal confiscate „Fondul bunurilor care intrate în proprietatea alcătuiesc domeniul privată a statului” privat al statului” ieşirea din patrimoniu a activelor fixe corporale neamortizabile prin transfer.4. Evidenţa contabilă a celor două categorii de rezultate este asigurată de conturile 121 „Rezultatul patrimonial”. lipsă la inventar. şi b) rezultatul reportat. rezultatele unei instituţii publice se grupează în: a) rezultatul exerciţiului sau rezultatul curent.active fixe corporale intrate prin transfer de la alte instituţii sau plus la inventar neamortizabile. scoatere din funcţiune. după efectuarea lucrărilor de închidere. donaţie. sănătate se procedează la finele anului la închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţare după cum urmează: 20 . şomaj. asigurări. respectiv a celui reportat sunt următoarele: pentru stabilirea rezultatului curent se închid conturile de venituri şi cheltuieli ocazionate în cursul exerciţiului bugetar 121 = 6xx „Rezultat patrimonial” “Conturi de cheltuieli” 7xx = 121 “Conturi de venituri” „Rezultat patrimonial” repartizarea rezultatului curent sub formă de excedent/deficit asupra rezultatului patrimonial al exerciţiilor anterioare 121 = 117 . Contabilitatea rezultatelor În funcţie de perioada din care provin. ulterior se va proceda la alocarea acestuia asupra rezultatului reportat.

02 “Rezultat reportat„Rezultat patrimonialinstituţii finanţate instituţii finanţate integral din bugetul integral din bugetul local” local” evidenţiere deficit patrimonial înregistrat în exerciţiul încheiat = 121. efectuate pentru activitatea proprie a unităţii administrativ-teritoriale şi instituţiile subordonate finanţate din bugetul local (conturi de cheltuieli după natură 6xx).diminuarea contului de disponibil al bugetului local (contul 5211 “Disponibil al bugetului local”).02 = 6xx „Rezultat patrimonial“Conturi de cheltuieli” instituţii finanţate integral din bugetul local” preluarea excedentului patrimonial. după efectuarea lucrărilor de închidere = 117. după natură.01. evidenţiate de acestea în contul 7702 “Finanţarea de la bugetul local”.01.01 = 6xx „Rezultat patrimonial“Conturi de cheltuieli” instituţii finanţate integral din bugetul de stat” dacă instituţia este finanţată integral din bugetul local 7702 = 121.02 21 .01. spre exemplu 7701 = 121. ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare.01. .preluarea veniturilor realizate de instituţiile publice finanţate din bugetul local din operaţiuni precum: bunuri primite prin donaţii.01. după următoarea metodologie: . transfer cu titlu gratuit de la alte instituţii.pentru instituţiile finanţate din bugetul de stat. bunuri constatate plus la inventar sau obţinute din producţie proprie. Înregistrările contabile sunt următoarele: preluarea cheltuielilor efectuate de instituţiile publice finanţate din bugetul local care au fost închise de instituţia publică prin contul 121.02 „Rezultat patrimonial“Rezultat reportatinstituţii finanţate instituţii finanţate integral din bugetul integral din bugetul local” local” b) La nivelul unităţilor administrative-teritoriale în vederea stabilirii rezultatului patrimonial al bugetului local se va ţine seama şi de activitatea instituţiilor finanţate din bugetul local.01.01 “Finanţarea de la buget „Rezultat patrimonialde stat” instituţii finanţate integral din bugetul de stat” 121.02 121. .01. urmarea plăţilor efectuate de instituţiile finanţate din bugetul local.preluarea cheltuielilor.02 “Finanţarea de la „Rezultat patrimonialbugetul local” instituţii finanţate integral din bugetul local” 121. anularea sau diminuarea de provizioane. redistribuiri între unităţi.02 117.01.01.

fondul de risc. fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat. pentru acoperirea unor goluri de casă provenite din decalajele dintre veniturile şi cheltuielile exerciţiului curent.02 = 5211 „Rezultat patrimonial“Disponibil al instituţii finanţate bugetului local” integral din BL” preluarea deficitului patrimonial înregistrat de activitatea proprie a unităţii administrativ-teritoriale şi de instituţiile subordonate finanţate din bugetul local (cheltuieli > finanţarea bugetară) – în roşu = 5211 121.01. la nivelul instituţiilor publice fonduri cu destinaţie specială precum: fondul de rulment. pentru finanţarea unor investiţii ce intră în competenţa administraţiei publice locale. pentru dezvoltarea serviciilor publice necesare comunităţii. fondul de dezvoltare a spitalului.02 “Conturi de cheltuieli” „Rezultat patrimonialbuget local” transferul disponibilului din contul bugetului local reprezentând excedentul curent în contul de rezultat al execuţiei bugetare curente = 5211 5212 “Disponibil al „Rezultatul execuţiei bugetului local” bugetare din anul curent” transfer excedent la începutul anului următor asupra rezultatului reportat 121.01. a căror utilizare se stabileşte în baza aprobării forurilor competente.02 „Rezultat patrimonial – “Rezultat reportat – buget local” buget local” 3. fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe. fondul de rulment constituit la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se poate utiliza pe următoarele destinaţii. Contabilitatea fondurilor cu destinaţie specială În vederea asigurării surselor de finanţare pentru situaţii speciale se constituie.5. alte fonduri etc.02 “Conturi de venituri” „Rezultat patrimonialbuget local” închiderea conturilor de cheltuieli ale bugetului local = 6xx 121. taxe speciale.02 „Rezultat patrimonial“Disponibil al bugetului local” instituţii finanţate integral din bugetul local” închiderea conturilor de venituri ale bugetului local 7xx = 121.02 = 117. fondul de rezervă pentru sănătate. 22 6xx “Conturi de cheltuieli” = . fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local. numai după aprobarea consiliului local judeţean: pentru acoperirea deficitului bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar. Spre exemplu.5211 “Disponibil al bugetului local” preluarea excedentului patrimonial înregistrat de activitatea proprie a unităţii administrativ-teritoriale şi de instituţiile subordonate finanţate din bugetul local (cheltuieli < finanţarea bugetară) 121.

respectiv utilizări de astfel de fonduri. debitându-se la utilizarea acestora. la sfârşitul anului = 133 % „Fond de rezervă.Evidenţa contabilă este asigurată de conturile din grupa 13„Fonduri cu destinaţie specială” ce se vor credita la constituirea sau majorarea respectivelor fonduri.150/2002 constituire fond de rezervă.02 = 131 „Rezultat patrimonial„Fond de rulment” BL” concomitent are loc virarea disponibilului din contul de rezultat al execuţiei bugetare locale curente în contul de disponibil specific fondului de rulment. potrivit legii. Redăm mai jos câteva constituiri. precum: a) Constituire şi utilizare fond de rulment la nivelul unităţilor AT constituire fond rulment din excedentul anului curent 121. deschis la trezoreria teritorială 5221 = 5212 „Disponibil curent din „Rezultatul execuţiei fondul de rulment al bugetare din anul BL” curent” sume acordate din fondul de rulment în cursul anului pentru acoperirea golurilor temporare de casă din decalaje între veniturile şi cheltuielile curente 4687 = 5221 „Sume acordate din „Disponibil curent din fondul de rulment fondul de rulment al BL” potrivit legii” sume primite din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă din decalaje între veniturile şi cheltuielile curente 5211 = 5197 „Disponibil al bugetului „Sume primite din local” fondul de rulment potrivit legii” sume încasate în disponibilul din fondul de rulment din cele acordate pentru acoperirea golurilor temporare de casă = 4687 5221 „Sume acordate din „Disponibil curent din fondul de rulment fondul de rulment al potrivit legii” bugetului local” sume de încasat din dobânzi acordate de trezoreria statului pentru disponibilul curent al fondului de rulment 5187 = 766 „Dobânzi de încasat” „Venituri din dobânzi” sume încasate reprezentând dobânzi acordate de trezoreria statului pentru disponibilul curent al fondului de rulment 5221 = 5187 „Disponibil curent din „Dobânzi de încasat” fondul de rulment al BL b) Constituire fond de rezervă conform Ordonanţei de urgenţă nr. 745 conform OUG „Contribuţiile angajatorilor” nr.150/2002” 746 „Contribuţiile asiguraţilor” 23 .

constituire fond de risc din comisioane datorate de beneficiarii împrumuturilor garantate cu încasarea ulterioară 461 = 135 „Debitori diverşi” „Fondul de risc” 24 .05 133 „Fond de rezervă “Rezultat reportatconstituit conform OUG bugetul Fondului nr. înregistrării şi recuperării fizice şi morale a activelor fixe prin tarif sau preţ. lucrărilor executate.şi concomitent. transferul disponibilului din contul bugetului asigurărilor sociale de sănătate în contul de disponibil special creat pentru fondul de rezervă 527 = 5711 „Disponibil din fondul “Disponibil din de rezervă constituit veniturile curente ale conform OUG Fondului naţional unic nr. potrivit legii şi constituirea fondului de amortizare 411 = 134 „Clienţi” „Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile de interes local” încasarea bunurilor livrate. 150/2002” naţional unic de asigurări de sănătate” c) Constituire fond de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local valoarea bunurilor livrate. lucrări executate şi servicii prestate de serviciile publice de interes local ce desfăşoară activităţi de natură economică şi care au obligaţia calculării.150/2002” de asigurări sociale de sănătate” utilizare fond de rezervă pentru acoperirea deficitului execuţiei bugetare 5713 = 527 „Rezultatul execuţiei „Disponibil din fondul bugetare din anii de rezervă constituit precedenţi” conform OUG150/2002” = 117. Respectivele fonduri sunt utilizate pentru acoperirea riscurilor financiare ce decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de agenţii economici şi serviciile publice de subordonare locală. serviciilor prestate = 411 560 „Clienţi” „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” virare sume într-un cont distinct la unităţile trezoreriei statului = 560 554 „Disponibil din „Disponibil al instituţiilor publice amortizarea activelor finanţate integral din fixe deţinute de venituri proprii” serviciile publice de interes local” d) Constituire fond de risc la nivel local pentru garanţii la împrumuturi interne şi externe (în lei şi valută).

etc. datorate agenţilor economici şi serviciilor publice de interes local. sau 556 = 461 „Disponibil din depozite „Debitori diverşi” ptr construcţia de locuinţe” sau 25 . ca avans din surse proprii sau împrumutate 461 = 136 „Debitori diverşi” „Fondul depozitelor ptr construcţia de locuinţe” suma plătită de persoanele fizice. şi restituirea sumelor datorate 461 = 462 „Debitori diverşi” „Creditori” 462 = 555 „Creditori” „Disponibil al fondului de risc” sume regularizate cu bugetul local la sfârşitul anului în limita celor primite şi diminuarea fondului de risc constituit 135 = 555 „Fondul de risc” „Disponibil al fondului de risc” e) Fondul depozitelor speciale constituite la nivelul unităţilor administrativteritoriale pentru construcţii de locuinţe constituirea fondului de depozite speciale pentru construcţia de locuinţe presupune mai întâi evidenţierea sumei de plătit de către persoanele fizice deţinătoare de contracte.555 = 461 „Disponibil al fondului „Debitori diverşi” de risc” constituire fond de risc din dobânzile şi penalităţile de întârziere aplicate pentru neplata în termen a obligaţiilor 461 = 135 „Debitori diverşi” „Fondul de risc” sume încasate de la bugetul local în completarea surselor de constituire a fondului de risc 555 = 135 „Disponibil al fondului „Fondul de risc” de risc” pentru fondul de risc în valută se va considera şi incidenţa diferenţelor de curs valutar – comisioane încasate potrivit legii şi evidenţierea diferenţelor de curs favorabile = % 555 „Disponibil al fondului 461 „Debitori diverşi” de risc” 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” utilizare fond de risc – sume achitate instituţiilor finanţatoare reprezentând rate scadente la împrumuturi garantate de unităţile administrativ-teritoriale 461 = 555 „Debitori diverşi” „Disponibil al fondului de risc” sume încasate în plus. repartiţii.

se concretizează la nivelul instituţiilor publice care nu pot contracta în nume propriu astfel de structuri. provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate Împrumuturile şi datoriile asimilate. utilizarea fondului pentru închidere conturi de cheltuieli efectuate din taxe speciale 137 = 6xx „Taxe speciale” „Conturi de cheltuieli” 3. Garantarea se poate face numai de MFP. respectiv datorie publică locală.556 = 136 „Disponibil din depozite „Fondul depozitelor pentru construcţia de pentru construcţia de locuinţe” locuinţe” sume achitate constructorilor pentru lucrările executate 404 = 556 „Furnizori de active „Disponibil din fixe” depozite pentru construcţia de locuinţe” la sfârşitul perioadei. Pentru acoperirea riscurilor financiare aferente garanţiilor depuse de stat se constituie fondul de risc. respectiv unităţile administrativ-teritoriale. Împrumuturile de stat interne şi externe contractate de MFP se vor subâmprumuta apoi beneficiarilor finali. 313/2004 defineşte împrumuturile anterior menţionate prin sintagma de datorie publică şi o structurează pe acesta în datorie publică guvernamentală. Datoria publică guvernamentală reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. utilizarea fondului pentru închidere conturi de cheltuieli efectuate în vederea construcţiei de locuinţe în cursul anului 136 = 6xx „Fondul depozitelor „Conturi de cheltuieli” pentru construcţia de locuinţe” f) Constituirea taxelor speciale. iar garanţiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se va face exclusiv din surse proprii sau din bugetele locale. în împrumuturi interne şi externe asumate de stat. prin Ministerul Finanţelor Publice. în numele României. – purtătoare de dobânzi. 26 . Legea nr. certificate de trezorerie. a căror durată depăşeşte 1 an. de pe pieţele financiare. garantarea acestora realizându-se prin emisiune de titluri de stat – bonuri de tezaur. obligaţiuni.6. în cazul autorităţilor publice locale. la un moment dat. la nivel local pentru funcţionarea anumitor servicii ce deservesc persoanele fizice şi juridice taxe speciale datorate de beneficiarii de servicii publice 461 = 137 „Debitori diverşi” „Taxe speciale” sume încasate reprezentând taxe speciale încasate = 461 553 „Debitori diverşi” „Disponibil din taxe speciale” sume achitate pentru plata diverşilor furnizori 401 = 553 „Furnizori” „Disponibil din taxe speciale” la finele perioadei. etc.

prin situaţiile financiare se vor raporta garanţiile emise de autorităţile locale. iar în debit ratele scadente restituite şi dobânda plătită. În cazul în care totalul datoriilor reprezentând ratele de împrumut scadente. respectiv prin veniturile proprii prevăzute. Împrumuturile interne şi externe contractate sau garantate de stat se regăsesc evidenţiate în contabilitate cu ajutorul conturilor 164/165 „Împrumuturi interne şi externe contractate/garantate de stat. garantarea presupune emiterea de certificate de trezorerie. Operaţiile generice sunt: primire împrumut intern de rambursat în exerciţiul curent = 1641 513 „Împrumuturi interne şi „Disponibil din externe contractate de împrumuturile interne şi stat cu termen de externe contractate de rambursare în exerciţiul stat” curent” acordare avansuri furnizorilor de investiţii = 513 232 „Disponibil din împr. direct sau prin agenţii/instituţii specializate. Împrumuturile contractate de instituţiile publice locale nu reprezintă datorii sau răspunderi ale Guvernului. „Avansuri acordate interne şi externe pentru active fixe contractate de stat” corporale” calcul dobândă de plată 666 = 1684 „Cheltuieli cu „Dobânzi aferente împr dobânzile” contractate de stat” rambursare împrumut şi plată dobândă din finanţarea bugetară = 7701 % „Finanţare de la 1641 bugetul de stat” „Împrumuturi contractate de stat cu rambursare în ex curent” 1684 „Dobânzi aferente împr contractate de stat” 27 . inclusiv ratele împrumutului care urmează a fi garantat sau angajat de către autorităţile locale. dobânzile şi comisioanele aferente acestora.Datoria publică locală ca totalitate a obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale provenite din împrumuturi interne şi externe este asumată pentru realizarea de investiţii publice de interes local. precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale. De asemenea. Valoarea totală a împrumuturilor contractate de autorităţile locale se trec într-un registru de evidenţă a datoriei publice şi se vor raporta anual prin situaţiile financiare ale autorităţilor locale. depăşesc 30% din totalul veniturilor curente ale bugetului local. plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente se efectuează din veniturile proprii ale acestora. Evidenţa contabilă a împrumuturilor şi datoriilor asimilate este asigurată de conturile din grupa 16 „Împrumuturi şi datorii asimilate – pe termen mediu şi lung” care înregistrează în credit împrumuturile primite şi dobânzile datorate aferente acestora. Soldul creditor reflectă valoarea împrumuturilor neajunse la scadenţă şi dobânda aferentă. garantarea realizându-se prin emisiune de titluri de valoare.” Să considerăm contractarea de către stat a unui împrumut intern necesar realizării unei investiţii. rambursarea se realizează în exerciţiul curent. acestora li se interzice accesul la credite sau la garantarea oricărui fel de împrumut.

Delimitarea datoriei publice.Determinare rezultat patrimonial instituţii publice finanţate integral din buget.01. .01.. .02 b) 121.Constituirea taxelor speciale.datorie publică guvernamentală. la nivel local pentru funcţionarea anumitor servicii. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1) O instituţie publică finanţată integral din bugetul local.domeniu public/privat al statului/ unităţilor administrativ-teritoriale. rezultate din reevaluarea împrumuturilor 665 = 1641 „Cheltuieli cu „Împrumuturi interne şi diferenţele de curs externe contractate de valutar” stat” CUVINTE CHEIE .fond de rulment. din dobânzile şi penalităţile de întârziere aplicate pentru neplata în termen a obligaţiilor presupune articolul contabil: a) 555 = 461 b) 461 = 135 c) 462 = 555 Răspuns: b) 4) Rambursarea împrumuturilor interne contractate de către stat din finanţarea bugetară implică articolul contabil: a) 164 = 513 b) 164 = 553 c) 164 = 770 Răspuns: c) 5) Sumele achitate de persoanele fizice pentru constituirea fondului pentru construcţia de locuinţe implică articolul contabil: a) 556 = 136 b) 553 = 136 c) 770 = 136 Răspuns: a) 28 .împrumuturi contractate/garantate de stat/unităţi administrativ-teritoriale. .rezultat patrimonial.01.Fond de rulment – constituire şi utilizare.Fondul depozitelor speciale constituite la nivelul unităţilor administrativ-terit.02 = 117.02 Răspuns: a) 2) Sumele acordate din fondul de rulment în cursul anului pentru acoperirea golurilor temporare de casă din decalaje între veniturile şi cheltuielile curente implică articolul contabil: a) 5211 = 5197 b) 4687 = 5221 c) 5221 = 4687 Răspuns: b) 3) Constituirea fondului de risc la nivel local. .02 = 117.02 = 5211 c) 121. TEME DE REFLECŢIE . la finele perioadei. . . .pentru împrumuturile primite în valută se evidenţiază la sfârşitul perioadei diferenţe nefavorabile de curs. .fond de risc. . după efectuarea lucrărilor de închidere înregistrează preluarea excedentului patrimonial cu ajutorul articolului contabil: a) 121.

brevete. să definiţi şi să calculaţi amortizarea. lucrări muzicale. Activele fixe necorporale cuprind toate acele valori economice de investiţie care nu îmbracă fizic forma de bunuri materiale concrete. să identificaţi sistemul de conturi aferent. benzi magnetice sau alte suporturi. înregistrări ale reprezentaţiilor teatrale. să vă însuşiţi principalele operaţii privind activele. şi existenţa beneficiilor economice viitoare încorporate în active. Definiţii. în general. concesiuni. O entitate controlează un activ dacă are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare din folosirea acestuia şi dacă poate restricţiona accesul altora la aceste beneficii. artistice ori recreative efectuate pe pelicule. programe de radio sau televiziune. active fixe corporale. Se reţin din definiţie două condiţii. Activele fixe cuprind toate acele bunuri şi valori economice aflate în patrimoniul entităţii cu utilitate şi lichiditate mai mare de un an. Cu excepţia înregistrărilor privind evenimentele cultural-sportive. Ele alcătuiesc baza şi mijloacele de acţiune ale oricărei instituţii publice. active financiare. Ele sunt reprezentate de: cheltuieli de dezvoltare. delimitări şi ierarhizări privind activele fixe Potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate ale Entităţilor Publice – ISPAS – un activ reprezintă o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare sau potenţiale servicii. să identificaţi documentele de mişcare ale activelor fixe. caracterizându-se prin durabilitate îndelungată şi repetata participare la circuitul economic. cu excepţia celor create intern de instituţie. licenţe. în mod direct sau indirect la fluxul de trezorerie şi echivalente de trezorerie către entitate. Şi.CAPITOLUL 4. evenimente sportive. veţi putea: să definiţi şi să prezentaţi structura activelor fixe. În momentul definirii şi delimitării unui activ trebuie acordată atenţia cuvenită substanţei şi realităţii economice şi nu numai formei sale juridice.1. lucrări literare. Activele fixe se grupează în trei categorii: active fixe necorporale. 4. toate celelalte active fixe necorporale se amortizează. mărci comerciale. principalele operaţii economico-financiare care vizează particularităţile întâlnite în contabilitatea activelor fixe la instituţiile publice. de asemenea. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE INTRODUCERE Capitolul tratează principalele probleme referitoare la activele fixe: definiţia respectiv structura acestora. să identificaţi principalele momente de evaluare ale activelor fixe. ceea ce presupune un aport la fluxul de beneficii viitoare. Sunt prezentate. drepturi şi active similare. OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol. deşi pot apare situaţii când procesul deţinerii de active nu contribuie în mod direct la obţinerea de fluxuri de trezorerie viitoare ataşate acestora – este cazul acelor active ce permit satisfacerea legislaţiei. Beneficiile economice viitoare încorporate în active se referă la potenţialul cu care activele contribuie. şi anume: controlul asupra resurselor entităţii. alte active fixe necorporale (amintim aici programele informatice). 29 . respectiv contribuie la asigurarea protecţiei mediului – respectivele active participă totuşi la obţinerea în viitor de beneficii economice din utilizarea altor active.

echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 215 Alte active ale statului 23 ACTIVE FIXE ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE 231 Active fixe corporale în curs de execuţie 232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale 233 Active fixe necorporale în curs de execuţie 234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale 30 . în capitalul unor societăţi comerciale sau organisme internaţionale. Potrivit legislaţiei din ţara noastră. mijloace de transport. cuprind valorile financiare – titluri de participare – deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale potrivit legii. animale şi plantaţii. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale). de acţiunea agenţilor naturii şi a progresului tehnic. animale şi plantaţii 2131 Echipamente tehnologice (maşini. aparatură birotică. cu excepţia terenurilor. utilaje şi instalaţii tehnice. poartă numele de amortizare. Ele se regăsesc sub formă de terenuri şi active fixe (clădiri. aparatură birotică. control şi reglare 2133 Mijloace de transport 2134 Animale şi plantaţii 214 Mobilier. Analiza şi funcţionarea conturilor de active fixe Evidenţa activelor fixe corporale este realizată cu ajutorul conturilor din clasa 2 „Conturi de active fixe”: 20 ACTIVE FIXE NECORPORALE 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Brevete. mijloace de transport. Constatarea contabilă a pierderii permanente de valoare suferită de activele corporale. certificate de înregistrare. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi. 4. mărci. sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului şi o durată normală de utilizare mai mare de un an. şi includerea sa în costuri.2. utilaje şi instalaţii de lucru) 2132 Aparate şi instalaţii de măsurare. respectiv creanţele imobilizate reprezentând drepturile instituţiilor publice pentru împrumuturi acordate pe termen lung. Activele fixe corporale îşi pierd în timp din valoare ca urmare a uzurii determinate de utilizarea lor. denumite şi investiţii financiare pe termen lung. mobilier. construcţii speciale. alte titluri de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală.Activele fixe corporale cuprind bunurile materiale de folosinţă îndelungată în activitatea unei instituţii publice. obligaţiunile deţinute de stat sub forma altor titluri imobilizate. a căror deţinere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dividende. Activele financiare. licenţe şi alte valori similare 206 Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive 208 Alte active fixe necorporale 2081 Programe informatice 2082 Alte active fixe necorporale 21 ACTIVE FIXE CORPORALE 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. maşini.

