Managementul riscului n afaceri internaionale

Strategia de internaionalizare a companiei RCS&RDS

Lect.univ.drd.:Bltescu Snziana

Masteranzi: Beligan Claudia Niior Mara Sima Oana- Maria

Iai, 2013
1

Cuprins

Cap 1 .Descrierea general a tipurilor de internaionalizare i particulariti ale tipurilor de internaionalizare..3 1.Intelegerile contractuale................................................................................................................3 2.Aliantele strategice internationale................................................................................................7 3. Investitiile directe de capital strain.............................................................................................9 Cap.2 Strategia de internaionalizare a firmei RCS&RDS.11 1.1Scurt istoric i amplasarea geografic......................................................................................11 1.2. Motivaia internaionalizrii firmei15 1.3 Succes/insucces al strategiei de investiii...................................................................................21 Concluzii...........24

Cap 1 .Descrierea general a tipurilor de internaionalizare i particulariti ale tipurilor de internaionalizare

Internaionalizarea este un proces obiectiv. Realitatea istoric arat faptul c, pe msura dezvoltrii sale, firma tinde s depeasc limitele locale, naionale i regionale ale mediului de afaceri, s-i extind activitatea n spaiul economic global, a crei formare este posibil prin chiar micarea nspre exterior a firmei. La baza acestui proces st expansionismul imanent al forelor pieei, tendina acestora de a invada mediul nconjurtor, nemarketizat, i a-l include ntr-un sistem economic bazat pe mecanismul pieei.. Cele trei grupe de strategii de intrare sunt: Inelegerile contractuale; Alianele strategice internaionale; Investiiile directe n strintate. Dupa cum se observ, efortul alocat de ntreprindere i intensitatea riscului perceput sunt mai sczute n situaia utilizrii unor strategii de intrare precum sunt vnzrile prin metode directe, dar profitul care se sper s fie obinut de pe pieele externe vizate este mai ridicat i gradul de control a ntreprinderii strine asupra afacerii este mai mare numai dac sunt utilizate strategii care implic eforturi financiare, organizatorice precum i experiena i, n acelai timp, care implica un nivel al riscului mai ridicat. Aceste strategii sunt reprezentate de crearea de aliane strategice n strinatate i investiii directe realizate de intreprindere in strainatate. 1.Intelegerile contractuale Inelegerile contractuale sunt asocieri pe termen lung ntre o companie i o alta dintr-o pia extern. Inelegerile contractuale implic n general transfer de tehnologie, procese, mrci sau aptitudini umane. Pe scurt ele servesc mai degrab ca mijloace de transfer de cunostinte. Inelegerile contractuale includ licenta, franciza, contractul de management. A. Licenierea Licenierea reprezint operaiunea prin care o ntreprindere (liceniat sau beneficiar) dobndete, contra plii unui pre dreptul de a utiliza cunotinele tehnice brevetate ale unei alte societi (liceniator). Constituie un mijloc de ptrundere pe o piaa extern fr o infuzie prea mare de capital. Brevetul, marca i drepturile de a folosi procese tehnologice (drepturi de proprietate

industrial) sunt asigurate prin licenierea extern. Principalele motive care justific alegerea unei astfel de strategii de ptrundere pe piaa international sunt urmtoarele: Piaa este extrem de protejat, situaie n care licenierea este unica modalitate de ptrundere; Produsul are un nivel tehnic ridicat; Intreprinderea nu dispune de resursele necesare pentru abordarea unei strategii mai costisitoare. Aceasta este o strategie preferat de companiile mici i mijlocii, dei n nici un caz nu se limiteaz la acestea. Nu multe companii i axeaz ns operaiile pe pieele externe doar pe licene; licenierea este privit n general ca un supliment pe lng export sau producie i nu ca un mod unic de ptrundere pe o pia extern. Avantajele licenierii sunt cele mai evidente atunci cnd: capitalul este mic i nu permite constituirea unor societi de producie externe, restriciile de import interzic alte mijloace de intrare pe pia, o ara este sensibil n ceea ce privete proprietile strine sau atunci cnd este necesar a se proteja brevete i mrci mpotriva anulrii datorit nefolosirii. Dei licenierea poate fi o metod mai puin profitabil de intrare pe o pia, riscurile i problemele sunt mult mai mici dect pentru investiiile directe; ea reprezint o cale legitim de capitalizare a unui drept de proprietate intelectual pe o pia strin. Licenele pot fi acordate pentru procesele de producie, pentru folosirea unui nume de marc sau pentru distribuirea bunurilor importate avnd ns dezavantaje legate de gradul de control asupra nvestiiei reflectate i n planul implicrii directe pe respectiva piaa extern. B. Franciza Franciza este o nelegere contractual prin care o persoan, cedent, acord altei persoane, beneficiar, permisiunea de a se folosi n activitatea sa de drepturi de proprietate intelectual sau industrial care ii aparin cedentului. Franciza este o form de liceniere n plin dezvoltare n care francizorul furnizeaz un pachet standard de produse, sisteme i servicii de management iar francizatul furnizeaz informaii despre piaa, capital i personal de conducere. Combinarea abilitilor permite flexibilitate n confruntarea cu condiiile pieei locale i n acelai timp ofer firmei francizoare un anumit grad de control. Francizorul poate urmri procesul de marketing care se desfoar pn la punctul final de vnzare. Aceasta este o form importanta de integrare a marketingului pe vertical. Sistemul de franciz poate realiza o combinare eficient a centralizrii capacitilor cu descentralizarea operaiilor, i a devenit o form important de marketing internaional. In unele cazuri, franciza are un efect important asupra afacerilor tradiionale. Ca strategie de ptrundere pe piaa internaional, franciza se utilizeaz atunci cnd deinatorul acesteia
4

nu are intenia s i asume riscurile referitoare la costurile foarte mari necesare pentru a intra pe mai multe piee, cnd cumprtorul trebuie asigurat de calitatea produsului i cnd este necesar dezvoltarea capacitii de iniiativ pentru a avea succes pe pia. Pn in 1970, franciza internaional nu era o activitate foarte important. Un studiu condus de Asociaia Internaionala de Franciz a artat ca numai 14% dintre firmele membre deineau francize n afara Statelor Unite, i cele mai multe dintre acestea erau n Canada. Spre deosebire de continentul american, n Europa, la nivelul anului 1988 numai 2-3% din vnzrile cu amanuntul se realizau prin sistemul francizei, care arata potentialul deosebit al acestei metode de ptrundere in spatiul european. De altfel, dup cderea blocului comunist, franciza a fost una dintre modalitile cele mai utilizate pentru ptrunderea societilor occidentale n spaiul central i est-european. Francizele internationale includ produse foarte diverse: bauturi racoritoare, moteluri, comert cu amanuntul, inchirieri de masini, servicii de recreere si o varietate de servicii de afaceri de la tiparituri la publicitate prin televiziune. Canada este piata dominanta pentru francizorii din S. U. A., urmate pe locurile doi si trei de Marea Britanie si respectiv Japonia. Franciza este strategia de intrare pe piata cu cel mai mare ritm de crestere. Daca in anul 1980 in intreaga lume functionau 170 de sisteme in franciza, la nivelul anului 1990 s-a ajuns la 380, pentru ca in anul 2000 numarul acestora sa depaseasca 600. Patrunderea pe piata externa prin franciza se afla adesea printre primele forme de vanzare cu amanuntul la intrarea pe pietele in dezvoltare din Europa de Est, fostele republici sovietice si China. De exemplu restaurantul McDonalds din la Moscova dispune de 700 de locuri in interior si 27 de case de marcat iar Kentucky Fried Chicken din Beijing are cel mai mare volum de vanzari din intreaga lume. Aceiasi factori care au determinat dezvoltarea francizei in economia interna a S.U.A. au dus la cresterea acesteia pe pietele externe. Franciza este o forma atractiva de cooperare pentru companii care doresc sa se extinda repede si cu investitii mici de capital. Sistemul de franciza combina cunostintele francizorului cu cunostintele si spiritul intreprinzator al francizatului. Legile si regulamentele straine sint mai prietenoase fata de franciza pentru ca aceasta sprijina productia, ocuparea fortei de munca si proprietate locala. Exist dou tipuri de franciz folosite de deinatorii de franciz - franciza propriu-zis i licenierea n fiecare dintre aceste doua forme statul putnd fi partener. Franciza propriu-zis este contractul cel mai cuprinztor i folosit n mai mult de jumtate din francizele internaionale. Franciza propriu-zis da francizatului drepturile asupra unei anumite arii (de cele mai multe ori intregul teritoriu al tarii) mpreun cu autoritatea de a vinde sau de a da subfrancize. Franciza
5

McDonalds din Moscova este un contract de baz deinut de o firm canadian i partenerul acesteia Consiliul Departamentului de Alimentaie din Moscova. Licentierea unui francizat local pentru a folosi un produs, bun, serviciu, marca, brevet, sau alt activ pentru o anumita taxa este cel de-al doilea tip de contract de franciza. Printre cele mai importante avantaje ale utilizrii francizei n scopul ptrunderii pe o pia strin se numar: este o strategie de patrundere rapida in teritoriul strain; francizatul are accesul la marca de comert si la produsele aferente, cu valoare de piata superioara; francizatul poate avea acces la experienta manageriala a francizorului; francizatul poate beneficia de o forma de imprumut avantajoasa din partea francizorului in vederea demararii afacerii in spatiul national etc. In afara acestor avantaje trebuie remarcat faptul ca utilizarea francizei este generatoare si de o serie de riscuri, dintre care cele mai nsemnate sunt urmtoarele: francizatul suporta riscul rezidual al intreprinderii locale intrucat profitul este determinat de diferenta dintre intrarile de venituri si platile catre francizor; francizorul poate suporta deteriorarea imaginii produselor si a serviciilor sale in conditiile unor probleme aparute in cadrul activitatii desfasurate de catre francizat francizorul are un control limitat asupra activitatii francizatului, materializata prin dificultatea stabilirii clare asupra unor drepturi teritoriale de utilizare a francizei sau asupra cotelor de participare la profit; franciza nu poate fi utilizata pentru produse cu cicluri de viata reduse, care sunt utilizate numai la nivel local etc. C. Contractul de management Aceasta forma de intrare pe piata externa presupune un transfer de know-how managerial si preluarea de catre cedent a responsabilitatii functiei de conducere in locul beneficiarului. Contractul de management a fost utilizat ca strategie de intrare pe pietele straine indeosebi in domeniul hotelier, care a permis lanturilor hoteliere sa se extinda in strainatate prin includerea unui hotel local in cadrul respectivei afaceri. El a putut fi aplicat insa in toate domeniile in care beneficiarul a solicitat un aport de competente manageriale, de care el nu dispunea (industria de prelucrare, industria extractiva etc.) Avantajul acestei metode, pentru investitorul strain, este ca, practic preia controlul operatiunilor in
6

tara straina, fara a fi nevoit sa investeasca in capital si elimina riscurile de piata aferente unei penetrari directe a respectivei piete. Dezavantajul principal este dat de potentialul pericol pe care il va reprezenta beneficiarul aportului de know-how, care, prin experienta dobandita, se poate constitui in potential competitor pe terte piete, precum si participarea redusa la partajarea profiturilor obtinute ca urmare a aplicarii cu succes a programului de implementare pe respectiva piata. Desi este fundamental deosebit de licentiere deoarece reprezinta ansamblul cunostintelor nebrevetate de natura tehnica, experienta in productie si organizatorica, transferul international de tehnologie prin know-how nu poate face abstractie de licentiere deoarece reprezinta una din componentele esentiale ale contractului complex privind cumpararea de tehnologie. 2.Aliantele strategice internationale In afara strategiilor clasice de patrundere pe o piata, anii 90' s-au caracterizat prin utilizarea unei noi modalitati de internationalizare, inclusa in categoria strategiilor competitive.. Astfel, una din cele mai semnificative tendinte din cadrul acestui domeniu o reprezinta dezvoltarea aliantelor strategice stabilite intre diferite societati multinationale, care opereaza in cadrul pietei mondiale. Aliantele strategice reprezinta o componenta a strategiilor de marketing care vizeaza patrunderea pe o piata, si sunt acorduri incheiate intre doua sau mai multe societati care intentioneaza sa concureze pe o piata interna sau mai ales externa. Partenerii dintr-o astfel de alianta convin sa-si combine eforturile in vederea atingerii unui scop comun. Una dintre conditiile esentiale pentru incheierea uni astfel de acord este ca societatile sa dispuna de resurse si forte comparabile. Obiectivele urmarite firme prin crearea unei aliante strategice sunt: patrunderea avantajoasa pe o piata externa fara riscurile pe care le impune internationalizarea prin export direct sau prin intermediari locali; pastrarea competitivitatii globale prin asocierea eforturilor destinate activitatii de cercetaredezvoltare de catre mai multe intreprinderi, fapt care determina reducerea costurilor individuale considerate foarte ridicate in conditiile economiei contemporane; realizarea unor economii de scara generate de cresterea productiei, posibil de obtinut printrun astfel de parteneriat; valorificarea experientei, a tehnologiei si a know-how-ului de care dispune fiecare societate, in folosul comun al aliantei strategice. Factorii care pot conditiona succesul unei aliante strategice sunt generati de: scopul urmarit, strategia de atingere a obiectivelor, pozitia egala in luarea deciziilor a firmelor participante,
7

respectarea unui set de valori culturale reciproce, organizarea corespunzatoare a structurilor de conducere. In functie de scopul urmarit, aliantele strategice pot fi impartite 2 mari categorii: aliante constituite in scopul dezvoltarii productiei, prin care se urmareste imbunatatirea eficientei productiei sau valorificarea avantajelor detinute de fiecare societateAceasta forma interesanta a aliantelor strategice se mai numeste piggy-back si poate avea mai multe forme de manifestare in functie gama de produse acceptata a fi distribuita de catre partener si numarul de piete externe care sunt cuprinse in respectiva intelegere. Aceasta forma de penetrare a pietei externe este si o componenta a sistemului de distributie internationala, facand parte din cadrul cooperarilor in export. Denumita si portaj, piggy-back-ul pentru export reprezinta un sistem de comercializare in care o societate portanta, ce dispune de o retea dezvoltata de distributie in mai multe tari, o pune pe aceasta la dispozitia unei alte societati cu resurse mai modeste in conditii de complementaritate a marfurilor comercializate. Intreprinderea portanta desfasoara activitatea pe baza unui mandat definit prin contractul de portaj. Avantajul pentru cel care initiaza aceasta operatiune este de a avea acces la o retea de distributie deja stabilita, in timp ce pentru intreprinderea portanta avantajul consta in functionarea mai eficienta a retelei sale de distributie. Pentru ca aceste avantaje sa se materializeze este necesar ca bunurile ce urmeaza sa fie distribuite sa fie complementare, neconcurente si sa se adreseze acelorasi consumatori. Principalul dezavantaj al acestei forme de patrundere o reprezinta lipsa controlului asupra mecanismului distributiei. Recent, termenul de piggy-back a inceput sa fie utilizat si ca tehnica de marketing direct (piggyback mailing), mult mai ieftina decat posta directa, prin inserarea unor mesaje promotionale pentru diferite servicii colaterale pe factura primita pentru un serviciu de baza (de exemplu pe factura pe care consumatorul o primeste acasa pentru achitarea consumului energiei electrice, poate fi facuta publicitate unor produse precum sunt caloriferele electrice ale unei intreprinderi straine. aliante incheiate in scopul dezvoltarii tehnologiei care permit reducerea costurilor si a riscurilor de cercetare stiintifica. Facand parte din categoria strategiilor de penetrare pe pietele externe, aliantele strategice pot fi confundate cu societatile mixte. Elementele caracteristice aliantelor strategice, care le separa de societatile mixte sunt urmatoarele:

aliantele strategice se incheie, de regula, intre societati care au o putere economica apropiata si care fac parte din tari industrializate, spre deosebire de societatile mixte in cadrul carora intelegerile se realizeaza si intre parteneri situati pe trepte diferite ale dezvoltarii;

societatile componente aliantelor strategice sunt, in acelasi timp, partenere si competitoare pe anumite piete; fata de societatile mixte unde exista un decalaj intre aportul la capital al firmelor componente, la aliantele strategice participarea la capital este substantial apropiata; un scop esential in constituirea aliantelor strategice este valorificarea cunostintelor partenerilor, scop care nu se regaseste, de regula la societatile mixte. Crearea unei aliante strategice, pe langa avantajele pe care le poate genera, comporta si o serie

de posibile riscuri: siguranta aliantei poate fi pusa in pericol de diferentele culturale si de organizare dintre firme; luarea deciziilor intr-o alianta strategica este dificila deoarece reprezinta un proces la care participa un numar ridicat de factori si care implica structurile superioare de conducere ale firmelor si determina o incetinire in functionarea fluxului decizional pot apare neintelegeri in legatura cu impartirea profiturilor se poate crea o dependenta periculoasa pentru firmele implicate: daca una dintre firme are probleme, ele sunt transmise aliantei. 3. Investitiile directe de capital strain Cea mai complexa cale de dezvoltare si de intrare pe pietele externe este investitia directa de capital strain, realizata pe o piata externa. Principalele motive care pot determina intreprinderile sa utilizeze aceasta modalitate de penetrare a pietei externe sunt: cautarea de resurse: modernizarea calitatii resurselor si existenta unor parteneri locali dispusi sa promoveze in comun utilizarea cunostintelor si /sau a resurselor cu consum mare de capital; cautarea unei piete: nevoia sporita de a fi mai aproape de utilizatori in sectoare cu consum mare de cunostinte si importanta crescanda a activitatilor promotionale desfasurate de agentiile de dezvoltare regionala si locala; dezideratul eficientei: rolul sporit al guvernelor in indepartarea obstacolelor ce stau in calea restructurarii activitatii economice si facilitarea modernizarii resurselor umane; existenta unor

concentrari industrializate specializate (parcuri industriale); un mediu favorabil initiativei private precum si un grad accentuat de competitivitate si cooperare intre intreprinderi; cautarea unor active strategice: ocazii favorabile oferite in schimbul cunostintelor tactice localizate, a ideilor si a invatarii interactive, acces la culturi, institutii si sisteme diferite, precum si la cereri si preferinte diferite ale consumatorilor. Principalele forme ale investitiilor directe in strainatate sunt biroul de reprezentare in strainatate (o forma incipienta), sucursala de distributie, filiala comerciala si filiala de productie, fiind evidentiate direct proportional cu cresterea efortului financiar necesar pentru desfasurarea activitatii lor. Diferenta dintre sucursala si filiala este reflectata de gradul de autonomie fata de intreprindereamama: sucursala depinde in totalitate, din punct de vedere financiar su administrativ de societatea care a creat-o, avand acelasi obiect de activitate ca su centrala; filiala este o intreprindere cu capital propriu constituita de societatea mama potrivit legislatiei tarii gazda, iar adoptarea deciziilor si managementul acestora se realizeaza pe baza subordonarii la conditiile de piata locale. Alta abordare a investitiilor directe, grupeaza aceasta forma de patrundere pe piata externa in urmatoarele componente: achizitii de intreprinderi straine, fuziuni si investitii pe loc gol, prin crearea unei intreprinderi noi. Din acest punct de vedere se remarca diferenta decizionala dintre a cumpara si a construi. Grupurile de magazine specializate in vanzarea pe mari suprafete catre populatie sau agenti comerciali, care au investit in Romania, au fost obligate sa realizeze intreprinderi noi, in primul rand datorita inexistentei unor astfel de operatori. Extinderea spatiilor de comert liber, in care membrii acestora sunt scutiti de taxe, iar celor care nu sunt membri li se impune o taxa comuna, creeaza o oportunitate de care se poate beneficia prin investitia directa. Companiile au evitat sa investeasca in America Centrala, intrucat nici o tara nu ofera o piata de dimensiuni suficient de mare. Oricum, liberalizarea comertului dintre tari face ca investitiile directe de capital strain sa fie considerate o strategie multi-tari. Cu tarife scazute intre tarile membre si tarife mari in exteriorul acestor spatii, companii cum sunt Unilever si Nestle fac investitii directe in fabrici de productie pentru a servi regiunea respectiva.Alegerea strategiei de intrare pe o piata externa reprezinta o problema la fel de complicata ca si cea a selectie pietei tinta. Modalitatea in care intreprinderea echilibreaza balanta angajament-risccontrol-profit si alege una din numeroasele variante prezentate nu reprezinta altceva decat probarea unor abilitati care ai confera acesteia posibilitatea de a atinge obiectivele propuse. Dificultatea alegerii acestei strategii este sugerata si de numeroasele esecuri datorate intrarii inadecvate pe respectiva piata externa. De
10

exemplu, un studiu realizat de grupul de consultanta McKinsey a demonstrat ca, din 116 achizitii realizate de intreprinderi internationale numai 23 % dintre ele au permis recuperarea investitiei alocate si obtinerea de profit, in 16% din situatii nu s-a reusit cunoasterea gradului de succes si pentru 61% dintre achizitiile realizate s-a obtinut mai degraba un esec. Aceste rezultate arata ca, din

cauza numeroaselor variabile incontrolabile, a dinamicii deosebite a mediului ce determina modificarea conditiilor initiale, patrunderea pe piata externa trebuie foarte temeinic pregatita. Pe de alta parte, succesul obtinut de o serie de grupuri internationale ar fi fost imposibil fara aplicarea unei strategii corecte de penetrare a pietelor

Cap.2 Strategia de internaionalizare a firmei RCS&RDS

1.1.1. Scurt istoric i amplasarea geografic Grupul RCS & RDS a fost nfiinat n 1994, fiind prezent n peste 67 de orae din ar, oferind clienilor si servicii profesionale de televiziune prin cablu i internet la standarde internaionale. RCS & RDS este unul dintre cei mai mari furnizori de televiziune prin cablu de pe piaa est-european.De serviciile de televiziune prin cablu beneficiaz peste 1.200.000 de utilizatori din Romnia, Slovacia i Ungaria. Dar n mare msura se poate spune c succesul brand-ului este dat de ncrederea pe care fiecare client o acorda companiei de a-i furniza serviciile de calitate pe care le merit. Primul pas - n noiembrie 1998 cnd a fost achiziionat prima reea de cablu din Budapesta. Astzi ocup locul trei pe piaa operatorilor de cablu din Ungaria, n perioada decembrie 1999 ianuarie 2000 sunt cumprate primele reele de cablu i n Slovacia, unde Slovakia Cable Systems (SCS), deinut n proporie de 95% de ctre RCS, este al doilea operator pe piaa local. Tot n 1998 e nfiinat Romania Data Systems (RDS), companie ce aparinea grupului i care este specializat n transmisii de date i Internet; n prezent este lider al pieei de profil din Romnia ; n aprilie 2000 este iniiat proiectul de construire a unei reele naionale de fibr optic de mare capacitate (4.200 km), care a devenit intre timp funcional la nivel naional si metropolitan, n cele mai importante orae din ar. Odat cu anul 2001 ncep lucrrile de upgradare a reelei de distribuie, ceea ce permite introducerea pachetelor de programe difereniate. Tot din acest moment este disponibil serviciul Cable Link (Internet prin cablu TV) la un tarif neprohibitiv pentru persoanele fizice.
11

Aprilie 2002 este momentul n care grupul RCS & RDS achiziioneaz primul operator de servicii Internet, TotalNet. La 16 aprilie 2003 grupul lanseaz serviciul de telefonie RDS.Tel, care permitea apelarea (prin voce sau fax) a unor destinaii internaionale prin cartele prepltite, avnd la baz tehnologia modern TDM (Time Division Multiplexing). Tot n aprilie 2003 grupul RCS & RDS anun preluarea unui alt operator de comunicaii Terra Sat, ce deservea 150.000 de clienti n Piteti, Craiova, Turnu Severin i Reia. n decembrie 2004 RCS & RDS lanseaz primul serviciu de televiziune digital prin satelit din Romnia, care se adreseaz n special locuitorilor din zonele neacoperite de reeaua de cablu tv. La sfiritul lunii februarie 2006 numrul abonailor Digi TV depea numrul de 200.000, serviciul bucurndu-se de un real succes.26 aprilie 2005 este momentul n care fuzioneaz cele dou companii: Romania Cable Systems (RCS) i Romania Data Systems (RDS). Motivul - o mai bun utilizare a infrastructurii, reducerea costurilor operaionale i de administrare a reelei. In 2006 este lansat serviciul de televiziune digitala prin cablu - Digi Cablu. Este destinat ntr-o prim etap clienilor RCS & RDS din zonele n care reeaua de distribuie a semnalului TV nu a fost mbunatit. RCS & RDS este n prezent cel mai mare furnizor de servicii de acces Internet broadband, dintre operatorii de cablu din Romania, deservind peste 1,2 mil de abonai pentru serviciile de televiziune (cablu i satelit), peste 200.000 de abonai la serviciile de acces Internet i ali peste 350.000 de abonai la serviciile de telefonie . Societatea are cinci linii de activitate principale: servicii de televiziune prin cablu, internet broadband, telefonie fix, televiziune prin satelit DTH i telefonie mobil 3G. Amplasare geografic: Strada Doctor Staicovici, nr. 75, etaj 2, Sector 5, Bucureti. Nr. de ordine in Registrul Comerului: J40/12278/1994, CUI: 5888716 Capital social subscris i vrsat: 42.206.417 LEI RCS & RDS este n prezent cel mai mare furnizor de servicii de acces Internet broadband, dintre operatorii de cablu din Romania, deservind peste 1,2 mil de abonai pentru serviciile de televiziune (cablu i satelit), peste 200.000 de abonai la serviciile de acces Internet i ali peste 350.000 de abonai la serviciile de telefonie . Societatea are cinci linii de activitate principale: servicii de televiziune prin cablu, internet broadband, telefonie fix, televiziune prin satelit DTH i telefonie mobil 3G.

12

Prin tehnologia modern i infrastructura proprie, RCS & RDS ofer soluii integrate de telecomunicaii pentru companii, adaptabile oricrui tip de afacere i pachete de servicii complete pentru utilizatorii rezideniali - Telelviziune, Internet i Telefonie fix. Pentru mentinerea acestor caracteristici, firma trebuie s investeasc n continuare n tehnologie pentru a oferi preuirle cel mai sczute i pe viitor i s adopte strategii ofensive prin care s atace punctele slabe ale competitorilor i s investeasc n inovare. Telefonie fix Telefonie fix Digi Tel Fix 2
Telefonie mobil Pachete Telefonie Mobila - Digi Tel Fix 2 Nelimitat

Nelimitat Digi Tel Asociat Digi Tel Zero

Telefonie fix fr fir Digi Tel Fix 2

Digi Tel Asociat Digi Tel Zero

Nelimitat Digi Tel Asociat Digi Tel Zero

Internet pe telefon mobil Digi Net Mobil 2 Asociat

Internet pe tel fix fr fir Digi Net Mobil 2 Rular Asociat

Digi Mobil Prepaid Digi Mobil Spania Digi Mobil Italia

13

Televiziune
Tabelul 1.1.

Tip pachet analogic

Nr. canale TV*

Tarif

lunar

***

(lei, inclusiv TVA) Baza Extra Baza Special 37 50 59 25 32 25

Tabelul 1.2.

Tip pachet analogic

Nr. canale TV*

Tarif

lunar

***

(lei, inclusiv TVA) Baza+HBO Extra+HBO Baza Special**+HBO 41 60 60 32 39 32

Internet Tabelul 1.3.

Digi Net Fiberlink

Digi Net Fiberlink 1

Digi Net Fiberlink 2

14

Tarif (lei, inclusiv TVA)

lunar 29 39

Latime de banda maxima in orasul tau Latime de banda maxima in internet Trafic cu latime de banda maxima in internet nelimitat nelimitat 50 Mb/s 100 Mb/s 50 Mb/s 100 Mb/s

1.2 Motivaia internaionalizrii firmei Nevoia de inovare este foarte puternic

Opernd n domeniul telecomunicaiilor, firma RCS&RDS este nevoit s

investeasc

permanen n inovare, domeniul telecomunicaiilor fiind un domeniu ntr-o perpetua dezvoltare. La nivel mondial, firmele de telecomunicaii caut soluii ct maiaviabil e n domeniul telecom
unicaiilor. Pentru a rezista pe o astfel de pia, firmele investesc anual bugete mari pentru a oferi

consumatorilor ceea ce au nevoie, mbuntind produsele existente sau aducnd pe pia produse noi. n ultimii 20 de ani, modalitile de comunicare ale oamenilor s-au schimbat n mod considerabil. Au aprut telefonul mobil, internetul i alte mijloace de comunicaii. Acestea au devenit premisa pentru tehnologii noi n viitor. n ultimii ani, firmele au facut progrese considerabile n acest domeniu i continu s inoveze. Nevoile pieei sunt foarte intense i se schimb foarte repede; pentru a preveni pierderea clienilor, firma a venit n ajutorul lor n ultimul timp prin crearea unor noi abonamente care s satisfac nevoile acestora. Noile abonamente de telefonie Business Telefix, cu minute incluse ctre reelenaionale internaionale sunt: o Business Telefix 150 Plus - 6 Euro abonament lunar / 150 de minute ctrereele fixe naionale incluse i 50 de minute ctre reele mobile naionaleincluse o Business Telefix 250 Plus - 10 Euro abonament lunar / 250 de minute ctrereele fixe naionale i 75 minute ctre reele mobile naionale incluse
15

o Business Telefix 500 Plus - 14 Euro abonament lunar / 500 de minute ctrereele fixe naionale i 100 de minute ctre reele mobile naionale incluse o Business Telefix 800 Plus - 18 Euro abonament lunar / 800 de minute ctrereele fixe naionale i 300 de minute incluse ctre reele internaionale(reele fixe din Europa i reele fixe si mobile din SUA. Cele 4 noi pachete lansate Business IP Voice reprezint cea mai ieftin soluie pentru abonamentele de baz i ofer minute incluse ctre toate reelele mobile din Romnia, aducnd abonamente cu 2 pn la 24 de linii telefonice incluse.

Rentabilitatea este ridicat Oferind un serviciu care este folosit n permanen de ctre populaie, avnd o extindere mare la nivel naional i innd cont c, odat ce costurile cu echipamentele au fost realizate, nu exist costuri mari pentru oferirea acestui serviciu, pe termen lung firmei este crescut. Costurile initiale sunt ridicate ncepnd cu 1994, compania RCS&RDS a investit n dezvoltarea reelei de televiziune prin cablu. Aceasta a fost prima mare investiie care s-a continuat pn n anii 2003. n 1998, compania RCS&RDS a construit o reea naional de fibra optic de mare capacitate (4200 km), care a devenit ntre timp funcional la nivel naional i metropolitan, n cele mai importante orae din ar. n aprilie 2003 grupul lanseaz serviciul de telefonie RDS.Tel, care permite apelarea (prin voce sau fax) a unor destinaii internaionale prin cartele prepltite,aavndala baz tehnologia modern TDM (Time Division Multiplexing). Aceasta a presupu s o investiie considerabila la nivelul intregii ri. Costurile iniiale pentru realizarea acestor investiii au fost ridicate, compania credite importante de la bnci din afara rii. Exist o incertitudine tehnologic i strategic deoarece exist o presiune mare pentru difereniere. n acest domeniu al telecomunicaiilor exist o incertitudine tehnologic i strategic, deoarece firmele sunt ameninate n permanen de avansul tehnologiei i de competitori, fiind un domeniu n care se inoveaza foarte mult. Meninerea poziiei pe pia presupune o continu inovare a serviciilor i a produselor pe care firmele le ofer clienilor i adoptarea de tehnologie nou. Firmele
16

rentabilitatea

accesnd

trebuie s se raporteze i s ofere servicii n funcie de cerinele i nevoile clienilor. Lipsa de inovare i de mbuntire a serviciilor va duce la dispariia funcionrii companiei de pe pia, locul ei fiind luat de alte firme care au investit n inovare. Cerinele pentru a rmne pe o astfel de pia sunt mari ntotdeauna, trebuind s vii n ntmpinarea nevoilor clienilor. Reputaia firmei poate fi fragil, deoarece produsele se rennoiesc permanent. Exist o serie de factori care contribuie la dezvoltarea i reputaia firmei. Dintre acetia amintim: - factorii interni; - factori externi. Publicitate agresiv din partea competitorilor UPC Romania, companie deinut de un gigant american, a dus preul pentru cel mai ieftin pachet de cablu TV analogic la 15 lei i ofer gratuit telefonia fix pentru anumite pachete de servicii - n cadrul celei mai agresive oferte comerciale din istorie. UPC, numrul doi pe piaa local de servicii TV, a redus agresiv preurile pentru serviciile sale de cablu TV (CATV) i pachetele de servicii care includ internet i a ajuns s ofere gratuit, n anumite condiii, telefonia fix ca parte a unei aciuni ce pare a avea drept scop strategic blocarea creterii Romtelecom i atacarea RCS&RDS. Compania, controlat de grupul american Liberty Global a redus tariful pentru cablul analogic TV de la 20 de lei la 15 lei - mutarea avnd cel mai probabil n vizor oraele mici, puternic afectate de recesiune, unde preul este cel mai important criteriu n selectarea operatorului TV. La aceast valoare, de 15 lei, UPC are cel mai mic tarif de pe pia pentru cablul analogic TV prin comparaie cu rivalii de la RCS&RDS i chiar NextGen -compania de cablu a Romtelecom. Cel mai ieftin pachet de cablu analogic TV de la RCS&RDS cost 20 de lei pe luna, n timp ce NextGen, compania de cablu a Romtelecom, cere 16 lei pe luna. UPC a mai lansat i pachete de oferte care includ cablul analogic, respectiv: cablu TV i telefonie fix la 15 lei pe lun (TVA inclus) n primul an i 25 de lei pe lun n al doilea an de contract. Un alt pachet, care include i acces la net la viteze de 2 Mbps cost 37 de lei pe lun. Compania a lansat i mai multe oferte care includ servicii de cablu TV digital, cu tarife ntre 35 i 51 de lei, care sunt mai mici fa de oferta anterioar a UPC. Spre exemplu, un client care semneaz acum un contract pe doi ani cu UPC pentru un pachet care include cablu digital cu 103 posturi TV, net la 12 Mbps i telefonie fix cu apeluri nelimitate n alte
17

reele fixe n afara orelor de vrf va plti 51 de lei pe lun, fa de 70 de lei n urm cu doar cteva zile. Toate tarifele menionate nu includ TVA. RCS-RDS face investiii serioase n modernizarea reelei RCS & RDS a instalat recent primul echipament CRS-3 (Carrier Routing System), cel mai performant i mai avansat router din portofoliul Cisco. Operatorul telecom a fcut aceast investiie pentru a accelera extinderea i dezvoltarea reelei sale IP i pentru a asigura astfel creterea calitii i stabilitii serviciilor Digi (internet, TV, voce fix i mobil, date mobile) destinate att clienilor rezideniali, ct i clienilor de business. Proiectul n cadrul cruia s-a instalat echipamentul Cisco de nou generaie, este printre primele de acest tip din Europa i este o iniiativ unic n Romnia i n industria telecom, spun oficialii companiei, fr s menioneze ns valoarea investiiei. CRS-3, cea mai nou tehnologie Cisco i cel mai performant echipament din lume din gama sa, este un router de mare capacitate care faciliteaz administrarea reelei de comunicaii a RCS & RDS i tripleaz capacitile de transfer pe infrastructura companiei. Platforma Cisco CRS-3 simplific structura reelei operatorului de telecomunicaii i crete fiabilitatea acesteia. Prin implementarea acestui proiect, gradul de ncrcare a reelei RCS& RDS este redus cu pn la 50%, ceea ce permite companiei s livreze servicii pe infrastructura existent unui numr mult mai mare de clienti i, simultan, s ofere tuturor clienilor o calitate sporit a serviciilor. Noua platform folosit pentru dezvoltarea reelei RCS & RDS, face posibil meninerea i extinderea serviciilor de acces la Internet cu viteze de pn la 100 Mbps, n contextul creterii cerinelor de lrgime de band ale aplicaiilor online i faciliteaz, de asemenea, livrarea serviciilor de voce fix i mobil, televiziune digital i IPTV i de internet mobil. Cisco CRS-3 este de 3 ori mai performant fa de modelul anterior, ajungnd la o capacitate maxim de 322 terabii pe secund (Tbps). Noul router permite spre exemplu ca ntreaga colecie de cri a Bibliotecii Congresului din Washington s fie descarcat n aproape o secund, sau ca toate filmele create vreodat, s fie descarcate n mai puin de 4 minute. Am ales soluia Cisco pentru c ne permite s aducem clienilor notri servicii de generaie nou. Este primul proiect de o asemenea anvergur n regiune i ne bucurm c l-am realizat n parteneriat cu Cisco, care ne-a asigurat echipamentele CRS-3 i, nu n ultimul rnd, cu Datanet Systems, care ne-a facilitat testarea tehnologiei Cisco i a asigurat livrarea echipamentelor. Integrarea noului router n reea a fost realizat integral de ctre echipa tehnic a RCS & RDS, ceea ce constituie o premier i o experien
18

