Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6 Fracturile Membrului Inferior
6 Fracturile Membrului Inferior
Spitalul Clinic de Urgen BagdasarArseni Catedra de Ortopedie-Traumatologie ef catedr: Prof. Dr. Florian Purghel
FRACTURI TROHANTERIENE
FRACTURI TROHANTERIENE
Anatomie chirurgical
FRACTURI TROHANTERIENE
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificarea Kyle:
Fracturi intertrohanteriene stabile, fr deplasare i fr cominuie Fracturi intertrohanteriene stabile cu deplasare i minim cominuie Fracturi intertrohanteriene instabile cu deplasare i cominuie postero medial Fracturi intertrohanteriene instabile cu deplasare, cominuie posteromedial i component subtrohanterian
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificarea Kyle
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificarea Seinsheimer:
I. Fracturi subtrohanteriene fr deplasare sau cu o deplasare de cel mult 2mm II. Fracturile cu 2 fragmente:
IIa.Fractur transversal IIb.Fractur spiroid cu micul trohanter ataat de fragmentul proximal IIc.Fractur spiroid cu micul trohanter ataat de fragmentul distal IIIa Fractur spiroid n care micul trohanter este al 3-lea fragment IIIb Fractur spiroid cu al 3 lea fragment n arip de fluture
FRACTURI TROHANTERIENE
Clasificarea Seinsheimer
FRACTURI TROHANTERIENE
SIMPTOMATOLOGIE
Durere accentuata Impotenta functionala totala Tumefactie ATITUDINE VICIOASA: adductie + rotatie externa + scurtare
FRACTURI TROHANTERIENE
TRATAMENT
CHIRURGICAL !
LOCALIZARE:
Clasificare Winquist :
Tip I : cu fragment n fluture < 25 % din limea osului Tip II : cu fragment n fluture < 50 % din limea osului Tip III: cu fragment n fluture > 50 % din limea osului Tip IV: cominuie sever Tip V: cominuie cu lips de os
Clasificare Winquist
Tip I Tip V
Tip II
Tip III
Tip IV
SIMPTOMATOLOGIE:
durere impoten
TRATAMENT:
n urgen:
atel membrul pelvin lezat legat de cellalt membru pelvin
n spital:
traciune transosoas (doar ca pregtire preoperatorie) osteosintez centromedular pe focar nchis, cu tije nealezate, zvorte static sau dinamic fixator extern
TRATAMENT
COMPLICATII:
imediate
precoce
tardive
locale
LOCALIZARE
CLASIFICARE
supracondiliene
supra si intercondiliene
unicondiliene
SIMPTOMATOLOGIE
tumefiere accentuat a genunchiului prin hemartroz deformarea segmentului scurtare variabil a memebrului inferior deviere (valg, var, recurvatum)
COMPLICATII
lezarea pachetului vascular popliteu gangren pseudartroz calus vicios artroz de genunchi redoare de genunchi
TRATAMENT
Etiologie
- frecvent deschise
mecanism indirect :
inflexiune fracturi oblice / transversale torsiune fracturi spiroide
Anatomie patologic
Fracturi transversale
Fracturi oblice
Fracturi spiroide
Deplasarea fragmentelor :
translatie lateral deplasare longitudinala angulare rotatie asocieri de deplasari
Simptomatologie
durere n focarul de fractur tumefacie echimoze, flictene intransmisibilitatea miscarilor intreruperea continuitatii osoase (palparea crestei tibiei) angularea gambei scurtarea gambei pozitie de equin a piciorului Examen neurovascular periferic!
Diagnostic Se face in conformitate cu examenul clinic si cel radiologic care consta in radiografie gamba (F+P) radiografia trebuind sa vizualizeze atat articulatia genunchiului cat si pe cea a gleznei.
Tratament
Actualmente s-a chirurgicalizat
osteosintez centromedular cu tije Kuntscher(clasica)doar in fracturile stabile osteosintez centromedular cu tije zavorte static Kuntscher- pe focar inchis cu sau fara alezaj. osteosintez cu plci cu uruburi (n fracturile de 1/3 proximal i distal de tibie)-din ce in ce mai rar folosit. fixator extern in fracturile deschise de tip IIIB sau C
preoperator
postoperator
Complicaii imediate:
fractura deschis (cea mai frecvent i grav) leziuni vasculare leziuni nervoase sindromul de compartiment
Fractura deschisa
cea mai frecventa si mai grava complicatie deschiderea focarului se produce prin:
fragmente osoase ascutite lovitura directa (risc septic mare !) deschidere secundara prin eliminarea unei zone de necroza (defect tegumentar mare)
Gradul I: fractura deschisa produsa de o forta de energie mica, fractura oblica sau transversala cu plaga cutanata <2 cm, putin poluata Gradul II: fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata, fractura cominutiva, plaga cutanata >2 cm, contuzia tegumentelor si musculaturii vecine, poluare mai accentuata Gradul IIIA: fractura produsa de o forta de energie mare, fractura complexa, dilacerari tegumentare, lambouri devitalizate, devitalizare musculara, poluare intensa Gradul IIIB: idem IIIA + smulgerea periostului si expunerea osului Gradul IIIC: idem IIIB + leziuni ale axului vascular principal ce impun reparare chirurgicala pentru salvarea membrului
Complicaii tardive:
consolidare ntrziat pseudartroza calus vicios
Complicaii
pseudartroza
Evolutie si prognostic
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
CLASIFICARE
FRACTURI MALEOLARE
Clasificarea AO:
Elementul principal este sediul fracturii fibulare: cu ct acesta este mai nalt, cu att este mai grav deficitul gleznei. Tipul A: fractura fibulei sub sindesmoza tibio-peroniera (infrasindesmotica)
B1: izolata B2: cu leziune de maleola sau ligament medial B3: cu leziune mediala si fractura posterolaterala de tibie
C1: fractura simpla a diafizei fibulare C2: fractura complexa a diafizei fibulare C3: fractura proximala a fibulei
FRACTURI MALEOLARE
Clasificarea Lauge-Hansen:
SUPINATIE-ADDUCTIE (SA):
Fractura transversa a fibulei sub nivelul articulatiei Fractura verticala a maleolei mediale Ruptura lig. tibiofibular anterior Fractura oblica distala a fibulei Ruptura lig. tibiofibular posterior Fractura maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid
PRONATIE-ABDUCTIE (PA):
Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid Ruptura ligg. tibiofibulare sau fractura prin smulgere a insertiei lor Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid Ruptura lig. tibiofibular anterior Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei Ruptura lig. tibiofibular posterior sau fractura prin smulgere a regiunii posterolaterale a tibiei Fractura maleolei mediale Fractura marginii anterioare a tibiei Fractura supramaleolara a fibulei Fractura transversa a suprafetei tibiale posterioare
PRONATIE-DORSIFLEXIE (PD):
FRACTURI MALEOLARE
SIMPTOMATOLOGIE:
fracturi fr deplasare: semne clinice asemntoare cu ale contuziilor sau entorselor fracturi cu deplasare: se asociaz deplasarea postero-lateral sau posteromedial a piciorului
FRACTURI MALEOLARE
COMPLICATII:
imediate:
fractura deschis leziuni vasculo-nervoase ireductibilitate prin interpunerea de pri moi
tardive:
artroz persistena unor subluxaii
FRACTURI MALEOLARE
TRATAMENT
Maleola externa: suruburi, placa cu suruburi Maleola interna: surub de maleola brosa K Diastazis tibio-peronier: surub de diastazis
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURILE ASTRAGALULUI
FRACTURILE ASTRAGALULUI
ANATOMIE:
astragalul (talusul) intra in componenta mai multor articulatii: tibiotalica, subastragaliana, taloscafoidiana 3/5 este acoperit de cartilaj articular nu are insertii musculare irigatia sanguina este deficitara, iar arterele trec prin sinus tarsi si canalul tarsal, care in fracturi sunt deteriorate, putand determina necroza ischemica avasculara
FRACTURILE ASTRAGALULUI
FRACTURILE ASTRAGALULUI
CLASIFICARE HAWKINS: se refera la fracturile de col astragalian, avand aplicatie asupra indicatiei terapeutice si prognosticului Tip I: fracturi verticale de col astragalian, fara deplasare dureri pe fata anterioara a gleznei la palpare si mobilizare, imposibilitatea sprijinului pe picior, tumefactie anterioara prognostic: favorabil (fara necroza sau pseudartroza) tratament: gips gambier, fara sprijin 8 saptamani Tip II: fractura de col astragalian cu subluxatie sau luxatie subastragaliana deformarea gleznei si piciorului prognostic: necroza avasculara in 40 % cazuri Tip III: fracturi de col astragalian cu luxatie subastragaliana si in articulatia gleznei deformarea gleznei, piciorului; uneori astragalul sparge tegumentul posterior prognostic: pseudartroza 11 % cazuri, NAV 91 % cazuri tratament: tipul II si III beneficiaza de tratament chirurgical, cu reducere sangeranda a fracturii si osteosinteza cu suruburi
FRACTURILE CALCANEULUI
FRACTURILE CALCANEULUI
ANATOMIE:
os spongios sustentaculum tali (medial) unghiul tuberoarticular (Bhler) normal 25 40 participa la formarea boltii longitudinale a piciorului, iar modificarea formei lui atrage grave disfunctionalitati ale piciorului (picior plat) intra in componenta articulatiilor talocalcaneana si calcaneocuboidiana
FRACTURILE CALCANEULUI
FRACTURILE CALCANEULUI
SIMPTOMATOLOGIE:
calcai tumefiat, largit, scurtat pierderea reliefului bimaleolar si ahilian bolta longitudinala stearsa echimoza numulara Mondor dureri sub si retromaleolare miscari in articulatia subtalara foarte dureroase
FRACTURILE CALCANEULUI
CLASIFICARE: Bhler(radiologica):
tip I: unghiul Bhler < 30 tip II: unghiul Bhler in jur de 0 tip III: unghiul Bhler < 0 extraarticulara: 25-30% din fracturile de calcaneu:
Essex Lopresti:
tuberozitate anterioara sustentaculum tali corp calcanean fractura cu infundare articulara fractura in limba subtalara
FRACTURILE CALCANEULUI
Tip I
Tip IIB
Tip
FRACTURILE CALCANEULUI
COMPLICATII:
calus vicios sindrom Sdeck artroza subtalica
FRACTURILE CALCANEULUI
fracturi intraarticulare: