P. 1
Platon Si Aristotel

Platon Si Aristotel

|Views: 266|Likes:
Published by Pitic Lili

More info:

Published by: Pitic Lili on Feb 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2015

pdf

text

original

Platon Definitia dreptului

Definita dreptului este corelata cu notiunea de justitie si cu rolul juristului in societate Juristul nu are doar rolul de a aplica legea O lege injusta nu este lege, nu este drept Justitia are ca principal rol acela de a da fiecaruia ce este al sau “regimul constitutional just este doar acela unde oamenii accepta subordonarea scopruilor curajului sau ratiunii” Scopul juristului este acela de a face justitie (ideea de bine) Scopul legii este virtutea Obiectul de reglementare al legii: proprietatea, succesiunile, contractele, bunele moravuri, educatia Diakion: Drept + Justitie Pentru Platon, prima misiune a dreptului este educatia Dreptul nu se diferentiaza de morala -

Aristotel
Justitia: virtute universala care include toate virturile Distributiva: raporturile dintre membrii cetatii si are drept scop principal distribuirea bunurilor, a onorurilor, a sarcinilor publice; respectarea proportiei, a egalitatii intre schimburi Comutativa: relatiile dintre particulari, fiecare trebuie sa primeasca nici mai mult, nici mai putin decat cere buna cumpatare Justitia este distincta de morala Cele doua forme ale justitiei sunt considerate de unii autori originea distinctiei dreptului in drept pubic si drept privat Nu orice lege este si lege juridica La Aristotel, cele 2 sensuri (just si drept) ale termenului dikaion dobandesc nuante diferite:  Just = echilibrul realizat intre membrii cetatii (just politic instaurat intre oamenii liberi ai cetatii, intre care se impart onorurile si bunurile);  Drept = numai in ceea ce priveste raporturile dintre cetateni Cele doua surse ale dreptului : Dreptul natural si Legile scrise ale statului Studiul naturii este considerat un moment intelectual, primul moment in elaborarea dreptului “Natura” are mai multe sensuri: Lumea exterioara, finalitate; Omul = animal social ( zoon politikon), numai cetatea este naturala In “Politica” intalnim elemente de drept constuitutional, se analizeaza mai multe constitutii ale statelor => cel mai potrivit regim politic se gaseste intre aristrocatie si democratie ( posibilitatea participariii fiecarui cetatean la viata publica, dar distributia onorurilor, a sarcinilor publice va tine cont de bogatia, capacitatea si varsta fiecaruia) La Aristorel, dreptul natural este dedus fie din principii a priori ale ratiunii practice, fie din definitii abstracte ale naturii umane

Izvoarele dreptului

-

-

Luand in considerare sensul de drept al termenului dikaion, acesta are sensul de lege dar este lege numai ce este relevat de oamenii de arta printr-o stiinta speculativa Metoda lui Platon de a descoperi legile este fondata pe natura, Platon pune in centrul conceptiei sale tot ce vine din lumea exterioara. Singurul care are rolul de leguitor este filosoful (Rebublica, Legi) Un filosof trebuie sa aiba studii de matematica, de dialectica pentru a putea vedea ideile, dar descoperirea legilor presupune si un proces de purificare, de apropriere de divinitate. Unul din izvoarele dreptului il constituie in conceptia lui Platon religia Elementul religios va fi preluat de crestinism fiind dezvoltat in special la Sf. Augustin Desi la Platon dreptul are un caracter ideal, acesta nu poate fi ocnsiderat drept natural

-

-

Teoria legilor pozitive

-

-

-

Dreptul are un puternic caracter normativ, legile trebuie sa fie foarte exigente, fiind create de un filosof cu o putere absoluta. Initial Platon este impotriva legii scrise, demonstrand ca este plina de defecte ( filosofului ii este imposibil sa comunice oamenilor de rand fructul contemplarii sale, rezultat al unui proces indelungat si dificil; acestia nu vor putea beneficia de rodul ideilor sale ). Orice lege scrisa se dovedeste injusta cu ocazia aplicarii ei. Justitia filosofului – rege nu poate functiona decat intr-o cetate ideala, unde tiranul cetatii ar imprumuta puterile sale unui filosof, iar filosoful ar dobandi rolul de leguitor. Trei tipuri de guvernamant: 1. Monarhia 2. Aristrocatia 3. Democratia  Fiecare degenereaza in: tiranie, oligarhie, demagogie deoarece legile constituionale sunt violate de putere Platon ajunge sa isi schimbe conceptia , ideea legalitatii ocupand astfel locul central in conceptia sa. Legile nu vin de la popor, ele vin de sus, prin intermediul filosofului care devine leguitor si care dicteaza ansambluri de legi; Legile trebuie precedate de un preambul Prin intermediul legilor poporul va participa la justitia propusa de filosof, dar cetatenii sunt supusi legii cerandu-se de fapt o stricta obedienta fata de ea De altfel, si judecatorii trebuie sa aplice cu strictete legile scrise, doar printul fiind scutit de supunerea fata de lege.

-

Dreptul este obiect de cercetare bazata pe dialectica si observatie Doua moduri de creare a legilor scrise (Retorica): 1. Cu ajutorul leguitorilor prudenti, intelepti si avertizati 2. Cu ajutorul impartialitatii, fiind vorba de impartialitatea leguitorului, nu de cea a judecatorilor. Puterea legislativa (sau judecatoreasca) este detinuta de cel care conduce afaceri publice Aristortel stabileste totusi anumite limite ale puterii legilor: 1. legile pozitive nu pot avea valoare decat daca sunt stabilite in cadrul unui just natural ( legea este inteligenta fara pasiune); 2. legile trebuie sa emane de la autoritatile competente, dar este admis ca ele pot lua nastere si datorita cutumei, jurisprudentei sau emanand direct de la popor => legea scrisa emisa de stat nu mai are aceiasi autoritate ca pana atunci

care serveste ca baza in relatiile reciproce dintre popoare pentru ca este fondat pe nevoi comune. datorita existentei lui ius gentium . ius civile este dreptul pe care il are fiecare popor in particular . in dreptul natural Izvorul principal al dreptului este natura: Dreptul clasic roman este in special opera doctrinei. in sensul ca buna functionare a cetatii romane presupune o anumita egalitate a drepturilor intre cetateni (Aceasta consecinta a fost dezvoltata de Cicero. La fel. fie actele pretorului sau ale senatului Modificarea textelor se facea in numele echitatii prin confruntarea opiniilor jurisitilor si scolilor de jurisprudenta. punea accentul pe jurisprudenta si a formulat noi obligatii: Obligatia de a respecta in fiecare om. este o lege veritabila . senatus-consultele) nu sunt ierarhizate. unde apare ereditatea obligatorie in exercitarea anumitor profesii. neunitar. de unde rezulta doua consecinte: 1. acesta nu se fondeaza pe o pura pozitivitate pentru ca ar rezulta ca in anumite cazuri si legile tiranilor ar fi drept Este necxesar sa ne raportam la o justitie naturala si imuabila . unul din cele mai importante fiind acela ca oamenii sunt egali si liberi. cercetanduse numai legile juste. Legile (edictele pretorilor/magistratilor. sinceritatea. ele deriva dintr-o sursa istorica. a devenit mai mult un statut social. constanta si eterna (Republica) .Legea naturala = ratiunea dreapta.Conceptul de cetatenie a fost dezvoltat si de Cicero. cetatenia romana nu aparea in prim-plan decat cu ocazia litigiilor privind dobandirea sau pierderea cetateniei. egalitatea intre cetateni devenind o egalitate juridica in fata legii civile si o egalitate politica in fata functiilor legislative si executive. separat de cetate => nu il intereseaza scopul dreptului Exista o legea naturala care consta in ratiunea universala . Cea din urma a dus la aparitia anumitor privilegii care au influentat dreptul public. o parte a acestei ratiuni regasindu-se in constiinta fiecarui om. inteleptul cetatii sta retras. de unde si anumite privilegii. dar are o influenta morala Aceasta conceptie morala va determina continutul dreptului roman clasic. Apoi.Ideea dreptului natural comun tuturor oamenilor provine din stoicism si se intalneste la majoritatea juristilor romani . fiind justificata si prin faptul ca este intalnita la toata popoarele ca urmare a razboaielor . raspandita in constiinta fiecarui om.Din ius naturale decurge ius gentium. insa el este mai degraba o doctrina morala decat juridica Filosoful. mai ales stoicismul.Roma Antica Juristii romani s-au inspirat din sistemele si scolile filosofice. institutiile juridice nu sunt considerate permanante. sclavia este considerata ca fireasca. fie si sclav. acordata naturii.Dreptul nu este rezultatul vointei libere ci este dictat de natura. in special de Cicero .Dreptul natural ajuta la formularea prinipiilor generale. dar si cel privat. cea mai importanta epoca este cea a lui Cicero Influenta greaca si principiile dreptului roman Stoicismul roman a fost influentat de stoicismul grec. umanitatea. Princeps legibus solutus est ( Prinipele este absolvit de legi) Neoplatonismul dezvoltat in Imperiul Roman a sustinut ideea unui drept autoritar in forma legislativa Ca si la Aristotel.Ius gentium este un concept propriu romanilor.Cicero sustine ca dreptul natural poate fi ameliorat cu ajutorul leguitorului: “opera leguitorului poate avea senul de a tempera exigentele justitiei pure si ale ratiunii naturale pure” . cum propune Aristotel Cicero . aflandu-se la baza distinctiei dreptului public de dreptul privat (Michelle Villey: “un statut social caruia dreptul ii da o forma juridica”) . ratiunea.Influentat de sceptisism. dar si doctrina lui Platon si Aristotel. Cetatenia este exclusiva (nimeni nu poate fi cetatean a doua sau mai mai multor cetati) 2. in dreptul penal. Pana ala aparitia codurilor in dreptul roman cand toti au fost supusi unei legi unice nemaifacandu-se distinctie intre romani si straini. pietatea in raporturile familiale . Quod principi placuit legis habet vigore ( ceea ce place principilor are forta de lege) 2. justul gasindu-se in natura lucrurilor. nu din dreptul natural Platon a influentat dreptul roman fiind recunoscute doua principii create de conceptia sa: 1. Dreptul natural isi pierde din amploare. din cazua acestor privilegii apare inegalitatea intre pedepsele si procedura aplicabila) => cetatenia romana este in fapt un statut social superior diferentiat. A doua este de ordin pragmatic. pentru romani justitia inseamna a da fiecaruia ceea ce este al sau ( suum quique tribuere) Dreptul este ceea ce este just si deriva din justitie Pentru crearea dreptului si pentru interpretarea sa trebuie sa se recurga la texte avand insa in vedere fie traditia jurisprudentiala. iar ius naturale este un concept de traditie greaca preluat de romani.

.

intre respectarea legii divine si cea laice conteaza legea divina . Sf. nu poate fi numita justitiei cea care nu il are in centru pe Dumnezeu => justitia romana este injusta pentru ca nu are la baza credinta crestina. iar justitia oamenilor nu ar trebui decat sa execute aceasta ordine naturala. Sf.Sensul notiunii de justitie in conceptia Sf. .Legile profane trebuie totusi respectate pentru ca trebuie sa dam Cezarului ce este al Cezarului . Legea lui Moise. Legea lui Hristos (sau legea crestinilor) . legile omenesti trebuie respectate .Statul trebuie sa se bazeze pe legi crestine.Ne ajuta sa cunoastem ceea ce este just si modul de functionare al justiei . Augustin sustine ideea proprietatii private. .Judecatoruil este just daca se afla in gratia lui Dumnezeu. deoarece credinta este principiul cunoasterii. pentru el justitia nu insemna egalitate ci : caritate. just. Augustin ajunge sa desemneze prin expresia “ ius humanum” legile cetatii terestre. iar justitia consta in a da fiecaruia ce este al sau. Ea este totusi depasita de Legea crestina. mai exact cu rolul de lex specialia (Hristos a spus “Eu sunt Calea. el dezvolta si ideea proprietatii comune. nimic nu se intampla fara voia lui Dumnezeu. Augustin critica toate instituriile statului. . trebuie sa pedepseasca atingerile aduse bisericii crestine. Desi injuste.Dreptul nu poate fiinta decat daca este just. Teoria izvoarelor dreptului . mai ales de catre calugari => justitie comunitara.Sf. . . dar justul nu poate fi cunoscut decat prin credinta si revelatie divina .Deoarece legile terestre sunt si ele o parte din intregul ordinii divine trebuie sa fie respectate chiar daca sunt rele. Legea lui Moise: . cutuma sunt vesnic de urmat pentru omenire) Teoria statului . Continutul dreptului. Augustin justifica necesitatea respecatarii legilor terestre prin faptul ca. Legile profane nu sunt juste.Oroce activitate tinde sa asigure o anumita oridine. . mergand pana la folosirea fortei pentru nerespectarea credintei . Sf. considerand-o adecvata acelui timp. dreptul natural era bun inainte de caderea in pacatul originar => dreptul natural este legea paganilor. sociale. a fost data direct de Dumnezeu in mainile lui Moise. care se aplica diferit. Dreptul crestin nu poate sanctiona si nu poate fi sanctionat pe pamant .Pentru ca dreptul omenesc sa devina crestin.Dreptul crestin pune accent pe indepartarea omului de cele materiale. dar propriu zis el tine sa sublinieze ca institutiile profane nu sunt deloc drept . nu poate fi reala adevarata.Primele comunitati de crestini au renuntat la proprietatea privata deoarce aceasta nu isi are izvorul in dreptul divin. Adevarul si Viata” .Dreptul crestin poate coexista in aromnie cu dreptul laic. dar. C.Este informulabila. Augustin nu este un adept al dreptului natural.Totusi. dar exista elemente de armonie intre dreptul natural si cel crestin: Dumnezeu a impus o ordine in natura. se regaseste in cele patru Evanghelii . 2. legii si justitiei distinctie intre legea divina si legea omeneasca pe acre o califica drept profana. in conceptia sa. desi Sf. Augustin subliniaza ca exista trei categorii de legi prin care ni se releva ce insemna justitia: Dreptul natural. judiciare. pentru ca ele au rostul lor in planul lui Dumnezeu. Dreptul natural . o anumita pace.Dreptul crestin se conciliaza cu dreptul laic pentru ca pentru un crestin. legile statului nu pot asigura decat o astfel de pace inferioara) .Sf. fiind firesc sa le respecte .Fiind o justitie de caritate contine reguli imprecise. trecator. .Are caracter subiectiv. pentru ca aceasta provine de la Dumnezeu.Justitia crestina are ca scop perfectiunea.In lucrarea sa “De civitate Dei”. de pace: 1. Rolul crestinismului in formarea dreptului.Crestinul are nevoie de stat si de legilesale profane. Este ideal ca ele sa fie juste. lex gentium B. Pacea perfecta (cea asigurata de o justitie perfecta.Pe de alta parte. decat daca are la baza credinta in Dumnezeu. iar celalat se ocupa de lucrurile trecatoare .Formarea dreptului modern I. Augustin este diferit fata de cel din Antichitate. .Este singura capabila sa ii conduca pe oameni spre justitie si spre descoperirea sensului termenului drept. si nu traditia. prin punerea in comun a bunurilor de catre crestini.mai multe gr.Legile si cutumele nu au valoare decat daca textele divine tac.Sf. precum si a statului Teoria legilor profane 1.In De civitate Dei se subliniaza faptul ca ceea ce este just isi are originea in credinta (justus ex fide vivit). nu admite realizarea nici unui interes personal. Augustin considera legea mozaica o sursa importanta a dreptului si sustine modelul de justitie promovat de Tora desi este fundamental diferita de legea crestina. terestru. asupra statului. Evul Mediu Doctrina juridica a Sfantului Augustin: este marcata de viziunea crestina asupra lumii. crestina) 2. Paci inferioatre (asigura o ordine provizorie ca cea a cetatii terestre. ceea ce este valabil si pentru drept (“inteligenta umana este prea corupta pentru a descoperi ea insasi continutul justului…”) .Respectarea lor ajuta la pacea cetatii. militare . Legea lui Hristos (izvoarele dreptului) A. supunandu-ne legilor umane. iar unde nu exista justitie nu exista nici drept. cetatea terestra trebuie sa devina o copie a cetatii divine . fiecare se inscrie in realizarea unei anumite ordini . gratuitate si generozitate Justitia crestina: . elaborand o teorie originala a legii profane si de asemenea o terorie a continutului si izvoarelor dreptului. obstesti.Nu trebuie sa numim drept ceea ce stabilesc oamenii pt k ei insisi nu numesc drept decat ceea ce vine de la justitie. ne supunem implicit unui plan divin.

.