unic pentru o companie beneficiar a soluiilor Cisco. O astfel de realizare presupune performana tehnic ridicat i nivel maxim de profesionalism al echipei implicate n proiect., declar Silviu Georgescu, Chief Technical Officer al RCS & RDS. Accesul la reeaua de distribuie RCS & RDS i-a dezvoltat propria infrastructur de telecomunicaii pe suport de fibroptic i acoper cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fix i mobil peste 200 orae din ar. RCS & RDS este lider pe piaa din Romnia n furnizarea serviciilor de internet i de televiziune prin cablu i satelit i este cel mai mare furnizor alternativ de servicii de telefonie fix. De asemenea RCS & RDS este singura companie de telecomunicaii din Romnia care ofer pachete complete, cu 4 servicii: televiziune prin cablu sau satelit Digi TV,internet de mare vitez Digi Net,telefonie fix Digi Tel i telefonie mobil DigiMobil. Pentru toate pachetele de servicii, compania practic cele mai accesibile tarife de pe pia.RCS & RDS este o companie modern, cu o experien de 15 ani n furnizarea soluiilor de telecomunicaii. Operatorul de telecomunicaii are 6500 angajai i dispune de un numr de peste 200 puncte de prezen la nivelul ntregii ri. RCS & RDS este totodat unul din cei mai importani operatori din regiune, furniznd servicii de telecomunicaii i nSpania, Italia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaia i Serbia. SC RCS-RDS SA este prezent n toate marile orae din ar, dar i n alte orae mai micue, fcnd practic imposibil intrarea pe pia a unor noi firme de telecomonicaii.RCS & RDS este n prezent cel mai mare furnizor de servicii de acces Internet broadband, deservind peste 1,35 milioane de abonai pentru serviciile de televiziune (cablu i satelit), peste 800.000 de abonai la serviciile de acces Internet i ali peste 1,2 milioane de abonai la serviciile de telefonie. n Spania, grupul RCS&RDS, prin societatea sa Best Spain Telecom S.L., este un operator virtual de telefonie mobil (OMV) i colaboreaz cu societatea de telefonie mobil spaniol Telefonica Moviles (Movistar) pentru facilitarea accesului la infrastructura radio a acesteia. Acoperirea semnalului, precum i calitatea acestuia, att pentru servicii de telefonie mobil de tip 2G, ct i 3G, este aceeai cu cea a Telefonica Moviles (Movistar). n Italia, grupul RCS&RDS, prin societatea DIGI Italy S.r.l., este un operator virtual de telefonie mobil i colaboreaz cu Societatea de Telefonie mobil mobil

H3G pentru a facilita accesul la infrastructura radio a acestuia. Pentru serviciul de telefonie 3G acoperirea i calitatea semnalului sunt cele oferite de H3G.
19

3. Fidelizarea clientelei RCS & RDS reduce cu pana la 70% tarifele pentru apeluri ctre destinaii fixe i mobile din Europa ncepnd cu luna februarie 2012, RCS & RDS a redus i a unificat tarifele pentru convorbiri iniiate din reeaua sa de telefonie fix i mobil ctre alte destinaii fixe si mobile din Europa, pentru majoritatea abonamentelor. De reducere beneficiaz att noii clienti, ct i clienii actuali ai RCS & RDS. Astfel, tarifele pentru convorbiri i pentru apeluri primite n roaming, n Europa, devin cu pn la 70% mai mici fa de tarifele valabile anterior. RCS fixe i mobile. ncepnd cu luna martie 2012, RCS & RDS a redus i a unificat tarifele pentru convorbiri iniiate din reeaua sa de telefonie fix i mobil ctre alte destinaii fixe i mobile din Romania. Reducerile se aplica tuturor abonamentelor, cu excepia celor gratuite. Abonatii serviciilor Asociat si Nelimitat platesc din aceasta luna pentru apeluri catre alte retelemobile nationale, un singur tarif, de numai: -0,062 euro/minut, dac sunt abonai la Digi Tel Asociat, in valoare lunarde 5lei. -0,0372 euro/minut, dac sunt abonai la Digi Tel Nelimitat i Digi Mobil Nelimitat, n valoare lunar de 2,48 euro. Aceste tarife unificate i reduse cu 54% sunt valabile att pentru abonaii actuali ai companiei ct i pentru abonaii noi. Noile abonamente de telefonie aduc suplimentar,convorbiri cu 50% mai ieftine ctre reele fixe naionale i tarif unic pentru convorbiri ctre aceste destinaii, n funcie de abonament. Totodat, RCS & RDS vine cu prima ofert de convorbiri nelimitate ctre toate reelele fixe naionale,n cadrul abonamentului de telefonie fix de 2,48 euro lunar. Suplimentar, clienii RCS & RDS de telefonie mobil pot beneficia de cele mai bune tarife lunare de acces pentru date/Internet pe mobil cu trafic nelimitat: 0 lei, dacachiziione az i un abonament de Internet fix sau 10 lei - fr achiziionarea unui pachet de Internet fix. Noile abonamente de telefonie fix ale RCS & RDS sunt:n Familie, de 1,24 euro i Naional , de 2,48 euro lunar. & RDS ieftinete tarifele pentru convorbiri naionale i ofer noi abonamente detelefonie, reduceri cu pn la 54% pentru convorbiri n alte reele naionalei

20

n Familie asigur legatura permanent cu familia i prietenii prin convorbirile nelimitate n reelele Digi i prin tariful sczut ctre alte reele fixe, de numai 0,0124euro/minut. Cei care opteaz pentru acest abonament vor plti doar 0,062 euro/minut pentru apeluri ctre alte reele mobile. Naional aduce convorbiri nelimitate n toate reelele fixe naionale i n DigiMobil, plus un tarif i mai mic pentru apeluri ctre alte reele mobile: numai 0,0372euro/minut. Pentru telefonia mobil, noile abonamente sunt: n Familie, de 1,24 euro i Plus,de 2,48 euro lunar. Digi Mobil n Familie ofer tarife similare cu abonamentul de telefonie fix cu aceeai denumire. Cei care au nevoie de convorbiri cu pre redus n toate reelele de telefonie, vor opta pentru Plus i vor avea: 0 euro n reea, ctre fix i mobil, 0,0124Euro/minut ctre alte reele fixe i 0,0372 euro/minut ctre alte reele mobile naionale. RCS & RDS intr pe energie solar prin dou achiziii Compania RCS&RDS, unul dintre cei mai mari operatori telecom locali, controlat de omul de afaceri Zoltan Teszari din Oradea, a fcut pentru prima oar o achiziie n alte domenii dect cele de telecom i media, cumprnd 90% din aciunile a dou companii care dezvolt n judeul Brila proiecte de energie solar cu o valoare de aproximativ 20 de milioane de euro. Cele dou companii n care RCS&RDS a devenit acionarul majoritar sunt Energyall Distribution SRL i Energiafoto SRL, ambele fondate de George Dnu Vintil i Dan-Mihai Gheorghi. Cele dou companii au patru proiecte de energie solar cu o capacitate total de 13,7 MW, aflate n diferite faze de dezvoltare. RCS&RDS, care a avut n anul 2011 cifr de afaceri de 479 mil. euro doar pe piaa din Romnia, a ajuns liderul pieei locale de internet fix i servicii TV, inclusiv printr-o serie agresiv de achiziii a juctorilor mai mici. Energia solar era cotat la nceputul anului 2012 ca fiind zona din care se va nregistra urmtorul boom din piaa regenerabilelor, dup ce energia eolian deja a atras investiii de peste 2,5 miliarde de euro. 1.3 Succes/ insucces al strategiei de extindere Lipsa comunicrii ntre angajai i managementul superior Personalul companiei RDS-RCS a sczut n anul 2010. Principalul motiv al plecrilor este lipsa de comunicare eficient, ceea ce se traduce n special prin faptul cangajaii sunt nemulumii de politicile interne de promovare i recompensare. Potrivit surselor citate, exist probleme de
21