Soldul debitor reflectă existenţele de active fixe la un moment dat. aparaturii birotice. echipamentului de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe 293 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de execuţie 2931 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale în curs 2932 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare 2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor 2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active financiare Cu excepţia contului 269 „Vărsăminte de efectuat pentru activele financiare”. mijloacelor de transport. aparaturii birotice. mărcilor comerciale drepturilor şi activelor similare 2808 Amortizarea altor active fixe necorporale 281 Amortizări privind activele fixe corporale 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 2812 Amortizarea construcţiilor 2813 Amortizarea instalaţiilor tehnice. animalelor şi plantaţiilor 2914 Ajustări pentru deprecierea mobilierului. brevetelor. licenţelor. Acestea se debitează cu intrările de active fixe şi se creditează cu activele ieşite din patrimoniul instituţiei. animalelor şi plantaţiilor 2814 Amortizarea mobilierului. brevetelor. 31 .26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an) 260 Titluri de participare 2601 Titluri de participare cotate 2602 Titluri de participare necotate 265 Alte titluri imobilizate 267 Creanţe imobilizate 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung 2678 Alte creanţe imobilizate 2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare 28 AMORTIZARI PRIVIND ACTIVELE FIXE 280 Amortizări privind activele fixe necorporale 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 Amortizarea concesiunilor. drepturilor şi activelor similare 2908 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale 291 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor tehnice. mărcilor comerciale. toate celelalte sunt conturi de activ. echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale 29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR FIXE 290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale 2904 Ajustări pentru deprecierea cheltuielile de dezvoltare 2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor. licenţelor. mijloacelor de transport. Tot din clasa doi fac parte şi conturile din grupele 28 „Amortizări privind activele fixe” şi 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe”cu funcţie contabilă de pasiv.

b) cu ocazia inventarierii.la valoarea justă . mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. atunci când deprecierea este reversibilă. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate. starea acestuia şi preţul pieţei. ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ. fie cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere când este vorba de reparaţii care să menţină beneficiile iniţial estimate.3. d) la data ieşirii din patrimoniu.pentru bunurile produse în instituţie. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. conform normelor emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. cumulate. membrii ai unui organism profesional în domeniu. În acest caz. de procesul reevaluării. determinată în urma reevaluării. valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului. de profesionişti calificaţi în evaluare.la cost de achiziţie . c) Evaluarea la încheierea exerciţiului bugetar La încheierea exerciţiului bugetar. activele fixe se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. de tratamentele aplicabile cheltuielilor ulterioare. care se stabileşte astfel: . regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia.la cost de producţie .pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. se face la valoarea actuală a fiecărui element. valoarea unui activ fix este determinată pe baza reevaluării activului respectiv. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de active fixe. Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare. denumită valoare de inventar. elementele de active fixe se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. evaluare iniţială. în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. c) la încheierea exerciţiului bugetar. . Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. d) Evaluarea la data ieşirii din unitate La data ieşirii din instituţie sau la darea în consum. a) Evaluarea la data intrării in instituţia publică La data intrării în patrimoniu activele fixe se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. de regulă. În astfel de cazuri.917/2005). respectiv valoarea de inventar.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar si valoarea contabilă netă a elementelor să se înregistreze în contabilitate pe seama unei ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. În acest scop. Evaluarea activelor fixe În acord cu Standardele Internaţionale de Contabilitate ale Entităţilor Publice care amintesc de o recunoaştere. 1.4. denumită valoare contabilă (costul istoric). Pentru elementele de natura activelor necurente corporale se admite. . atunci când este vorba de modernizări care contribuie la obţinerea de beneficii economice suplimentare faţă de cele estimate iniţial. stabilită în funcţie de utilitatea activului. 32 . cu ocazia inventarierii. ulterior recunoaşterii utilizarea unui tratament alternativ – reevaluarea. respectiv de o recunoaştere la data bilanţului şi în concordanţă cu prevederile româneşti în vigoare (OMFP nr. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. se vor contabiliza astfel: fie majorează valoarea activelor fixe. se vor avea în vedere ca pentru elementele de active fixe. activele fixe se evaluează la patru momente: a) la data intrării în instituţie. În cazul în care. Efectuarea de cheltuieli ulterior recunoaşterii.

intrarea acestora constituie un venit pentru instituţie şi va fi recunoscut ca atare.4. brevete. 208 „Alte active fixe necorporale”. considerăm cazul unui program informatic achiziţionat de la terţi pentru care instituţia va recunoaşte în evidenţele contabile: 33 . soldurile debitoare ale conturilor reflectă valoarea activelor fixe necorporale deţinute de instituţie la un moment dat. la data intrării în patrimoniu valoarea respectivelor active. se va crea sau se va majora fondul aferent acestora. Evidenţa contabilă este asigurată de conturile din grupa 20 „Active fixe necorporale” cu următoarea structură: 203 „Cheltuieli de dezvoltare”. înregistrarea generică fiind următoarea: 20 = 779 “Active fixe „Venituri din bunuri necorporale” primite cu titlu gratuit” c) Pentru activele necorporale amortizabile procurate cu titlu oneros.4.1. În vederea exemplificării. Operaţii privind activele fixe necorporale În funcţie de modul în care activele fixe necorporale intră în gestiunea unei instituţii publice.4. astfel: a)Pentru activele necorporale ce nu se supun procesului amortizării. mărci comerciale şi alte drepturi şi valori asimilate”. 205 „Concesiuni. considerăm: intrare în patrimoniu prin achiziţie de la terţi de înregistrări a evenimentelor cultural-sportive = 100 206 “Înregistrări ale „Fondul activelor fixe necorporale” evenimentelor culturalsportive” cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile la data intrării = 404 6822 „Furnizori de active “Cheltuieli cu activele fixe necorporale fixe” neamortizabile” constatarea unui plus de valoare între valoarea contabilă şi valoarea de piaţă a respectivelor active 206 = 105 “Înregistrări ale „Rezerve din evenimentelor culturalreevaluare” sportive” ieşire din patrimoniu active necorporale nesupuse amortizării 100 = 206 „Fondul activelor fixe “Înregistrări ale necorporale” evenimentelor culturalsportive” Dacă imobilizările necorporale de natura înregistrărilor evenimentelor cultural-sportive au fost procurate ca urmare a redistribuirilor între unităţi. şi concomitent se va trece pe cheltuieli. înregistrarea în contabilitate a intrării este diferită. transferate cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar. transfer cu titlu gratuit între instituţii sau redistribuiri între unităţi. primite prin donaţie. astfel: 206 = 100 “Înregistrări evenimente „Fondul activelor fixe cultural-sportive” necorporale” b) Pentru activele necorporale amortizabile primite prin donaţie. licenţe. Contabilitatea operaţiilor privind activele fixe 4. 206 „Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive”. respectiv constatate plus la inventar. înregistrarea generică este similară achiziţiei de la terţi.

lucrări de acces.intrare în patrimoniu prin achiziţie 2081 = 404 “Programe informatice” „Furnizori active fixe” achitare furnizor din surse bugetare 404 = 770 „Furnizori active fixe” „Finanţare de la buget” cheltuieli cu amortizarea programului informatic 6811 = 2808 “Cheltuieli operaţionale „Amortizarea altor privind amortizarea active fixe activelor fixe” necorporale” ieşirea din patrimoniu a programului informatic % = 2081 “Programe .cu valoarea 691 neamortizată “Cheltuieli extraordinare din op. 214 „Mobilier.4.cu valoarea 2808 informatice” amortizată „Amortizarea altor active fixe necorporale” .2. respectiv active fixe corporale de natura mijloacelor fixe. 104 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ . Evidenţa contabilă a activelor fixe corporale este asigurată de conturile din grupa 21 “Active fixe corporale”ce prezintă următoarea structură: 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”. aparatură birotică. cu active fixe” 4.teritoriale” astfel: intrarea în patrimoniu a terenurilor şi amenajărilor de terenuri aflate în patrimoniul public sau privat al statului 211 = 101/102 „Terenuri şi amenajări „Fondul bunurilor care de terenuri” alcătuiesc domeniul public/privat al statului” terenuri şi amenajările achiziţionate cu titlu oneros 211 = 404 „Terenuri şi amenajări „Furnizori de active de terenuri” fixe” 34 . echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale”. animale şi plantaţii”. 215 „Alte active ale statului”. fiind consecinţa activităţii productive desfăşurate de om se amortizează. Operaţii privind activele fixe corporale Activele fixe corporale se delimitează în terenuri şi amenajări de terenuri. împrejmuirile şi altele asemenea. dar şi ca urmare a faptului că nu se consumă. mijloace de transport. 102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului”. 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale”. în schimb. 213 „Instalaţii tehnice. a) Terenurile nefiind rezultat al muncii omului. După cum terenurile şi amenajările de terenuri fac parte din patrimoniul public sau privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale reflectarea în contabilitate este asigurată de conturile de fonduri 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”. 212 „Construcţii”. nu sunt supuse procesului amortizării. amenajările de terenuri ce constau în lucrări precum: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrică.

animale şi plantaţii” Activele fixe corporale supuse procesului amortizării. De asemenea. investiţiile efectuate mijloacelor fixe luate cu chirie. precum şi alte lucrări similare care nu se concretizează în active fixe. aparatura birotică. animalele şi plantaţiile. obiectele de artă şi de expoziţie. casetele imprimate definitiv. investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor. terenurilor.terenuri şi amenajări de terenuri primite cu titlu gratuit 211 = 779 „Terenuri şi amenajări „Venituri din bunuri de terenuri” primite cu titlu gratuit” ieşirea din patrimoniu a terenurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale % = 211 103/104 „Terenuri şi amenajări „Fondul bunurilor ce de terenuri” alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale” ieşirea din patrimoniu de amenajări de terenuri incomplet amortizate = 211 % „Terenuri şi amenajări 281 de terenuri” „Amortizarea activelor fixe corporale” 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” b) În categoria activelor fixe corporale existente în patrimoniul instituţiilor publice sunt incluse construcţiile. salarii. discurile şi benzile de magnetofon. astfel: % = 101 sau (102. bălţilor. active fixe corporale în curs etc. sistemele de protecţie a valorilor umane şi materiale. etc. cărţile din biblioteci. utilaje şi instalaţii de lucru)” 2) Realizarea în regie proprie a unei clădiri colectarea cheltuielilor pe măsura realizării obiectivului de investiţii – de natura materialelor consumate. Activele fixe corporale ce fac parte din domeniul public sau privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale – neamortizabile intrate în patrimoniul instituţiilor publice nu implică un flux de trezorerie în contrapartidă. instalaţiile tehnice. intră în patrimoniu pe următoarele căi: 1) Achiziţie de la terţi instalaţie de lucru = 404 2131 „Furnizori de active “Echipamente fixe” tehnologice (maşini. altele decât cele anterior menţionate.104) 212 „Fondul bunurilor ce „Construcţii” alcătuiesc domeniul 213 „Instalaţii tehnice. sunt asimilate activelor fixe şi valorile de muzeu. mobilierul. mijloacele de transport. iazurilor. 35 . public al statului” mijloace transport. 103. evidenţa contabilă generând creşterea capitalului instituţiei prin fondurile proprii.

000 212 = % 1.000 „Finanţare de la buget” “Avansuri acordate pentru active fixe corporale” facturare parţială a obiectivului de investiţii = 404 1.” 5) achiziţie mijloc de transport în regim de leasing financiar 2133 = 167 “Mijloace de transport ” „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 6) instalaţii de măsurare.000.000 “Construcţii” 231 “Active fixe corporale în curs de execuţie” 1.601 = 301 X “Cheltuieli cu materiile „Materii prime” prime” 641 = 421 X “Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii personalului” datorate” la finalizarea clădirii.500.000 770 „Furnizori de active „Finanţare de la buget” fixe” 500.500. transfer cu titlu gratuit între instituţii sau redistribuiri între unităţi = 779 214 “Mobilier.000. control şi reglare” 36 .000 = % 404 2. etc.000 232 “Avansuri acordate ptr active fixe corporale” 4) primire active fixe corporale – mobilier prin donaţie. aparatură „Venituri din bunuri birotică.000 231 „Furnizori de active “Active fixe corporale în curs de execuţie” fixe” recepţia finală a clădirii 3. pentru costul de producţie colectat în conturile de cheltuieli corespunzătoare se evidenţiază 212 = 722 “Construcţii” „Venituri din producţia de active fixe corporale” 3) Realizarea unei clădiri în antrepriză avansuri acordate antreprenorului de investiţii 232 = 770 500.500. echipamente de primite cu titlu gratuit” protecţie. control şi reglare constatate plus la inventar = 779 2132 „Venituri din bunuri “Aparate şi instalaţii de primite cu titlu gratuit” măsurare.500.000 404 „Furnizori de active fixe” plată antreprenor cu regularizarea avansului 3.

cu valoarea 690 neamortizată „Cheltuieli cu pierderi din calamităţi” casare.800 “Contribuţia unităţii la “Contribuţia unităţii la asigurările sociale” asigurările sociale” 3) contribuţia instituţiei la fondul de şomaj 6452 = 4371 2.000 u. ca urmare a calamităţilor naturale = 21 % „Active fixe corporale” .000 “Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii personalului” datorate” 2) contribuţia instituţiei la asigurări sociale 6451 = 4311 16. CFS 2.m. închiriere şi concesiune.000 “Contribuţia unităţii “Contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj” fondul de şomaj” 4) contribuţia instituţiei la fondul de sănătate 6453 = 4313 5. Se suportă cheltuieli cu salariile brute de 80.600 “Contribuţia unităţii la “Contribuţia unităţii la fondul de sănătate ” fondul de sănătate” 5) materiale recuperate din casare 302 = 791 200. 1) cheltuieli cu salariile brute 641 = 421 80.000 “Materiale consumabile” “Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului” 37 . lipsuri descoperite la inventar: scoatere din funcţiune active fixe corporale neamortizabile din domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale 103 = 21 “Fondul bunurilor ce „Active fixe corporale” alcătuiesc domeniul public al UAT”(sau 104) scoatere din funcţiune active fixe corporale amortizate complet 281 = 21 „Active fixe corporale” “Amortizări privind activele fixe corporale” scoatere din funcţiune active fixe corporale incomplet amortizate. transfer.5%.000 u. amortizare înregistrată în contabilitate de 160.m.000 u.000 u.7) diferenţe din reevaluarea maşinilor şi utilajelor de lucru 2131 = 105 “Echipamente „Rezerve din tehnologice” reevaluare” Ieşirea de active fixe corporale amortizabile din patrimoniu se realizează prin următoarele modalităţi posibile: scoatere din funcţiune (casare). cu recuperare de materiale Se demolează o clădire cu o valoare de 300.75%.m.cu valoarea 281 amortizată “Amortizări privind activele fixe corporale” . CAS 19.m. Din casare se recuperează materiale de construcţii de 200. CASS 7%.

datorie ce trebuie stinsă de către instituţie 4481 = 770 “Finanţarea de la “Alte datorii faţă de buget” bugetul de stat” Concomitent se evidenţiază scăderea din gestiune a activului fix corporal: = 21 % „Active fixe corporale” 281 “Amortizări privind activele fixe corporale” 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţii cu active fixe ” transferul de active fixe corporale între instituţii se evidenţiază distinct. cu active fixe” minusuri la inventar din vina personalului instituţiei care implică trecerea pagubei în sarcina persoanei vinovate. după cum activele sunt amortizabile sau nu: . şi ulterior recuperarea creanţei astfel: 4282 = % .cu diferenţa de preţ “Alte datorii faţă de bugetul de stat” 5311 = 4282 “Casa în lei” “Alte creanţe în legătură cu personalul” Diferenţa de preţ între valoarea actuală a bunului şi valoarea contabilă se face venit la bugetul statului.valoarea de înlocuire “Alte creanţe în legătură 791 cu personalul” “Venituri din .pentru activele fixe neamortizabile din domeniul public = 21 % „Active fixe corporale” 103 “Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativteritoriale”/104 101 “Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului” /102 .000 “Cheltuieli extraordinare din op.000 2812 “Construcţii” 160.pentru cele amortizate complet 281 = 21 “Amortizări privind „Active fixe corporale” activele fixe corporale” 38 .6) scădere din evidenţa contabilă a clădirii % = 212 300.valoarea contabilă valorificarea unor bunuri ale statului” 4481 .000 “Amortizare construcţii” 691 140.

- pentru cele incomplet amortizate % = 21 281 „Active fixe corporale” “Amortizări privind activele fixe corporale” 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţii cu active fixe ” 4.4.3. Operaţii privind activele financiare Contabilitatea activelor financiare deţinute de instituţie în patrimoniul unor societăţi comerciale pe termen mai mare de un an se ţine pe tipuri de active fixe financiare utilizând conturile din grupa 26 „Active fixe financiare” după următoarea structură: 260 „Titluri de participare”, 265 „Alte titluri imobilizate”, 267„Creanţe imobilizate”, 269 „Vărsăminte de efectuat pentru active fixe financiare” astfel: a) Titluri de participare deţinute de stat la societăţile comerciale, rezultate din conversia creanţelor bugetare în acţiuni 260 = 463 “Titluri de participare” “Creanţe ale bugetului de stat” titluri de participare achiziţionate de stat, cu plata ulterioară 260 = 269 “Titluri de participare” “Vărsăminte de efectuat pentru active financiare” plată acţiuni deţinute de stat 269 = 770.1 “Vărsăminte de efectuat “Finanţarea de la pentru active financiare” bugetul de stat” vânzare titluri de participare deţinute de stat pentru care se cunosc informaţiile: valoare contabilă 200.000 u.m., preţ de cesiune 185.000 u.m. - contabilizare operaţie de vânzare = 260 200.000 % “Titluri de participare” 185.000 461 “Debitori” 664 15.000 “Cheltuieli din investiţii financiare cedate” - încasare titluri de participare vândute 520 = 461 185.000 “Disponibil al bugetului “Debitori” de stat ” pentru titlurile de participare vândute al căror preţ de cesiune devansează valoarea contabilă înregistrarea generică este: - cu preţul de cesiune 461 = % - cu valoarea “Debitori” 260 contabilă “Titluri de participare” 764 - cu diferenţa “Venituri din investiţii favorabilă din vânzare financiare cedate”

39

4.5. Contabilitatea amortizării şi a deprecierii de valoare temporare Amortizarea, ca echivalent al deprecierii definitive de valoare este măsurată în acord cu prevederile Ordonanţei nr. 81/2003 care consideră că se supun amortizării începând cu 1 ianuarie 2004 activele fixe corporale şi necorporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice. Pentru calculul amortizării metoda folosită este cea liniară care asigură repartizarea sistematică a valorii contabile a activelor fixe pe parcursul duratei de viaţă utile. Metoda presupune stabilirea amortizării anuale de contabilizat pe cheltuieli fie prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare, fie prin raportarea valorii de intrare la numărul de ani de viaţă, utilizând înregistrarea generică: 681 = 28 “Cheltuieli operaţionale “Amortizări privind privind amortizările şi activele fixe” ajustările ptr depreciere” Ajustările de depreciere se înregistrează în contabilitatea instituţiei în momentul în care la inventar se stabileşte o depreciere accentuată a activelor, astfel că valoarea de intrare mai puţin amortizarea calculată este superioară stării reale a respectivelor active. Ajustările de depreciere sunt deprecieri latente, nedefinitive ce au rolul de a aduce activele fixe, la data închiderii exerciţiului financiar, la valoarea actuală, evidenţa contabilă fiind asigurată de conturile din grupa 29 „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe”. Ajustările pentru depreciere se reflectă în contabilitate: = 29 681 “Ajustări pentru “Cheltuieli operaţionale deprecierea sau privind amortizările, pierderea de valoare a provizioanele şi activelor fixe” ajustările pentru depreciere” Ulterior, dacă pe durata de viaţă a activelor se constată o reapreciere a activelor, ajustarea anterior recunoscută de va relua la venituri astfel: = 781 29 “Venituri din “Ajustări pentru provizioane şi ajustări deprecierea sau pentru depreciere” pierderea de valoare a activelor fixe” 4.6. Documente contabile Potrivit legislaţiei româneşti în vigoare, este considerat activ fix, obiectul singular sau complexul de obiecte care se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are valoarea mai mare decât limita stabilită de lege; are o durată normală de funcţionare (utilizare) mai mare de un an. Pentru obiectele care se folosesc în loturi (complete, seturi) sau formează un singur corp, la încadrarea lor ca active fixe, se are în vedere valoarea întregului lot (complet, set) sau corp. Nu sunt asimilate şi nu sunt considerate active fixe următoarele : a) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc la executarea anumitor produse în ateliere, indiferent de valoarea lor şi durata de utilizare; b) echipamentul de protecţie şi de lucru, echipamentul şi uniformele de serviciu, echipamentul şi materialul sportiv, îmbrăcămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea lor şi durata lor de utilizare ;

40

c) motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale activelor fixe, procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate, cu ocazia reparaţiilor de orice fel sau în scopul efectuării unor mici modernizări în cadrul reparaţiilor capitale; d) muniţiile de orice fel (inclusiv bombele, rachetele, torpilele); e) construcţiile şi instalaţiile provizorii executate din fondurile de investiţii; f) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de îngrăşat, păsările şi coloniile de albine; g) prototipurile, atât timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător; h) lacurile, bălţile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii, precum şi terenurile, inclusiv cele împădurite; i) pădurile; j) investiţiile efectuate pentru realizarea forajelor pentru alimentarea cu apă care nu au dat rezultate. Contabilitatea analitică a activelor fixe de natura mijloacelor fixe şi terenurilor se ţine pe fiecare obiect de evidenţă prin care se înţelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile lui, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitatea lui o funcţie distinctă. Înregistrarea în contabilitate a activelor fixe, în funcţie de provenienţă, se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: a) factură (factură fiscală) sau chitanţă (chitanţă fiscală) pentru activele fixe provenite din achiziţiile directe, sau aviz de însoţire a mărfii pentru activele fixe achiziţionate centralizat şi plătite de unitatea contractantă ; b) procesul-verbal de predare-primire, pentru activele fixe preluate prin transfer de la alte instituţii publice, din donaţii sau sponsorizări ; c) procesul-verbal de casare a activelor fixe, pentru activele fixe rezultate în urma dezmembrării ; d) bonul de predare-transfer, restituire, pentru activele fixe fabricate (confecţionate) în atelierele proprii ; e) nota de recepţie şi constare de diferenţe pentru activele fixe constatate plus cu ocazia inventarierii ; f) procesul-verbal de transformare, pentru activele fixe rezultate din prelucrarea bunurilor materiale ; g) procesul-verbal de închiriere, pentru activele fixe închiriate conform contractelor încheiate ; h) procesul-verbal de trecere a animalelor tinere în categoria celor adulte ; i) alte documente justificative, prevăzute de lege. Recepţia activelor fixe se consemnează în următoarele documente : a) proces-verbal de recepţie, pentru activele fixe independente, fără montaj (mobilier, utilaje, mijloace de transport). Se întocmeşte de comisia de recepţie pe baza documentelor de achiziţie; b) proces-verbal de recepţie (preliminară sau definitivă) în cazul activelor fixe care necesită montaj, dar nu necesită probe tehnologice, precum şi în cazul clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter administrativ şi social-cultural. Se întocmeşte de constructor, în prezenţa beneficiarului, pentru un obiect independent sau un obiect complex, desfăşurat pe activele fixe componente; c) proces-verbal de punere în funcţiune, pentru activele fixe rezultate din prelucrarea bunurilor materiale în atelierele proprii, întocmit de comisia de recepţie, cu cantitatea, valoarea şi felul obiectelor rezultate.

41

. cu ajutorul Registrului numerelor de inventar. animalelor de muncă. astfel încât fiecărei grupe de active fixe i se rezervă o anumită serie acoperitoare de numere de ordine. lucrărilor de amenajare a terenurilor. Un exemplar din aceste documente se păstrează de către responsabilii de inventar pe locurile de folosinţă până la inventarierea de la finele anului. În cadrul mişcărilor ce pot interveni în gestionarea activelor fixe şi a determinării răspunderii materiale legate de acest proces. Bonul de mişcare a activelor fixe se foloseşte şi pentru mişcarea activelor fixe între unităţi. mijloacelor de transport. Consemnarea luării în primire a activelor fixe închiriate se realizează cu ajutorul contractului de închiriere şi a procesului-verbal de închiriere. atribuie numere de inventar. Mişcarea activelor fixe în cadrul unităţii. în contul unităţii care are în gestiune activul fix. pe baza listelor de inventariere întocmite la finele anului precedent. iar mişcările ulterioare se fac pe baza documentelor privind intrarea şi ieşirea activelor fixe. pe baza documentelor de evidenţă. casare etc. cu excepţia celor închiriate. se face de către responsabilul de inventar pe unitate. împrejmuirilor. responsabilul de inventar pe unitate. pentru activele fixe constatate lipsă. după achitarea integrală a preţului adjudecat. în baza ordinului (deciziei) organului competent. aprobat de conducerea unităţii. construcţiilor. de la magazie la locul de folosinţă şi invers. c) procesul-verbal de predare-primire a activelor fixe valorificate. care măresc valoarea acestora. întocmit pe baza documentelor de inventariere. Fişele activelor fixe se întocmesc de către compartimentul financiar-contabil. distrugere. respectându-se precizările referitoare la confirmarea de primire. valorificare. se disting patru categorii de participanţi: magazinerul. d) procesul-verbal de cercetare administrativă. Contabilitatea analitică a activelor fixe se ţine cu ajutorul documentului "Fişa activului fix". pe locuri de folosinţă.Activele fixe pot ieşi din administrarea instituţiilor publice prin transfer. Compartimentul financiar-contabil. pentru a fi uşor identificate. sau de la un loc de folosinţă la altul (servicii. li se atribuie un număr de inventar care se înscrie în toate documentele ce privesc activele fixe respective. cu aceleaşi caracteristici tehnicofuncţionale. subordonate aceluiaşi eşalon de asigurare. Recepţionarea şi gestionarea activelor fixe se organizează de către responsabilul de inventar pe unitate. subunităţi fără contabilitate proprie. b) pentru activele fixe de acelaşi fel. plantaţiilor. laboratoare) se consemnează în bonul de mişcare a activelor fixe. calitate etc. întocmit în baza contractului de vânzare-cumpărare. Ieşirea activelor fixe se consemnează pe următoarele documente : a) ordinul (decizia) dat de organul competent şi procesul-verbal de predareprimire a activelor fixe transferate. responsabilul de inventar pe locuri de folosinţă. secţii. pe grupe de active fixe. producţie. În cazul în care la activele fixe luate cu chirie s-au efectuat investiţii în timpul închirierii. cu aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite. valoarea investiţiilor se transferă la unitatea care le-a dat cu chirie. b) procesul-verbal de predare-primire privind repartizarea/redistribuirea activelor fixe aprovizionate centralizat. lipsă la inventariere. se păstrează pe grupe de 42 . după încetarea contractului. în care se face descrierea fiecărui activ fix . Predarea activelor fixe în sarcina responsabililor de inventar. întocmit de comisia unităţii predătoare şi delegatul instituţiei primitoare. repartizare/redistribuire. se deschide o fişă individuală. închiriere. cronologic. astfel : a) pentru evidenţa analitică a clădirilor. subresponsabilul de inventar. responsabil de inventar. Activelor fixe. care se întocmesc între unitatea deţinătoare a activului fix şi unitatea care primeşte cu chirie. reproducţie. se deschide o fişă colectivă.

la inventar. Răspuns: b) 3) Recuperarea valorii contabile a minusurilor de active fixe. folosirea raţională şi integritatea activelor fixe.active fixe. . ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1) Activele fixe necorporale amortizabile constatate plus la inventar se contabilizează astfel: a) 20 = 404. gestionarul va ţine o evidenţă cantitativă pe fişe de magazie. b) 791 c) 4481. . pe locuri de folosinţă. pot folosi în locul fişelor menţionate. Entităţile care deţin un număr mic de active fixe. b) 20 = 779.depreciere temporară. Răspuns: b) 2) Scoaterea din funcţiune de active fixe corporale neamortizabile din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale implică atricolul contabil: a) 103 = 21. b) 269 = 7701. cu ajutorul formularului "Lista de evidenţă şi inventariere a activelor fixe". "Registrul pentru evidenţa activelor fixe".terenuri. se organizează evidenţa operativă pe locuri de folosinţă. . Răspuns: a) 43 . c) 281 = 21. c) 20 = 100. TEME DE REFLECŢIE . Atunci când activele fixe nerepartizate pe locuri de folosinţă (noi sau utilizate) se află în păstrare la depozitul unităţii. în ordinea codurilor din catalogul de clasificare a activelor fixe.active financiare. cu mişcări reduse. procese-verbale). în acest caz numerotarea realizându-se în cadrul registrului respectiv. b) 104 = 21. la care se vor ataşa documentele justificative privind intrările şi ieşirile intervenite de la ultima inventariere (bonuri de mişcare. CUVINTE CHEIE .Ajustări de depreciere ale activelor fixe la instituţiile publice. b) 4282 = 21. c) 5311 = 4282. Răspuns: a) 4) Stingerea datoriei faţă de bugetul statului constând în diferenţa de preţ între valoarea actuală a activului fix şi valoarea sa contabilă necesită utilizarea contului: a) 4282. Pentru a asigura păstrarea. . .active fixe corporale/necorporale. iar în cadrul acestora.Amortizarea – echivalent al deprecierii definitive de valoare. pentru fiecare fel de active fixe.Evaluarea activelor fixe la încheierea exerciţiului bugetar. .active fixe neamortizabile. Răspuns: c) 5) Titlurile de participare achiziţionate de stat cu plata ulterioară implică formula: a) 260 = 269. . de la persoana vinovată implică articolul: a) 4282 = 791. c) 260 = 5311.Documente justificative privind înregistrarea în contabilitate a activelor fixe.