iar in cele spirtituale Papei. este atipica. Originea legii este legata de regimul politic. Dumnezeu calauzeste omul de-alungul vietii si il ilumineaza sa descopere adevaruri rationale Ca si la Aristotel. doctrina Sf. Autoritatea legii Nu poate exista decat daca legea corespunde justului natural. spre deosebire de Sf. a poligamiei si a incestului. se face referire la notiunea de vaznare – cumparare. inclusiv pentru ei necredinciosi. Calitatile legii 5. Sf . care nu ofera insa reguli fixe. De aceea si supusii. dar totodata trebuie sa fie corespunzatoare conditiilor de spatiu si timp. Autoritatea legii  Desi le regasim si la Aristotel. insa ocupandu-se mai mult de lucuri terestre este mai mult legat de dreptul natural. preceptele sale nu sunt cunoscute direct de om. Necesitatea legii omenesti 2. Toma subliniaza ca rolul crestinismului in formarea dreptului este dublu: 1. aparent fara nicio legatura cu dreptul Legea lui Hristos este total diferita de legea umana. imprecise. 2. Suveranitatea este pentru toti. Necesitatea legii omenesti se justifica nu prin faptul ca legea este un remediu al raului. de uz. Continuitatea legii 4. ele fiind consescintele dreptului natural In ceea ce priveste legile omenesti pozitive. atunci ea va fi inteleasa si aplicata de oameni Daca ea este injusta atunci ea trebuie sanctionata de judecator La Sf. Toma reitereaza de asemenea notiunea de delict asa cum a fost ea consacrata de dreptul roman.religios. termenul de drept are semnificatia de obiect al justitiei Se recunoaste existenta dreptului natural. rigida. Sf. Toma ca fiind o beatitudine eterna Aceatsa conceptie este pur religioasa. Toma arata ca legea omeneasca deriva din legea naturala. Noi semnificatii ale teoriei dreptului natural Distinctie dintre dreptul natural si legile omenesti: Dreptul natural nu se confunda cu morala si este muabil. pentru ca presupune o revolutie interioara. Continuitatea legii este explicata tot prin intermediul dreptului natural pentru ca orice lege omeneasca provine din dreptul natural legea creata de leguitor este expresia justului natural dreptul este rezultatul a doua componente importante: ratiunea (pentru ca el deriva din stiintele naturii) si vointa (pentru ca puterea legislativa i-a adaugat dreptului fixitate. autoritatea legii omenesti este conditionala Termenul de drept se confunda in continuare cu cel de just. adica sa reflecte binele comun si nu interesele persoanle ale leguitorului. Cunoasterea umana poate fi ajutata de revelatia divina. respingandu-se teoria proprietatii obstesti. ceea ce a deschis calea apoi pentru separarea statului de biserica. Sf. aceasta din urma ramanand la indemnaa tuturor. profane Legea suprema este legea eterna. Toma. de contracte. judecatorul trebuie sa solutioneze cazul prin aplicarea acestor reguli chiar daca sunt generale. Toma D’ Aquino A preluat teoria dreptului natural si a aratat contributia covarsitoare a crestinismului la crearea si evolutia dreptului II. Toma le da noi semnificatii: 1. Institutia castaoriei are un regim mixt. Dreptul privat este marcat de teoria proprietatii private (dominium). caracterizata de Sf. intalnind distinctia dreptului in drept public si drept privat. adica legea veche si legea noua => scopul acestora este de a ne dezvalui o dimensiune spirituala in plus Mantuirea sufletului ne asigura accesul la o altfel de existenta. Toma. fiind un just care deriva din natura adica un just natural. Divinitatea are rolul de a ne arata ca natura noastra umana nu este singura in univers 2. pentru ca este o existenta vesnica. Sf. Contributia crestinismului la crearea si evolutia dreptului In lucarea sa. pentru cei bogati sau intelepti si pentru popor 3. cuprinzand dispozitii pentru monarh. Augustin apare o distinctie intre legea crestina si drept. precizie) 4. flexibil. Suveranitatea sau autoriatatea politica a statului este explicata prin intermediul teoriei dreptului natural. fiind o prelungire a acesteia si este expresia ratiunii profane I. deoarece natura noastra umana este muabila. a dreptului gintilor Dreptul pozitiv nu poate avea ca izvor decat legile omenesti. dominatia politica este naturala => suveranitatea nu este o consecinta a pacatului omenesc Regele ramane sub supunerea Papei. - - Izvoarele dreptului: Sunt de origine crestina: Vechiul si Noul Testament. ci prin faptul ca provine din natura umana. Calitatile legii Legea trebuie sa fie justa. are rolul divin. in conformitate cu justul natural 5. ea este o stare de spirit pe care trebuie sa o traim in permanenta La Sf. Pentru dreptul public a sustinut teoria laica a suveranitatii. Toma readuce in prim plan teoria dreptului natural al Antichitatii. pe care o reflecta – legea omeneasca are in continutul sau si dispozitii permisive si preventive. schimbatoare => legile omenesti trebuie sa fie schimbatoare. ca la greci si la romani. Originea legii 3. indiferent daca este crestin sau pagan) In Tratatul legilor. o permanenta lupta pt a ne schimba. inclusiv celor care nu sunt credinciosi. forma scrisa.Conceptia despre drept si lege a Sf. Atunci cand legea pozitiva tace. juridico. cea divina. ele trec in legea naturala (legea naturala este sursa moralei pentru om si poate fi cunoscuta de orice om. de unde rezulta interdictia divortului. in chestiuni materiale se supun regelui. Toma este concentrata pe 5 aspecte: 1. Sf. Summa theologiae. de unire cu Hristos si cu biserica. marcata de aceasta data de constanta. ea deriva din natura. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->