comunicare la toate nivelurile, fapt care i face pe angajaii care au o problem s se simt foarte frustrai. De exemplu, i se promite c avansezi, iar apoi, cnd vine timpul, nu te mai bag nimeni n seam. Problemele de comunicare apar i pe orizontal, ntre departamente, dar i pe vertical. Astfel, angajaii entry-level sunt cei mai speriai, pentru c nu cunosc pe nimeni i nu au cu cine s vorbeasc despre problemele lor. De asemenea, problemele apar i din aplicarea unor reguli stricte n interiorul companiei, de tipul celor din multinaionale. Angajaii se plng de suprasolicitare i de stres. n contextul unei creteri masive a afacerilor n ultimii ani, explicaia ar putea fi aplicarea unor reguli de multinaional ntr-o companie autohton, fr a avea la baz studii i expertiz de specialitate. O alt explicaie ar putea ine de un posibil plan de a externaliza activitile de callcenter sau de mutarea centrului de greutate a activitii dinspre telefonia fix nspreasoluiile de comu nicaii de ultim generaie, micare care ar presupune reduceri de personal. Nu se are n vedere angajatul i motivarea acestuia pentru a face lucrurile ct mai bine, ci se are n vedere ca lucrurile s mearg, fapt ce conduce la multe plecri din cadrul companiei a angajailor. S-a ncercat de-a lungul anilor s se opreasc oamenii n firm prin tot felul de tehnici, dar nu s-au mrit salariile i nu s-au mbuntit condiiile de lucru. Majoritatea oamenilor care au plecat din companie au spus c nu se pune accent pe grija fa de angajai. Acetia au vzut-o ca pe o oportunitate de a se forma profesional, avnd acces la tot felul de metode i tehnici privind serviciile oferite, ct i acces la o tehnologie nalt. Un lucru important care lipsete n aceast companiei este ncrederea n Top management. La nivelul top managementului se ncearc un control autoritar, prin care managerii lovesc ca angajaii lor s le fie team pe viitor i s se supun.

22

Coninutul clauzelor contractuale cu furnizorii i distribuitorii Pentru c relaiile dintre Antena 1 i RCS sunt ngheate, finalul contractului pe care consoriul format din cele dou companii l are cu L.P.F. pentru drepturile TV ale Ligii 1 va duce i la ruperea actualelor nelegeri. Iar prima msur cu care RCS-RDS amenin este scoaterea GSPTV-ului din grila de programe. Pentru a nu rmne n aer n cazul RCS-RDS decide expulzarea, GSPTV se afl n negocieri avansate cu U.P.C., DolceSport (platforma TV a Romtelecom) i cu cablitii independeni pentru preluarea postului n grila acestora de programe. Conform cifrelor din piaa media, apariia GSPTV-ului n ofertele acestor distribuitori i ieirea de la RCS RDS ar nsemna pentru post o rspndire cu cteva procente mai mare dect n prezent, undeva spre 48%. Dar prezint o mare problem, un public complet nou! Oamenii care au vrut neaprat s vad meciurile din Liga 1 i erau la U.P.C. au migrat n aceti trei ani la R.C.S., acolo unde se transmiteau majoritatea partidelor. Nu este exclus ns ca GSP TV s rmn i la RCS RDS, pentru c i n aceast direcie se duc tratative, iar atunci ar ajunge la aceeai rspndire ca Sport.ro. Conform hotnews.ro, numrul total de abonai la serviciile TV este de aproximativ 5,83 milioane de abonai. Doar pe segmentul serviciilor TV prin cablu, numrul abonailor era de circa 3,3 milioane. Toate calculele ar putea fi date peste cap ns de negocierile dintre Sabina Petre, director general Antena TV Group, i Dumitru Dragomir, preedintele L.P.F., legate de vnzarea postului ctre L.P.F., unde ar fi transmise cele ase pachete de meciuri rmase nevndute la licitaie. Posturile TV axate pe sport de la noi au o viata destul de scurta. Telesport a decedat recent si nici GSP TV nu se simte prea bine. Postul creat de initial de Antena 1 si RCS-RDS ajunge la un moment de rscruce: termin contractul cu meciurile de fotbal i, n acelai timp, termin i contractul de parteneriat cu RCS-RDS. In plus, sunt discuii privind preluarea sa de ctre Liga Profesionist de Fotbal. Ce va fi, vom vedea, cert este c RCS i "alung" din oferta de cablu, ncercnd s-i izoleze pe o pia i aa mic.

23

Concluzii Ca i factor de succes pentru compania RDS & RCS l-a reprezentat puterea de cumprare i de asimilare a nenumrate firme mici i mijlocii ce deineau cumulate un procent important din piaa total de utilizatori de televiziune sau internet. Faptul c au apelat la preuri mai mici dect concurena le-au ridicat brusc numrul de clienti, dar au i dat dovad de o puternic putere de convingere cnd a fost vorba de extinderea pe pieele deja ocupate. Prin rapiditatea cu care au lucrat, prin ofertele pe care le-au dat prin calitatea serviciilor, dar i diversificarea acestora, compania furnizoare de servicii de telecomunicaii i internet a reuit s se extind cu o rapiditate greu de imaginat i a reuit s nfrunte singur concurena ce pn n anul 1994 a deinut monopolul pe piaa romneasc, Romtelecomul. Un lucru foarte important ce s-a produs odat cu apariia pe pia a companiei RDS&RCS preurile concurenei au sczut sau cel puin nu au mai crescut, ofertele s-au diversificat i calitatea serviciilor au crescut.

24