Fibrele vegetale se mpart n dou mari categorii: solubile i insolubile: Fibrele insolubile (celuloza i lignina) au o putere mare de absorbie

i se umfl ca un burete dup ce ajung n intestin. Ele joac un rol important n constituirea bolului fecal i n reglarea digestiei. Fibrele solubile (pectina i hemiceluloza) nu ajut att de mult la trecerea alimentelor prin intestin, ci previn sau reduc absorbia unor substane n torentul sangvin: rein intrarea glucozei n snge, fapt important pentru diabetici i reduc nivelul de colesterol. Cnd se dizolv n ap, acest tip de fibre formeaz o substan gelatinoas. Fibrele solubile se gsesc n cantiti mari n ovz, mazre, fasole, mere, citrice, morcovi, orz i n seminele de psyllium. Celuloza este o fibra insolubila, desi ea poate fi modificata chimic astfel incat sa devina mai solubila si sa poata fi folosita ca aditiv in alimente. Degradarea celulozei de catre bacteriile din colon variaza, dar in general, celuloza nu este digerata, ci este doar putin fermentata. Printre sursele de celuloza se numara taratele, legumele, mazarea, radacinoasele, legumele din familia verzei, semintele, merele. Hemiceluloza este o fibra insolubila in apa, dar solubila in alcali (solutii bazice). Fermentarea hemicelulozei de catre microflora intestinala este influentata de zaharurile constituente ale acestei fibre. De exemplu, hexoza si acidul uronic din hemiceluloza sunt mai accesibile pentru bacteriile intestinale decat alte za haruri hemicelulozice. Sunt relativ bogate in hemiceluloza taratele si cerealele integrale. Lignina este o fibra insolubila in apa si este foarte putin fermentata de microflora bacteriana din colon. Radacinoasele mature (morcovii), graul, fructele cu seminte comestibile (capsunii) sunt bogate in lignina. In cantitati mari, lignina poate irita colonul. Acesta este de altfel motivul pentru care lignina este inlaturata de obicei in timpul decojirii legumelor (ata fasolei verzi, atele sparanghelului). Gumele sunt substante care se dizolva sau se disperseaza in apa, care formeaza un gel in contact cu apa. Odata ajunse in colon, gumele sunt fermentate de bacteriile intestinale. Gumele se gasesc in mod natural in faina de ovaz, orz si legume, asa cum este mazarea. Pectina sau substantele pectinice sunt fibre solubile, care formeaza un gel in contact cu apa. Pectina da textura crocanta unor alimente, asa cum sunt merele crude. In afara de mere, pectina se mai gaseste in capsuni, citrice. Pectina este adaugata de asemenea in unele produse comerciale si in unele formule de nutritie, administrate pacientilor in spitale. Mucilagiile si polizaharidele izolate din algele marine sunt fibre care absorb multa apa. Aceste substante sunt excelenti stabilizatori. Mucilagiile sunt sintetizate de celulele secretoare ale plantelor pentru a proteja endospermul (tesutul prezent in seminte care protejeaza embrionul de deshidratare). Polizaharidele din alge, asa cum sunt caragenanul si agarul, sunt adaugate in mod obisnuit ca stabili zatori in alimente. Atat mucilagiile, cat si polizaharidele din algele marine sunt degradate de bacteriile din colon. Pe langa acestea, inca trei substante cutina, suberina si cerurile, derivate din plante sunt considerate fibre alimentare de unii cercetatori. Cutina se gaseste la suprafata externa a peretilor celulari ai plantelor si este impermeabila. Suberina se gaseste aproape de suprafata exterioara a peretelui celular. Cerurile acopera suprafata exterioara a majoritatii plantelor.

Boliile metabolismului glucidic-diabet Diabetul este o boala cronica caracterizata prin nivele ridicate ale gucozei in sange (hiperglicemie). Diabetul apare atunci cand pancreasul nu produce insulina suficienta, sau cand organismul nu poate utiliza eficient insulina produsa. Insulina este un hormon produs de pancreas care ajuta celulele sa preia glucoza din sange si sa o transforme pentru producerea energiei. Deci, boala se declanseaza cand organismul nu are suficienta insulina sau nu poate folosi insulina pe care o are pentru transformarea glucozei in energie. Diabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica, datorata fie carentei absolute sau relative de insulina eficienta,fie rezistentei la insulina, ceea ce determina in primul rand perturbarea metabolis mului glucidic, urmata de perturbarea metabolismului lipidic, protidic, hidromineral si acido -bazic. Nutritia reprezinta totalitatea proceselor fiziologice prin care organismul i procur hrana necesar creterii i dezvoltrii, obinerii energiei pentru desfurarea proceselor vitale, refacerii esuturilor etc. sinononim: hrnire, alimentare; hran. Metabolismul este totalitatea proceselor complexe de sintez, de asimilare (cu nmagazinare de energie), de degradare i de dezasimilare (nsoit de eliberare de energie), pe care le sufer substanele dintr-un organism viu.