Stocurile fac parte din marea categorie a activelor circulante sau. furajele. destinate consumului în cadrul procesului de producţie. stocurile participă la un singur ciclu de exploatare. în produsul finit rezultat. 44 .CAPITOLUL 5. hrana. b) în curs de producţie în vederea vânzării. de regulă. aşa cum mai sunt cunoscute. În acord cu normele naţionale în vigoare. ca urmare a proceselor de prelucrare sau chimice la care sunt supuse. Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare. a activelor curente. respectiv a inventarului intermitent). să înţelegeţi operaţiile economico-financiare specifice stocurilor. ale cărui obiective constau în stabilirea tratamentelor contabile la nivelul sistemului costului istoric. Un activ este clasificat drept activ curent atunci când: a) este achiziţionat sau produs pentru consumul propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului. OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol. materialele pentru ambalat. consumându-se în totalitate. 5. Definiţii şi delimitări privind stocurile Contabilitatea stocurilor din instituţiile publice face obiectul IPSAS 12 “Stocuri”. CONTABILITATAEA STOCURILOR INTRODUCERE Capitolul abordează principalele probleme referitoare la stocuri: definiţia şi delimitarea stocurilor.1. seminţele şi materialele de plantat. metodele de înregistrare precum şi principalele operaţii economico-financiare care vizează particularităţile întâlnite în contabilitatea stocurilor la instituţiile publice. stocurile sunt active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. b) este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare. regăsindu-se în componenţa lor integral sau parţial. Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea materiilor prime care intră întrun proces de transformare şi finalizarea acestora sub formă de trezorerie sau echivalente de trezorerie. în stare iniţială sau transformată. combustibilii. destinate a fi consumate pentru efectuarea de servicii. Spre deosebire de activele fixe care se utilizează pe parcursul mai multor cicluri economice şi care produc beneficii economice viitoare. cele patru momente ale evaluării stocurilor. c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este restricţionată. să identificaţi sistemul de conturi aferent. b) active în formă materială. Materiile prime sunt stocuri ce participă direct la fabricarea produselor. c) destinate vânzării sau distribuite în cursul normal al operaţiilor. materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. să înregistraţi stocurile folosind cele două metode (metoda inventarului permanent. piesele de schimb. materialele sanitare şi alte consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi însă. veţi putea: să definiţi şi să prezentaţi structura stocurilor. c) sub formă de materii prime. Acest standard defineşte stocurile ca fiind: a) active în formă materială.

Produsele se regăsesc în instituţiile publice sub forma semifabricatelor (stocuri în curs de fabricaţie).în comerţ: produse alimentare şi industriale necesare asigurării cererilor unităţilor militare. materii prime şi materiale necesare fabricării produselor farmaceutice. 30 STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 45 .în sănătate: materiale sanitar-farmaceutice. În categoria stocurilor destinate vânzării se cuprind mărfurile şi ambalajele achiziţionate de instituţiile publice în vederea revânzării sau obţinute din producţie proprie şi destinate desfacerii în reţeaua proprie. instrumentar medical.în industrie: materii prime.2. subansambluri şi elemente de completare. din care fac parte muniţia şi furniturile pentru apărarea naţională. Bunurile legal-confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt acele stocuri confiscate sau aflate în custodie la nivelul diverselor structuri ale Ministerului Finanţelor Publice. solicitate pe plan local. produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. a economiei şi pentru apărarea ţării în cazul unor calamităţi naturale. materiale recuperabile şi deşeuri). precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie şi se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice. Rezervele de mobilizare sunt stocuri ce fac parte din proprietatea publică a statului şi cuprind: . mecanismele. Materialele rezervă de stat şi de mobilizare reprezintă stocuri specifice instituţiilor publice şi se constituie în vederea acoperirii unor nevoi în momentul intervenţiei unui risc. dispozitivele. Producţia în curs de execuţie reprezintă materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricaţie. . Rezervele de stat sunt stocuri constituite la nivelul unei instituţii specializate. care. indiferent de durata lor de serviciu. epidemii sau în caz de război. de regulă sub formă de mijloace de muncă. 5.. în scopul de a interveni pentru protecţia populaţiei. materiale. scule. produselor finite (stocuri care au parcurs toate fazele procesului tehnologic putând fi utilizate ca atare sau vândute în cadrul unui proces de desfacere) şi produselor reziduale (rebuturi. Alte stocuri. îmbrăcămintea specială. ordinea publică şi siguranţa naţională. verificatoare. indiferent de valoarea lor). neconsumându-se la o primă utilizare necesită o evidenţă distinctă de celelalte categorii de stocuri. utilaje strict specializate. dar care nu pot fi încadrate în categoria activelor fixe deoarece nu îndeplinesc cumulativ condiţiile de durată şi valoare (au o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege.Obiectele de inventar sunt bunuri. sau cu durată mai mică de un an. accidente industriale sau nucleare. SDV-urile. Se înscriu în categoria obiectelor de inventar echipamentul de protecţie şi de lucru. aparatură. . aparatele de măsură şi control etc.în comunicaţii şi transporturi: materiale destinate restabilirii şi menţinerii în stare de funcţionare a capacităţilor de transport şi telecomunicaţii necesare asigurării nevoilor forţelor sistemului naţional de apărare. verificatoarele. precum şi alte stocuri specifice instituţiilor. semifabricate. Analiza şi funcţionarea conturilor de stocuri Evidenţa mişcării stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se realizează prin conturile din clasa a 3-a din Planul de conturi pentru instituţii publice denumită „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. . la mobilizare. dispozitive.

3021 Materiale auxiliare 3022 Combustibili 3023 Materiale pentru ambalat 3024 Piese de schimb 3025 Seminţe şi materiale de plantat 3026 Furaje 3027 Hrană 3028 Alte materiale consumabile 3029 Medicamente şi materiale sanitare 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie 3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă 304 Materiale rezerva de stat şi mobilizare 3041 Materiale rezerva de stat 3042 Materiale rezerva de mobilizare 305 Ambalaje rezerva de stat şi mobilizare 3051 Ambalaje rezerva de stat 3052 Ambalaje rezerva de mobilizare 307 Materiale date în prelucrare în instituţie 309 Alte stocuri 33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE 331 Produse în curs de execuţie 332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie 34 PRODUSE 341 Semifabricate 345 Produse finite 346 Produse reziduale 347 Bunuri confiscate sau intrate. în proprietatea privată a statului 348 Diferenţe de preţ la produse 349 Bunuri confiscate sau intrate. în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale 35 STOCURI AFLATE LA TERŢI 351 Materii şi materiale aflate la terţi 3511 Materii şi materiale la terţi 3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terţi 354 Produse aflate la terţi 3541 Semifabricate aflate la terţi 3545 Produse finite aflate la terţi 3546 Produse reziduale aflate la terţi 356 Animale aflate la terţi 357 Mărfuri aflate la terţi 358 Ambalaje aflate la terţi 359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi 36 ANIMALE 361 Animale şi păsări 37 MĂRFURI 371 Mărfuri 378 Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos comercial) 38 AMBALAJE 381 Ambalaje 46 . potrivit legii. potrivit legii.

Astfel. Stocurile utilizate în activitatea de bază a unei instituţii publice. dacă este necesar.V. Evaluarea stocurilor Stocurile se evaluează în contabilitate la patru momente. Evaluarea la intrare implică tratamente diferenţiate după cum stocurile se înscriu într-una sau alta din categoriile anterior delimitate. Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea instituţiei prin consum.39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 392 Ajustări pentru deprecierea materialelor 3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393 Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 394 Ajustări pentru deprecierea produselor 3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite 3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 3951 Ajustări pentru deprecierea mat. vânzare şi alte destinaţii. pentru înregistrarea în contabilitate a stocurilor de produse finite terminate şi predate se utilizează costul standard. aport. Costul standard ia în considerare nivelul consumurilor materialelor şi consumabilelor.A.3. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate. În cazul în care nu se poate determina costul efectiv până în momentul terminării şi predării la magazie a produselor finite. au în componenţa costului de achiziţie preţul de cumpărare al stocurilor. Pentru stocurile utilizate în alte activităţi decât activitatea de bază. manoperei şi al capacităţii de producţie.A.. urmând ca la finele lunii să se determine şi să se înregistreze în contabilitate diferenţele de preţ la produse finite. Soldul conturilor este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor în stoc sau în sold la data de raportare. prime şi materialelor aflate la terţi 3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi 3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi 396 Ajustări pentru deprecierea animalelor 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie au funcţie contabilă de activ. dintre care cel puţin două suscită un interes aparte. şi anume: la intrarea şi la ieşirea din patrimoniul instituţiei publice. pentru care nu se plăteşte T. costul de achiziţie cuprinde doar primele două elemente.V. cheltuielile de transport.. Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea instituţiei publice prin achiziţionare de la furnizori. 5. 47 . aprovizionare implicit taxa pe valoare adăugată aferentă acestora. realizate din producţie proprie şi din alte surse. pentru care instituţia este plătitoare de T. Stocurile rezultate dintr-un proces de producţie se evaluează în contabilitate la nivelul costului efectiv de producţie care cuprinde totalitatea cheltuielilor (directe şi indirecte) operaţionale care participă sau concură la obţinerea produsului finit. pentru stocurile ce participă la procesul de producţie evaluarea la intrare se realizează la cost de achiziţie.

.Qn p n unde: CMP = 0 0 Q0 + Q1 . iar pe măsură ce acesta se epuizează să se treacă la lotul anterior intrat. metoda CMP calculat la sfârşitul perioadei. primul ieşit (LIFO). iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.. La sfârşitul perioadei. Metoda CMP se realizează prin raportarea sumei cantităţilor înmulţită cu preţurile de intrare la totalul cantităţilor intrate într-o anumită perioadă. se foloseşte prima variantă. Metoda FIFO presupune evaluarea primului lot de stoc ieşit la valoarea primului lot intrat şi pe măsură ce acesta se epuizează. deoarece permite determinarea unui cost mai aproape de valoarea intrărilor pentru fiecare ieşire. cost standard. Pentru stocurile aflate în unităţi sau activităţi de desfacere. ultimul intrat. normele naţionale şi standardele prevăd următoarele metode: metoda costului mediu ponderat (CMP). primul ieşit (FIFO). Q p + Q1 p1 + .. cât şi asupra stocurilor. la preţ de înregistrare astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de producţie. Metode de înregistrare a stocurilor Evidenţa stocurilor se poate realiza cu ajutorul a două metode. iar la ieşirea din gestiune. la recepţia bunurilor respective se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite. acestea se creditează. se va trece la valoarea lotului următor. Normele naţionale preferă ca instituţiile publice să utilizeze această metodă de evaluare. De regulă. Pentru evaluarea la ieşire. evaluarea la intrare se realizează la cost de achiziţie. precum mărfurile.în funcţiile de condiţiile existente la un moment dat.. Coeficient de cumulat de la începutul = repartizare perioadei Soldul iniţial al + Valoarea intrărilor în cursul stocurilor la preţ de perioadei la preţ de înregistrare înregistrare. şi anume: a) metoda inventarului permanent care presupune înregistrarea în debitul conturilor de stocuri a stocurilor intrate în gestiune.4. Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel: Soldul iniţial al + Diferenţe de preţ aferente diferenţelor de preţ intrărilor în cursul perioadei. Diferenţele de preţ faţă de costul de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate. soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri. Diferenţele de preţ astfel stabilite.Qn Q – cantitate de stoc P – preţul pe unitatea de stoc Această metodă poate fi utilizată în două variante: metoda CMP calculat după fiecare ieşire. 5. Pentru stocurile cumpărate înregistrările sunt: aprovizionare stocuri: 3xx = 401 „Conturi de stocuri” „Furnizori” 48 . fiind recunoscute în costul activului. Metoda LIFO presupune ca pentru evaluarea primului lot de stoc ieşit să se utilizeze valoarea ultimului lot intrat. fie la preţ de vânzare cu amănuntul. primul intrat. cumulat de la începutul anului Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. ceea ce permite cunoaşterea la orice moment a situaţiei cantitative şi valorice a stocurilor aflate în gestiune.

producţie în curs de execuţie” 5. Contabilitatea operaţiilor privind stocurile Contabilitatea stocurilor ce participă la procesul de producţie se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 30 „Stocuri de materii şi materiale”. Înregistrările contabile specifice stocurilor cumpărate sunt: la începutul exerciţiului: = 30 6xx „Cheltuieli privind „Stocuri de materii prime şi materiale ” stocurile” aprovizionare cu stocuri: 6xx = 401 „Cheltuieli privind „Furnizori” stocurile” consum stocuri: nu se face nici o înregistrare la sfârşitul exerciţiului.consum stocuri (descărcare gestiune): 6xx = 3xx „Chelt privind stocurile” „Conturi de stocuri” În cazul producţiei de stocuri. producţie în curs de execuţie” preluarea valorii stocurilor de produse din listele de inventariere: = 709 33. Metoda poate fi utilizată la instituţiile publice la care stocurile sunt de valoare mică şi se consumă imediat ce se aprovizionează.5. producţie în curs de execuţie” b) metoda inventarului intermitent presupune la intrarea în patrimoniu a stocurilor reflectarea direct în conturile de cheltuieli aferente. urmând ca în luna următoare să se treacă din nou pe conturile de cheltuieli. se constată stocul final: 30 = 6xx „Stocuri de materii „Cheltuieli privind prime şi materiale ” stocurile” Dacă stocurile sunt produse de unitate înregistrările specifice sunt: decontarea asupra veniturilor a stocurilor iniţiale: 709 = 33.34 „Variaţia stocurilor” „Conturi de produse.34 „Variaţia stocurilor” „Conturi de produse. se fac următoarele înregistrări: recepţie produse: 33. în urma inventarierii. 49 . „Variaţia stocurilor” producţie în curs de execuţie ” descărcare gestiune stocuri de produse vândute: 709 = 33. conturi de activ al căror sold debitor reflectă stocurile neconsumate la finele perioadei.34 = 709 „Conturi de produse. iar la finele lunii să se efectueze inventarierea.34 „Variaţia stocurilor” „Conturi de produse. iar stocurile neconsumate să se înregistreze direct în conturile de stocuri.

m. legate de achiziţionare şi consumul de materiale. la sfârşitul anului.Pe lângă operaţiile întâlnite în mod obişnuit. 1) Se procură. 302 = 401 500 „Materiale „Furnizori” consumabile” 5326 = 401 95.000 u. intrarea prin transfer a consumabilelor de la ordonatorul superior 48.000 481 „Piese de schimb” „Decontări între instituţia superioară şi instituţiilor subordonate” 3) Se achiziţionează de la furnizori pânză în vederea obţinerii la nivel de entitate de obiecte de inventar (lenjerie şi accesorii de pat) achiziţie materiale 309 = 401 „Alte stocuri” „Furnizori” se evidenţiază materiale date în prelucrare în instituţie 307 = 309 „Materiale date în „Alte stocuri” prelucrare în instituţie” 50 . pentru ca la începutul anului următor să se storneze înregistrarea.000 642 „Cheltuieli salariale în „Tichete de masă” natură” 2) Se primeşte de la ordonatorul de credite superior piese de schimb procurate din fonduri speciale în valoare de 48.000 „Decontări între „Cheltuieli privind piesele de schimb” instituţia superioară şi instituţiile subordonate ” pentru stocul de materiale rămas.000 „Cheltuieli privind „Piese de schimb” piesele de schimb” preluarea.000 3024 = 481 „Piese de schimb” „Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate ” evidenţiere consum în valoare de 30.000 u. valoarea nominală a tichetelor – 95. la instituţiile publice apar o serie de operaţii particulare ce vor fi tratate în cele ce urmează. = 3024 18. în baza facturii primite de la unitatea emitentă.m.000 „Tichete de masă” „Furnizori” se distribuie tichetele de masă salariaţilor 602 = 302 500 „Materiale „Cheltuieli cu materiale consumabile” consumabile” = 5326 95.000 u. de către ordonatorul superior a cheltuielilor instituţiei subordonate 481 = 6024 30.m. la sfârşitul anului se evidenţiază operaţia următoare. tichete de masă ce vor fi distribuite salariaţilor astfel: valoarea imprimatelor – 500 u. în cadrul contabilităţii stocurilor utilizate în procesul productiv. 602 = 3024 30.m.

Ulterior.500 u.m.000 u. pentru întreaga sumă se va achita datoria entităţii faţă de buget 4282 = 4481 4.000 3512 = 3032 „Materiale de natura „Materiale de natura obiectelor de inventar obiectelor de inventar în folosinţă” aflate la terţi” se evidenţiază costul prelucrării de 1. în valoare de 7.m. ca rezultat al uzurii.000 6029 „Medicamente şi „Cheltuieli privind materiale sanitare” medicamentele şi materialele sanitare” se impută persoanelor vinovate o lipsă de obiecte de inventar din creditele anului precedent pentru 4.500 3032 = % 1.m.500 u.000 „Combustibili” „Cheltuieli privind combustibilul” 6) De asemenea.500 „Materiale de natura 401 obiectelor de inventar în „Furnizori” 7.500 „Alte creanţe în legătură „Alte datorii faţă de cu personalul” buget” 51 . şi revenirea obiectelor de inventar în instituţie 8.000 folosinţă” 3512 „Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terţi” 5) La inventariere se constată un plus de combustibili în sumă de 13.m.se recepţionează obiecte de inventar în magazie 3031 = 307 „Materiale de natura „Materiale date în obiectelor de inventar în prelucrare în instituţie” magazie” se evidenţiază trecerea în folosinţa persoanelor îndrituite a obiectelor de inventar din magazie 3032 = 3031 „Materiale de natura „Materiale de natura obiectelor de inventar în obiectelor de inventar folosinţă” în magazie” ulterior.000 u. se întâlnesc următoarele cazuri de lipsuri în gestiunea entităţii: evidenţiere lipsuri de materiale sanitare neimputabile = 3029 30. urmând a înregistra prestaţia efectuată de aceştia 7. 3022 = 6022 13. se evidenţiază scoaterea din folosinţa activă a obiectelor de inventar = 3032 603 „Cheltuieli cu „Materiale de natura obiectelor de inventar materialele de natura în folosinţă” obiectelor de inventar” 4) O instituţie din învăţământ trimite pentru recondiţionare terţilor obiecte de inventar – scule şi instrumente folosite în atelierul şcoală.

echipamentul şi uniformele de serviciu şi oraş.500 = 770 4481 „Finanţări de la buget „Alte datorii faţă de buget” privind anul curent” Se poate face precizarea că între bunurile asimilate obiectelor de inventar se includ: a) sculele.).000 „Alte creanţe în legătură 719 4. Eliberarea obiectelor de inventar de la magazie în folosinţă şi invers. restituire.500 „Alte datorii faţă de buget” recuperare sume datorate din salarii 421 = 4282 6. Unitatea predătoare înmânează unităţii primitoare două exemplare din actul de primire. la care. pe un exemplar din actul de primire. achiziţionării şi întocmirii documentelor de intrare/ieşire sunt asemănătoare cu materialele.000 „Personal-salarii „Alte creanţe în datorate” legătură cu personalul” virarea sumei datorate bugetului 1. sunt predate organului de contabilitate de care aparţine. în scris. la magazie.dacă lipsa în valoare contabilă diferă de valoarea actuală imputabilă (valoare contabilă = 4. Gestionarea şi evidenţa obiectelor de inventar. se face după aceleaşi reguli şi în baza aceloraşi documente ca şi pentru bunurile materiale. se face pe baza ordinului de distribuţie (transfer) şi a actului de primire. 52 . pot fi obiecte singulare. sau complexe şi nu li se atribuie numere de inventar.m. în acest caz având unele asemănări cu activele fixe. verificatoarele. îmbrăcămintea specială. prin demontare sau demolare. Obiectele de inventar similar activelor fixe. precum şi de la un utilizator la altul se face pe baza bonului de predare-transfer. indiferent de valoarea şi durata lor de utilizare.500 u. Nu se includ în această categorie lucrările de organizare de şantier. Din punct de vedere al finanţării. pentru diferenţă se constituie o datorie faţă de buget astfel: 4282 = % 6. dispozitivele. dar se deosebesc de acestea prin faptul că nu se consumă complet în momentul folosirii lor. echipamentul şi materialul sportiv. precum şi accesoriile de pat.. instrumentele. care. ci se păstrează fişele anterioare. Valoarea obiectelor de inventar se înregistrează distinct în contabilitatea analitică. după care confirmă predătorului.500 cu personalul” „Alte venituri operaţionale” 4481 1.000 u. Acesta face înregistrarea în evidenţa contabilă. drumuri. Nu se deschid fişe de evidenţă analitică noi în fiecare an. după înregistrarea operativă (pe locuri de depozitare). valoare imputabilă actuală = 6. primirea şi înregistrarea obiectelor respective. aparatele de măsură şi control . mecanismele.m. care sunt atât documente însoţitoare ale acestora pe timpul transportului cât şi documente pentru descărcarea gestiunii predătorului şi încărcarea gestiunii primitorului. nu se recuperează materiale (platforme betonate. b) echipamentul de protecţie şi de lucru. cu specificaţia că fişele de evidenţă analitică se grupează separat pentru cele aflate "în magazie" de cele aflate "în folosinţă". gropi de var etc. căi de acces.indiferent de valoarea şi durata normală de funcţionare sau utilizare. c) baracamentele şi amenajările provizorii care fie au fost achiziţionate sau fie au fost construite de către unităţi pentru executarea lucrărilor şi prestaţiilor de construcţii. Repartizarea către unităţi a obiectelor de inventar care se aprovizionează centralizat de către ordonatorii de credite.).

casare cu „Proces-verbal de casare”.la alte unităţi. recondiţionare. activităţi proprii: . lipsuri la inventar: . Acesta deschide câte o fişă fiecărui salariat căruia i-au fost încredinţate obiecte de inventar în folosinţă.Unităţile care au un număr mare de obiecte de inventar organizează evidenţa operativă a celor aflate în folosinţă prin responsabilul de inventar pe unitate. repartizate pe subresponsabilii: de la responsabilul de inventar pe unitate la subresponsabilii pe locuri de folosinţă .predarea la reparare. III. plusuri de inventar: . spălare: .obiecte de inventar lipsă constatate pe baza „Listei de inventariere” şi a „Procesului-verbal de constatare”. prelucrări la terţi: . 53 .cumpărare de la furnizori.executate în interiorul unităţii . se poate utiliza "Fişa de evidenţă a materialelor şi obiectelor de inventar pe locuri de folosinţă". laboratoare etc. pe baza „Ordinului de distribuţie (transfer)” şi a „Actului de primire”.plusurile se înregistrează pe baza „Listei de inventariere”.repartizate de eşalonul superior. care se ţine pe feluri de obiecte. restituire”. La unităţile unde obiectele de inventar se utilizează în comun (ateliere. MIŞCAREA ÎN INTERIORUL UNITĂŢII A OBIECTELOR DE INVENTAR trimise pentru reparare. emisă de şeful compartimentului căruia îi este subordonat atelierul . transferuri: . secţii. INTRAREA OBIECTELOR DE INVENTAR achiziţii: . utilizând "Fişa de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă" pentru fiecare responsabil pe loc de folosinţă. pe baza „Ordinului de distribuţie (transfer)” şi a „Actului de primire”.act de justificare).prin vânzare cu „Contract de vânzare-cumpărare” şi „Factură” . pe baza „Bonului de predare . recondiţionare. IEŞIREA OBIECTELOR DE INVENTAR transfer la alte instituţii: . repartizate pe persoane: . În baza facturii emise de furnizor se întocmeşte "Nota de recepţie şi constatare de diferenţe". restituire”. restituire”.prin transfer la ordinul eşalonului superior şi „Proces-verbal de predare-primire”.transfer.se predau la ateliere cu „Comandă” (comanda .transfer.se înregistrează în depozit pe baza „Bonului de predare-transfer. de către responsabilul cu obiecte de inventar. II. iar în timpul anului pe baza „Bonului de predare . valorificare: . DOCUMENTE FOLOSITE PENTRU MIŞCAREA OBIECTELOR DE INVENTAR I. consum intern: .pe baza „Listei de inventariere” la începutul anului.de la responsabilul de inventar la fiecare salariat căruia i-au fost încredinţate obiecte de inventar pe baza „Fişei individuale”.). redistribuire: .

Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu. active circulante” în curs de execuţie” Ulterior. Răspuns: c) 54 . . Ajustări pentru deprecierea stocurilor Evidenţa contabilă a deprecierilor de valoare privind stocurile este asigurată de conturile din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”. . privind ajustările pentru stocurilor şi producţiei depr. Pentru deprecierea de valoare reversibilă a stocurilor constatată cu ocazia inventarierii se evidenţiază de către instituţiile publice ajustări de valoare utilizând înregistrarea generică: 6814 = 39 „Cheltuieli operaţionale „Ajustări pentru depr.bunurile legal-confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.furnituri.metoda inventarului permanent. b) 302 = 307.6.Criterii de clasificare a stocurilor. Răspuns: a) 2) Intrarea prin transfer de la ordonatorul superior de consumabile necesită utilizarea articolului contabil: a) 30 = 709. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1) Contabilizarea materialelor date în prelucrare în instituţie implică articolul contabil: a) 307 = 309. . Răspuns: b) 3) Scoaterea din folosinţa activă a obiectelor de inventar implică formula contabilă: a) 3032 = 3031. .5. c) 603 = 303. ca urmare a condiţiilor concrete din instituţie. c) 303 = 307.conturi rectificative de pasiv. stocurilor şi producţiei pentru deprecierea activelor circulante” în curs de execuţie” CUVINTE CHEIE . . deprecierea fie va fi reluată la venituri fie se va majora.Documentele utilizate pentru mişcarea obiectelor de inventar. c) 30 = 401. b) 30 = 481.materiale rezervă de stat şi de mobilizare. . . -obiecte de inventar. TEME DE REFLECŢIE .Metode de înregistrare a stocurilor în contabilitate. La reluarea ajustării de valoare anterior recunoscută instituţia publică va utiliza înregistrarea generică: = 781 39 „Venituri din ajustări „Ajustări pentru depr. .metoda inventarului intermitent. b) 303 = 602.materii prime.

1. etc. debitori şi creditori ai bugetelor. precum şi evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări. relaţiile cu terţii îmbracă forma de datorii şi creanţe. în înţeles economic. În plan contabil. ISPA. contabilitatea decontărilor între exerciţiile bugetare. sunt reprezentaţi de totalitatea persoanelor fizice şi juridice care intervin în operaţiunile economice şi financiare ale unei instituţii publice.2. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei în relaţiile acesteia cu furnizorii. taxa pe valoare adăugată. clienţii. relaţii în urma cărora instituţia a avansat un bun. bugetul statului. pentru care instituţia trebuie să acorde un echivalent valoric sau o contraprestaţie. contabilitatea decontărilor şi creditorilor diverşi. plata impozitelor şi taxelor etc. veţi putea: să identificaţi şi să evaluaţi crenţele şi datoriile. decontările între instituţii publice. aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină. etc. înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice a datoriilor şi creanţelor se realizează la valoarea lor nominală. Creanţele reprezintă drepturi ale instituţiei faţă de terţe persoane fizice sau juridice rezultate în urma relaţiilor acesteia cu mediul economico-social. 82/1991 republicată. lucrare sau serviciu şi pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.). 6. În situaţia în care tranzacţia este decontată în decursul aceluiaşi exerciţiu bugetar în care a avut loc. bugetul asigurărilor sociale de stat. diferenţa de curs valutar ce intervine până în exerciţiul decontării. Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei. utilizarea forţei de muncă. să identificaţi sistemul de conturi aferent. se determină ţinând 55 .CAPITOLUL 6. Datoriile pe termen scurt din relaţii cu terţii se concretizează în acorduri cu persoane fizice sau juridice ce conduc la cumpărarea de bunuri. Comunitatea Europeană (decontările pentru fondurile PHARE. protecţia socială şi asimilate. după o succintă prezentare şi evaluare a creanţelor şi datoriilor. comunicat de Banca Naţională a României. 6. decontările între instituţii. recunoscută în fiecare exerciţiu. Dacă tranzacţia este decontată într-un exerciţiu bugetar ulterior. materialul abordează contabilitatea operaţiilor cu terţii fără a se insista asupra elementelor deja tratate de contabilitatea generală cum ar fi contabilitatea decontărilor cu personalul. OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol. contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale. SAPARD. cât şi în valută. la data efectuării tranzacţiei.. Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare (leu). să reflectaţi în contabilitatea instituţiilor publice principalele operaţii economico-financiare privind terţii. Evaluarea creanţelor şi datoriilor În acord cu prevederile Legii contabilităţii nr. personalul. cu debitorii şi creditorii diverşi. bugetele locale. la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor. Noţiuni generale despre relaţiile cu terţii Terţii. CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII INTRODUCERE Capitolul tratează problemele ce prezintă particularităţi specifice în contabilitatea instituţiilor publice referitoare la terţi: astfel. întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acel exerciţiu. lucrări sau servicii.

denumită „Conturi de terţi”.seama de modificarea cursurilor de schimb apărută în cursul fiecărui astfel de exerciţiu bugetar. La data întocmirii situaţiilor financiare. valabil pentru data întocmirii situaţiilor financiare. PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE 431 Asigurări sociale 4311 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale 56 . Din clasa patru fac parte următoarele grupe: 40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 401 Furnizori 403 Efecte de plătit 404 Furnizori de active fixe 4041 Furnizori de active fixe sub 1 an 4042 Furnizori de active fixe peste 1 an 405 Efecte de plătit pentru active fixe 408 Furnizori-facturi nesosite 409 Furnizori-debitori 4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări 41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 411 Clienţi 4111 Clienţi cu termen sub 1 an 4112 Clienţi cu termen peste 1 an 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 413 Efecte de primit de la clienţi 418 Clienţi-facturi de întocmit 419 Clienţi-creditori 42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421 Personal-salarii datorate 422 Pensionari-pensii datorate 4221 Pensionari civili-pensii datorate 4222 Pensionari militari-pensii datorate 423 Personal-ajutoare şi indemnizaţii datorate 424 Şomeri-indemnizaţii datorate 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate terţilor 4271 Reţineri din salarii datorate terţilor 4272 Reţineri din pensii datorate terţilor 4273 Reţineri din alte drepturi datorate terţilor 428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 4281 Alte datorii în legătură cu personalul 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 429 Bursieri şi doctoranzi 43 ASIGURĂRI SOCIALE. Analiza şi funcţionarea conturilor de terţi Evidenţa relaţiilor de decontare cu terţii se realizează cu ajutorul conturilor ce formează conţinutul clasei a 4-a.3. valabil pentru ultima zi a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare. 6. Creanţele şi datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea Europeană se evaluează la cursul publicat de Banca Centrala Europeană. creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul publicat de BNR. respectiv pentru ultima zi a exerciţiului.

SAPARD. finali) 46 DEBITORI ŞI CREDITORUI DIVERŞI. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI CONTURI ASIMILATE 440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 441 Sume încasate pentru bugetul capitalei 442 Taxa pe valoarea adăugată 4423 TVA de plată 4424 TVA de recuperat 4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi 446 Alte impozite. SAPARD. 454 Sume de primit şi de restituit beneficiarilor – PHARE. DEBITORI ŞI CREDITORI AI BUGETELOR 461 Debitori 4611 Debitori sub 1 an 4612 Debitori peste 1 an 57 . ISPA 4541 Sume de primit de la beneficiar – PHARE 4542 Sume de restituit beneficiarilor – PHARE 455 Sume de primit şi de restituit bugetului (cofinanţare. SAPARD. SAPARD.) 450 Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene – PHARE. 457 Sume de recuperat de la Agenţiile de Implementare – PHARE. BUGETUL LOCAL. SAPARD. SAPARD. taxe şi vărsăminte asimilate 448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul 4481 Alte datorii faţă de buget 4482 Alte creanţe privind bugetul 45 DECONTĂRI CU COMUNITATEA EUROPEANĂ PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE (PHARE. SAPARD. SAPARD. 4532 Sume de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE. ISPA. SAPARD. ISPA 4551 Sume de primit de la buget (cofinanţare.4312 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale 4313 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 4314 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate 437 Asigurări pentru şomaj 4371 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj 4372 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj 438 Alte datorii sociale 44 BUGETUL STATULUI. etc. SAPARD 4502 Sume de restituit Comunităţii Europene – PHARE. ISPA 452 Sume datorate Agenţiilor de Implementare – PHARE. 4501 Sume de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE. indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeană) – PHARE. ISPA 453 Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE. indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeană) – PHARE. indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeană) – PHARE. 458 Sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de Implementare (la benef. ISPA 456 Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli neeligibile– PHARE. 4511 Sume de primit de la Fondul Naţional – PHARE. ISPA 4552 Sume de restituit bugetului (cofinanţare. SAPARD. ISPA 451 Sume de primit şi de restituit Fondului Naţional – PHARE. ISPA 4512 Sume de restituit Fondului Naţional – PHARE. 4531 Sume de primit de la Autorităţile de Implementare – PHARE. SAPARD. SAPARD.

toate conturile care înregistrează datorii au funcţie contabilă de pasiv. Soldul este creditor. 58 . Soldul conturilor este creditor şi reprezintă datoriile în curs de decontare.462 Creditori 4621 Creditori sub 1 an 4622 Creditori peste 1 an 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat 466 Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale 4664 Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj 4665 Creanţe ale bugetului Fd. Se creditează în momentul recunoaşterii pierderii de valoare. naţional unic de asig sociale de sănătate 467 Creditori ai bugetelor 4671 Creditori ai bugetului de stat 4672 Creditori ai bugetului local 4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat 4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj 4675 Creditori ai bugetului Fd. pe seama cheltuielilor şi se debitează la reluarea deprecierii anterior recunoscute pe seama veniturilor. Conturile de ajustări de valoare au funcţie contabilă de pasiv. Se debitează la crearea creanţelor asupra terţilor şi se creditează la decontarea creanţelor. naţional unic de asig sociale de sănătate 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat 4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate 47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans 473 Decontări din operaţii în curs de clarificare 48 DECONTĂRI 481 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate 4811 Decontări privind operaţiunile financiare 4812 Decontări privind activele fixe 4813 Decontări privind stocurile 4819 Alte decontări 482 Decontări între instituţii subordonate 483 Decontări din operaţii în participaţie 49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi 4911 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi sub 1 an 4912 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi peste 1 an 496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori 4961 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori sub 1 an 4962 Ajustări pentru deprecierea creanţelor-debitori peste 1 an 497 Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare În cadrul structurilor de mai sus. Soldul conturilor este debitor şi reprezintă creanţele instituţiei publice asupra terţelor persoane. Conturile care reflectă creanţele funcţionează în regimul conturilor de activ. Se creditează cu datoriile create în mod curent faţă de terţi şi se debitează la decontarea datoriilor.

reparaţii). Licitaţia deschisă. . produse.. Ordonatorii de credite răspund. concursul de soluţii. al căror obiect este prestarea uneia sau a mai multor activităţi. definitiv sau temporar. încheiat în formă scrisă. instalare. care se înaintează conducătorului autorităţii contractante spre aprobare.4. potrivit legii. proiectare. lucrări sau servicii. Înainte de stabilirea ofertei câştigătoare. . etc. al căror obiect este dobândirea definitivă sau temporară a unuia sau mai multor produse pe baza cumpărării. al căror rezultat este nematerial (studii. leasing-ului. instituţia publică contractantă are obligaţia de a asigura oricărui operator economic posibilitatea de a obţine documentaţia de atribuire (informaţii referitoare la obiectul contractului de achiziţie publică. dialogul competitiv. Se va analiza şi verifica de către comisia de evaluare fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse. cererea de oferte. cercetări. de active fixe corporale. la care participă prin depunere de oferte numai candidaţii selectaţi de către autoritatea contractantă la finele unei prime etape. încheierea şi îndeplinirea unui contract de achiziţie publică şi prin care se dobândesc. Potrivit prevederilor Legii nr. numărul acestora fiind nelimitat. consultanţă etc. între autoritatea contractantă şi contractant. Procesul de achiziţii publice reprezintă ansamblul activităţilor ce se întreprind pentru atribuirea. etc. o participare numeroasă a potenţialilor ofertanţi. 59 . Contractul de achiziţie publică este un act juridic cu titlu oneros. autoritatea contractantă are dreptul de a organiza o etapă finală de licitaţie electronică. în baza unui studiu de piaţă riguros fundamentat.). al căror obiect este execuţia de lucrări (construcţii. inclusiv cele de întreţinere. În perioada cuprinsă între data publicării anunţului de participare şi data limită de depunere a ofertelor. închirierii. reparaţie.de servicii. instruire. executant sau prestator interesat denumit în continuare operator economic are dreptul de a depune oferta. După ce a finalizat selectarea candidaţilor. caietul de sarcini. Licitaţia restrânsă. este procedura potrivit căreia orice furnizor. 337/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. de organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice. şi cum respectivele bunuri sunt achitate cu bani publici. cumpărarea directă. operaţiile de decontare amintite sunt încadrate în structura de achiziţii publice. Contabilitatea operaţiilor privind terţii 6. astfel: a) propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini. etc.).de lucrări. se admite acest procedeu atunci când se consideră de către instituţia contractantă.6. bunuri sau servicii primite de la aceştia. dar numai dacă a luat această decizie înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi numai dacă a anunţat decizia respectivă în anunţul de participare. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.de furnizare.. de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă. b) propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului respectiv.licitaţia restrânsă. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii Relaţiile de decontare ale unei instituţii publice cu furnizorii sunt determinate de operaţii de aprovizionare de stocuri.4. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii procedurile de atribuire în vigoare sunt: licitaţia deschisă. comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un raport intermediar al primei etape a procedurii de atribuire. negocierea.1. După natura acţiunii se deosebesc contracte: . cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.

2) cerinţele minimale de calificare solicitate şi documentele care urmează să fie prezentate de ofertant pentru îndeplinirea cerinţelor. 6) informaţii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contactului de achiziţie publică. român sau străin. 60 . 4) instrucţiuni privind termenele care trebuie respectate şi formalităţile ce trebuie îndeplinite. în măsura în care valoarea achiziţiei estimată nu depăşeşte echivalentul în lei a 5. Se efectuează un studiu al pieţei prin consultarea bazei de date referitoare la furnizorii. selectarea realizându-se pe baze concurenţiale de către un juriu. 273/2006 autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse. care trebuie să cuprindă: 1) informaţii generale privind autoritatea contractantă. executant sau prestator. caietul de sarcini fiind realizat împreună cu candidaţii selectaţi. Autoritatea contractantă are obligaţia de a derula negocieri cu fiecare candidat preselectat în parte. Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei. cadru juridic şi orice alte elemente ale viitorului contract. serviciu sau lucrare.Autoritatea contractantă va transmite concomitent tuturor candidaţilor selectaţi invitaţie de participare la etapa a doua a licitaţiei restrânse. precum şi perioada de valabilitate a acesteia. care este cont de activ. servicii sau lucrări. Dialogul competitiv se desfăşoară după o primă etapă încheiată prin organizarea de întâlniri cu fiecare candidat admis în parte. mai puţin preţul. 3) caietul de sarcini ce cade în sarcina autorităţii contractante. Orice furnizor. are dreptul de a participa la procedura de achiziţie publică. executanţi sau prestatori. excepţie face 409 „Furnizori – debitori”. al proiectării urbanistice şi peisagistice. Cumpărarea directă realizată de către contractant pentru produsele. al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor. pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul identificării soluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice. Cererea de oferte prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi furnizori. prin care se stabileşte cerinţele şi/sau obiectivele cu privire la achiziţionarea de bunuri. persoană fizică sau juridică. Concursul de soluţii presupune achiziţia de către contractant a unui plan sau proiect. în special în domeniul amenajării teritoriului. În acord cu prevederile articolului 19 al Legii nr. metodele şi resursele care ar trebui utilizate şi/sau rezultatele ce trebuie realizate. Negocierile se derulează până în momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta preliminară pe care a prezentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită. prestatorii sau executanţii ce pot asigura dobândirea bunurilor/serviciilor la un raport preţ/calitate cât mai bun. Negocierea cu sau fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare prin care contractantul se consultă şi negociază clauzele contractuale. serviciile sau lucrările de valoare mică. autoritatea contractantă având obligaţia de a publica invitaţia de participare în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice). servicii sau lucrări specificând. Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de decontare cu furnizorii este asigurată de conturile din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate” – conturi cu funcţie contabilă de pasiv. referitoare la modul de prezentare şi de depunere a ofertei. acolo unde este necesar. inclusiv cele privind garanţia de participare şi cea de bună execuţie. prestatori sau executanţi prin transmiterea unei invitaţii de participare către cel puţin 3 operatori economici. Începând cu 1 ianuarie 2007 prevederea de mai sus îşi încetează aplicabilitatea.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse. cu mai mulţi furnizori. procedându-se ulterior la stabilirea ofertei câştigătoare. 5) instrucţiuni privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii financiare.

În pleiada de înregistrări contabile privind relaţiile cu furnizorii se pot delimita cel puţin următoarele: se evidenţiază preţul de înregistrare al stocurilor achiziţionate. executări de lucrări sau prestări de servicii din finanţarea bugetară 409 = 770 „Furnizori-debitori ” „Finanţare de la buget” evidenţiere obligaţie de plată a ratelor de leasing. respectiv c/val facturilor reprezentând abonamente. respectiv a dobânzilor facturate de locator în acţiunea de procurare de active fixe corporale = 404 % „Furnizori de active 167 fixe” „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” active fixe corporale neamortizabile achiziţionate trecute pe cheltuieli 682 = 404 „Cheltuieli cu activele „Furnizori de active fixe neamortizabile” fixe” evidenţiere facturi primite. chirii şi alte cheltuieli efectuate anticipat % = 401 3xx „Furnizori” „Conturi de stocuri” 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” se evidenţiază valoarea consumurilor şi a altor angajamente faţă de terţi înregistrate direct pe cheltuieli 6xx = 401 „Conturi de cheltuieli” „Furnizori” evidenţiere avansuri acordate furnizorilor în contul unor livrări de bunuri. din avansuri spre decontare. anterior înregistrate ca facturi nesosite 408 = 401 „Furnizori-facturi „Furnizori” nesosite” achitare furnizori de stocuri din conturile de disponibil. respectiv din venituri proprii 401 = % „Furnizori” 51 „Conturi la trezoreria statului” 542 „Avansuri de trezorerie” 56 „Disponibil din venituri proprii ” datorii prescrise sau anulate la instituţiile publice finanţate integral din veniturile proprii 61 .

Evidenţa contabilă a decontărilor din creanţele instituţiei faţă de terţe persoane este asigurată de conturile din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” cu următoarea componenţă: 411 „Clienţi”. 418 „Clienţi – facturi de întocmit”.719 „Alte venituri operaţionale ” evidenţiere diferenţe de curs favorabile rezultate în urma achitării datoriilor în valută către furnizorii de active fixe corporale 404 = 765 „Furnizori de active „Venituri din diferenţe fixe” de curs valutar ” plata în numerar a furnizorilor de active fixe şi regularizare avans 404 = % „Furnizori de active 232 fixe” „Avansuri acordate pentru active fixe” 531 „Casa” se evidenţiază sume clarificate reprezentând datorii faţă de furnizorii de active fixe achitate = 473 404 „Furnizori de active „Decontări din operaţii fixe” în curs de clarificare” evidenţiere timbre fiscale şi poştale pentru care nu s-au primit facturi 532 = 408 „Alte valori” „Furnizori-facturi nesosite” ambalaje nerestituite furnizorilor în situaţia în care acestea circulă pe principiul restituirii 381 = 409 „Ambalaje” „Furnizori-debitori” regularizare avansuri cu furnizorii de bunuri de natura stocurilor la primirea efectivă a bunurilor şi achitarea diferenţei datorate din finanţarea bugetară 401 = % „Furnizori” 409 „Furnizori-debitori ” 770 „Finanţare de la buget” diferenţe nefavorabile de curs din lichidarea datoriilor în valută 665 = 401 „Cheltuieli din diferenţe „Furnizori” de curs valutar” 6. Contabilitatea relaţiilor cu clienţii Decontările cu clienţii se concretizează în creanţe ale instituţiilor publice faţă de terţe persoane fizice sau juridice.2. Creanţele sunt active circulante ce se regăsesc la instituţiile publice sub forma drepturilor instituţiei asupra persoanelor fizice şi juridice legate de prejudicii produse de cele din urmă primelor sau de relaţii de vânzare de produse sau servicii.4. 62 401 „Furnizori” = . pentru care instituţia trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie. 413 „Efecte de primit de la clienţi”. 419 „Clienţi – creditori”.

411 = 70 „Clienţi” „Venituri din activităţi economice” (701-708) sume încasate în numerar de la clienţi reprezentând avansuri pentru produsele şi materialele vândute. după cum urmează: se înregistrează valoarea la preţ de vânzare a produselor finite. a studiilor şi a contractelor de cercetare executate etc. lucrările executate şi serviciile prestate 531 = 419 „Casa” „Clienţi-creditori” valoarea la cost de achiziţie a materialelor şi produselor rezervă de stat ieşite pentru împrospătarea stocurilor 411 = 304 „Clienţi” „Materiale şi produse rezervă de stat” sume datorate de clienţi din valoarea efectelor comerciale acceptate 413 = 411 „Efecte de primit” „Clienţi” valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi 511 = 413 „Valori de încasat” „Efecte de primit” diferenţe favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de încasat 413 = 765 „Efecte de primit” „Venituri din diferenţe de curs valutar ” valoarea la preţ de vânzare a produselor. mărfurilor livrate clienţilor. studiilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi 418 = 70 „Clienţi-facturi de „Venituri din activităţi întocmit” economice” valoarea facturilor întocmite către clienţi 411 = 418 „Clienţi” „Clienţi .În contabilitatea clienţilor se evidenţiază distinct operaţiunile privind livrările de mărfuri şi produse. creanţele incerte. lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit facturi. lucrările executate şi serviciile prestate efectuate pe baza efectelor comerciale. lucrările executate şi serviciile prestate 419 = 411 „Clienţi-creditori” „Clienţi” se evidenţiază valoarea creanţelor reactivate 411 = 714 „Clienţi” „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi” sume datorate de către clienţi bugetului 411 = 448 „Clienţi” „Alte datorii şi creanţe cu bugetul” sume virate bugetului 63 . lucrărilor executate. respectiv bunurile vândute. lucrărilor.facturi de întocmit” decontarea avansurilor încasate de la clienţi pentru produsele şi materialele vândute. avansurile primite de la clienţi.

impozitul pe venituri de natură salarială.3. taxe şi vărsăminte asimilate. bugetul local. la nivelul instituţiilor publice se delimitează în acest agregat cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.448 = 411 „Alte datorii şi creanţe „Clienţi” cu bugetul” sume încasate de la clienţi în contul de disponibil. facturate clienţilor 411 = 419 „Clienţi” „Clienţi-creditori” sume trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor 654 = 411 „Pierderi din creanţe” „Clienţi” sume clarificate reprezentând creanţe încasate 473 = 411 „Decontări din operaţii „Clienţi” în curs de clarificare” 6.4. bugetul local. în numerar. iar în debit sumele virate de cele din urmă bugetelor locale. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului.560 „Clienţi” „Conturi la bănci” 531 „Casa” valoarea nominală a tichetelor de masă nefolosite. returnate către emitenţi 411 = 532 „Clienţi” „Alte valori” diferenţe favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută la sfârşitul perioadei 411 = 765 „Clienţi” „Venituri din diferenţe de curs valutar” valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire. etc. impozitul pe clădiri. a) Cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale – cont 440. taxei asupra mijloacelor de transport şi a altor impozite. reflectă în credit cota parte din impozitul pe venit alocat de bugetul de stat consiliilor judeţene. Ca o particularitate. bugetul asigurărilor sociale de stat şi faţă de fondurile speciale se regăsesc la instituţiile publice sub forma TVA. respectiv sumele încasate pentru bugetul capitalei. după cum urmează: sume încasate în contul de disponibil deschis pe seama consiliilor judeţene = 440 523 „Cote defalcate din „Disponibil din cote defalcate din impozitul impozitul pe venit pe venit pentru pentru echilibrarea bugetelor locale” echilibrarea BL” virarea sumelor 440 = 523 „Disponibil din cote „Cote defalcate din defalcate din impozitul impozitul pe venit pe venit “ pentru echilibrarea BL” 64 . bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate Datoriile faţă de bugetul statului. % = 411 512 sau 550.

4.4. evidenţiază la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti sumele încasate.)”. ISPA. Pentru sumele de primit se consideră exemplul următor: sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de Implementare pe baza cererilor de fonduri = 774 458 „Finanţarea din „Sume de primit de la fonduri externe Agenţii/Autorităţi de nerambursabile” Implementare” sume încasate în contul de disponibil reprezentând fonduri externe nerambursabile – în valută = 458 5152 „Sume de primit de la „Disponibil în valută din fonduri externe Agenţii/Autorităţi de nerambursabile” Implementare” sume plătite furnizorilor reprezentând avansuri acordate pentru realizarea proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile = 5151 232 „Disponibil în lei din „Avansuri acordate fonduri externe pentru active fixe corporale ” nerambursabile” La primirea fondurilor pot apare diferenţe de curs valutar evidenţiate astfel: pentru diferenţele nefavorabile de curs valutar între cursul băncii comerciale şi cursul Băncii Centrale Europene. SAPARD) Sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă a Comunităţii Europene (PHARE. potrivit legii. etc. la primirea fondurilor % = 5152 „Disponibil în valută 5151 din fonduri externe „Disponibil în lei din nerambursabile” fonduri externe nerambursabile” 65 . Evidenţa contabilă este asigurată de conturile din grupa 45 “Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (PHARE. ISPA. reprezentând veniturile bugetului propriu al capitalei. Contabilitatea decontărilor din fonduri de la Comunitatea Europeană (PHARE. respectiv cheltuieli numai la beneficiarii finali ai fondurilor. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri.b) Sumele încasate pentru bugetul capitalei – cont 441. DAPARD. după cum urmează: încasări de sume de către sectoarele municipiului Bucureşti 524 = 441 „Disponibil din venituri „Sume încasate pentru încasate pentru bugetul bugetul capitalei” capitalei” sume virate de sectoarele municipiului Bucureşti în contul bugetului propriu al capitalei 441 = 524 „Sume încasate pentru „Disponibil din bugetul capitalei” venituri încasate pentru bugetul capitalei” 6. ISPA. SAPARD) se înregistrează la instituţiile publice implicate în derularea acestor fonduri (Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare) ca şi creanţe – sume de primit – şi datorii – sume de plată.

5151 = % „Disponibil în lei din 5152 fonduri externe „Disponibil în valută nerambursabile” din fonduri externe nerambursabile” 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 6. potrivit legii implică acelaşi articol contabil de la constituirea creanţelor încasarea veniturilor bugetului prin casierie. persoane fizice sau juridice. respectiv anularea sau prescripţia creanţelor din anul curent 66 . Contabilitatea debitorilor şi creditorilor bugetelor a) Constituirea respectiv stingerea creanţelor bugetului de stat din obligaţii ale contribuabililor. inclusiv dobânzi şi penalităţi 5311 = 463 „Casa în lei” „Creanţe ale bugetului. la primirea fondurilor.665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” pentru diferenţele favorabile de curs valutar între cursul băncii comerciale şi cursul Băncii Centrale Europene.5. cu virarea către alte bugete 4671 = 520 „Creditori ai bugetului „Disponibil al de stat” bugetului de stat” scutirea sau reducerea creanţelor bugetului de stat prin acordarea înlesnirilor la plată.4. reflectate cu ajutorul contului 463 „Creanţe ale bugetului de stat” vizează următoarele înregistrări generice: înregistrarea creanţelor bugetului de stat pentru veniturile stabilite prin declaraţie fiscală sau decizie emisă de organul fiscal = % 463 73 „Creanţe ale bugetului de stat” „Venituri fiscale” 74 „Venituri din contribuţii de asigurări” 75 „Venituri nefiscale” 766 „Venituri din dobânzi” Notă: majorarea creanţelor bugetului de stat cu dobânzile şi penalităţile de întârziere. potrivit legii. de stat” compensarea cu obligaţii de plată viitoare la solicitarea debitorului a sumelor care exced creanţele bugetului de stat 4671 = 463 „Creditori ai bugetului „Creanţe ale bugetului de stat” de stat” sume de compensat cu obligaţii datorate altor bugete 463 = 4671 „Creanţe ale bugetului „Creditori ai bugetului de stat” de stat” şi concomitent.

persoane fizice sau juridice – constituire. câştiguri din capital” 734 „Impozite şi taxe pe proprietate” 735 „Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii” 739 „Alte impozite şi taxe fiscale” Notă: majorarea creanţelor bugetului local cu dobânzile şi penalităţile de întârziere.09 = 463 „Rezultat reportat „Creanţe ale bugetului buget de stat” de stat” stingerea creanţelor prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a statului.% = 463 73 „Creanţe ale bugetului „Venituri fiscale” de stat” 74 „Venituri din contribuţii de asigurări” 75 „Venituri nefiscale” 766 „Venituri din dobânzi” scutirea. respectiv în baza actelor de control implică articolul contabil de mai sus stingerea creanţelor bugetului local prin încasarea în numerar. profit” 732 „Alte impozite pe venit. respectiv stingere – evidenţiate cu ajutorul contului 464 „Creanţe ale bugetului local” sunt redate mai jos: înregistrarea creanţelor bugetului local pentru veniturile stabilite prin declaraţie fiscală sau decizie emisă de organul fiscal 464 = % „Creanţe ale bugetului 730 local” „Impozit pe venit. anularea sau prescripţia creanţelor bugetului de stat din anii precedenţi 117. urmare a procedurii de executare silită 21 = 101 „Active fixe corporale” „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului” şi concomitent = 463 73/75 „Creanţe ale bugetului „Venituri fiscale”/ „Venituri nefiscale” de stat” b) Creanţele bugetului local din obligaţii ale contribuabililor. respectiv prin intermediul trezoreriilor 67 . profit.

sume de compensat cu obligaţii datorate altor bugete 464 = 4672 „Creanţe ale BL” „Creditori ai BL” scutirea/anularea sau prescripţia creanţelor din anii precedenţi 117.% = 464 5311 „Creanţe ale bugetului „Casa în lei” local” 521 „Disponibil al bugetului local la trezoreria statului” sume de compensat sau de restituit la cererea contribuabililor sau din oficiu reprezentând sume plătite în plus faţă de obligaţia fiscală ca urmare a unei erori de calcul. aplicare eronată a prevederilor legale sau hotărâri ale organelor judiciare 464 = 4672 „Creanţe ale bugetului „Creditori ai bugetului local” local” compensarea cu obligaţii de plată viitoare la solicitarea debitorului a sumelor care exced creanţele bugetului local = 464 4672 „Creditori ai bugetului „Creanţe ale bugetului local” local” stingerea creanţelor prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale. câştiguri din capital” 734 „Impozite şi taxe pe proprietate” 735 „Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii” 739 „Alte impozite şi taxe” 75 „Venituri nefiscale” . urmare a procedurii de executare silită 21 = 103 „Active fixe corporale” „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativteritoriale” şi concomitent = 464 % „Creanţe ale bugetului 730 local” „Impozit pe venit.02 = 464 „Rezultat reportat – „Creanţe ale bugetului buget local” local” 68 . profit” 732 „Alte impozite pe venit.

a bugetului asigurărilor pentru şomaj. aplicare eronată a legii = 4674 4664 „Creditori ai bugetului „Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru asigurărilor pentru şomaj” şomaj” compensarea de sume care exced creanţele bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu obligaţii de plată viitoare. la solicitare = 4665 4675 „Creanţe ale bugetului „Creditori ai bugetului Fondului naţional unic Fondului naţional unic de asigurări sociale de de asigurări sociale de sănătate ” sănătate” sume restituite contribuabililor bugetului asigurărilor pentru şomaj 69 . local. necuvenite bugetelor şi care urmează a se restitui celor dintâi. potrivit legii 654 = 464 „Pierderi din creanţe şi „Creanţe ale bugetului debitori diverşi” local” Remarcă: Din dorinţa de a nu ne repeta. instituţiile publice utilizează contul 467 „Creditori ai bugetelor” – distinct pe buget de stat. considerăm ca suficientă prezentarea operaţiilor privind creanţele bugetului de stat. etc: sume de restituit contribuabililor bugetului local după acoperirea obligaţiilor de plată faţă de creditorii bugetari 411 = 4672 „Clienţi” „Creditori ai bugetului local” sume încasate în contul de disponibil al bugetului de stat ce urmează a se restitui contribuabililor = 4671 520 „Creditori ai bugetului „Disponibil al bugetului de stat” de stat” c/val taxă de participare la licitaţie depusă de ofertanţi în contul de la trezorerie al bugetului local aferentă bunurilor supuse executării silite = 4672 528 „Creditori ai bugetului „Disponibil din sume local” încasate în cursul procedurii de executare silită” dobânzi cuvenite contribuabililor bugetului asigurărilor sociale de stat pentru sumele restituite la cererea acestora. a bugetului fondurilor speciale. după termenul legal de plată 666 = 4673 „Cheltuieli privind „Creditori ai bugetului dobânzile” asigurărilor sociale de stat” sume de compensat sau de restituit la cerere – contribuabili buget asigurărilor de şomaj – din plăţi. erori de calcul. la cerere sau din oficiu. respectiv local ca eventuale modele pentru evidenţierea creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat. respectiv a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. c) Pentru sumele încasate de la contribuabili.înregistrarea pe cheltuieli a pierderilor din creanţele bugetului local neîncasate.

În contabilitatea sa se va evidenţia: acordarea împrumutului pe termen scurt (sub un an) = 7701 4681 „Finanţarea de la „Împrumuturi acordate bugetul de stat” din bugetul de stat” dobânzi de încasat aferente împrumutului acordat = 766 469 „Venituri din dobânzi” „Dobânzi aferente împrumuturilor acordate” încasarea împrumutului la scadenţă. 1) Se consideră un ordonator principal de credite al bugetului de stat – minister – ce acordă un împrumut pe termen scurt pentru înfiinţarea. potrivit legii” ulterior se vor încasa sume din cele acordate pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile curente 5221 = 4687 „Disponibil curent din „Sume acordate din fondul de rulment” fondul de rulment” la sfârşitul anului se evidenţiază sumele utilizate pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetului local – pentru sumele acordate în timpul anului care nu se mai restituie 70 4674 „Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj ” = . buget local. în urma compensării 4673 = 5251 „Creditori ai bugetului „Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de asigurărilor sociale de stat” stat” d) Ministerele şi unităţile administrativ-teritoriale acordă pe termen scurt împrumuturi pentru înfiinţarea unor instituţii subordonate. împrumuturi din fondul de tezaur. în subordinea sa. unităţi cooperatiste. precum şi activităţi independente desfăşurate de persoane fizice autorizate. pentru acoperirea golurilor temporare de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile curente ale bugetului. sume acordate din fondul de rulment. finanţate integral din venituri proprii. etc.5741 „Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj” sume virate de către bugetul asigurărilor sociale de stat către alte bugete. asociaţii familiale. De asemenea. se acordă sume special din fondul de rulment astfel: = 5221 4687 „Disponibil curent din „Sume acordate din fondul de rulment” fondul de rulment. instituţiile pentru ocuparea forţei de muncă acordă împrumuturi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii. a unei instituţii finanţate integral din venituri proprii. Evidenţa contabilă este asigurată de contul 468 „Împrumuturi acordate potrivit legii” pe analiticele corespunzătoare – buget de stat. mai puţin dobânda 520 = 4681 „Disponibil al bugetului „Împrumuturi acordate de stat” din bugetul de stat” 2) Dacă ne situăm la nivelul bugetului local.

500 „Clienţi incerţi” „Clienţi” ajustare de valoare pentru deprecierea clienţilor = 491 1. dubioşi. Ajustările pentru deprecierea creanţelor se constituie pentru clienţi incerţi. . . recunoscându-se în această situaţie o ajustare de valoare generată de depreciere.creanţe bugetare.500 6814 „Ajustări pentru „Cheltuieli operaţionale deprecierea creanţelorprivind ajustările pentru clienţi” deprecierea activelor circulante” trecerea creanţei pe cheltuieli. Evidenţa contabilă este asigurată de conturile din grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor”. TEME DE REFLECŢIE . .4.6.clienţi. ca urmare a imposibilităţii recuperării sumei = 4118 1.Contabilitatea creditorilor bugetelor – de stat. finanţate integral din venituri proprii. . pentru deprecierea creanţelor-debitori diverşi şi pentru deprecierea creanţelor bugetare.licitaţie.fonduri PHARE. local.Cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. .500 = 7814 491 „Venituri din ajustări „Ajustări pentru pentru deprecierea deprecierea creanţelor activelor circulante” clienţi” Distinct se vor contabiliza deprecierile de valoare privind creanţele bugetare. 71 . .658 „Alte cheltuieli operaţionale” = 4687 „Sume acordate din fondul de rulment” 6. bugetul asigurărilor sociale de stat.creditori ai bugetelor.Împrumuturi acordate pentru înfiinţarea de instituţii subordonate. potrivit dispoziţiilor legale.cote defalcate din impozit. . CUVINTE CHEIE . rău platnici sau aflaţi în litigiu. folosind aceeaşi metodologie. Se consideră următoarea situaţie: creanţe incerte pentru suma nerecuperată de la client 4118 = 4111 1.500 654 „Clienţi incerţi” „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” anularea deprecierii de valoare consecinţă a trecerii creanţei pe cheltuieli 1. . Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor Pierderile de valoare reversibile pentru creanţe se stabilesc la sfârşitul exerciţiului bugetar când se compară valoarea contabilă mai mare cu valoarea actuală – realizabilă netă de la inventar mai mică.furnizori.

b) 465 = 7xx. b) 441 = 524. c) 523 = 440. a unei instituţii finanţate integral din venituri proprii. Răspuns: c) 72 . local) din anii precedenţi necesită înregistrarea următoare: a) 7xx = 46x. Răspuns: a) 6) Sumele virate de sectoarele municipiului Bucureşti reprezentând veniturile bugetului propriu al capitalei. c) 5151 = % Răspuns: a) 5152 765 2) Stingerea creanţelor bugetelor prin încasarea în numerar implică articolul contabil: a) 5211 = 46x. local) ce urmează a se restitui contribuabililor implică articolul contabil: a) 5311 = 467x. în subordinea sa. Răspuns: c) 5) Acordarea de către un ordonator principal de credite al bugetului de stat – minister. b) 5311 = 46x. c) 117 = 46x. în contul bugetului propriu al acesteia implică articolul contabil: a) 440 = 523. c) 4671 = 528. presupune articolul contabil de mai jos: a) 4681 = 7701. la primirea fondurilor înregistrează : a) % = 5152 5151 665 b) 5152 = 458. b) 121 = 46x. c) 463 = 7xx. de împrumuturi pe termen scurt pentru înfiinţarea. Răspuns: b) 7) Înregistrarea creanţelor bugetului de stat pentru veniturile stabilite prin declaraţie fiscală sau decizie emisă de organul fiscal implică articolul contabil: a) 464 = 7xx. c) 770 = 46x. Răspuns: b) 3) Sumele încasate în contul de disponibil al bugetelor (de stat. c) 5741 = 467x. anularea sau prescripţia creanţelor bugetelor (de stat. Răspuns : b) 4) Scutirea. b) 5196 = 7702. b) 52x = 467x .ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1) Instituţiile publice ce beneficiază de fonduri externe pentru înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar între cursul băncii comerciale şi cursul Băncii Centrale Europene.

Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. . inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice. etc. veţi putea: să definiţi şi să evaluaţi elementele de trezorerie. instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise. cheltuieli şi disponibilităţi. . să contabilizaţi disponibilităţile din operaţiuni ce privesc fondurile cu destinaţie specială. . să identificaţi conturile utilizate în operaţiunile specifice trezoreriei. finanţate integral din venituri proprii. încasările şi plăţile prin conturi la bănci. 73 .împrumuturi pe termen scurt. asigurând reflectarea existenţei şi mişcării titlurilor de plasament. în lei şi valută.mijloace băneşti ale bugetelor.numerarul din casierie şi alte valori. OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol. contabilitatea mijloacelor băneşti în numerar şi a altor valori. Delimitări şi structuri privind trezoreria Instituţiile publice au nevoie de trezorerie pentru a-şi conduce activitatea şi aşi achita obligaţiile. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi al asigurării unei discipline bugetare ferme. instituţiile publice indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare.disponibilităţile băneşti aflate în conturi curente la trezoreria statului şi la bănci. să contabilizaţi disponibilităţile instituţiilor publice şi a activităţilor finanţate din venituri proprii. cecurile şi efectele comerciale depuse spre încasare. materialul abordează contabilitatea operaţiilor privind trezoreria fără a se insista asupra elementelor deja tratate de contabilitatea generală cum ar fi contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt. cum sunt obligaţiunile emise şi răscumpărate. să delimitaţi şi să recunoaşteţi operaţiunile privind disponibilităţile bugetelor. etc. etc. În structura trezoreriei se cuprind următoarele: .mijloace băneşti din împrumuturi externe şi interne contractate sau garantate. . contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie. după o succintă prezentare şi evaluare a elementelor de trezorerie. a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului.disponibilităţi din fonduri speciale.acreditivele în lei şi valută şi avansurile de trezorerie.CAPITOLUL 7. .investiţiile financiare. potrivit bugetului aprobat. contabilitatea valorilor de încasat.1. CONTABILITATEA TREZORERIEI INSTITUŢIILOR PUBLICE INTRODUCERE Capitolul tratează problemele ce prezintă particularităţi specifice în contabilitatea instituţiilor publice referitoare la trezorerie: astfel. bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat în condiţiile legii. . Banca Naţională a României şi în casierie. viramentele interne. 7. Activitatea de trezorerie cuprinde toate operaţiunile privind încasările şi plăţile curente. în lei şi valută. în condiţii de siguranţă. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri. În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget. venituri proprii. .

cantine de elevi şi studenţi) reflectate în conturi speciale de disponibil din venituri proprii. Prin intermediul conturilor de la trezoreria statului şi bănci se evidenţiază valorile de încasat cum sunt cecurile şi efectele comerciale primite de la clienţi. Se disting. disponibilităţile din fonduri cu destinaţie specială. Viramentele interne reflectă operaţiunile de transferuri de disponibilităţi băneşti între conturile de la trezorerie statului şi casieria instituţiei publice. interne şi externe garantate de stat 515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile 5151 Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile 5152 Disponibil în valută din fonduri externe nerambursabile 74 . De asemenea. interne şi externe contractate de stat 514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat 5141 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de stat 5142 Disponibil în valută din împr. investiţiile financiare constau în obligaţiuni emise de către stat/unităţile administrativ-teritoriale – primării în vederea asigurării surselor de finanţare. respectiv fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. etc.La instituţiile publice. muzee. ponderea acestora în totalul decontărilor instituţiei fiind redusă. Entităţile publice pot desfăşura şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii (precum activităţile din instituţii de spectacole. acestea fiind răscumpărate înainte de scadenţă şi anulate. interne şi externe contractate de stat 5132 Disponibil în valută din împr. Acreditivele reprezintă disponibilităţile băneşti ale unei instituţii. se evidenţiază distinct disponibilul din veniturile fondurilor speciale – este vorba despre veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj. Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în casieria entităţii se ţine distinct în lei şi în valută. dobânzile şi împrumuturile pe termen scurt primite. Analiza şi funcţionarea conturilor de trezorerie Instituţiile publice folosesc pentru evidenţierea operaţiunilor de încasări şi plăţi conturile din clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale” structurată după cum urmează: 50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt 51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI LA BĂNCI 510 Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului 511 Valori de încasat 5112 Cecuri de încasat 512 Conturi la bănci 5121 Conturi la bănci în lei 5124 Conturi la bănci în valută 5125 Sume în curs de decontare 513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat 5131 Disponibil în lei din împr. disponibilităţile în lei şi valută. 7. ordonatorii de credite folosesc conturile de mijloace băneşti – disponibilităţi ale bugetelor. virate într-un cont distinct. Avansurile de trezorerie reprezintă sume puse la dispoziţia unor persoane împuternicite de instituţie.2. ca o structură bine definită în componenţa trezoreriei unei instituţii publice. la dispoziţia unui furnizor în vederea achitării obligaţiei instituţiei. în vederea efectuării de plăţi în favoarea acesteia. Pentru reflectarea în contabilitatea instituţiilor publice a veniturilor încasate potrivit legii.

150/2002 528 Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silită 529 Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete 5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat 5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local 5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor 53 CASA ŞI ALTE VALORI 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 75 .516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 5161 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 5162 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 517 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 5171 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 5172 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 518 Dobânzi 5186 Dobânzi de plătit 5187 Dobânzi de încasat 519 Împrumuturi pe termen scurt 5191 Împrumuturi pe termen scurt 5192 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadenţă 5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii 5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau activităţi finanţate integral din venituri proprii 5196 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 5197 Sume primite din fondul de rulment 5198 Împrumuturi primite din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului 52 DISPONIBIL AL BUGETELOR 520 Disponibil al bugetului de stat 521 Disponibil al bugetului local 5211 Disponibil al bugetului local 5212 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent 522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local 5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local 5222 Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului local 523 Disponibil din cote defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea BL 524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei 525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat 5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat 5252 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent 5253 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi 526 Disponibil din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat 527 Disponibil din fondul de rezervă constituit cf. OUG nr.

asigurări sociale de stat). cum sunt cele de disponibil al bugetelor (local. Se remarcă şi prezenţa unor conturi bifuncţionale.532 Alte valori 5321 Timbre fiscale şi poştale 5322 Bilete de tratament şi odihnă 5323 Tichete şi bilete de călătorie 5324 Bonuri valorice pentru carburanţi auto 5326 Tichete de masă 5328 Alte valori 54 ACREDITIVE 541 Acreditive 5411 Acreditive în lei 5412 Acreditive în valută 542 Avansuri de trezorerie 55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 550 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială 551 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială 552 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit 553 Disponibil din taxe speciale 554 Disponibil din am. privată a statului 558 Disponibil din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile 56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI ACTIVITĂŢILOR FINANŢATE INTEGRAL SAU PARŢIAL DIN VENITURI PROPRII 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii 5601 Disponibil curent 5602 Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii 561 Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii 562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii 57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE 571 Disponibil din veniturile Fd. etc. activelor deţinute de serviciile publice de interes local 556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de locuinţe 557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în propr. disponibil al fondurilor speciale (fondul bugetului asigurărilor pentru şomaj.). împrumuturilor pe termen scurt. dobânzilor de plată şi contului de ajustare de valoare pentru deprecierea obligaţiunilor care au funcţie contabilă de pasiv. naţional unic de asigurări sociale de sănătate 5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 5712 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent 5713 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi 5714 Depozite din veniturile Fd naţional unic de asig sociale de sănătate 574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj 5741 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj 5742 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent 5743 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi 5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj 58 VIRAMENTE INTERNE 581 Viramente interne 59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE 595 Ajustări pierdere de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate Conturile de trezorerie sunt conturi de activ cu excepţia vărsămintelor de efectuat. 76 .

Investiţiile financiare pe termen scurt de natura obligaţiunilor emise şi răscumpărate de primării se evaluează la patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens: la intrarea în patrimoniu.chitanţa – document justificativ pentru încasarea în numerar în casieria instituţiei publice şi la efectuarea înregistrărilor (registrul de casă / contabilitate).3. .operaţiile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei. -la finele perioadei diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive. respectiv diminuată sau anulată. Evaluarea elementelor de trezorerie Evaluarea elementelor de trezorerie se referă la evaluarea investiţiilor financiare pe termen scurt respectiv a disponibilităţilor şi operaţiilor în valută. la sfârşitul exerciţiului bugetar. implică tratamentele contabile: . La ieşirea din instituţie a investiţiilor pe termen scurt. depozite pe termen scurt în valută.dispoziţia de plată-încasare către casierie – document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate a operaţiunilor privind achitarea avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare şi a diferenţei de plătit către titularul de avans. 77 . . sau la valoarea stabilită potrivit contractelor. . precum şi a încasării în numerar a diferenţelor rămase neachitate din avansurile de deplasare aprobate şi a altor sume. vărsăminte de efectuat pentru titluri. respectiv la ieşirea din patrimoniu. Evaluarea disponibilităţilor şi a operaţiilor în valută. cu ocazia inventarierii. la cursul de schimb comunicat de BNR. 7. investiţiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare. 7. instituţiile publice utilizează documente contabile de încasări şi plăţi cu şi fără numerar. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar se efectuează direct prin mişcarea sumelor de bani în baza următoarelor documente: .împuternicirea. În baza registrului de casă se stabileşte soldul de casă la sfârşitul fiecărei zile. Pentru deprecierea investiţiilor pe termen scurt. delegarea – document justificativ prin care se autorizează o persoană încadrată în aceeaşi unitate sau membră a familiei pentru a încasa drepturile băneşti de la casieria unităţii când titularul nu se poate prezenta personal. etc. şi se debitează cu stingerea acestor datorii.registrul de casă în lei sau valută – document de evidenţă operativă ce serveşte ca document centralizator de înregistrare a încasărilor şi plăţilor efectuate prin casieria unităţii în baza actelor justificative. Documente contabile În vederea efectuării operaţiunilor specifice contabilităţii trezoreriei – încasări şi plăţi. în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit. după caz. comunicat de BNR. La intrarea în patrimoniul instituţiei investiţiile financiare se evaluează la costul de achiziţie. se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar. eventualele ajustări pentru pierderea de valoare se anulează. dacă se constată că valoarea contabilă o devansează pe cea realizabilă netă – de inventar se constituie o ajustare ce poate fi ulterior majorată. conform reglementărilor legale.4. la bilanţ şi. valabil pentru această dată.Conturile de activ se debitează cu încasările efectuate sau cu titlurile emise şi se creditează cu plăţile efectuate sau cu anularea titlurilor. cu ocazia inventarierii. La bilanţ. Conturile de pasiv se creditează în momentul contractării datoriei – cu împrumuturile contractate. dobânzile de plată. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile existente sau titlurile deţinute în cadrul instituţiei publice.

prin care trăgătorul dă ordin trasului să achite o sumă de bani unei terţe persoane. disponibilităţile din împrumuturi şi. contractate. fără mişcarea efectivă a banilor. dar şi în funcţie de condiţiile obţinerii acestora – garantate. dată de emitent unei bănci de a pune la dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani la o anumită dată. 7. Pentru organizarea contabilităţii mijloacelor şi operaţiilor băneşti prin conturile de la trezoreria statului sau bănci o importanţă deosebită prezintă circularea şi conţinutul extraselor de cont. 516 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe 78 . Contabilitatea încasărilor şi plăţilor efectuate prin conturi la trezoreria statului şi la bănci Conturile la trezoreria statului şi la bănci evidenţiate de grupa 51 grupează disponibilităţile din împrumuturi pe termen scurt primite de la trezoreria statului. numite beneficiar. Se pot menţiona în această categorie: . a) Împrumuturile pe termen scurt primite de instituţiile publice de la trezoreria statului se concretizează în sume la nivelul contului 510 „Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului”.5. Cecul prezentat este plătit numai la vedere (depunere de către beneficiar). cu disponibilităţi corespunzătoare în aceste conturi. valorile de încasat.1. 514 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de stat”. Contabilitatea trezoreriei 7.ordinul de plată – este o dispoziţie necondiţionată. primite din disp contului curent general nerambursate la al trezoreriei statului” scadenţă” b) Disponibilităţile din împrumuturi de care beneficiază instituţiile publice necesare desfăşurării activităţii acestora se delimitează în disponibilităţi provenite de la împrumuturi diferenţiate pe tipuri de contractanţi – buget de stat.Operaţiunile de încasări şi plăţi fără numerar constau în decontarea drepturilor băneşti prin folosirea unor instrumente de plată. Evidenţa contabilă este asigurată de conturile 513 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat”.cecul – instrument de plată folosit de titularii de conturi bancare. împreună cu documentele justificative ale operaţiilor din aceste conturi. fixe” din cont curent general al trezoreriei statului” obligaţie de plată privind dobânda aferentă împrumutului 666 = 5186 „Cheltuieli cu dobânzile „Dobânzi de plătit” dacă la scadenţă nu se rambursează împrumutul = 5192 5198 „Împrumuturi pe TS „Împr. respectiv împrumuturile primite. buget local. cont de activ ce implică operaţiile generice următoare: primirea împrumutului în baza contractului de credit = 5198 510 „Împrumuturi primite „Disponibil din din disponibilităţile împrumuturi din contul contului curent general curent general al al trezoreriei statului” trezoreriei statului” plăţi efectuate către furnizorii de active fixe 404 = 510 „Furnizori de active „Disponibil din împr. încasările şi plăţile prin conturile la bănci în lei şi valută. anexate. .5.

contractate de autorităţile administraţiei publice locale”.000 232 „Avansuri acordate „Disponibil din împr.000 „Disponibil în lei din „Împr. 517 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale”. dobândă 10%.000 232 „Avansuri acordate pentru active fixe corporale” plată dobândă la scadenţa finală fără achitarea împrumutului = 770. numai în scopul pentru care a fost acordate. alocat instituţiilor publice de către instituţiile finanţatoare externe se utilizează pentru finanţarea unor programe stabilite prin acorduri. contractate de pentru active fixe corporale” autorităţile locale” calcul dobândă neajunsă la scadenţă 25.02 75. primire împrumut 5161 = 1622 250. Se acordă antreprenorului de investiţii un avans de 75.000RON. interne şi împrumuturi interne şi externe contractate de externe contractate de administraţia publică autorităţile locale” locală” acordare avans antreprenorului de investiţii = 5161 75. reprezentând fonduri externe nerambursabile = 458 5151 „Sume de primit de la „Disponibil în lei din Agenţii/Autorităţi de fonduri externe nerambursabile” implementare” 79 .000 1682 „Finanţarea de la „Dobânzi aferente împr. Pentru a nu relua înregistrările generice ce sunt. model pentru toate celelalte.000 RON. în mare parte similare.000 666 = 1682 „Dobânzi aferente „Cheltuieli privind împr. pe trei ani.000 „Furnizori de active 516 fixe” „Disponibil din împrumuturi contractate de autorităţile locale” 75. Se consideră Consiliul Local X ce contractează un împrumut de 250.000 404 = % 175. se calculează dobânda datorată şi se recepţionează activul fix la finalizarea investiţiei. contractate de dobânzile” autorităţile locale” recepţie clădire în baza situaţiei de lucrări finale 212 = 404 250. bugetul local” contractate de autorităţile locale” c) Disponibilul din fonduri externe nerambursabile – cont 515. am considerat suficientă prezentarea doar a unei singure speţe. Înregistrările generice sunt următoarele: sume primite.000 „Construcţii” „Furnizori de active fixe” plată furnizor 250. în vederea realizării unei investiţii.

în lei din fonduri nerambursabile” fixe” sume rambursate din contul de disponibil din fonduri externe nerambursabile. reprezentând împrumuturi interne şi externe contractate/garantate de autorităţile administraţiei publice locale 162/163 = 5151 „Disponibil în lei din „Împrumuturi fonduri externe interne/externe nerambursabile” contractate/garantate de autorităţile locale” d) Acele instituţii publice ce nu dispun de suficiente mijloace băneşti pentru desfăşurarea normală a activităţii. reflectarea contabilă a acestor acţiuni implică operaţiile: împrumuturi primite de la bugetul de stat pentru înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii 560 = 5194 „Disponibil din venituri „Împr. proprii” înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii” credit contractat de Consiliul local X pentru realizarea unei investiţii 521 = 5196 „Disponibil al bugetului „Împrumuturi interne şi local” externe contractate de administraţiile locale” 80 . pot apela la împrumuturi pe termen scurt – cont 519.sume intrate în contul special de disponibil în valută al instituţiei ce beneficiază de fonduri externe nerambursabile 5152 = 774 „Disponibil în valută din „Finanţare din fd. Sunt situaţii în care bugetul de stat. din BS ptr. iar în debit restituirile de sume. fonduri nerambursabile” nerambursabile” dobânzi încasate aferente disponibilităţilor aflate în cont 5151 = 518 „Disponibil în lei din „Dobânzi” fonduri nerambursabile” diferenţe de curs valutar – favorabile rezultate la sfârşitul perioadei în urma lichidării creanţelor în valută 5151 = 765 „Disponibil în lei din „Venituri din diferenţe fonduri nerambursabile” de curs valutar” achitare furnizori de active fixe din disponibilul existent = 5151 404 „Furnizori de active „Disp. acordate sub forma unor linii de creditare. pentru realizarea de investiţii. reprezentând împrumuturile pe termen scurt. contractează de la instituţiile financiare credite – 5196 „Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale”. unităţile administrativ-teritoriale.” De asemenea. În creditul contului sunt reflectate sumele primite. respectiv local pot acorda credite instituţiilor din subordine în vederea înfiinţării de noi instituţii sau servicii publice de interes central/local sau pentru înfiinţarea unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare – 5194/5195 „Împrumuturi primite din bugetul de stat/local pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau activităţi finanţate integral din venituri proprii.

pe categoriile admise. se procedează la preluarea în contul de rezultat patrimonial al veniturilor încasate şi diminuarea disponibilităţilor bugetului.avansuri acordate furnizorilor pentru realizarea investiţiei 232 = 521 „Avansuri acordate ptr. etc.2. venituri din proprietate. după cum urmează: 7xx = 121. 463 = % 733 „Creanţe ale bugetului „Impozit pe salarii” de stat” 750 „Venituri din proprietate” încasarea creanţelor bugetare reprezentând venituri ale bugetului de stat potrivit declaraţiilor fiscale depuse de către persoanele fizice şi juridice 520 = 463 „Disponibil al bugetului „Creanţe ale bugetului de stat” de stat” încasări de sume reprezentând venituri ale bugetului de stat fără existenţa unui titlu de creanţă 520 = 7xx „Disponibil al BS” „Conturi de venituri” sume restituite contribuabililor încasate în plus 463 = 4671 „Creanţe ale bugetului „Creditori ai bugetului de stat” de stat” 4671 = 520 „Creditori ai bugetului „Disponibil al de stat” bugetului de stat” sume reprezentând valoarea contabilă a titlurilor de participare vândute. în vederea închiderii conturilor.5. Contabilitatea disponibilităţilor bugetelor Operaţiunile privind încasarea veniturilor de către ordonatorii de credite se reflectă în conturi specifice de disponibil. încasate în contul de disponibil 520 = 260 „Disponibil al bugetului „Titluri de participare” de stat” la sfârşitul perioadei. potrivit legii cu ajutorul conturilor din grupa 52 „Disponibil al bugetelor”după cum urmează: a) Pentru disponibilul bugetului de stat provenit din încasarea veniturilor la ordonatorii principali de credite se utilizează contul 520 „Disponibil al bugetului de stat“ astfel: sume reprezentând creanţe bugetare provenite din contribuţii la bugetul de stat datorate din impozitul pe salarii. „Disponibil al active fixe corporale” bugetului local” rambursare credit la scadenţă din surse bugetare 5196 = 7702 „Împrumuturi interne şi „Finanţarea de la externe contractate de bugetul local” autorităţile locale” 7.09 „Conturi de venituri” „Rezultatul patrimonial – bugetul de stat” 81 .

ulterior încasate prin contul de la trezorerie 464 = % „Creanţe ale bugetului 73 local” „Venituri fiscale” 75 „Venituri nefiscale” = 464 5211 „Disponibil al bugetului „Creanţe ale bugetului local” local” încasări de sume din rambursarea împrumuturilor pe termen lung acordate = 2675 5211 „Disponibil al bugetului „Împrumuturi acordate local” pe termen lung” sume reprezentând subvenţii primite din bugetul de stat 5211 = 7721 „Subvenţii de la „Disponibil al bugetului bugetul de stat” local” sume plătite contribuabililor. veniturile încasate pe structura clasificaţiei bugetare se concretizează în disponibil al bugetului local – cont 521 constituit din următoarele surse: sume reprezentând creanţe ale bugetului local detaliate pe structura clasificaţiei bugetare. din bugetul local = 5211 % „Disponibil al 2675 bugetului local” „Împrumuturi acordate” 4682 „Împrumuturi acordate potrivit legii din BL” sume primite din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă provenite din decalajele între venituri şi cheltuieli 5211 = 5197 „Disponibil al bugetului „Sume primite din local” fondul de rulment” împrumuturile primite din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului pentru acoperirea golurilor temporare de casă provenite din decalaje între venituri şi cheltuieli.121. după utilizarea fondului de rulment 5211 = 5198 „Disponibil al bugetului „Împr.09 = 520 „Rezultatul patrimonial „Disponibil al – bugetul de stat” bugetului de stat” b) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. fie din încasare eronată. primite din contul local” general al trezoreriei” sume restituite pentru reîntregirea fondului de rulment la nivelul sumelor acordate din acesta în cursul anului 5197 = 5211 „Sume primite din „Disponibil al fondul de rulment” bugetului local” 82 . fie reprezentând dobânzi cuvenite acestora (în prealabil se efectuează articolul 464 = 4672) 4672 = 5211 „Creditori ai bugetului „Disponibil al local” bugetului local” împrumuturi acordate – pe termen scurt sau lung.

execuţiei bugetare din anul curent” bugetului local” excedentul bugetar are ca destinaţie constituirea fondului de rulment 121.01.02 „Rez. Evidenţa contabilă este asigurată de contul 5212 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent”. provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile curente. Înregistrările generice sunt următoarele: preluarea plăţilor şi cheltuielilor activităţii proprii cât şi a instituţiilor subordonate finanţate din bugetul local % = 5211 6xx „Disponibil al „Conturi de cheltuieli” bugetului local” 121. fie pentru constituirea de depozite. iar în credit utilizările din fondul de rulment.02 = 131 „Rez.La sfârşitul anului. unităţile administrativ-teritoriale stabilesc rezultatul execuţiei bugetului local în concordanţă cu normele în vigoare. patrimonial BL” „Fondul de rulment” concomitent se realizează transferul excedentului bugetar în contul de disponibil din fondul de rulment = 5212 5221 „Rezultatul execuţiei „Disponibil curent din bugetare din anul fondul de rulment al curent” bugetului local” Fondul de rulment constituit la finele exerciţiului bugetar se regăseşte în contul de fonduri 131 „Fond de rulment” şi corespunzător într-un cont de disponibil 5221 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” special constituit la nivelul consiliilor locale şi judeţene pentru reflectarea încasărilor şi plăţilor efectuate din fondul de rulment al bugetului local.02 = 6xx „Rez. reflectarea rezultatului execuţiei bugetare a anului curent – excedent = 5211 5212 „Disponibil al „Rez.02 „Conturi de venituri” „Rez. Disponibilităţile fondului de rulment sunt purtătoare de dobândă. după cum urmează: sume acordate în timpul anului pentru acoperirea golurilor temporare de casă din decalaje între veniturile şi cheltuielile curente 4687 = 5221 „Sume acordate din „Disponibil curent din fondul de rulment al fondul de rulment bugetului local” potrivit legii” 83 . patrimonial BL” închiderea conturilor de cheltuieli ale bugetului local 121.patrimonial IP finanţate integral din BL închiderea conturilor de venituri ale bugetului local 7xx = 121. Ulterior constituirii fondului de rulment contul de disponibil înregistrează în debit încasări de dobânzi. patrimonial BL” „Conturi de cheltuieli” la sfârşitul anului. se păstrează într-un cont distinct şi pot fi utilizate pentru acoperirea golurilor de casă temporare în cursul anului bugetar. fie pentru achitarea furnizorilor. cont bifuncţional care evidenţiază în debit excedentul execuţiei curente iar în credit deficitul. respectiv sume provenind din cele anterior acordate pentru acoperirea golurilor de casă.

„Sume încasate pentru bugetul capitalei” bugetul capitalei” virarea sumei încasate la bugetul primăriei capitalei 441 524 „Sume încasate pentru „Disp. respectiv Casa Naţională de Pensii în a reflecta disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat provenite din veniturile încasate potrivit legii. bugetul capitalei” bugetul capitalei” în contabilitatea primăriei capitalei se primeşte suma transferată 5211 = 719 „Disponibil al bugetului „Alte venituri local” operaţionale” d) Contul 525 „Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat” este folosit de Casele de pensii judeţene şi.sume încasate în timpul anului reprezentând restituiri de sume acordate din fondul de rulment 5221 = 4687 „Disp. Operaţiunile derulate la nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat şi închiderea conturilor sunt redate mai jos: 84 . din venituri ptr. c) La nivelul consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se colectează sume din diverse venituri pentru bugetul local al Primăriei municipiului Bucureşti. din venituri ptr. respectiv anul precedent. alături de contul propriu-zis de disponibil şi evidenţierea rezultatul execuţiei bugetare al asigurărilor sociale de stat din anul curent (cont 5252 – bifuncţional). curent din fondul „Sume acordate din de rulment al BL” fondul de rulment” sume achitate furnizorilor de investiţii din fondul de rulment 404 = 5221 „Furnizori de active „Disp. Respectivele disponibilităţi sunt evidenţiate în contul 524 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei” care reflectă în debit veniturile încasate şi nevirate încă iar în credit transferurile către bugetul capitalei: venituri încasate de Consiliul Local Y pentru bugetul capitalei 524 = 441 „Disp. din fondul de fixe” rulment al BL” sume transferate din fondul de rulment pentru constituirea de depozite 581 = 5221 „Viramente interne” „Disp. din fondul de rulment al BL” şi concomitent = 581 5222 „Viramente interne” „Depozite constituite din fondul de rulment” evidenţiere şi încasare dobândă de către trezorerie ptr depozitele constituite 5187 = 766 „Dobânzi de încasat” „Venituri din dobânzi” = 5187 5222 „Depozite constituite din „Dobânzi de încasat” fondul de rulment” Retragerea depozitului implică transferul acestuia în contul de disponibil al fondului de rulment. pe structura clasificaţiei bugetare. Detalierea sa pe sintetice de gradul II asigură.

respectiv restituirea de către organul de executare silită. sociale de stat” asig. potrivit legii. sociale de stat” şi concomitent = 5251 4673 „Creditori ai bugetului „Disp. inclusiv TVA. „Titluri de participare” sociale de stat” încasări de sume în baza titlurilor de creanţe existente şi din subvenţii 5251 = % „Disponibil al bg 465 asigurărilor sociale de „Creanţe ale bugetului stat” asigurărilor sociale de stat” 7722 „Subvenţii de la alte bugete” sume încasate ce urmează a se restitui contribuabililor = 4673 5251 „Creditori ai bugetului „Disponibil al bugetului asig. sociale de stat” e) Pentru operaţiunile derulate la instituţiile publice în legătură cu procedura de executarea silită. sociale de stat” sume încasate din dobânzi aferente disponibilităţilor băneşti 5251 = 766 „Venituri din dobânzi” „Disponibil al bugetului asig. reflectarea disponibilităţilor din sumele încasate în acest sens implică utilizarea contului 528 „Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silită” după următoarea metodologie: taxa de participare la licitaţie depusă de ofertanţi la unităţile de trezorerie 528 = 4671 „Disponibil din sume „Creditori ai bugetului de stat” încasate în procedura de executare silită” după valorificarea bunurilor. al bugetului asig. sociale de stat” restituirea la cererea debitorului a sumelor plătite în plus = 4673 465 „Creditori ai bugetului „Creanţe ale bugetului asig. asig. sociale de stat” asig. încasare în contul de disponibil a sumelor din executare silită = 411 528 „Clienţi” „Disponibil din sume încasate în procedura de executare silită” virarea la bugetul de stat a TVA încasată 4481 = 528 „Alte datorii faţă de „Disponibil din sume buget” încasate în procedura de executare silită” contravaloarea taxei de participare la licitaţie a ofertanţilor ce nu s-au prezentat la licitaţie. a taxei de participare la licitaţie ofertanţilor declaraţi adjudecaţi 85 . sociale de stat” asig.încasare sume din vânzarea titlurilor de participare deţinute 5251 = 260 „Disponibil al bg.

spre exemplu – cont 5292. 553 „Disponibil din taxe speciale”. după caz = 7356 5211 „Taxe pentru utilizarea „Disponibil al bugetului bunurilor” local” 7. 551 „Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”. a) Reflectarea resurselor băneşti din fonduri speciale – spre exemplu cele pentru constituirea fondului de dezvoltare al spitalului. pentru creanţele bugetare încasate prin intermediul cardurilor se utilizează contul 5299. 556 „Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de locuinţe”. 557 „Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului”. disponibilităţile din fonduri cu destinaţie specială se delimitează în: 550 „Disponibil din fonduri cu destinaţie specială”. 554 „Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local”. Contabilitatea disponibilităţilor din fonduri cu destinaţie specială În acord cu reglementările în vigoare. 552 „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozite”. 555 „Disponibil al fondului de risc”. din sume încasate de stat” în executare silită” f) Contul 529 "Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete" la unităţile administrativ-teritoriale. asigură evidenţa sumelor încasate pentru bugetul local.5. Reflectarea operaţiunilor referitoare la înregistrarea în contabilitatea bugetelor locale a veniturilor realizate din taxa asupra camioanelor mai mari de 12 tone implică metodologia următoare: evidenţiere sume cuvenite bugetului local şi bugetului Consiliului judeţean 461 = 4481 „Debitori” „Alte datorii faţă de buget”/analitice distincte încasarea sumelor cuvenite bugetului local = 461 5292 „Debitori” „Disponibil din sume colectate pentru BL” stingerea datoriei către bugete 4481 = 5292 „Alte datorii faţă de „Disponibil din sume buget” colectate pentru BL” încasarea veniturilor bugetului local sau Consiliului judeţean.3. presupune: 550 = 1391 „Disponibil din fonduri „Fond de dezvoltare a cu destinaţie specială” spitalului” Utilizarea disponibilului şi implicit a fondului constituit implică operaţiile: achitare furnizori de active fixe 404 = 550 „Furnizori de active „Disponibil din fonduri fixe” cu destinaţie specială” contabilizare la sfârşitul perioadei a diminuării fondului cu valoarea cheltuielilor de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate 1391 = 6811 „Fondul de dezvoltare a „Cheltuieli operaţionale spitalului” cu amortizarea activelor fixe” 86 .4671 = 528 „Creditori ai bugetului „Disp.

alocaţii pentru şomaj ordonanţate.m.000 u. prin alocarea de la buget. alocaţii pentru copii. respectiv burse ale elevilor neridicate 581 = 5311 „Viramente interne” „Casa în lei” 552 = 581 „Viramente interne” „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit” 87 . burse şi pensii.000 „Furnizori-debitori” „Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială” c) Evidenţa sumelor primite de la alte instituţii publice sau de la agenţii economici în vederea efectuării unor operaţii speciale – garanţii depuse de agenţii economici pentru participarea la licitaţii. drepturi de personal.m. este asigurată de către contul 552 „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozite”. din care se acordă antreprenorului de investiţii un avans de 6. Operaţiunile generice sunt redate mai jos: garanţii depuse de agenţii economici în numerar . Soldul debitor reflectă disponibilităţile existente în cont la un moment dat.000 „Disponibil din alocaţii „Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie bugetare cu destinaţie specială” specială” acordare avans antreprenorului 409 = 551 6. dar neridicate în cursul anului de către persoanele beneficiare. ptr. ptr. care nu se restituite până la finele anului. inclusiv taxa de participare şi contravaloarea caietelor de sarcini. sau pentru păstrarea unor drepturi băneşti – drepturi băneşti ale persoanelor lipsite de libertate păstrate de penitenciare.b) Sumele încasate reprezentând alocaţii de la buget pentru cheltuieli cu destinaţie specială se reflectă în contul 551 „Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”care înregistrează în debit încasările iar în credit plăţile efectuate din cont.participare la licitaţii 581 = 5311 „Viramente interne” „Casa în lei” 552 = 581 „Disp.000 u. sume de mandat şi în depozit” virarea la sfârşitul anului în contul de depozite a drepturilor de personal. a sumei de 20. operaţiuni de mandat efectuate din sumele puse la dispoziţie de către agenţii economici. Se presupune primirea de către consiliul local X pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor. astfel: alocaţii bugetare încasate 551 = 773 20. sume de „Viramente interne” mandat şi în depozit” sume primite de la alte instituţii publice în vederea efectuării unor sume de mandat = 462 552 „Creditori” „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit” plăţi către furnizorii de materiale din contul de mandat 401 = 552 „Furnizori” „Disp.

respectiv administraţia pieţelor şi oboarelor. cazul activităţilor finanţate din venituri proprii – păşunat. 562 „Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii. 561 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii”. a) Se consideră o primărie ce a contractat un împrumut pe termen scurt pentru activitatea „Administraţia pieţelor şi a oboarelor” necesar pentru modernizarea pieţei centrale a oraşului.4. în cele ce urmează prin exemplificări. Contabilitatea disponibilităţilor instituţiilor publice şi activităţilor finanţate din venituri proprii Se impune distincţia între instituţiile finanţate integral din venituri proprii ce funcţionează ca instituţii publice autonome (servicii publice) cum este cazul Corpului Gardienilor Publici şi respectiv activităţile finanţate din venituri proprii – este cazul activităţilor din structura Consiliilor Locale precum păşunatul sau administraţia pieţelor sau oboarelor. instituţiile de cercetări etc. De asemenea.5. În acord cu delimitarea realizată şi conturile de disponibil se structurează astfel: 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii”.” Se va detalia.000 u.7. există activităţi ce pot fi finanţate parţial sau integral din venituri proprii cum ar fi activitatea de microproducţie desfăşurată la atelierele şcoală.000 „Casa în lei” „Venituri din activităţi diverse” 88 . cantinele de elevi şi studenţi. primire împrumut = 519 562 „Împrumuturi pe termen „Disp activităţi finanţate scurt” din venituri proprii” evidenţiere factură antreprenor 212 = 404 „Construcţii” „Furnizori de active fixe” achitarea facturii reprezentând contravaloarea lucrărilor de modernizare = 562 404 „Furnizori de active „Disp activităţi finanţate fixe” din venituri proprii” încasare taxe piaţă în primele trei luni în numerar şi depunere la trezorerie 581 = 5311 „Viramente interne” „Casa în lei” = 581 562 „Viramente interne” „Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii” calcul dobândă de plată 666 = 5186 „Cheltuieli privind „Dobânzi de plătit” dobânzile” rambursare prima rată a împrumutului 519 = 562 „Împrumuturi pe termen „Disponibil al scurt” activităţilor finanţate din venituri proprii” b) Se evidenţiază la Consiliul Local X următoarele operaţiuni privind activitatea – păşunat: se încasează în numerar la casierie taxa de păşunat în sumă de 15. 5311 = 708 15.m.

000 „Disp activităţi finanţate „Viramente interne” din venituri proprii” se achiziţionează îngrăşăminte chimice conform facturii fiscale 302 = 401 2. Pentru disponibilul din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate înregistrările generice sunt următoarele: o în derularea activităţii curente înregistrarea creanţelor bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe baza titlurilor de creanţă = % 4665 7453 „Creanţe ale bugetului „Contrib angajatori ptr asig Fondului naţional unic sociale de sănătate” de asigurări sociale de 7463 sănătate” „Contrib asiguraţilor ptr asig sociale de sănătate” încasarea veniturilor bugetului prin intermediul trezoreriilor 5711 = 4665 „Disp venituri curente „Creanţe ale bg Fondului naţional unic de asigurări ale Fondului naţional sociale de sănătate” unic de asig de sănătate” 89 .000 „Viramente interne” „Casa în lei” 562 = 581 15. vor reflecta disponibilităţile într-un cont special deschis la trezorerie. cont de rezultat al execuţiei bugetare curente (cont bifuncţional) cât şi al execuţiei bugetare din anii precedenţi şi cont de depozite.000 „Materiale consumabile” „Furnizori” se dau în consum îngrăşămintele integral 602 = 302 2. Contabilitatea disponibilului din veniturile fondurilor speciale Se cuprind în această structură conturile de disponibil din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate – 571 şi. şi în completare subvenţii primite de la buget. respectiv disponibilul din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj – 574. în completare. fiecare detaliate în conturi de disponibil din venituri curente. instituţii finanţate „Subvenţii de la din venituri proprii şi bugetul de stat” subvenţii” 7.5.5.se depune numerarul în contul de disponibil deschis la trezorerie 581 = 5311 15. instituţii finanţate din venituri proprii şi subvenţii” încasare sume.000 „Chelt cu materialele „Materiale consumabile” consumabile” Instituţiile publice ce beneficiază de finanţare dublă – venituri proprii. din venituri proprii 581 = 5311 „Viramente interne” „Casa în lei” 561 = 581 „Viramente interne” „Disp. după metodologia: încasări sume în numerar depuse la trezorerie. din subvenţii de la buget = 7721 561 „Disp.

ven curente Fond „Rez execuţie bugetară asig de sănătate” din anul curent” la începutul anului următor se transferă rezultatul patrimonial – excedent asupra rezultatului reportat = 117. „Disponibil din fondul OUG nr.05 „Rez patrimonial – bg „Rez reportat – bg Fond naţional unic de Fondului naţional unic de asig sociale de sănătate” asig sociale de sănătate” virarea de către casele de asigurări de sănătate la Casa Naţională se Asigurări de Sănătate a excedentului execuţiei bugetare din anul curent 481 = 5712 „Decontări între „Rezultatul execuţiei instituţii” bugetare din anul curent” virarea de către casele de asigurări de sănătate a fondului de rezervă la Casa Naţională se Asigurări de Sănătate 133 = 527 „Fond de rezervă cf.05 121.05 „Conturi de venituri” „Rez patrimonial – bg Fond naţional unic de asig sociale de sănătate” 121.5 = 5711 „Finanţarea din bg Fd „Disp venituri curente ale naţional unic de asig Fondului naţional unic de asigurări de sănătate” sociale de sănătate” preluarea soldului debitor al contului de disponibil în rezultatul execuţiei bugetare din anul curent = 5711 5712 „Disp.efectuare de plăţi din disponibilul încasat % = 5711 6xx „Disponibil din veniturile „Conturi de cheltuieli” curente ale Fondului 404 naţional unic de asigurări „Furnizori active fixe” de sănătate” închidere conturi de venituri şi cheltuieli la finele anului 7xx = 121. 150/2002” de rezervă” o la nivelul Casei Naţionale se Asigurări de Sănătate preluarea de către CNAS a excedentului execuţiei bugetare din anul curent înregistrat de casele de asigurări de sănătate 5712 = 481 „Rez execuţie bugetară „Decontări între din anul curent” instituţii” sau. acoperirea de către CNAS a deficitului execuţiei bugetare curente înregistrat de casele de asigurări de sănătate 481 = 5712 „Decontări între „Rez execuţie bugetară instituţii” din anul curent” 90 .05 = 6xx „Rez patrimonial – bg „Conturi de cheltuieli” Fond naţional unic de asig sociale de sănătate” închidere cont de finanţare la nivelul plăţilor nete de casă 770.

. .trezorerie. . Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie Pentru ajustarea deprecierii obligaţiunilor emise şi răscumpărate se utilizează contul 595 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate” care evidenţiază pe credit constituirea sau majorarea ajustărilor iar pe debit diminuarea. . „Rezultatul reportat – OUG nr.Disponibilităţi din împrumuturi.Disponibil din venituri curente. 150/2002” bugetul FNASS ” 7. .fonduri externe nerambursabile. c) la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierderea de valoare Răspuns: c) 91 . după cum urmează: constituire ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor.pierderea de „Cheltuieli financiare valoare a obligaţiunilor” pierdere de valoare” anulare ajustare rămasă fără obiect în exerciţiul următor = 786 595 „Venituri financiare din „Ajustări . în baza procesului verbal de inventariere = 595 686 „Ajustări .Mijloace băneşti ale bugetelor. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1) Evaluarea la bilanţ a investiţiilor pe termen scurt se realizează la: a) la cost de achiziţie. .Disponibil al bugetului de stat.6.transferul excedentului execuţiei bugetare curente în rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi.disponibil al bugetului local.5. 150/2002” 133 = 117. fie 5713 = 5712 „Rezultatul execuţiei „Rezultatul execuţiei bugetare precedente” bugetare din anul curent” acoperirea deficitului din disponibilităţile fondului de rezervă 5713 = 527 „Rezultatul execuţiei „Disponibil din fondul de bugetare din anii rezervă precedenţi” cf.sume de mandat şi sume în depozit. OUG nr. respectiv anularea respectivelor structuri.disponibil din împrumuturi. TEME DE REFLECŢIE .Disponibil din fonduri speciale. .pierderea de valoare a obligaţiunilor” ajustări” CUVINTE CHEIE . b) la valoarea de inventar.05 „Fond de rezervă cf. .

încasările de sume în baza titlurilor de creanţe existente presupune articolul contabil următor: a) 5251 = 770. b) 162 = 5151. Răspuns: c) 4) Împrumuturile acordate – pe termen scurt sau lung. c) 5211 = 2675. Răspuns: b) 3) La nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat. Răspuns: b) 7) Constituirea fondului de dezvoltare al spitalului presupune articolul contabil: a) 551 = 1391. Răspuns: a) 5) Sumele primite de la alte instituţii publice în vederea efectuării unor sume de mandat implică articolul contabil următor: a) 552 = 462. c) 562 = 770. din bugetul local implică articolul contabil următor: a) % = 5211 2675 4682 b) 5211 = 5198. b) 562 = 519. b) 401 = 552.2) Sumele rambursate din contul de disponibil din fonduri externe nerambursabile. b) 552 = 1391. c) 552 = 5311. c) 5251 = 465. reprezentând împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale necesită articolul contabil de mai jos: a) 5151 = 458. b) 5251 = 772. c) 5151 = 765. Răspuns: a) 6) Contractarea de împrumuturi pe termen scurt pentru finanţarea de activităţi din venituri proprii implică operaţia: a) 560 = 519. Răspuns: c) 92 . c) 550 = 1391.

cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate. cheltuielile de personal se recunosc în perioada în care munca a fost prestată.CAPITOLUL 8. 93 .1. să cunoaşteţi fazele efectuării cheltuielilor. cheltuielile cu transferurile între unităţi. sub forma amortizării. În delimitarea cheltuielilor se impune distincţia între cheltuielile bugetare şi cele publice. 8. cheltuielile de capital se recunosc lunar. mai puţin în cazul obiectelor de inventar pentru care cheltuiala se recunoaşte la scoaterea acestora din folosinţă. Delimitări şi structuri privind cheltuielile instituţiilor publice. acordându-se importanţa cuvenită şi operaţiunilor contabile specifice cheltuielilor şi veniturilor. pe durata de viaţă utilă a activelor fixe. pentru servicii. începând cu definirea. astfel legislaţia românească în vigoare. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR 8. prin OMFP nr. să contabilizaţi principalele opeaţii privind cheltuielile şi veniturile. OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol.1. cheltuielile cu dobânzile se recunosc în perioada în care sunt datorate şi nu atunci când sunt plătite. continuând mai apoi cu o prezentare a principalelor momente în care sunt ocazionate cheltuielile şi se crează veniturile.” Recunoaşterea cheltuielilor respectă convenţia contabilităţii de angajamente care consideră că efectele evenimentelor şi tranzacţiilor sunt considerate atunci când acestea se produc şi nu pe măsura încasării sau plăţii numerarului. să delimitaţi cheltuielile bugetare de cheltuielile publice. fie ele curente sau de capital. cheltuielile se recunosc la transferul dreptului de proprietate.1. pentru consumul propriu cheltuiala se înregistrează când are loc producţia. veţi putea: să definiţi veniturile şi cheltuielile. se recunosc numai la beneficiarii finali ai fondurilor. 1917/2005 admite următoarele momente de recunoaştere privind cheltuielile: pentru bunurile achiziţionate. altele decât cele legate de distribuirile către proprietari. cheltuiala se recunoaşte când serviciile au fost prestate şi lucrările executate. respectiv delimitarea strucutrilor mai sus menţionate. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR LA INSTITUŢIILE PUBLICE INTRODUCERE Capitolul abordează problematica cheltuielilor şi veniturilor la o instituţie publică. fazele efectuării cheltuielilor Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” cheltuielile reprezintă „descreşteri ale beneficiilor economice sau ale potenţialului de servicii în timpul perioadei de raportare sub formă de ieşiri sau de consum de active sau apariţii de datorii care au ca rezultat descreşteri în activele nete/capitaluri proprii.

Astfel, dacă cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă de la bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituţiilor publice (aparat se stat, instituţiile social-culturale, armată, ordine internă şi siguranţă naţională, etc.) care se acoperă fie de la buget (pe plan central sau local), fie din bugetele proprii ale instituţiilor, pe seama veniturilor obţinute de acestea şi lăsate la dispoziţia lor potrivit legii. Necesitatea cunoaşterii structurii cheltuielilor publice derivă din faptul că aceasta ilustrează modul în care sunt orientate resursele băneşti spre anumite destinaţii. De aici şi cele două modalităţi de clasificare a cheltuielilor: după natura activităţii şi respectiv după destinaţie. După natura şi efectul lor cheltuielile se grupează în cheltuieli curente (de funcţionare) şi cheltuieli de capital (cu caracter de investiţie), pentru ca după destinaţie cheltuielile să se identifice pe domeniile, ramurile şi sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare publice. Potrivit celor două criterii mai sus menţionate în situaţiile financiare ale unei instituţii publice cheltuielile se structurează în: a) cheltuieli operaţionale; b) cheltuieli financiare; c) cheltuieli extraordinare. Cheltuielile operaţionale cuprind: cheltuieli privind stocurile; cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi; cheltuieli cu alte lucrări şi servicii executate de terţi; cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; cheltuieli cu personalul; alte cheltuieli finanţate de la buget (se referă la cheltuielile efectuate din resurse bugetare provenite din subvenţii de la buget, transferuri consolidabile şi neconsolidabile, etc.), respectiv alte cheltuieli operaţionale (cheltuieli legate de cedarea sau dezmembrarea activelor fixe amortizabile, pierderi din creanţe şi debitori diverşi, alte cheltuieli operaţionale). Cheltuielile financiare ale instituţiei publice se referă la: pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli cu diferenţele de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate, dobânzi de transferat Comunităţii Europene în cadrul programelor SAPARD, PHARE, etc. Cheltuielile extraordinare sunt acele cheltuieli ce apar la instituţiile publice urmare a fenomenelor naturale generând pierderi pe care instituţia nu le-a prevăzut precum şi cheltuielile legate de valoarea neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de expirarea duratei lor de viaţă economică. Efectuarea propriu-zisă a cheltuielilor necesită parcurgerea următoarelor faze: - angajarea cheltuielilor reprezintă decizia care generează obligaţia unei instituţii publice de a plăti o sumă către furnizorii diferitelor bunuri şi servicii, fiind faza cea mai importantă a execuţiei bugetare, de care depinde încadrarea în limitele creditelor aprobate în buget. Angajarea cheltuielilor îmbracă două forme, şi anume: angajament bugetar – actul prin care o autoritate competentă afectează fonduri publice unei destinaţii, în limita creditelor aprobate, şi, respectiv angajament legal – actul juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice. Angajamentul bugetar precede angajamentul legal, iar valoarea angajamentelor legale nu poate depăşi valoarea angajamentelor bugetare. - lichidarea cheltuielilor este faza în care se verifică existenţa angajamentelor şi realitatea sumei datorate, se constată şi se recepţionează furnizarea bunurilor şi/sau serviciilor contractate (angajate anterior), se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, în baza documentelor justificative ale operaţiei; - ordonanţarea cheltuielilor este faza prin care se confirmă că operaţia a avut loc şi plata poate fi realizată; este momentul în care instituţia întocmeşte un ordin de plată al sumei datorate în favoarea terţului furnizor;

94

- plata cheltuielilor implică achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate. De remarcat că atât angajarea cât şi lichidarea se efectuează numai cu acordarea vizei de control financiar preventiv propriu, după cum operaţiunile specifice primelor trei faze sunt de competenţa ordonatorului de credite, se efectuează în cadrul instituţiei publice, pentru ca cea de-a patra fază să se realizeze prin trezoreria statului, fiind urmărită în contabilitatea execuţiei instituţiei. 8.1.2. Analiza şi funcţionarea conturilor de cheltuieli Evidenţa contabilă a cheltuielilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. Principalele grupe de cheltuieli sunt: 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601 Cheltuieli cu materiile prime 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022 Cheltuieli privind combustibilul 6023 Cheltuieli cu materialele pentru ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat 6026 Cheltuieli privind furajele 6027 Cheltuieli privind hrana 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile 6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 606 Cheltuieli privind animalele şi păsările 607 Cheltuieli privind ambalajele 608 Cheltuieli privind ambalajele 609 Cheltuieli cu alte stocuri 61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 610 Cheltuieli privind energia şi apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612 Cheltuieli cu chiriile 613 Cheltuieli cu primele de asigurare 614 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferuri 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 624 Cheltuieli cu transporturi de bunuri şi de personal 6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri 6242 Cheltuieli cu transportul de personal 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627 Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate 628 Alte cheltuieli cu servicii executate de terţi 629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale 63 CHELT. CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL 641 Cheltuieli cu salariile personalului 642 Cheltuieli salariale în natură 645 Cheltuieli privind asigurările sociale 6451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale 6452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj 95

6453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 6454 Contrib. angajatorilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 65 ALTE CHELTUIELI DE OPERAŢIONALE 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 658 Alte cheltuieli operaţionale 66 CHELTUIELI FINANCIARE 663 Pierderi din creanţe imobilizate 664 Cheltuieli din investiţii financiare cedate 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobânzile 667 Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA 668 Dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat programului – PHARE, SAPARD, ISPA 669 Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri bancare) – PHARE, SAPARD, 67 ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET 670 Subvenţii 671 Transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice 672 Transferuri de capital între unităţi ale administraţiei publice 673 Transferuri interne 674 Transferuri în străinătate 676 Asigurări sociale 677 Ajutoare sociale 679 Alte cheltuieli 68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE 681 Chelt op. privind amortizări, provizioane şi ajustări pentru depreciere 6811 Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe 6812 Cheltuieli operaţionale privind provizioanele 6813 Cheltuieli op privind ajustările pentru deprecierea activelor fixe 6814 Chelt. op. privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile 6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile 6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile 686 Chelt financiare privind amortizări, provizioane şi ajustări de valoare 6863 Chelt financiare privind ajustări din pierderi valoare active financiare 6864 Chelt financiare privind ajustări pierderi de valoare active circulante 6868 Cheltuieli financiare privind am. prime rambursare obligaţiuni 689 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare 6891 Cheltuieli privind rezerva de stat 6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare 69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 690 Cheltuieli cu pierderi din calamităţi 691 Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe Conturile din clasa 6 asigură evidenţa sintetică a conturilor de cheltuieli – au funcţie contabilă de activ şi conţinut economic de utilizări (diminuări de resurse). La sfârşitul perioadei de gestiune (1 lună), aceste conturi nu prezintă sold fiind preluate în contul de rezultat patrimonial. Sunt conturi de procese nebilanţiere.

96

02 – arată bugetul finanţator. veniturile reprezintă sume realizate pe parcursul unui exerciţiu bugetar. Delimitări şi structuri privind veniturile instituţiilor publice În acord cu reglementările româneşti în vigoare.01. b) capitolul. respectiv în cazul de faţă „Salarii de bază”. avize de expediţie.1. Considerăm ca exemplu cheltuielile cu salariile la o primărie ce se vor înregistra în debitul contului 641. codul subcapitolului. chiar dacă acestea au fost încasate sau nu şi constau în impozite. CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI FINANŢĂRILOR 8. de terţi” 64 = 44 „Cheltuieli cu „Bugetul de stat.51 – Autorităţi publice şi acţiuni externe. aferente unei perioade de timp.2. respectiv „Cheltuieli de personal”. respectiv pe titluri. . taxe. c) sursa de finanţare a cheltuielilor. Contabilitatea cheltuielilor Principalele operaţii contabile privind cheltuielile se referă la: Ocazionarea cheltuielilor prin angajare. e) titlul. . bugetul personalul” local.641 – simbolul contului cheltuieli cu salariile. d) subcapitolul. codul capitolului. ce îmbracă două forme – cu şi fără echivalent. după caz. . 8. astfel: 121 = 6xx „Rezultat patrimonial ” „Conturi de cheltuieli” 8.. cu lucrări. h) paragraful. în situaţia în care nu există documente anterioare încasării pentru înregistrarea creanţei. g) alineatul. precum şi preţul bunurilor vândute şi serviciilor prestate. structura unui cont de cheltuieli va cuprinde: a) simbolul contului din planul de conturi.2. conform clasificaţiei funcţionale cheltuielile sunt dezvoltate pe capitole şi subcapitole.01.10.I.1. „Conturi de terţi ” servicii ex. conturi asimilate” Preluarea. facturi. f) articolul. în cazul de faţă bugetul local. venituri proprii şi subvenţii. la sfârşitul perioadei de gestiune a conturilor de cheltuieli în contul de rezultat patrimonial.I – reflectă titlul de cheltuieli conform clasificaţiei economice. titlul I. respectiv consum propriu astfel: 6xx = 4xx „Conturi de cheltuieli” „Conturi de terţi ” 6xx = 3xx „Conturi de cheltuieli” „Conturi de stocuri ” Plăţi.01 – reflectă alineatul din clasificaţia economică. alte documente legal întocmite sau în momentul încasării efective a acestora. Recunoaşterea veniturilor se realizează în baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanţă (declaraţia fiscală sau decizia emisă de organul fiscal).10. respectiv: bugetul de stat.Analitic.01 – reflectă articolul din clasificaţia economică şi anume „Cheltuieli cu salariile în bani”. .02. contribuţii şi alte sume de încasat potrivit legii. Astfel. 97 . articole şi alineate conform clasificaţiei economice.01 – Autorităţi executive. . bugetul asigurărilor sociale de stat etc.01 . .3. astfel: 61 = 4xx „Chelt. bugetele locale.51.

8. datoriilor şi creanţelor în valută. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale instituţiei. subvenţii.2.Pentru veniturile din activităţi economice momentul recunoaşterii este predarea bunurilor către cumpărători. Veniturile extraordinare se referă la despăgubirile din asigurări dar şi la veniturile obţinute de instituţie din valorificarea unor bunuri ale statului. moment care atestă transferul de proprietate către clienţi. Prin activităţi curente se înţeleg activităţile desfăşurate de o instituţie publică. profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice 98 . specifică instituţiilor publice. facturarea lucrărilor executate şi serviciilor prestate. c) venituri extraordinare. nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. livrarea lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. Pornind de la prevederile de mai sus. Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei şi care. Analiza şi funcţionarea conturilor de venituri Evidenţa contabilă a veniturilor se realizează prin conturile din clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”. decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. o constituie veniturile bugetelor denumite şi venituri bugetare – resurse ale bugetelor. alte venituri. în următoarele categorii: a) venituri operaţionale. mai degrabă. prin urmare.2. Principalele grupe sunt: 70 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE 701 Venituri din vânzarea produselor finite 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 705 Venituri din studii şi cercetări 706 Venituri din chirii 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 708 Venituri din activităţi diverse 709 Variaţia stocurilor 71 ALTE VENITURI OPERAŢIONALE 714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 719 Alte venituri operaţionale 72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE 721 Venituri din producţia de active fixe necorporale 722 Venituri din producţia de active fixe corporale 73 VENITURI FISCALE 730 Impozit pe venit. se are în vedere. venituri din producţia de active fixe. etc. diferenţe de curs valutar rezultate în urma reevaluării disponibilităţilor. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. O categorie distinctă. reprezentate de impozite şi taxe. Veniturile financiare provin din câştiguri din creanţe legate de participaţii. după natura lor. stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcţionare. natura elementului sau tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţie. Veniturile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare. Se adaugă acestei structuri veniturile din finanţări. Veniturile operaţionale ale unei instituţii publice provin din venituri economice. în contabilitatea instituţiilor publice româneşti veniturile se delimitează. precum şi veniturile din provizioane şi ajustări de valoare. venituri privind dobânzile. b) venituri financiare. transferuri. contribuţii de asigurări. venituri din alte activităţi operaţionale. pentru realizarea obiectului sau de activitate.

etc. ALOCAŢII BUGETARE CU DESTINAŢIE SPECIALĂ. SAPARD. persoane cu handicap neîncadrate 7459 Alte contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajatori 746 Contribuţiile asiguraţilor 7461 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale 7462 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj 7463 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate 7469 Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale 75 VENITURI NEFISCALE 750 Venituri din proprietate 751 Venituri din vânzări de bunuri şi servicii 7511 Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi 7512 Venituri din taxe administrative. SUBVENŢII. 736 Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale 7361 Taxe vamale şi alte taxe pe tranzacţiile internaţionale 739 Alte impozite şi taxe fiscale 74 VENITURI DIN CONTRIBUŢII DE ASIGURĂRI 745 Contribuţiile angajatorilor 7451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale 7452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj 7453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 7454 Contribuţii angajatori ptr accidente de muncă şi boli profesionale 7455 Vărsăminte persoane juridice.7301 Impozit pe profit 7302 Alte impozite pe venit. TRANSFERURI. profit şi câştiguri din capital 7321 Alte impozite pe venit. ISPA 769 Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri bancare – PHARE. ISPA 768 Alte venituri financiare – PHARE. sponsorizări) 76 VENITURI FINANCIARE 763 Venituri din creanţe imobilizate 764 Venituri din investiţii financiare cedate 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 766 Venituri din dobânzi 767 Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar – PHARE. profit şi câştiguri din capital 733 Impozit pe salarii 734 Impozite şi taxe pe proprietate 735 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii 7351 Taxa pe valoare adăugată 7352 Sume defalcate din TVA 7353 Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 7354 Accize 7355 Taxe pe servicii specifice 7356 Taxe pe utilizarea bunurilor. FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 99 . SAPARD. autorizarea utilizării bunurilor. eliberări de permise 7513 Amenzi. SAPARD. profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice 7311 Impozit pe venit 7312 Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 732 Alte impozite pe venit. ISPA) 77 FINANŢĂRI. penalităţi şi confiscări 7514 Diverse venituri 7515 Transferuri voluntare. altele decât subvenţiile (donaţii. ptr. profit şi câştiguri de la persoane juridice 731 Impozit pe venit.

paragrafe.3. La sfârşitul exerciţiului aceste conturi nu prezintă sold fiind preluate prin contul de rezultat al exerciţiului.07. subcapitole.02. . Contabilitatea veniturilor Principalele operaţii contabile privind veniturile sunt legate de : Incasări de venituri fiscale şi nefiscale.734 – simbolul contului de venituri.07.02 – arată simbolul paragrafului „Persoane juridice.02 . Dezvoltarea analitică este asigurată cu ajutorul Clasificaţiei indicatorilor privind bugetele pe capitole. Nu sunt conturi bilanţiere.” 8.02 – simbolul capitolului din clasificaţie „Impozite şi taxe pe proprietate”. Se consideră la consiliul local X. înregistrarea de venituri din impozitul pe clădiri de la persoanele juridice.770 Finanţarea de la buget 7701 Finanţarea de la bugetul de stat 7702 Finanţarea de la bugetele locale 7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat 7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj 7705 Finanţarea din bugetul Fd naţional unic de asig sociale de sănătate 771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale 772 Venituri din subvenţii 7721 Subvenţii de la bugetul de stat 7722 Subvenţii de la alte bugete 773 Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială 774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile 7741 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în bani 7742 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în natură 776 Fonduri cu destinaţie specială 778 Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile 779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE 781 Venituri din prov şi ajustări ptr depreciere privind activitatea operaţională 7812 Venituri din provizioane 7813 Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863 Venituri din ajustări ptr. pierderea de valoare a activelor circulante 79 VENITURI EXTRAORDINARE 790 Venituri din despăgubiri din asigurări 791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului Conturile de venituri sunt redate sintetic în contabilitate cu ajutorul clasei 7 – au funcţie contabilă de pasiv (excepţie făcând contul 709 ”Variaţia stocurilor”). . pierderea de valoare a activelor financiare 7864 Venituri din ajustări ptr.01.01 – semnifică simbolul subcapitolului „Impozit pe clădiri”. cu sau fără titluri de creanţă: 46x = % „Creanţe ale bugetelor” 7301 „Impozit pe profit” 733 „Impozit pe salarii” 100 .2. astfel: 734. în baza declaraţiilor. cu conţinut economic de surse. .

