P. 1
Zodia Cancerului

Zodia Cancerului

|Views: 48|Likes:
Published by Dia Deac

More info:

Published by: Dia Deac on Jan 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/06/2013

pdf

text

original

Zodia Cancerului de Mihai Sadoveanu (autor canonic) roman traditional roman istoric Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea

Ducai-Voda" a aparut in anul 1929 si constituie culmea prozei sadoveniene ce evoca perioada istorica de suferinta si decadere a Moldovei, urmand volumelor "Neamul soimarestilor" si "Vremuri de bejenie". Surse de inspiratie: Mihail Sadoveanu (1880-1961) porneste in crearea romanului de la documentele cronicarilor, dar si din literatura populara care retine in creatiile folclorice cele mai importante evenimente ale neamului romanesc. • "Letopisetul Moldovei de la Dabija-voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat" de Ion Neculce mentioneaza dezastrul economic si taxele nemiloase din timpul celei de a treia domnii a lui Duca-Voda: "Si au dus pe Duca-Voda in Tara Leseasca si acolo au murit. si cand il ducea pe drum, il pusase intr-o sanie cu doi cai, unul alb si unul murgu si cu hamuri de teiu, ca vai de dansul. Ocari si sudalmi, de audze cu urechile. s-ajungandu la Suceava, la un sat, anume..., au poftitu putintel lapte sa manance. Iar femeia gazda i-au raspunsu ca «n-avem lapte sa-ti dam, c-au mancat Duca-voda vacili din tara, de-l va manca vermii iadului cei nedormiti». Ca nu stie femeia acie ca este singur el Duca-voda. Iar Duca-voda, daca au audzit ca este asa indat-au inceput a suspina si a plange cu amar...". • Cantecul popular exprima suferintele moldovenilor, provocate de un domn hain: "Frunza verde foi uscate,/ In Moldova nu-i dreptate,/ Foc si para-n lung si-n lat/ Pentrun cane blestemat,/ Pentru voda cel hain,/ Duca-voda cel fieros,/ Cu cei mari prietenos,/ Cu cei mititei canos" ori cantecul, sub forma blestemului popular, confirma starea jalnica in care fusese adusa tara de acest domnitor cumplit: "Doamne, du-l si-l du departe,/ S-aiba dracul de el parte;/ Doamne du-l si-l du mereu,/ Sa pot rasufla si eu!". Tema romanului evoca imaginea Moldovei, aflata in decadere economics si saracie crunta in care se zbate poporul in vremea domniei lui Duca-Voda, precum si lupta acestuia pentru a-si pastra tronul la cea de a treia domnie, prin lacomia de "dajdii" puse in spatele moldovenilor, pentru ca el sa-si poata plati birurile care-l tineau domn. Semnificatia titlului. Cuvantul "cancer" inseamna in limbajul popular "rac" si sugereaza aici o intreaga epoca ("zodie"), vazuta ca o predestinare, de regres, decadere si suferinte de nesuportat de catre moldoveni, impovarati de navalirile turcilor, de agitatele si nesfarsitele lupte interne pentru putere, ceea ce a dus la o saracie fara precedent, a tarii. Titlul este completat cu identificarea exacta a acelor timpuri nefaste, "Vremea Ducai-Voda", ca adevarate marturii ale unei istorii vitregite de conducatori haini. Structura si compozitia romanului

. asadar. care fusese iniaturat de la tron prin intrigile lui Duca. Romanul are ca principala modalitate narativa de creatie motivul strainului. unde accentul cade asupra calitatilor deosebite ale personajului Ilie Turculet. mai ales in literatura franceza. cu o misiune secreta. iar spatiul narativ este real. ce-i fusese incredintata de catre marchizul de Croissy. puternic individualizate.Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" este structurat in XXXIII de capitole. ci este numai o ilustrare monografica a realitatilor istorice din Moldova secolului al XVII-lea.. 1679". vizita unor straini. printr-o serie de elemente primitive si altele de civilizatie avansata. o actiune narativa. este prezentata Moldova secolului al XIXlea. asa cum este capitolul IX. obisnuiti deja cu imaginile respective. intalnim motivul strainului in proza "Balta Alba" a lui Vasile Alecsandri. prin ochii unui francez. unde. de locuitorii ce-l surprind prin stiinta "cetirii" semnelor vremii si ale naturii si de Urania domnitorului Duca-Voda. de beizade Alecu Ruset. de unde reiese distantarea acestuia de evenimente. devenite banale pentru ei. Abatele de Marenne este insotit. care calatorea "din Apus spre Rasarit". se regasesc si in "Zodia Cancerului" mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si la care participa numeroase personaje. de obiceiurile si credintele strdmosesti. In "Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda" motivul strainului este ilustrat de abatele de Marenne. Modalitatea narativsi se remarca. care era frecvent in secolul al XVIII-lea. pentru a realiza o imagine mai sugestiva a societatii franceze a timpului. "la sfarsitul lunii septembrie. Calauza care-l conduce prin hatisurile intorlocheate ale acestor meleaguri este Ilie Turculet. [. "Drum spre Iasi" ori capitolul XI: "Popas la Iasi". Constructia subiectului Romanul nu are un fir epic. In care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu". in trecerea sa prin Moldova. care observa mult mai profund si mai adevarat aspectele sociale si istorice decat oamenii locului. Romanul incepe cu un titlu explicativ pentru continutul primului capitol. fiul fostului domnitor Antonie Ruset. in care strainul este impresionat de frumusetea plaiurilor. imagine naucitoare pentru vizitatorul european. si prin absenta marcilor formale ale naratorului. In literatura romana. in Moldova. secretar si ministru de externe "al Regelui Soare" din Franta. se chiama brumarel. Timpul narativ este cronologic.] de la Hristos. Capitolul XXXIII sugereaza stari. Moldova secolului al XVII-lea. Montesquieu in "Scrisorile persane" si Voltaire in "Naivul" folosesc drept pretext. Alte capitole au tifluri-sinteza. Ca in orice roman. bazat pe relatarea in ordine a derularii evenimentelor situate intr-un trecut istoric. sentimentele sfasietoare ale iubirii neimplinite: "Cei din urma. Incipitul precizeaza timpul si locul inceperii actiunii. Naratorul omniscient si naratiunea la persoana a III-a definesc perspectiva narativa a romanului.. fiecare dintre ele purtand titluri explicative ori sugestive pentru continutul evenimentelor relatate. actualul voda al tarii. care.

care-i trezeste abatelui "un simtamant de evlavie". dand senzatia de improvizatie. pentru talentele lui de calaret si cunoscator al tainelor naturii. abatele de Marenne crede ca "Dumnezeu a pus aici un paradis". Abatele de Marenne este surprins de contrastul dintre Alecu Ruset. decat in lacasurile sfinte. Satrarul Lazarel Griga este un simbol al ospetiei moldovenesti. exodul populatiei spre munti. Se creeaza. nesiguranta drumurilor si a sufletelor. dupa semnele naturii. pe masura ce inainteaza dinspre Tara Leseasca spre rasarit. Francezul este incantat de frumusetile naturii feerice care-l extaziaza. acoperite de noroi sunt intunecoase si pline de cersetori. prin saracia impresionanta in care traiau. Dar nu numai satele sunt paraginite. cladirile au o arhitectura inestetica. peisajele sau infatisarea oamenilor. care sunt mereu alungati din casele lor. dupa o noapte de chef. Abatele de Marenne. ca "zama de gaina". haituiti de navalirile tatare sau de oamenii domnitorului Duca veniti sa incaseze biruri. Impresionat de toate acestea. explica Alecu abatelui. referindu-se la taranii nestiutori de carte. care vindeca pe orice petrecaret. in ipostaza de naratormesager. de salbaticia dumnezeiasca a poienii cu zimbri. ci si in Iasi. sarmalele si vinul bun (care are povestea lui). sa produca asupra musafirilor o placere si mai mare. observa cu interes ca in Moldova "oamenii sunt mai aproape de natura si de Dumnezeu". sinteza unei epoci istorice. cu o sugestiva putere evocatoare. dar si-au pastrat bunatatea si omenia. cu atat oamenii sunt mai aproape de . Strainul este puternic impresionat de priceperea oamenilor in interpretarea semnelor vremii. el punand mai intai pe masa bucate reci si proaste si vin "acrut".vestit pentru priceperea lui in dezlegarea tainelor naturii. pentru ca bucatele adevarate. dar beizade Alecu li raspunde cu durere: "E adevarat. avand o credinta nestramutata in ceea ce ei numesc datorie a vietii. intrucat chiar si curtea sa era o injghebare provizorie. care vorbea fluent limba franceza si faptul ca starea naturaia primitiva se rasfrange puternic in viata acelorasi oameni. Naratorul da si reteta borsului moldovenesc de potroace. ei invingand pana la urma toate obstacolele cu multa rabdare. prin nestiinta de carte. moldovenii manifesta o rezistenta de nezdruncinat in fata tuturor vicisitudinilor. un paradis devastat". intr-o epoca de comploturi. fie prin cea sufleteasca. Luand exemplu de la stanci si de la arbori. fiind totusi deosebiti fie prin forta lor fizica. Dar cea mai mare nedumerire a strainilor este contradictia dintre natura feerica si soarta nefericita a moldovenilor. capitala Moldovei. care intrerup naratiunea pentru a descrie salbaticia naturii. ulitele intortocheate. Cu cat merg mai spre rasarit. Se remarca in aceasta parte a romanului mai multe pauze descriptive. In privirile oamenilor se citeste amaraciune si nesiguranta. dar care puteau prezice cu exactitate schimbarea vremii. de guri hranite din nemultumiri stravechi intre domni si boieri. Tara Moldovei este blagoslovita de Dumnezeu. de stiinta mestesugului vanatorii si mai ales de capitanul Ilie Turculet. minunea divina existand mai ales in chipurile naturii. prin absenta podurilor.

cu scopul de a-l pierde pe adversarul sau si de a face posibila prigonirea acestuia de catre turci. dragostea dintre beizade Alecu Ruset si Catrina. Alecu Ruset. In alt plan narativ. dat de bisericile vechi. fiind asemuita cu aceea dintre Romeo si Julieta. dar si de comportamentul lui voda. iar primul cap taiat sa-i fie adus la curtea domneasca. Deseori. tanara. Duca isi obliga fiica sa asiste la uciderea iubitului. deciziile dictate de interese avide raman ascunse. Povestea de dragoste tragica se afla sub semnul "zodiei racului". cuprins de surescitare. din considerente politice. taranii incearca o revolta. iertandu-l totusi pe spatarul Ion Milescu. Pe boierii care refuza sa mai adune darile exagerat de mari ii judeca formal si ii executa imediat. Saraciti. dar Duca-voda porunceste hatmanului Buhusi sa reprire sangeros razmerita.natura si de Dumnezeu". cu Stefan beizade. iar pedepsele sunt crunte. obiditi si storsi de vlaga. Pivnita curtii domnesti este o adevarata camera de tortura.. Alecu Ruset il rapeste pe mire chiar in ziua nuntii. La Iasi. voda Georgie Duca. pentru ca a vazut si "a inghitit multe suflete" (M. ii judeca pe dusmanii domniei. in care accentul cade pe aspectele sociale si istorice ale Tarii Moldovei. acuzandu-l ca a saracit poporul si tara prin hotii si talharii domnesti. Judecatile lui Duca sunt formale. Dupa ce-l indepartase de la tron pe Antonie Ruset. ca sa i le bati sub unghii!". Duca trimite apoi scrisoarea fictiva lui Cara Mustafa. dar constituie totusi numai un pretext pentru realizarea unui tablou impresionant de epoca. Duca da sfaturi calaului pentru a amplifica suferintele celui cercetat: "Cresteaza-i limba si presara-i-o cu sare. Sub amenintarea cu moartea si terorizandu-l cu sadism. dar este prins de oamenii lui voda si ucis de acesta cu buzduganul "in frunte. pentru a castiga si tronul Tarii Romanesti. tiranul il obliga pe iscusitul condeier sa-i plasmuiasca un document fals. Domnitorul Duca vrea sa o casatoreasca pe fiica sa. iar domnitorul asista cu placere la schingiuirile victimelor in scopul obtinerii de marturisiri complete. de ulitele negustorilor. De o cruzime fara margini. in care stapaneste calaul Buga. Catrina. deoarece acesta ii putea fi de folos. in care sa imite semnatura lui Ruset. Natura este "istorizanta". care. fiica firanului domnitor Duca Voda. gateste spini si aschii. Ralea). strainii constata ca sunt intr-un decor oriental. Disperat ca-si pierde iubita. are curajul sa-l infrunte pe despot. era indragostit de domnita Catrina. dupa ospatul oferit la curte in cinstea abatelui. il prigonea pe fiul acestuia. intre ochi". deoarece detinea niste scrisori compromitatoare pentru domnitor. "isi incovoie fruntea pe genunchi. . romanul este erotic. imbracata mireasa. studiase in Polonia si traise o vreme la Istanbul. ca si cum ar fi fost straine de dansa". lasandu-si mainile albe sa atarne intr-o parte. care. pe care tanarul le pastra in siguranta la niste prieteni in Polonia.. care vizitase Franta. Printre cei care sunt adusi la judecata domneasca se afla si batranul Tudor soimaru. iar executiile sunt amanate cu sadism. fiica dusmanului sau. desi neputincios si orb.

joaca sah cu sultanul. Abatele de Marenne este personajul care slujeste drept procedeu literar. abatele de Marenne. observator atent. pentru ca el "purta pinteni si se tinea ca un vechi calaret". Calinescu. care calatorea cu pretextul de a propovadui "lumina cea adevarat" din Apus spre Rasarit. instruit si fin.Opera lui Sadoveanu. Haina umila ascundea o inalta fata bisericeasca si nu un calugar de rand. modalitate narativa cunoscuta in literatura ca motivul strainului. Adevarata sa misiune era insa secreta. oamenii lui actioneaza din "porniri instinctive. este fermecat de natura salbatica. Inzestrat cu o curiozitate vie. abatele era un om de lume. ii fusese incredintata de marchizul de Croissy. impreuna cu insotitorii sai. se lasa batut de acesta. este de mare ajutor tanarului Alecu Ruset si. gandurile si vorbele personajului. Abatele de Marenne este bonom. calatorul strain prin ochii caruia Sadoveanu evoca un moment din istoria Moldovei. iar abatele. "la necredinciosi". dotat cu institutii geto-scitice". Lumea lui traieste "intr-un decor sublim si aspru. inca destui de voinic si destui de sprinten. venind din Franta. tacute si rituale". in mod direct. Cele mai multe trasaturi morale reies prin caracterizare indirecta. cand prozatorul prezinta faptul ca de curand trecuse hotarul din Tara Leseasca "un strain". "secretar al Regelui Soare la Afacerile Straine". Paul de Marenne. inteligenta si generozitate. iar de sub gluga privea o fata blanda cu trasaturi fine si spirituale". Abatele de Marenne apare in roman chiar de la inceput. Cele mai multe sunt atestate istoric. Ajunsi la Constantinopol. abate de Juvigny. maret si fabulos. spune G. care venea de departe si urma. portretul fizic: "un trup. Om invatat si umblat prin lume. El este in acelasi timp observator si comentator al aspectelor sociale si istorice din Moldova secolului al XVII-lea. cu abilitate diplomatica. solul strain descopera cu mirare viata simpla a moldovenilor si constata cu incantare ca aici "oamenii sunt mai aproape de natura si de Dumnezeu". Caracterizarea personajelor Personajele sunt numeroase si bine individualizate. care-i atacasera. este "o arhiva a unui popor". "drumul cel mare din valea Siretului". se indrepta spre Istanbul pentru a incerca o posibila alianta cu turcii impotriva nemtilor. Naratorul ii face inca din prima pagina. era un "cuvios personagiu ecleziastic din ordinul Sfantului Augustin". desi scund. simpatic. abatele. de maretia muntilor si de bogatia vanatului: "Dumnezeu a pus aici un paradis". rafinat in arta conversatiei. pentru a-l . mai ales din atitudinile. cu gesturi cumpatate si mare amator de mancare si bautura buna deoarece "desi calugar inchis in mantie si randuieli aspre la manastirea sa". obisnuit cu eleganta de la curtea lui Ludovic al XlV-lea (supranumit de francezi Regele Soare). de aceea trasaturile lor de caracter sunt preluate din diferite documente si cronici. de padurile nesfarsite.

Noul domnitor il alungase de la curte pe Alecu Ruset. Fatalitatea sortii facuse ca el sa se indragosteasca puternic de Catrina. in textura aceasta orientala. care vede "un boier tanar moldovean pe-un arabesc roib". calarea dupa "moda necredinciosilor ismailiteni". Alecu Ruset pune la cale rapirea mirelui. vizitase Franta. creand astfel atmosfera propice obtinerii de favoruri. mentalitatea lor de viata. fiica despotului Duca. Ruset se confeseaza abatelui. este fiul fostului domnitor. pe care tanarul le avea in pastrare la niste prieteni in Polonia. marturisindu-i chinurile si suferintele pe care le indura pentru ca nu-si poate implini iubirea: "Am pe mine cameasa lui Nessus". dadaca tiganca a domnitei Catrina si cu totii erau cuprinsi de teama si de grija de a nu fi descoperiti de tiranicul voda sau-de slujitorii lui. se infatisa cam palid si subtiratic". personaj atestat istoric. rabdarea si echilibrul lor interior luate de la natura. explicandu-i strainului firea moldovenilor. gandurile si vorbele personajului Alecu Ruset este un tanar instruit. vorbea impecabil limba franceza. chiar in ziua nuntii. avand "pe obraz un zambet nesilit". Antonie Ruset. Duca-Voda il paleste cu buzduganul in frunte. . Catrina si iubirea era reciproca dar domnitorul hotarase s-o marite cu Stefan-Beizade. are o blandete si o intelepciune parinteasca pe care o revarsa asupra tanarului Ruset si o intelegere superioara a vietii. Fara sa asculte sfaturile intelepte ale abatelui. Imbracamintea tanarului nu face o impresie buna asupra rafinatului abate. de fata fund si Catrina. cunostea cultura Bizantului si pe cea slava. Alecu Ruset se indragostise de fiica lui Voda. el il santajeaza pe DucaVoda cu scrisorile pe care le detinea ca marturie a tradarii domnitorului. Portretul fizic este prezentat prin intermedial strainului de Marenne. Cele mai multe trasaturi morale reies prin caracterizare indirecta. silueta de aur a elegantului abate Paul de Marenne". fiul lui Radu-Voda. asa precum ar fi fost de asteptat de la un fecior de Domn" si nici faptul ca "desi avea nume de bun ostean. Perpessicius considera fericita inspiratia lui Mihail Sadoveanu "de a fi implicat. insa il tinea sub o stricta supraveghere. fiind un fin observator al lumii prin meditatii subtile asupra realitatilor vremii. dar este prins de oamenii domnitorului si dus inaintea acestuia. imbracata in rochie de mireasa. care-i luase locul la conducerea Moldovei.binedispune. Cei doi indragostiti se intalnesc prin complicitatea Magdalinei. mai ales din faptele. studiase in Polonia. pentru ca detinea secretul unor scrisori compromitatoare pentru Duca. poate prea evoluat pentru epoca. Alecu Ruset. abateie este un fin cunoscator al psihologiei umane. pentru ca "straiul nu-i era stralucit. ce fusese inlaturat de la tron prin intrigile lui Duca-Voda. Impetuos si indraznet pana la inconstienta. Om trecut prin multe.

rautacioase. gandurile si vorbele personajului. de catre Duca-voda. este fiica lui Duca-voda si o personalitate feminina bine individualizata in roman. prin firea autoritara. Intr-o lume plina de minciuna. remarca privirea suava. dusmanul de moarte al lui Duca-voda. rau. Necrutator. care sa treaca dincolo de limitele descriptive ale unei epoci istorice. unde infrunta prejudecatile mahomedane despre conditia umila a femeii si-l cere sultanului sa-i anuleze logodna fortata. personaj atestat istoric. care. fiul lui Radu-Voda denota un spirit modern. ea asista -neputincioasa si inmarmurita de suferinta . asemanatoare cu a bunicii ei. ii chinuia si "ii izbea cu buzduganul de moarte". lipsit de prejudecati. care duce tara intr-o saracie jalnica. Ramane complet . portretul domnitorului Georgie Duca este preluat in cea mai mare parte din documente istorice si cronici. Dafma-Doamna. indignati de cutezanta printesei de a-si revendica un drept pe care il au numai barbatii. crud si despot. se afla la a treia domnie pe tronul Moldovei de la sfarsitul secolului al XVII-lea si intruchipeaza domnitorul hain. cerand sa fie primit la curtea domneasca. Mihail Sadoveanu il prezinta pe voda Georgie Duca in anul de domnie "de la Hristos 1679". cand in Moldova se instalase o atmosfera de suspiciune si teroare din cauza lacomici sale. ea va accepta totusi casatoria cu Beizade Stefan ca sa-si salveze familia de prigoana turcilor. Catrina este pusa intr-o situatie cutremuratoare: imbracata in rochia alba de mireasa. inuman. Catrina Duca.la uciderea iubitului ei. In finalul romanului. tiran. Catrina este indragostita profund de Alecu Ruset. de aceea ei sunt considerati ca fiind "Romeo si Julieta in spatiul medieval romanesc". care marea dajdiile poporului pentru "a plati mucaremeaua" (taxa pe care trebuia sa o plateasca turcilor pentru innoirea domniei). suspicios si ursuz. Duca Voda inspira teama tuturor. Eroina se lupta cu mult curaj si hotarare pentru dragostea ei. Fiind personaj atestat istoric. pentru ca.Iubirea scurta si nefericita dintre Alecu Ruset si domnita Catrina este menita a da romanului o insufletire sentimentaia. PortretuI tinerei este conturat prin ochii abatelui de Marenne. Alecu Ruset. ducand o viata izolata din pricina firii sale inchise. anume acela de a-si alege partenerul de viata. personaj atestat istoric. El este prototipul de antierou prin excelenta. este neinduplecat fata de slabiciunile si pacatele omenesti. In final. Cele mai multe trasaturi morale reies prin caracterizare indirecta. Duca-Voda. hotarata. ipocrizie si interese meschine. dar si energia si voluntarismul expresiv al vocii tinerei domnite. isi convinge tatai s-o ia in caiatorie la Tarigrad. confisca averile boierilor. mai ales din faptele. marcand una dintre cele mai neguroase perioade de decadere materiala si spirituala din istoria ei. rezistenta acerba a Catrinei privind obligatia de a se casatori cu stefan. intrunind exclusiv trasaturi negative.

iar personajele se contureaza direct prin descriere si indirect. cu actiune complexa si complicata. desfasurata pe mai multe planuri narative. Iute la manie si neiertator. pe langa tronul Moldovei si pe cel al Ucrainei turcesti. . Tirania domnitorului. unii din vinovati nu vor scapa". lacomia sa fiind fara limite. cu care batuse in ajun pe vornicii de targ". pentru a prinde si pedepsi pe orice boier care ar incerca sa iasa de sub tiranie: "Vazandu-ma pe mine vesel si nebanuind nimic.impasibil la suferintele oamenilor. avand o intriga complicata. Voda voia sa organizeze nunta fiicei lui cu mare fast. in proza. Duca-Voda este avid de putere si de stapanire. pe care o exercita cu maiestrie in perioada domniei. ganduri si vorbe. ocupa. pe care il dobandise "in ziua impacarii sale cu Stefan Beizade. Romanul "Zodia Cancerului sau Vremea Ducdi-Vodd" de Mihail Sadoveanu este o specie a genului epic. desi era ziua nuntii fiicei sale. domnitei Catrina. dar porunceste cu cruzime sa-i schingiuiasca "pana ce satele lor vor plati de doua ori cat arata tabelele vistieriei". Duca stapaneste arta disimularii. structura narativa este ampla si contureaza o imagine bogata si profunda a vietii moldovenilor. placerea lui de a chinui oamenii se apropie de sadism atunci cand il ucide pe Alecu Ruset. il izbeste cu "buzduganul cel mic. Principalul mod de expunere este naratiunea. preluat de Mihail Sadoveanu din "Letopisetele" cronicarilor defnesc aceasta opera drept un roman istoric. care se intersecteaza. machiavelic prin natura si traditie". domnitorul le cruta viata celor adusi la judecata. fara fiind Sultan Mehmet". Elementele realiste ilustrate de adevarul istoric. Criticul Nicolae Manolescu vede in Duca-Voda "un despot de tip turcesc. simtind "infiorarea bucuriei" si. daca sunt langa noi. Personajele numeroase si puternic individualizate sunt angrenate in conflicte adanci. numai din infatuare si snobism. de mare intindere. cu ajutorul dialogului si al monologului interior. din propriile fapte. pentru ca sa se vorbeasca peste tot in lume "de marirea sa si sa ramaie insemnat si-n letopiseti".

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->