astfel: 7xx = 121 „Conturi de venituri” „Rezultat patrimonial ” CUVINTE CHEIE . c) 5211 = 7xx. .cheltuieli. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1) Conform clasificaţiei funcţionale. . cheltuielile se dezvoltă analitic în: a) capitole. Răspuns: c) 2) Dezvoltarea analitică a veniturilor se realizează pe: a) paragrafe şi capitole. fără echivalent implică articolul contabil: a) 61 = 4xx.venituri. profit. b) subcapitole. Răspuns: a) şi b). câştiguri din capital” Venituri din producţia de active fixe 231 = 722 „Active fixe corporale în „Venituri din producţia curs de execuţie” de active fixe corporale” Venituri din obţinerea de produse finite 345 = 709 „Produse finite” „Variaţia stocurilor” Venituri din vânzarea de produse finite 411 = % „Clienţi” 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 „TVA colectată” Preluarea. subcapitole şi paragrafe. Răspuns: a) 4) Plata cheltuielilor unei instituţii publice. la sfârşitul perioadei de gestiune a conturilor de venituri în contul de rezultat patrimonial. c) capitole şi subcapitole. c) 6xx = 5xx. . b) 463 = 709. c) capitole.Delimitarea veniturilor după natură.Fazele efectuării cheltuielilor. b) 64 = 44.732 „Alte impozite pe venit. b) capitole şi subcapitole. 52x „Disponibil ale bugetulor” = 101 . TEME DE REFLECŢIE .Contabilitatea finanţărilor. Răspuns: c) 3) Încasarea de venituri pentru care există titluri de creanţă implică operaţia: a) 463 = 7xx.

ca elemente de activ şi drepturile şi obligaţiile. 102 . etc. cu originea în limba latină. alte autorităţi publice. precum şi beneficiile sau pierderile obţinute ca urmare a investirii. 9. ca orice persoane juridice. LUCRĂRI PERIODICE DE SINTEZĂ CONTABILĂ INTRODUCERE Sunt prezentate în acest capitol componentele şi rolul situaţiilor financiare trimestriale şi anuale ale instituţiilor publice precum şi metodologia elaborării acestora. d) situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor.1. judecătoreşti. Situaţia patrimoniului aflat în administrarea statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale Ministerului Finanţelor Publice sau DGFP judeţene şi a municipiului Bucureşti. atât la finele trimestrului cât şi la sfârşitul exerciţiului bugetar. să identificaţi şi să detaliaţi componentele situaţiilor financiare. precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se asigură cu ajutorul situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. titulare de patrimoniu: posedă un ansamblu de bunuri corporale şi necorporale necesare desfăşurării activităţii lor social-economice. Bilanţul evidenţiază în etalon monetar echilibrul dintre bunurile economice şi sursele lor de finanţare. Situaţiile financiare la instituţiile publice – componenţă şi rol Sectorul public este foarte diversificat. organe legislative. f) contul de execuţie bugetară.1. Toate entităţile de drept public sunt. unde înseamnă balanţă cu două talere. instituţii autonome şi unităţile administrativ-teritoriale ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite depun. ale puterii executive centrale şi locale. fiind reprezentat de instituţiile prin care se asigură serviciile publice generale: organe ale puterii şi administraţiei de stat. b) contul de rezultat patrimonial. folosirii şi reproducţiei capitalului. Instituţiile publice şi persoanele juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite trimit un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale organului ierarhic superior la termenele stabilite de acesta. Bilanţul contabil este un document de sinteză. potrivit normelor şi la termenele stabilite. Bilanţul contabil Din punct de vedere etimologic cuvântul „bilanţ” provine din italianul „bilancio”.1. 9. bunuri din a căror utilizare şi gestionare rezultă drepturi şi obligaţii cu valoare economică. ca elemente de pasiv. în a căror componenţă se identifică: a) bilanţ. c) situaţia fluxurilor de trezorerie. veţi putea: să prezentaţi obiectivul situaţiilor financiare la institţiile publice. ce includ politici contabile şi note explicative.CAPITOLUL 9. e) anexe la situaţiile financiare. Ministerele. cu ajutorul căruia se prezintă bunurile economice. să prezentaţi structura şi conţinutul situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. OBIECTIVE OPERAŢIONALE După ce veţi parcurge acest capitol.

care îmbracă deja forma de bani. Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. animale. Capitaluri proprii Rezerve. DATORII Datorii necurente Datorii (peste un an) Împrumuturi pe termen lung Provizioane Total datorii necurente Datorii curente Datorii (sub un an) Împrumuturi pe termen scurt Împrumuturi pe termen lung ce trebuie plătite în exerciţiul curent Venituri în avans Provizioane Total datorii curente Total datorii Active nete/Capitaluri = Total active – Total datorii C. ACTIVE Active necurente Active fixe necorporale Instalaţii tehnice. mijloace de transport. plantaţii. către disponibilităţile băneşti. etc. de la cele mai puţin lichide. de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil. Cât priveşte ordinea de succesiune a poziţiilor de pasiv. cum sunt imobilizările necorporale. ea este in funcţie de gradul crescător al exigibilităţii. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.În bilanţ. Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete şi se determină ca diferenţă între active şi datorii. Normele româneşti actuale stabilesc următoarea structură a bilanţului contabil: A. de la datoriile pe termen lung – necurente. Terenuri şi clădiri Alte active nefinanciare Active financiare Creanţe (peste un an) Total active necurente Active curente Stocuri Creanţe (sub un an) Investiţii pe termen scurt Conturi la trezorerie şi bănci Cheltuieli în avans Total active curente Total active B. fonduri Rezultatul patrimonial Rezultatul reportat 103 . la cele mai mici de un an. mobilier. Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor evenimente trecute. în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea tuturor datoriilor. elementele de natura activelor sunt prezentate in funcţie de gradul crescător al lichidităţii.

respectiv excedent sau deficit patrimonial. câştigurile nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament. alte cheltuieli operaţionale. finanţări. extraordinară – şi în funcţie de natura rezultatelor. cheltuielile operaţionale cuprind în principal. diferenţele pozitive de curs valutar. Structura Contului de rezultat patrimonial este următoarea: Venituri operaţionale . precum şi pe total. Cheltuielile financiare cuprind: pierderile din creanţe legate de participaţii.venituri din impozite şi taxe. Veniturile financiare se diferenţiază pe următoarele elemente: venituri din participaţii sub forma dobânzilor cuvenite din creanţele imobilizate. respectiv cheltuielile din cedarea de active fixe corporale. cheltuielile sunt grupate pe feluri de activităţi – operaţională. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli.venituri din activităţi economice . indiferent dacă au fost încasate sau nu. fie alte pierderi. cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite de la terţi. alte venituri operaţionale etc. cheltuieli privind mărfurile. Categoria de venituri se diferenţiază pe feluri de activităţi – operaţională. respectiv venituri din despăgubiri de asigurări.9. sume de primit de la bugetul de stat în vederea acoperirii pierderilor fie din operaţiuni de schimb valutar. iar în cadrul lor. Astfel.alte venituri operaţionale Total venituri operaţionale 104 . cheltuieli cu impozitele. veniturile operaţionale sunt cele provenite din vânzările de produse. subvenţii şi transferuri. următoarele feluri de cheltuieli: cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile. pe elemente primare în raport de felul resurselor utilizate. În raport de natura lor. dobânzile de încasat pentru activele curente. alte venituri financiare etc. transferuri. indiferent dacă au fost plătite sau nu. cheltuielile privind dobânzile acordate şi alte cheltuieli financiare. cheltuieli nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament (diferenţa dintre preţul de vânzare mai mic şi preţul de cumpărare mai mare). Astfel. cheltuielile din diferenţele nefavorabile de curs valutar. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte. cheltuieli cu personalul. şi extraordinară –. taxele şi vărsămintele asimilate. alocaţii bugetare cu destinaţie specială .1. subvenţii. provizioanele şi ajustările de valoare) care nu implică o plată a acestora. venituri din impozite şi taxe.finanţări. alocaţii bugetare cu destinaţie specială. vânzările de mărfuri. transferuri. financiară. finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. contribuţii de asigurări. venituri din reluarea provizioanelor şi ajustărilor de valoare) care nu implică o încasare a acestora precum şi cheltuielile calculate (ex. subvenţii. Veniturile extraordinare cuprind venituri din valorificarea bunurilor proprietatea statului. Veniturile şi finanţările sunt prezentate după natura sau sursa lor. producţia de imobilizări. după natura sau destinaţia lor. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice. Cheltuielile extraordinare sunt generate de pierderile determinate de calamităţi şi alte evenimente similare. cheltuieli cu amortizările. De asemenea în structura contului de rezultat patrimonial se prezintă veniturile calculate (ex. cheltuieli cu amortizările şi provizioanele. ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent. Contul de rezultat patrimonial Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor. financiară.2. contribuţii de asigurări şi alte venituri ale bugetelor .

cheltuieli cu salariile şi contribuţiile aferente .3. 105 . Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi cedarea de active fixe şi alte investiţii. încasările în numerar din vânzarea de active fixe. se determină fluxurile de trezorerie ce intră sau ies . investiţie şi finanţare. operaţiile de numerar sunt grupate pe trei activităţi: operaţională. oferind o bază de evaluare a capacităţii instituţiei de a genera numerar şi nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective. Situaţia fluxurilor de trezorerie Situaţia fluxurilor de trezorerie stabileşte cerinţe privind prezentarea situaţiei fluxurilor de numerar şi informaţiile pe care trebuie să le conţină. Formula de principiu de calcul a acestui indicator este: venituri încasate – cheltuieli plătite. indicatorul-analiză calculat fiind fluxul net de trezorerie privind activitatea operaţională. rambursările în numerar ale împrumuturilor.subvenţii. precum şi din alte activităţi care nu sunt activităţi de finanţare sau de investiţie. inclusiv titlurile financiare imobilizate. În cadrul tabloului.Cheltuieli operaţionale . Pentru fiecare funcţie pornind de la analiza comparativă încasări şi plăţi. avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către părţi. Fluxurile provenite din activităţile operaţionale sunt generate de principala activitate producătoare de venituri ale instituţiei.alte cheltuieli operaţionale Total cheltuieli operaţionale Excedent (deficit) din activitatea operaţională Venituri financiare Cheltuieli financiare Excedent (deficit) din activitatea financiară Excedent (deficit) din activitatea curentă (excedent/deficit din activitatea operaţională +/excedent/deficit din activitatea financiară ) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Excedent/deficit din activitatea extraordinară Rezultatul patrimonial (excedent/deficit din activitatea curentă +/excedent/deficit din activitatea extraordinară) 9. care nu sunt incluse în echivalentele de numerar precum: plăţile în numerar pentru achiziţionarea de active fixe. şi echivalentele de trezorerie. Activităţile de finanţare vizează constituirea şi rambursarea resurselor de finanţare pe termen lung. încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. inclusiv titlurile financiare imobilizate.cheltuieli de capital. Fluxurile de trezorerie şi echivalente pot avea ca obiect: încasările în numerar din împrumuturile primite. Informaţiile privind fluxurile de trezorerie sunt folositoare utilizatorilor de situaţii financiare.cheltuieli privind stocurile .1. amortizări şi provizioane . transferuri .

1. b) influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile.Nota 3 – Situaţia creanţelor şi datoriilor .Nota 5 – Principii. Structura contului de execuţie este următoarea: 106 . Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la: a) structura capitalurilor proprii. politici şi metode contabile .Încasări . în structura în care a fost aprobat bugetul.Nota 1 – Active fixe .Plaţi Fluxuri de trezorerie – total Numerar la începutul perioadei Numerar la sfârşitul perioadei 9. creşterile şi diminuările din timpul anului. Principiile.Nota 4 – Venituri în avans .Nota 6 – Acţiuni şi obligaţiuni .Generic.1.Încasări . dimensiunea efectivă a activităţii economice şi sociale consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.Nota 9 – Alte informaţii 9. pentru a răspunde nevoilor de informare ale utilizatorilor de informaţii contabile. calculul şi înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile. 9. politicile şi. Contul de execuţie bugetară Caracteristica de bază a contului de execuţie este aceea că oglindeşte ceea ce s-a realizat.5.Nota 2 – Active circulante – stocuri . pentru fiecare element de capital.Plaţi Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare: . contul de execuţie prezintă gradul de îndeplinire a ceea ce instituţia şi-a propus şi cuprinde toate operaţiile efectuate de instituţie în anul bugetar în legătură cu încasările şi plăţile efectuate.Încasări . acestea sunt detaliate în note.6. care estimează mărimea indicatorilor.” Pe lângă informaţiile legate de structurile patrimoniale prezentate în bilanţ.Plaţi Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii: . structura fluxurilor de trezorerie se prezintă: Fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională: . Situaţia prezintă în detaliu. Anexe la situaţiile financiare Anexele sunt parte integrantă a situaţiilor financiare şi conţin: politici contabile şi note explicative.1.4. după cum urmează: . c) influenţele rezultate în urma reevaluării activelor. Dacă bugetul de venituri şi cheltuieli este un document previzional.Nota 8 – Exemple de calcul a principalilor indicatori economico-financiari .Nota 7 – Informaţii privind salariaţii . respectiv tratamentele contabile au fost tratate în cuprinsul Capitolului1„Organizarea contabilităţii la instituţiile publice.

veniturile încasate se regăsesc în contul 5211 „Disponibil al bugetului local la trezoreria statului” – rulaj debitor. lucrări executate şi servicii prestate. între veniturile şi cheltuielile din contul de execuţie al bugetului. Ministerul Finanţelor elaborează în fiecare an „Norme metodologice de încheiere a exerciţiului bugetar”. spre exemplu instituţia este o unitate administrativ-teritorială. iar în cazul în care unele dintre ele nu aparţin instituţiei. care aduc precizări suplimentare în legătură cu modalităţile şi termenele referitoare la executarea operaţiunilor şi evidenţierea lor în contabilitate. este necesar ca instituţiile publice să urmărească lichidarea imobilizărilor de fonduri în debitori.2. precum şi a plăţilor înregistrate în extrasele de cont. Întocmirea situaţiilor financiare se concretizează într-o serie de lucrări. urmată de redactarea propriu-zisă a documentelor de sinteză şi de o a doua categorie. sumele rămase neutilizate trebuie restituite ordonatorilor de credite. c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţi efectuate). dintre care o categorie cu caracter preliminar. se au în vedere următoarele reguli: . plăţi efectuate. Dacă. printre altele. respectiv. sumele încasate refac plăţile de casă sau sunt virate la buget. cheltuieli efective. drepturi constatate de realizat. . îl reprezintă situaţiile financiare. Metodologia elaborării situaţiilor financiare în vederea încheierii exerciţiului financiar Pentru instituţiile publice. 107 . Pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale.a) pentru venituri: prevederi bugetare iniţiale/definitive. astfel încât la sfârşitul anului să se reflecte în bunuri achiziţionate. verificarea zilnică a operaţiunilor de deschidere şi repartizare a creditelor bugetare. încasări realizate. angajamente bugetare. clienţi sau alte creanţe. în conformitate cu Legea Contabilităţii 82/1991 revizuită şi republicată. documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli. b) pentru cheltuieli: credite bugetare iniţiale/definitive. ce se constituie în îndeplinirea unor proceduri ulterioare. angajamente legale. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului. angajamente legale de plătit. corectarea erorilor în mod operativ. trebuie asigurate mai întâi înregistrarea în conturi a tuturor operaţiunilor economico-financiare aferente activităţii desfăşurate şi stabilirea rulajelor şi soldurilor. 9. Pentru a fi respectate aceste reguli. reconstituindu-se plăţile de casă. regularizarea operaţiilor privind diferenţele de inventar. iar cheltuielile plătite se preiau din rulajul creditor al contului 770 „Finanţare de la bugetul local”.nu se admit compensări între conturile care se înscriu în bilanţ şi. dacă provin din finanţarea bugetară a anilor precedenţi. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice trimestrial şi anual. Avansurile acordate pe baza contractelor încheiate cu furnizorii se regularizează în luna decembrie. ordonatorii de credite vor dispune măsuri privind angajarea fondurilor până la sfârşitul anului. delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. drepturi constatate. De asemenea. Astfel. Aceste măsuri presupun.posturile înscrise în bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. Raportările trimestriale nu presupun realizarea tuturor lucrărilor de închidere – vor lipsi cele privind inventarierea patrimoniului. în limita creditelor bugetare aprobate şi deschise şi numai pentru cheltuieli strict necesare funcţionării instituţiilor.

În cazul în care rămân drepturi neplătite. creanţele.753/2004. Înainte de balanţa de verificare definitivă în vederea corectei determinări a rezultatului exerciţiului se efectuează operaţiuni de delimitare în timp a veniturilor şi cheltuielilor: drepturile de personal se plătesc.Instituţiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat sau bugetele locale. Inventarierea are ca obiectiv constatarea faptică a existenţei cantitative şi calitative a elementelor de activ şi pasiv ale unei instituţii. Urmează inventarierea patrimoniului. 82/1991 şi care este reglementată de normele aprobate prin Ordinul 1. majorându-se cheltuielile. a cărei obligativitate este prevăzută în Legea nr. Pentru a pregăti informaţia necesară închiderii conturilor de bilanţ şi a celor de venituri şi cheltuieli se întocmeşte balanţa de verificare după inventariere. sume de la buget. datoriile şi lichidităţile în devize. ele se achită din fondurile prevăzute cu această destinaţie în anul următor. diferenţele constatate. a modului de executare a sarcinilor de către gestionari. putând fi considerată ea însăşi un inventar contabil. Rezultatele inventarierii şi modul lor de regularizare se consemnează într-un proces verbal de inventariere. denumită valoare de inventar. soldurile aflate în conturile colectoare aferente. precum şi stabilirea eventualelor diferenţe faţă de evidenţa scriptică. Relaţiile de control proprii balanţei sunt cele dintre debitul şi creditul conturilor. dacă prin acte normative sunt prevăzute operaţiuni financiare care se referă la bugetul public naţional. creanţele şi datoriile incerte şi în litigiu. după caz) pentru bunurile corporale şi compararea pe bază de registre sau documente justificative confirmate de terţi pentru cele nemateriale. în care se înscriu: perioada de gestiune inventariată. Odată această etapă încheiată. 108 . Evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se face la nivelul valorii actuale. prin conturi colectoare au obligaţia să verse la bugetul respectiv. soldul contului 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” rămas la IP finanţate integral din astfel de venituri se reportează. în conturi distincte. dacă în cursul anului s-au rezervat la bănci. Dintre acestea cea care oferă informaţia privind înregistrarea în conturi a tuturor documentelor justificative este aceea că totalul rulajului debitor sau creditor trebuie să fie egal cu totalul rulajului calculat în registrul jurnal general. pe capitole şi subcapitole ale clasificaţiei bugetare. din mijloace extrabugetare sau din fonduri speciale pentru procurarea de valută prin licitaţie. operaţiunile de închidere se vor efectua conform reglementărilor respective. măsurare. până la o dată limită stabilită de Ministerul Finanţelor prin norme metodologice anuale. cântărire. se întocmeşte balanţa de verificare înainte de inventarierea patrimoniului. persoanele care au făcut inventarierea. compensările efectuate. cu destinaţie prestabilită a disponibilităţilor la sfârşitul anului. Procedeele folosite sunt observarea directă (prin numărare. bunurile depreciate. iar partea neutilizată se restituie. care nu pot să apară cu sold în bilanţul de închidere. Balanţa pregăteşte datele de referinţă necesare comparării soldurilor din inventarul contabil cu cele din inventarul faptic. În contul 552 „Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit” nu se menţine sold decât în cazurile prevăzute expres prin norme. dintre evidenţa sintetică şi cea analitică. Ultimul stadiu pregătitor al redactării bilanţului îl constituie stabilirea rezultatului execuţiei bugetare. prin închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri. alte elemente specifice inventarierii. operaţiunile de mandat primite de la alte instituţii sau de la agenţi economici trebuie lichidate. după caz. instituţiile vor dispune până la finele exerciţiului restituirea disponibilităţilor nefolosite pentru reîntregirea plăţilor de casă.

denumită valoare de inventar. ordonatorii de credite reconstituie plăţile de casă. respectiv contul de execuţie – redă filmul evoluţiei financiare în decursul exerciţiului. procedurile acesteia referitoare la controlul intern. Situaţiile financiare anuale se supun verificării de către persoane autorizate în condiţiile stabilite de Ministerul de Finanţe. clară şi completă a patrimoniului. . . În pleiada de documente ce compun situaţiile financiare bilanţul – fotografie a ansamblului elementelor patrimoniale la un moment dat. atât la activ cât şi la pasiv şi a anexelor situaţiilor financiare. împreună se constituie în cel mai important instrument de analiză a activităţii instituţiei publice. dacă se respectă cu bună credinţă regulile de evaluare a patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile.bilanţ. În acest scop se întocmeşte un raport din care să rezulte: dacă registrele de contabilitate sunt ţinute în conformitate cu reglementările în vigoare. Răspuns: a). prin completarea formularului tipizat la toate rubricile pe care le cuprinde. 109 . Motivele certificării cu rezerve sau ale refuzului de certificare se menţionează în raport. . Răspuns : a) 2) Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere se face la nivelul valorii: a) actuale. conţinutul contului de rezultate/execuţie şi al celorlalte anexe cu înregistrările din conturi. în urma căreia se individualizează punctele tari şi slabe ale modului de conducere a acesteia.situaţia fluxurilor de trezorerie.inventariere. cu rulajele şi soldurile lor. bilanţul contabil se certifică fără rezerve. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute. TEME DE REFLECŢIE .Contul de excuţie bugetară. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1) Soldul contului 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” rămas la instituţiile publice finanţate integral din astfel de venituri la finele anului: a) se reportează.cont de rezultat patrimonial. Pe baza informaţiilor înregistrate în aceste lucrări premergătoare se procedează la întocmirea propriu-zisă a bilanţului contabil. În final. CUVINTE CHEIE .Inventarierea patrimoniului. sistemul său informaţional şi decizional. Pe baza concluziilor analizei se adoptă măsurile adecvate în vederea remedierii neajunsurilor constatate şi a promovării şi extinderii aspectelor pozitive. auditorul are obligaţia să urmărească modul de organizare a instituţiei. conform legii.Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice se regularizează la sfârşitul anului. b) de intrare. Controlul acestora se numeşte audit intern şi urmăreşte concordanţa dintre posturile de bilanţ.Situaţia fluxurilor de trezorerie la instituţiile publice. . Pentru a-şi putea îndeplini misiunea.excedent/deficit bugetar. În cadrul acestei acţiuni se stabileşte dacă situaţiile anuale exprimă. cu rezerve sau se refuză certificarea. în limita sumelor cu care au fost finanţate de la bugetul public naţional. imaginea fidelă. conform metodologiei Ministerului Finanţelor Publice. . . b) nu se reportează. Cu sumele regularizate.

2003 „Contabilitatea instituţiilor publice”. 2002 Legea finanţelor publice 500/2002. Câmpeanu E. Glăvan M. Morariu A. 1. Editura IRECSON. Neamţu E. 2000 „Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică”. Văcărel I.01. *** *** *** „Contabilitatea şi gestiunea instituţiilor publice”.. Greceanu-Cocoş V. 2002 „Contabilitatea instituţiilor publice comentată şi actualizată”.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice. Editura Mărgăritar. Editura Universitară. Pitulice C.. Bucureşti. Panaite I Ristea M. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. II . precum şi organizarea. Vol.. Bucureşti. publicat în MO nr. Ed. Anghelache G. 2004 „Finanţe buget”. 618 din 18 iulie 2006 . evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale. Bacău.. Gherasim I. Dumitru C. I . Vol. publicată în Monitorul Oficial nr. Bucureşti. 37/23. 2002 „Contabilitatea instituţiilor publice”. 2005 „Contabilitate financiară”. 2002 „Finanţe publice”.917/12. Moşteanu T. Şendroiu C. Chiţu Gisberto A. 273/2006 publicată în Monitorul Oficial al României nr.BIBLIOGRAFIE Chiţu Gisberto A. Tudorache S.2003 110 *** *** . 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea. Societatea Adevărul. Suciu Gh. Ionescu L. Greceanu-Cocoş V.... Editura Universitară. Editura Agora. Editura Economică. 1. Editura Fundaţia România de mâine. Societatea Adevărul.aIII-a. Cluj-Napoca.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de active şi de pasiv OMFP nr. Bucureşti. 2003 „Contabilitatea instituţiilor publice – după noul sistem contabil”.. Editura Dacia.. Bucureşti. Drehuţă E. lichidarea. 2001 „Contabilitatea instituţiilor publice”. 587/13.. Bucureşti. 2001 „Contabilitatea instituţiilor publice comentată şi actualizată”. Tudorache S. Tiron Tudor A..08. Ionescu L. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia Ordinul nr..12.. 2001 „Contabilitatea financiară a întreprinderii”. – coordonator Ristea M. Editura CECCAR.. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Partea I Ordinul nr... Editura Economică.02 Legea finanţelor publice locale nr. Bucureşti. ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. 2005 „Bugetul public şi contabilitatea unităţilor bugetare”. Voicu E.. Pitulice C.

109/05. privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli. 1. M. nr. procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. republicată.O.2005 111 .02. M.954/2005.*** *** HG nr. 1.176/27.12. nr.O. 264/2003.2004 Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice aprobată prin OMFP nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful