Harta Riscuri Conserve

`
CUPRINS
I. II. INTRODUCERE ______________________________________________________________________ 4 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE SECTORULUI CONSERVELOR DIN
FRUCTE SI LEGUME _____________________________________________________________________ 6 A. FABRICAREA CONSERVELOR DIN LEGUME ________________________________________ 6 B. FABRICAREA CONSERVELOR DIN FRUCTE ________________________________________ 9 III. PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC _________________ 14 IV. ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE ____________________________________________________ 25 Schema localizarii riscurilor _______________________________________________________ 26 A. RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE ___________________ 27 A.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate __________________________________________ 28 A.2. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate _______________________________ 30 B. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE ________________________________________ 46 B.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate __________________________________________ 47 B.2. Analiza riscurilor _____________________________________________________________ 48 C. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIA MUNCII ____________ 53 C.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate __________________________________________ 54 C.2. Analiza riscurilor _____________________________________________________________ 55 V. MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII _________________ 60 Echipamente individuale de protectie ________________________________________________ 61 Informarea si instruirea lucratorilor _________________________________________________ 62 Consultarea si participarea lucratorilor ______________________________________________ 64 Supravegherea sanatatii___________________________________________________________ 65 Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor ______________________ 67 Coordonarea activitatilor antreprenoriale _____________________________________________ 69 Protectia lucratorilor sensibili la riscuri ______________________________________________ 70 VI. DEFINIREA MASURILOR SPECIFICE DE PREVENIRE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA LA LOCUL DE MUNCA PENTRU SECTORUL CONSERVELOR DIN FRUCTE SI LEGUME ________________ 72 A. LOCURILE DE MUNCA _________________________________________________________ 72 A.1. Spatiile de munca ____________________________________________________________ 72 2
A.2. Echipamentele de lucru _______________________________________________________ 75 A.3. Echipamente auxiliare de manipulare a incarcaturilor _______________________________ 78 A.4. Cerinte privind siguranta in depozite ____________________________________________ 80 A.5. Instalatia electrica ____________________________________________________________ 81 A.6. Masurile de urgenta si prim ajutor _______________________________________________ 82 A.7. Semnalizarea ________________________________________________________________ 89 VII. DEFINIREA MASURILOR PREVENTIVE SPECIFICE DE IGIENA IN SECTORUL CONSERVELOR DIN FRUCTE SI LEGUME ____________________________________________________________________ 90 A. ZGOMOTUL __________________________________________________________________ 90 B. VIBRATII _____________________________________________________________________ 92 C. EXPUNEREA LA CONDITII TERMO-HIGROMETRICE _________________________________ 93 D. AGENTI CHIMCI _______________________________________________________________ 95 E. AGENTII BIOLOGICI___________________________________________________________ 100 F. MUNCA IN SPATII INCHISE SI/SAU IZOLATE _______________________________________ 103 G. MUNCA IN CAMERE FRIGORIFICE SI CONGELATOARE _____________________________ 105 VIII. DEFINIREA MASURILOR PREVENTIVE SPECIFICE DE ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE IN SECTORUL CONSERVELOR DIN FRUCTE SI LEGUME DIN INDUSTRIA ALIMENTARA. _____________ 108 A. SUPRAEFORTURI DATORATE MANIPULARII MANUALE A MASELOR _________________ 108 B. SUPRAEFORTURI DATORATE POSTURILOR (POZITIILOR) FORTATE __________________ 111 C. MISCARI REPETITIVE _________________________________________________________ 113 D. INCARCATURA MENTALA _____________________________________________________ 113 E. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA MUNCII ________________________________________ 115 BIBLIOGRAFIE ________________________________________________________________________ 117 Anexa 1 ______________________________________________________________________________ 120
I. INTRODUCERE
Harta riscurilor profesionale este un concept dezvoltat pentru a folosi si a fi folosit in prevenirea riscurilor profesionale specifice unui anumit sector industrial, domeniu de activitate sau categorii profesionale. Instrumentul astfel creat faciliteaza identificarea si localizarea riscurilor profesionale si a masurilor de prevenire adecvate, fiind util imbunatatirii calitatii activitatilor din domeniul securitatii si sanatatii muncii. In elaborarea Hartii Riscurilor pentru industria conservelor din fructe si legume au fost fundamentale informatiile furnizate de angajati referitoare la conditiile de munca si expunerea la riscuri profesionale, informatii care adaugate constatarilor si analizelor expertilor in securitatea si sanatatea muncii participanti la studiu, au facilitat realizarea unui inventar al riscurilor profesionale specifice acestui sector. Pentru elaborarea Hartii Riscurilor Profesionale specifice Sectorului Conservelor Vegetale s-a utilizat urmatoarea metodologie: 1. Constituirea echipei de lucru. Aceasta a fost formata din experti in securitatea si sanatatea muncii (securitate in munca, igiena industriala, ergonomie si psihosociologie aplicata). In plus, s-a avut sprijinul si colaborarea antreprenorilor si responsabililor SSM din cadrul a 6 companii din sector. 2. Selectarea ariei de investigatie. Sectorul industriei conservelor din fructe si legume si tehnologiile de procesare a fiecarei dintre aceste doua categorii de materii prime. 3. Culegerea informatiilor. Realizarea acestei activitati s-a desfasurat in doua etape, prima fiind documentarea privind tehnologiile de procesare specifice, iar a doua si cea mai importanta etapa a fost cea de culegere a datelor din teren. O parte integranta a acestui proces a fost si identificarea riscurilor profesionale specifice utilizand-se urmatoarele metode:
Observare: Localizarea riscurilor profesionale care se pot materializa in accidente de

munca, boli profesionale si /sau pagube materiale, prin intermediul unei vizite in situ in ariile de productie si instalatiile centrelor de munca. In acest caz expertii au vizitat, analizat si evaluat 10 companii din sector.
Sondaje: Culegerea informatiilor de la angajati. Pentru elaborarea acestei harti de riscuri sau completat 143 de chestionare, analizandu-se perceptia angajatilor despre riscurile profesionale la care sunt expusi.
Lista de verificare (check list). Este o lista a posibilelor riscuri profesionale specifice, in
situatia data, sectorului conservelor vegetale. 4
Severitatea daunelor: Riscurile identificate au fost evaluate doar in functie de criteriul

severitatii daunelor pe care le pot provoca asupra sanatatii lucratorilor pentru aprecierea criteriului probabilitate neexistand suficiente date - in conformitate cu tabelul de mai jos:
Dezvoltarea hartii riscurilor profesionale pentru industria conservelor din fructe si legume a fost fundamentata pe interpretarea rezultatelor chestionarelor completate de catre esantioane reprezentative dintre angajatii companiilor participante la studiu si pe observatiile expertilor in securitate si sanatate in munca participanti la activitatea de investigare sectoriala. Astfel, se poate afirma ca riscurile profesionale identificate si analizate in prezentul material sunt riscurile percepute de catre angajati ca fiind principalele cauze de accidentare pentru fiecare dintre etapele fluxurilor tehnologice specifice industriei conservelor din legume si fructe. Datorita lipsei uniformitatii conditiilor de securitate si sanatate in munca specifice sectorului analizat, evaluarea riscurilor si masurile de prevenire asciate vor fi corespunzatoare situatiei cu cel mai mic nivel al securitatii si sanatatii muncii, acordand astfel libertate responsabililor SSM din companii de a le adapta la realitatile propriilor centre de munca. Sintetizand, se poate spune ca harta riscurilor este un inventar al conditiilor de munca caracteristice industriei conservelor vegetale fiind, de asemenea, si un instrument care permite:
Identificarea si evaluarea riscurilor prezente la fiecare loc de munca; Stabilirea de actiuni preventive pentru reducerea si controlul riscurilor profesionale; Informarea si instruirea lucratorilor privind riscurile pofesionale la care sunt expusi.
II. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE SECTORULUI CONSERVELOR DIN FRUCTE SI LEGUME
Industria conservelor din legume si fructe reprezinta un subsector reprezentativ al industriei alimentare datorita varietatii de produse oferite consumului cat si complexitatii operatiunilor si tehnologiei folosite pentru obtinerea acestor produse. Chiar daca exista similitudini intre tehnologia procesarii legumelor si cea a procesarii fructelor, acestea vor fi descrise separat, fara a se intra insa in detalii, scopul prezentarii tehnologiilor fiind acela de a crea o imagine care sa faciliteze localizarea factorilor de risc specifici acestui subsector. In sectiunile care urmeaza vor fi prezentate procesele tehnologice cele mai complexe din acest subsector, cu mentiunea ca procesele de fabricare a celorlalte produse a caror tehnologie de obtinere nu a fost prezentata, sunt parte din operatiunile descrise mai jos.
A. FABRICAREA CONSERVELOR DIN LEGUME

Receptia diferitelor ingrediente care intra in compozitia produsului finit, de la materia prime vegetale pana la condimentele si aditivii utilizati. Receptia poate fi manuala sau mecanizata. Receptiea manuala se face atunci cand materia prima vine ambalata in cutii, saci, etc., descarcarea si aranjarea in depozit facandu-se in cea mai mare parte manual, folosindu-se doar motostivuitoarele daca spatiul o permite, elementul principal al acestui proces fiind factorul uman. In cazul receptiei mecanzate, descarcarea si transportul catre linia de productie se face cu ajutorul benzilor transportoare sau altor echipamente similare. Dupa receptia materiilor prime incepe efectiv procesul tehnologic de fabricare a conservelor de legume, fazele acestuia fiind: Sortare I - are rolul de a elimina din masa produselor, exemplarele necorespunzatoare, cu grad de coacere diferit fata de celelalte produse, exemplarele zdrobite, alterate sau cu defecte. Se poate executa manual sau mecanizat. Spalarea - are rolul de a indeparta impuritatile, microflora si pesticidele. Are trei faze: inmuiare, spalare clatire. Operatiunea se executa mecanic cu masini de spalat cu dusuri, masini de spalat cu ventilator, masini de spalat cu tambur si peri, masini de spalat prin flotatie. Sortare II - are rolul de a indeparta legumele necorespunzatoare si eventualele impuritati ramase in urma spalarii. Se executa manual la banda, viteza optima a benzii fiind de 0,2 m/s. Concomitent se executa si separarea pe calitati si calibrarea. In majoritatea cazurilor calibrarea constituie o faza tehnologica distincta si se efectueaza mecanizat. Curatire - se executa pentru inlaturarea partilor necomestibile sau greu digerabile ale legumelor. Se efectueaza manual sau mecanizat (ex. masini cu suluri abrazive, batoza de mazare, masini de scos cotorul ardeilor, masini de taiat varfuri pastai) Curatirea de coaja se poate executa mecanic, termic, chimic sau cu radiatii infrarosii.
Divizare influenteaza buna desfasurare a operatiilor tehnologice urmatoare, oparire, fierbere sau prajire. Operatia se executa manual, cu sau fara instrumente, sau mecanizat (ex. masina universala de taiat legume, masina de taiat tip turbina pentru fasola pastai). Dupa procesele de oparire sau fierbere, se poate executa si maruntirea legumelor, la mori coloidale, cuttere sau micrcuttere. Tratamente termice preliminare oparirea, fierberea sau prajirea se executa in mecanizat, cu ajutorul unor echipamente specifice (ex. oparitor continuu cu tambur, instalatii de prajire tip Chips). Sunt urmate de racire. Prepararea lichidelor de acoperire (saramura, bulion, sos tomat, solutie de otet) se executa mecanizat, transportul catre echipamentul de umplere facandu-se de asemenea mecanizat. Spalarea si transportul recipientelor - se executa mecanizat, rareori operatiunile fiind facute manual. Umplere si inchidere operatiunile se executa de cele mai multe ori semiautomat sau automat, existand si linii de productie care folosesc pentru umplere si inchidere munca manuala. Sterilizarea termica se executa in instalatii speciale pentru sterilizare, in sistem discontinuu (autoclave) si in sistem continuu in sterilizatoare de diferite tipuri, tip Stork s| Hunister. Conditionarea recipientelor pline operatie tehnlogica care asigura aspectul comercial si cuprinde: spalarea si uscarea recipientelor, verificarea aspectului exterior, protejarea suprefetei exterioare, etichetarea, ambalarea, paletizarea. Sunt operatii care, de regula se executa mecanizat, existand totusi si etape care necesita interventii manuale, respectiv la ambalare si paletizare. De asemenea exista unitati de fabricare a conservelor in care si etichetarea si ambalarea se executa manual. Depozitarea se face in spatii inchise, uscate, la temperatura de maxim +18 0C, paletizat, paletele fiind protejate cu folie de polietilena. In functie de dotarea depozitelor cu echipamente de ridicat si/sau de transportat, se poate folosi sau nu munca manuala.
Schema proceselor si sarcinilor de munca din industria conservelor din legume
B. FABRICAREA CONSERVELOR DIN FRUCTE

Procesul tehnologic de fabricare a conservelor din fructe cuprinde urmatoarele faze: Sortarea I are scopul de a indeparta fructele necorespunzatoare din punct de vedere sanitar (atacate de boli, alterate, mucegaite, fermentate etc.) si corpurile straine pentru a evita contaminarea intregii cantitaii de materiale prime, a instalatiile si a apei de spalare. Spalare - prin spalarea fructelor se indeparteaza impuritaile minerale (pamant, nisip, praf etc.) unele resturi vegetale si o parte insemnata din microflora. Spalarea se executa prin: imersie in bazine cu apa, aspersiune, barbotare cu aer comprimat, frecare. Tipul masinii utilizate este determinata de textura si gradul de maturitate al fructelor. Pentru fructele cu textura slaba (capsuni, afine etc.) se folosesc masini de spalat cu dusuri. Eficacitatea spalarii depinde de presiunea si debitul apei, forma duzelor, distanata dintre jeturi, grosimea stratului de fructe. Presiunea apei la dusuri se recomanda a fi de 1-1,5 at. Acest tip de masina se utilizeaza si la clatirea fructelor spalate cu alte masini. Pentru spalarea fructelor cu textura semitare si tare se folosesc masini de spalat cu ventilator, care asegura indepartarea impuritailor aderente si colectarea acestora in partea inferioara a bazinului. Eliminarea continua a impuritailor din bazinul masinii de spalat asegura o spalare corespunzatoare a fructelor si mentine apa de spalare intr-o stare igienica satisfacatoare. Pentru spalarea fructelor tari (mere, pere, gutui etc.) foarte incarcate cu nisip si pamant se recomanda folosirea masinii de spalat cu tambur si perii. Sortarea II, calibrare In aceast faza sortarea cuprinde doua operatii distincte: Sortarea propriu-zisa care consta in indepartarea fructelor necorespunzatoare si corpurilor straine ramase dupa prima sortare ai spalare, clasarea calitativa dupa criterii organoleptice (marime, culoare, stadiu de maturitate, grad de prospetime etc.) Prima operatiune se executa manual, concomitent cu inspectia, pe benzi de sortare. Pentru a se realiza un control eficient se folosesc transportoare cu role, care imprima fructelor miscari de rotatie. Viteza optima a benzilor de sortare este de circa 0,2m/sec. De cele mai multe ori, concomitent cu sortarea se efectueaza si clasarea fructelor pe calitati in functie de marime, culoare, fermitate, grad de coacere etc. Clasarea pe dimensiuni (calibrare) a fructelor se poate realiza la unele specii de fructe cu masini de calibrat de diferite tipuri (cu tambur, cu site vibratoare, cu cabluri etc.). Calibratoarele cu tambur utilizate la visine si cirese trebuie sa fie protejate in interior cu cauciuc spongios pentru a feri fructele de traumatizari. Sitele vibratoare se folosesc pentru fructele cu textura slab si dimensiuni mici. Curatirea se realizeaza cu masini de tipuri diferite, adecvate scopului urmarit si a caracteristicilor fructelor supuse prelucrarii. Indepartarea coditelor la cirese si visine se efectueaza la masini de scos codite al caror principiu de functionare se bazeaza pe smulgerea coditelor cu ajutorul unor vergele care 9
se rotesc in sens contrar. Acest tip de masina se poate utiliza si la separarea boabelor de struguri de pe ciorchini. Pentru inlaturarea coditelor, inclusiv a sepalelor la capsuni se foloseste o masina de constructie similara cu cea destinata pentru visine si cirese. Masina poate fi utilizata si pentru alte specii de fructe: agrise, prune etc. Operatiile de scos samburii si casa seminala la fructe se executa cu masini de diferite tipuri in functie de specie. Pentru a avea rezultate satisfacatoare este necesar ca fructele sa fie in prealabil sortate pe marimi. Masinile de scos samburi la visine, cirese si prune functioneaz pe principiul strapungerii fructelor cu ponsoane. Fructele sunt dispuse in alveole deschise in partea inferioara pe unde sunt eliminati samburii. Indepartarea samburilor la piersici se efectueaza in general manual. Masina de scos casa seminala la mere, pere si gutui executa concomitent acesta opartie, taierea fructelor in jumatati, sferturi sau optimi. Decojirea se executa la unele specii de fructe samburoase sau semintoase destinate fabricarii compotului sau dulcetii. Operatia poate fi executata manual, mecanic, termic, chimic sau combinat. Decojirea termica a fructelor se realizeaza in principal prin oparirea in apa la temperatura de 95-980C si prin actiunea aburului supraincalzit. Decojirea sub actiunea aerului supraincalzit consta in tratament termic la presiuni cuprinse intre 3,5-7 atm. urmata de o detenta brusca la valoarea presiunii atmosferice. Pentru indepartarea pielitei dupa tratamentul termic, fructele sunt spalate sub dusuri. Decojirea chimica se bazeaza pe actiunea temperaturii ridicate a solutiei de hidroliza de sodiu asupra sutului vegetal, care determin hidroliza stratului aflat sub epiderma, acesta fiind alcatuit in general din substante pectice ce solubilizeaza in mediu alcalin si se separa de pulpa fructelor. Divizarea se aplica numai la unele specii de fructe si se executa mecanic cu masini adecvate in formele si dimensiunile impuse de conditiile calitative ale produselor finite. Maruntirea fructelor destinate fabricarii marcului pentru pasta sau marmelada se executa concomitent cu eliminarea semintelor si cojilor la pasatrice. In cazul fructelor tari (mere, pere, gutui etc.) pasarea fructelor se efectueaz dupa fierbere, in vederea inmuierii texturii si inactivarii enzimelor. Maruntirea fructelor se face la mori coloidale, cutere sau microcutere. Oparirea Unele fructe destinate fabricari compotului, gemului sau dulcetei se supun oparirii. Oparirea consta in tratamentul termic al fructelor in apa la temperatura de 90-950C timp de 2-10 minute. Durata de oparire a fructelor se stabileste in functie de urmatorii factori principali: specia, gradul de maturitate, marimea portiunilor (grad de maruntire) si sortimentelor ce urmeaza a se fabrica. Prepararea produselor (fierbere, concentrare) Fierberea si concentrarea produselor (gem, dulceata, marmelada, pasta, jeleu) se executa la presiunea atmosfrica normala sau in cazane duplicate sau in concentratoare sub vid. Temperatura de fierbere a acestor produse in cazane duplicate este de 100 0C iar in aparatele vacumm de 650C la un vid de 600 mm col. Hg. 10
Prepararea lichidului de acoperire Prepararea siropului pentru compot se efectueaza prin dizolvarea zaharului in apa adusa la temperatura de fierbere. Inainte de utilizare siropul trebuie filtrat. Umplere/dozare Dozarea produselor in recipiente prezinta o mare importanta atat din punct de vedere tehnologic cat si al aspectului produsului finit. La operatia de dozare trebuie sa se asigure eliminarea aerului din recipiente. Pentru eliminarea aerului, dozarea produsului se face la temperaturi ridicate astfel incat lichidul dilatat ocupa intregul volum al recipientului, iar dupa racire, prin contractare se creeaza in recipiente un vid de 250-300 mm col.Hg. Dozarea produselor se face utilizand urmatoarele tipuri de instalatii:

dozatoare pentru produse solide; dozatoare pentru produse lichide; dozatoare pentru produse vascoase.
Dozarea partii solide la compoturi se efectueaza la mese de umplere rotative pentru fructe intregi de dimensiuni mici (cirese, visine, agrise etc.) sau manual la benzi de umplere. Pentru dozarea lichidelor de acoperire se folosesc dozatoare de nivel sau volumetrice. Dozatoarele pentru produse vascoase tip Rafoma functioneaza pe principiul dozarii volumetrice. Acest tip de dozator se poate utiliza pentru gem, pasta, marmelada si jeleu. Inchiderea recipientelor reprezinta faza tehnologica extrem de importanta in asigurarea conservabilitatii produselor. Dupa dozare recipientele se inchid imediat. Stationarea recipientelor inainte de inchidere si pasteurizare, favorizeaza aparitia fenomenului de acrire fara bombaj. La inchiderea cutiilor se folosesc masini de inchis semiautomate si automate. Inchiderea se realizeaza prin actiunea de presare a rolelor asupra marginii capacului si a bordurii cutiei. Controlul inchiderii se face prin verificarea imbinarii reale a faltului cutiilor dupa fiecare reglare si in timpul functionarii la interval de 60 minute. Pasteurizarea reprezinta faza cea mai importanta din procesul tehnologic in ceea ce priveste conservabilitatea produselor. Din punct de vedere bacteriologic, pasteurizarea se defineste ca tratament termic aplicat pana la temperaturi de 1000C asupra produselor ambalate si inchise, in scopul asigurarii conservarii pe timp indelungat. Pasteurizarea conservelor de fructe se executa in autoclave discontinue. Conditionarea recipientelor pline cuprinde o serie de operatii tehnologice prin care li se confera acestora un aspect comercial corespunzator. Operatiunile de conditionare constau in: spalarea si uscarea recipientelor verificarea aspectului exterior protejarea suprafetei exterioare paletizarea 11
etichetarea ambalarea paletizarea ambalajelor de transport. Spalarea recipientelor pline se face sub dusuri cu apa calda, iar uscarea in tunel cu aer cald. Conservele sterilizate in instalatiile continue sunt trecute direct la uscare, deoarece spalarea se executa in zona finala la sterilizatoare. Tipurile noi de instalatii continue pentru sterilizare sunt dotate si cu zona de uscare. Depozitarea conservelor se face pe palete, izolat sau paletizat in folie contractabila sau in lazi de carton. Etichetarea recipientelor spalate si uscate se poate efectua inainte de paletizare sau la livrare, utilizand masini adecvate pentru cutii si borcane. Ambalarea recipientelor se face in lazi de lemn, cutii din carton sau in folie termocontractabila. Depozitarea conservelor de fructe se face in magazii curate, uscate, bine aerisite, ferite de inghet, la temperaturi de maxim 200C si umiditate relativa a aerului de maxim 80%.
12
Schema proceselor tehnologice din industria conservelor din fructe
13
III. PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC
OBIECTIVELE STUDIULUI STATISTIC Studiul statistic a fost elaborat in baza rezultatelor procesarii Chestionarelor Harta Riscurilor (Anexa...) completate de un esantion reprezentativ de angajati din sectorul industriei conservelor din fructe si legume (151). Obiectivele acestui studiu au fost identificarea principalelor riscuri profesionale si a principalelor cauze de accidentare specifice acestui sector si relevarea perceptiei angajatilor despre activitatile de prevenire si protectie corespunzatoare domeniului securitatii si sanatatii muncii, oferind astfel posibilitatea beneficiarilor acestui studiu de a-si defini sau redefini directiile de actiune si masurile de prevenire pentru reducerea riscurilor profesionale. Rezultatele procesarii si interpretarea lor au fost astfel incluse in Harta Riscurilor Profesionale fiind completate de o analiza a riscurilor bazata pe studiul proceselor de productie specifice industriei conservelor vegetale si pe informatiile obtinute in cadrul vizitelor de catre expertii in securitatea si sanatatea muncii participanti la proiect.
INFORMATII GENERALE Numarul de lucratori din industria conservelor din fructe si legume corespunzator esantionului analizat a fost de 143, procentul angajatilor de sex feminin fiind de 48,34%, iar cel al angajatilor de sex masculin de 51,66%.
Grafic 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SEXUL ANGAJATILOR
Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta
Unitatea de masura:% din chestionare
riscurilor.
51,66%
48,34%
Femei
riscurilor.
Barbat
Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru Harta
14
In functie de variabila VARSTA, 51,66% dintre participantii la studiu se incadreaza in categoria 26 44 de ani, 34,44% in categoria celor cu varste peste 45 de ani, iar procentul lucratorilor cu varste cuprinse intre 19 si 25 fiind de 9,27%.
Grafic 2. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VRSTA.
Unitatea de masura: % din chestionare
51,66% 34,44%
0,66% 16 - 18
9,27%
3,97% 26 - 44 peste 45 Nu stiu/ Nu raspund
19 - 25
Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru Harta riscurilor.
Nivelul de educatie predominant in cadrul in randul participantilor la studiu este cel corespunzator Scolilor profesionale, 39,07%. Studii liceale si studii superioare au indicat 31,13%, respectiv 10,60% dintre respondenti. Studiile primare au fist indicate de 15,23% din totalul lucratorilor care au completat chestionarul.
Grafic 3. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VRSTA.
39,07% 31,13%
15,23%
10,60%
3,97% Primare Liceale Scoli profesionale Superioare Nu stiu/ nu raspund
Referitor la categoria profesionala, putin peste jumatate (54,30%) din lucratorii chestionati se incadreaza in categoria muncitorilor calificati, relevant fiind si procentul muncitorilor care au declarat lipsa calificarii ( 27,81%). De asemenea, este important de subliniat absenta ucenicilor, in conditiile in care aceasta categorie beneficiaza de o lege speciala (Lege nr. 279 din 5 octombrie 2005) si subventii din partea statului.
15
Majoritatea lucratorilor participanti la studiu (78,15%) apartin ariei de activitate corespunzatoare productiei, putandu-se astfel afirma ca rezultatele acestui studiu referitoare la perceptia riscurilor sunt relevante si comune proceselor de productie din industria conservelor din fructe si legume. Acestui procent i se poate adauga si cel corespunzator lucratorilor din mentenanta care, datorita caracterului acestei activitati, poate fi asimilata productiei.
Grafic 4. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila CATEGORA PROFESIONALA
54,30%
27,81%
6,62% 5,96% 0,00% 3,31%
1,99% Nu stiu/ nu raspund
Sef sectie / similar
Sef echipa / similar
Muncitor calificat
Muncitor necalificat
Ucenic
Alta
Vechimea la locul de munca constituie un element care poate influenta intr-o masura deloc neglijabila rata accidentelor de munca, datorita lipsei de experienta in cazul lucratorilor fara vechime sau cu o vechime mica si excesului de incredere in cazul celor cu vechime mare sau foarte mare. Astfel, din totalul respondentilor, aproape jumatate au declarat o vechime la locul de munca mai mare de 5 ani, 13,25% au declarat o vechime cuprinsa intre 2 si 5 ani, 24,50% o vechime intre 1 si 2 ani, iar procentul celor cu o vechime mai mica de un an a fost de 9,27%.
Grafic 6. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila VECHIMEA LA POSTUL DE LUCRU
50,33%
24,50% 9,27% 13,25% 2,65% Sub un an Intre 1 si 2 ani Intre 2 si 5 ani Peste 5 ani Nu stiu/ nu raspund
16
INFORMATII PRIVIND PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE Mai putin de jumatate (41,72%) dintre lucratorii participanti la studiu au declarat ca au beneficiat la locurile anterioare de munca de o instruire suficienta in domeniul securitatii si sanatatii muncii, iar 9,93% au considerat insuficienta aceasta instruire . De subliniat sunt procentele celor care au declarat ca nu au fost formati si/sau instruiti la locul de munca anterior, dar ca nu existau riscuri (28,48%) si ale celor care au specificat ca nu au fost formati si/sau instruiti la locul de munca anterior desi existau riscuri (8,61%).
Grafic 7. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila FORMARE SSM LA LOCULDE MUNCA ANTERIOR
41,72% 28,48%
9,93%
8,61%
11,26%
Da, suficienta
Da, dar insuficienta Nu, dar nu exista pericol Nu, si existau riscuri
Nu stiu/nu raspund
17
Tabel 1. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila PERCEPTIA RISCURILOR.
Cele
mai
importante
cinci
riscuri
percepute de lucratori sunt:
Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) Arsuri, opariri Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor Caderi de obiecte, materiale, unelte Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor sau intre diferite materiale
18
19
Tabel 9. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila PERCEPTIA LUCRATORILOR DESPRE CAUZA ACCIDENTELOR DE MUNCA . Au fost identificati cinci lucratori care au suferit accidente de munca, cauzele sau riscurile indicate fiind:
Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor sau intre diferite materiale Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide Arsuri, opariri Contacte electrice
20
21
Toti lucratorii din industria conservelor participanti la studiu au declarat ca au efectuat examenul medical periodic atunci cand angajatorul l-a planificat.
Grafic 8 . Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila EXAMEN MEDICAL
100,00%
0,00% Da Nu
Sursa: Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru

Harta riscurilor
Aproape toti respondentii (94,55%) au afirmat ca folosesc echipamentele individuale de protectie.

Grafic 9. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ECHIPAMENTEL INDIVIDUAL DE PROTECTIE
94,55%
0,00%
0,00%
2,73% Altele
2,73% Nu stiu/ nu raspund
Da
Nu, pentru ca nu Nu, pentru ca ma stiu cand sa-l port incomodeaza
Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.
Referitor la nivelul de securitate, 73,51% dintre lucratorii care au completat chestionarele au declarat ca activitatile se desfasoara in conditii de siguranta, 18,54% au specificat ca nivelul de securitate poate fi imbunatatit, 2,65% indicand ca nu stiu daca activitatea este sigura sau nu.
Grafic 10. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila SECURITATE
73,51%
18,54%
2,65%
Activitatea este sigura S-ar putea imbunatati nivelul Nu stiu daca este sigura sau de securitate nu
5,30%
Nu stiu/ nu raspund
21
Activitatile indicate de lucratori ca fiind utile imbunatatirii sigurantei la locul de munca sunt (intrebarea a oferit posibilitatea fiecarui respondent de a bifa mai multe variante de raspuns): - Cursuri de formare specifice, 41,72% dintre respondenti; - Discutii sau activitati care pot facilita o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii, 35,10% dintre respondenti; - Modernizarea utilajelor, 27,15% dintre respondenti; - Investitii in echipamente individuale de protectie, 14,57% dintre respondenti; - Investitii in echipamente colective de protectie, 12,58% dintre respondenti;
Grafic 11. Numar de raspunsuri si procentaje obtinute din totalul chestionarelor completate pentru toate variantele de raspunsuri folosite pentru variabila ACTIVITATI PENTRU IMBUNATATIREA SIGURANTEI LA LOCUL DE MUNCA
35,10%
41,72%
Unitatea de masura:% din chestionare
27,15%
14,57% 12,58%
16,56% 7,28%
Altele Nu stiu/ nu raspund
Discutii sau activitati care ar
Modernizarea masilinor / echipamentelor
Investitia in echipamente ind
Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.
22
Investia in echipamente col
Cursuri de formare specificie
CONCLUZII Studiul realizat in sectorul industriei conservelor din fructe si legume a avut ca principal subiect perceptia angajatilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca (riscuri profesionale, accidente de munca, instruire si informare). Multe studii de prevenire a riscurilor profesionale au evidentiat relatia directa dintre implicarea lucratorilor in activitatile de prevenire a riscurilor profesionale si perceptia lor despre climatul de securitate si sanatate la locul de munca. Activitatile realizate de catre companii pentru asigurarea unui nivel optim de securitate si sanatate la locul de munca au succes in masura in care lucratorii: Sunt constienti de efortul realizat de companie pentru reducerea riscurilor profesionale; Au o atitudine proactiva in fata situatiilor de risc si a solutiilor necesare; Participa activ in activitatile planificate si la imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate la locul de munca. De asemenea, s-a dovedit ca angrenarea fortei de munca in procesul de luare a deciziilor in probleme de SSM aduce beneficii majore tuturor celor implicati: Conditii de munca mai sigure, reducerea frecventei accidentelor si mai putine boli profesionale; Forta de munca mai motivata, deoarece lucratorii simt ca fac parte integranta din procesele de munca; Cresterea productivitatii si a eficientei si o fluctuatie mai scazuta a personalului; imbunatatirea cunostintelor tehnice in cadrul organizatiei. Studiul efectuat si procesarea statistica a datelor obtinute au evidentiat urmatoarele: A. Principalele riscuri profesionale indicate de lucratori: a) Caderi la acelasi nivel (alunecari, impiedicare de cutii, obiecte, etc) - 53,64% b) Arsuri, opariri - 52,32% c) Lovituri determinate de manipularea materialelor si utilizarea uneltelor - 50,33% d) Caderi de obiecte, materiale, unelte - 38,41% e) Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor - 29,80% f) Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc . - 27,01% g) Contacte electrice - 23,18% B. Din totalul respondentilor, un numar de 4 lucratori au declarat ca au suferit accidente de munca, procentul corespunzator fiind 2,28%. Cauzele accidentelor au fost: a) Taieturi sau intepaturi datorate de folosirii cutitelor, fierastraielor, etc . b) Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide
23
c) Prinderi/blocari intre partile mobile ale utilajelor d) Contacte electrice C. Referitor la supravegherea sanatatii la locul de munca, toti angajatii au afirmat faptul ca au efectuat examenul medical periodic. D. Toti lucratorii (100,00%) au declarat ca folosesc echipamentul individual de protectie. E. 18,54% din totalul lucratorilor chestionati au afirmat ca nivelul securitatii la locurile de munca poate fi imbunatatit. De asemenea, este necesar de evidentiat si procentul celor care au indicat faptul ca nu stiu daca activitatea este sigura sau nu, 2,65%. F. Activitatile pe care angajatii le considera ca ar putea fi utile pentru imbunatatirea nivelului securitatii si sanatatii la locul de munca sunt urmatoarele, in ordinea reprezentativitatii procentuale: a) Cursuri de formare specifica SSM; b) Discutii sau activitati care faciliteaza o mai buna cunoastere a normelor de baza privind securitatea muncii; c) Investitii pentru modernizarea masinilor/echipamentelor; d) Investitii in echipamente individuale de protectie; e) Investitii in echipamente colective de protectie.
24
IV. ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE

Complexitatea si specificul proceselor tehnologice corespunzatoare industriei conservelor din fructe si legume, complexitate data in special de varietatea utilajelor folosite, implica prezenta unei diversitati de riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Pentru a elimina aceste riscuri sau pentru a le reduce si controla prin masuri preventive, este necesara identificarea si evaluarea lor.
25
Schema localizarii riscurilor
26
A.
RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE
27
A.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Caderi de persoane - Caderi de la diferite niveluri: sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, utilaje, pomi,etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, deschideri in sol, etc) datorate pierderii echilibrului (prin alunecare, impiedicare, etc). - Caderi la acelasi nivel: sunt caderile la acelasi nivel la posturile de munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc. 2. Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii - Caderea de obiecte prin prabusire: Este evenimentul prin care, din cauza unor conditii sau circumstante fizice incorecte sau anormale, un intreg sau o parte a unui intreg isi pierde starea de echilibru. Sunt incluse prabusirile de ziduri, schele, marfuri, alunecarile de teren, pietre, etc. - Caderea de obiecte datorata manipularii: Este acel eveniment, neprevazut si nedorit, care are drept rezultat caderea unui obiect in timpul manipularii manuale sau prin intermediul unei unelte, unui dispozitiv sau echipament de munca (motostivuitoar, grui, benzi transportoare, etc.).Include caderile de unelte, materiale, etc., peste un lucrator, accidentatul fiind cel care a generat evenimentul. - Caderea de obiecte datorata desprinderi: Se defineste ca fiind caderea de obiecte care nu sunt manipulate, si care se desprind din locatia lor din diferite motive. Include caderea de unelte, materiale, etc., peste un lucrator, accidentatul nefiind persoana care a generat evenimentul. 3. Lovituri, taieturi, etc. datorate calcarii pe unelte, materiale, etc.: sunt evenimentele, altele decat caderile, care se produce datorita impiedicarii sau calcarii de/pe obiecte (materiale, unelte, mobilier, deseuri, etc.) si neregularitati ale solului. Sunt incluse accidntele datorate calcarii/impiedicarii pe/de obiecte intepatoare sau taioase, a caror consecinta sunt leziunile la nivelul membrelor inferioare, respectiv laba piciorului. 4. Lovituri de obiecte stationare: este posibilitatea lovirii de elemente ale echipamentelor de munca fixe, obiecte, materiale, etc. aflate in stare de repaus. Evident, se considera lucratorul ca fiind parte dinamica, acesta lovindu-se de un obiect care nu se afla in miscare. 5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru: lovituri, taieri, zgarieturi, etc., nefiind incluse in aceasta categorie: blocarile, prinderile, zdrobirile, amputarile, etc., provocate de organele de masini mobile ale utilajelor folosite in procesele de productie (cutter, ghilotine, etc). 6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte: sunt efectele contactului oricarei parti a corpului lucratorului cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive, lucratorul suferind o leziune datorata
28
unui obiect sau unei unelte care se misca datorita unei forte diferite de cea a gravitatiei. Sunt incluse leziunile produse de ciocane, cutite, etc., fiind excluse loviturile datorate caderilor de obiecte. 7. Proiectarea de fragmente, particule, jet de fluide, etc.: sunt situatiile in care se pot produce leziuni datorita pieselor, fragmentelor de piese, materii prime sau materiale, fluide sau gaze sub presiune, etc., proiectate spre un lucrator de un echipament de lucru manual, electric, hidraulic sau pneumatic. 8. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc. datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prins/prinsa de o parte sau intr-un mecanism al unui echipament de munca. Este inclusa si posibilitatea introducerii voluntare a unei parti a corpului in deschideri sau mecanisme in miscare ale echipamentelor de munca. 9. Blocari, prinderi, etc. datorate echipamentelor de transport, ridicat: sunt situatiile in care un lucrator sau o parte a corpului unui lucrator este prinsa/blocata de/sub un vehicul, mijoc de transport si ridicat materiale (elevatoare, motostivuitoare, etc) care, datorita manevrarii si/sau incarcarii defectuoase, si-a pierdut stabilitatea, rasturnandu-se, etc. 10. Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule: sunt incluse accidentarile de persoane de catre vehicule in miscare, indiferent daca persoana/persoanele accidentata/accidentate sunt in repaus sau in deplasare, in centrul de munca si in timpul programului de munca. Nu sunt incluse accidentele de trafic. 11. Contacte electrice: este contactul dintre oricare parte a corpului unui lucrator si partile componente ale mijloacelor de munca aflate in mod normal sau accidental sub tensiune. Sunt incluse toate accidentele de munca cauzate de curentul electric. 12. Explozii si incendii 13. Contacte termice: sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece). 14. Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate de organisme vii: sunt accidentele suferite de lucratori in timpul executarii sarcinilor de munca, provocate in mod direct de persoane sau animale, cum ar fi intepaturi, muscaturi, lovituri, etc.
29
A.2. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate

1. Caderi de persoane Caderi de persoane de la diferite niveluri
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Cele din zona de receptie, descarcare si depozitare materia prime, precum si cele din zona de depozitare si distributie produce finite, indiferenta daca operatiunile sunt executate manual sau mecanizat, datorita diferentelor de nivel in zonele rampelor de receptie, platformelor remorcilor si semi-remorcilor, depozitelor (in cazul sarcinilor de munca care implica urcarea pe rafturi); Distributie produse finite, la urcarea/coborarea din camioane si la operatiuni executate in remorci/semi-remorci/containere; Sectia mentenanta, datorita faptului ca in multe situatii interventia presupune lucrul la inaltime; In functie de caracteristicile constructive ale centrelor de munca, expunerea poate fi generala, datorita prezentei scarilor de acces la locurile de munca; Riscul caderii de la difeite niveluri se poate datora urmatoarelor cauze: Dimensiunilor inadecvate ale rampelor/platformelor de receptie (inaltime prea mare, spatiu insuficient raportat la dimensiunile marfurilor, etc); Lipsa elementelor de protectie (balustrade, garduri, etc.) in jurul bazinelor de spalare a fructelor/legumelor; Lipsa semnalizarii zonelor periculoase in spatiile destnate descarcarii/incarcarii materiilor prime/produselor finite; Deplasarea motostivuitoarelor in apropierea marginilor rampelor/platformelor de receptie/distributie; Transportul si ridicarea de persoane pe furcile motostivuitoarelor sau pe marfa manevrata de acestea; Lipsa ordinii si curateniei in zonele de receptie/distributie sau in vehicule; Folosirea scarilor slab luminate si/sau fara elemente antiderapante;
30
Caderi de persoane de la acelasi nivel
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul caderii de la acelasi nivel se poate datora urmatoarelor cauze: Suprafetelor/pardoselilor alunecoase in spatiile de productie, caracteristica constructiva si/sau datorata lipsei curateniei (resturi organice, uleiuri, grasimi, apa, etc); Suprafetelor umede in camerele frigorifice si inghetate, in congelatoare; Prezentei denivelarilor podelelor/pardoselilor, treptelor; Lipsei ordinii si curateniei la locurile de munca (obiecte, materiale, etc, depozitate temporar si care obtureaza sau ingreuneaza deplasarea); Lipsei iluminatului sau insuficienta acestuia; Folosirii incaltamintei inadecvate sarcinilor de munca sau suprafetelor de la locul de munca. 2. Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipularii si desprinderii
31
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Conditionare recipiente goale; Ambalare; Conservare (pasteurizare, sterilizare); Depozitare si distributie; Riscul caderii de materiale/obiecte se poate datora urmatoarelor cauze: Comenzi/semnale gresite, pozitionarea gresita a mijloacelor de transport sau a personalului auxiliar, lipsa comunicarii, pe timpul descarcarii materiilor prime sau pe timpul incarcarii; Nerespectarea normelor pentru depozitare la inaltime a materiilor prime si materialelor in zonele de receptie, distributie; Nerespectarea procedurilor si regulilor de manipulare a greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru; Posibila stivuire defectuoasa al materialelor, materiilor prime, produselor, etc.; Manevrarea gresita a echipamentelor de ridicat si transport (motostivuitoarele, transpaletatii, lifturi,etc.); Lipsa calificarii legatorilor de sarcini, motostivuitoristilor, etc.; Posibilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate, paletilor, etc.; Paletizarea gresita incarcaturii; Functionarea defectuoasa a masinii de paletizare; Supraincarcarea paletilor, benzilor transportoare, a rafturilor depozitelor; Neasigurarea unui spatiu de manevra suficient pentru motostivuitoare, in depozite si/sau in zonele de receptie si distributie; 3. Lovituri, taieturi, etc. datorate calcarii pe unelte, materiale, etc.
32
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Conditionare recipiente goale, in cazul in care operatiunea se executa manual sau semi-mecanizat; Depozitare si distributie; Riscul de a calca pe unelte, materiale, etc. se poate datora urmatoarelor cauze: In zona de receptie, prezenta ambalajelor sau a resturilor de ambalaje fixate prin cuie, scoabe, benzi metalice, a ambalajelor sau a resturilor de ambalaje ascutite sau taioase(cioburi, cutii metalice); In zonele de receptie, depozitare si distributie, prezenta uneltelor de mana (cuttere, surubelnite,etc.) abandonate sau depozitate necorespunzator; Pe timpul mentenantei, prezenta uneltelor de mana (cuttere, surubelnite,etc.) abandonate sau depozitate necorespunzator; In zona de conditionare recipiente goale (in cazul in care operatiunea se executa manual sau semimecanizat), posibila prezenta a cioburilor datorata manipularii gresite a recipientelor. 4. Lovituri de obiecte stationare
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Sortare, curatare; Conditionare recipiente goale; Ambalare; Conservare; Conditionare recipiente pline;
33
Depozitare si distributie; Riscul de loviri de obiecte stationare se poate datora urmatoarelor cauze: Iluminatul inexistent sau insuficient; Subdimensionarea cailor de circulatie, a spatiilor dintre utilaje; Depozitarea obiectelor/materialelor in locuri nepermise sau inadecvate; Lipsa vizibilitatii in cazul manipularii manuale a obiectelor/materialelor voluminoase; Nesemnalizarea diferentelor de nivel, atat la nivelul solului cat si la nivelul plafonului; Aglomerarea de echipamente de munca in spatii subdimensionate (spatii mici intre utillaje in zonele de productie) Deplasarea in viteza. 5. Lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Sortare, curatare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Prelucrare primara (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Tratamente termice preliminare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat) ; Preparare lichide de acoperire (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Conditionare recipiente goale (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Ambalare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat);
34
Conservare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Conditionare recipiente pline (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Depozitare si distributie (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Riscul de lovituri, taieturi si contacte cu elementele mobile ale echipamentelor de lucru se poate datora urmatoarelor cauze: Nerespectarea regulilor de securitate (intreruperea alimentarii cu energie, lipsa calificarii, etc.) pe timpul executarii operatiunilor de curatare sau mentenanta a echipamentelor de lucru; Dezactivarea dispozitivelor de protectie ale utilajelor si uneltelor electrice de mana; Utilizarea masinilor si a uneltelor fara dispozitive de protectie; Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc.; Instalarea sau inlocuirea defectuoasa a unei/unor piese; Executarea defectuoasa sau intr-o secventionalitate a operatiunilor corespunzatoare exploatarii echipamentelor de munca unde exista acest risc ; Aglomerarea de echipamente de munca in spatii subdimensionate (spatii mici intre utillaje in zonele de productie) 6. Lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Sortare, curatare; Prelucrare primara; Conditionare recipiente goale;
35
Ambalare; Conservare; Conditionare recipiente pline; Depozitare si distributie; Riscul de lovituri si taieturi cauzate de obiecte sau unelte se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea improprie a instrumentelor si a sculelor. Iluminarea inadecvata. Lipsa de atentie a lucratorilor pe timpul realizarii sarcinilor de munca datorata monotoniei muncii, oboselii, etc. Neutilizarea echipamentului individual de protectie (manusi antiperforatie, sorturi antiperforatie, casti de protectie) pe timpul executarii de operatiuni care implica folosirea uneltelor de mana taietoare, intepatoare, etc. sau manipularea manuala a obiectelor sau ambalajelor cu muchii taioase sau intepatoare; Utilizarea uneltelor de mana cu defecte sau proiectate neergonomic; Coordonarea defectuoasa sau comunicarea insuficienta in timpul executarii anumitor operatiuni in echipa (curatenie, mentenanta) care implica si folosirea uneltelor de mana; Depozitarea improprie sau abandonarea uneltelor de mana dupa utilizarea acestora; Transportul impropriu (in buzunare, la brau, etc) al uneltelor de mana; 7. Proiectarea de fragmente, particule, jet de fluide, etc.
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Sortare, curatare; Tratamente termice preliminare; Preparare lichide acoperire; Conservare;
36
Riscul de proiectare de fragmente, particule, jet de fluide, etc., se poate datora urmatoarelor cauze: Neutilizarea echipamentului individual pentru protectia ochilor si/sau a fetei in timpul operatiunii de spalarea a legumelor/fructelor cu jet de apa, in cazul folosirii acestei metode; Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora, precum si neutilizarea echipamentului individual pentru protectia ochilor si/sau a fetei in cazul utilajelor care utilizeaza aer sau apa sub presiune, folosite pentru decojirea/depelarea legumelor/fructelor; Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora, precum si neutilizarea echipamentului individual pentru protectia ochilor si/sau a fetei in cazul utilajelor folosite pentru tratamente termice preliminare (oparire, fierber, prajire) care utilizeaza abur, apa fiarta sau ulei incins; Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora, precum si neutilizarea echipamentului individual pentru protectia ochilor si/sau a fetei in cazul utilajelor folosite pentru prepararea si dozarea lichidelor de acoperire, doar in situatia functionarii defectuoase a acestor echipamente de munca; Functionarea defectuoasa sau avariile la orice echipament de lucru care utilizeaza fluide sau gaze, abur sub presiune (autoclave, etc.); Desprinderea unei piese sau unui fragment de piesa in cazul utilajelor ale caror organe de masini mobile se misca cu viteza sau frecventa mare; Neutilizarea echipamentului individual pentru protectia ochilor si/sau a fetei in atelierele de reparatii si in timpul mentenantei; 8. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc. datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca
37
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Sortare, curatare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Prelucrare primara (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Tratamente termice preliminare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat) ; Preparare lichide de acoperire (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Conditionare recipiente goale (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Ambalare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Conservare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Conditionare recipiente pline (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Depozitare si distributie (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Riscul de blocari, prinderi, zdrobiri, etc. datorate organelor de masini in miscare ale echipamentelor de munca se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul liniilor de procesare in flux continuu folosite pentru decojirea/depelarea legumelor/fructelor, tratamente termice preliminare (oparire, fierber, prajire), prepararea si dozarea lichidelor de acoperire, capsare/inchidere recipiente, sterilizare, etichetare, ambalare; Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor folosite la ambalarea si paletizarea produselor finite; Nerespectarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (HG 1146/2006); Realizarea unei miscari reflexe in cazul unei functionari defectuoase sau blocari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseuri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc.; Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de mentenanta a echipamentele de munca; Deschiderile nesemnalizate sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteristicilor constructive cerute de procesul de productie; Zonele in care procesul de productie implica utilizarea conveierelor, etc. Utilizarea articolelor de imbracaminte si/sau de protectie neajustate (largi) corpului lucratorilor; Nerespectarea regulii care interzice purtarea bijuteriilor in incinta zonelor de productie (inele, lantisoare, etc); Lipsa delimitarii zonelor periculoase din apropierea utilajelor, benzilor transportoare, etc.
38
9. Blocari, prinderi, etc. datorate echipamentelor de transport, ridicat
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Conservare; Conditionare recipiente pline; Depozitare si distributie; Riscul de blocari, prinderi, etc. datorate echipamentelor de transport, ridicat se poate datora urmatoarelor cauze: Prezenta in centrul de munca a echipamentelor de transport sau ridicat materiale, utilaje auxiliare atasate acestora; Manevrarea defectuoasa sau neatentia in manevrare, incarcare necorespunzatoare a acestor echipamente ; Lipsei sistemelor anti-rasturnare ale echipamentelor de transport sau ridicat materiale (sisteme ROPS pentru motostivuitoare) si depasirii sarcinei maxime admise; Lipsei reviziilor tehnice periodice, verificarii periodice a sistemelor de semnalizare vizuala si auditiva ale acestor echipamente Nerespectarii distantelor de siguranta fata de echipamentele de lucru care executa activitati de incarcare, descarcare sau transport de materiale. Folosirii necorespunzatoare a lizelor (manuale si electrice) si a motostivuitoarelor: circulatia cu furcile ridicate, cu viteza neadecvata, aproape de marginea rampelor de incarcare-descarcare, transportul incarcaturilor voluminoase care obtureaza vizibilitatea operatorului;
39
Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/ incarcare a materiilor prime/produselor finite; Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza dificultati in manevrarea mijloacelor auxiliare de transport si ridicat (motostivuitoare, transpaleti, etc.); Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special mijloacelor de transport si/sau de ridicat; Lipsa calificarii operatorilor motostivuitoarelor; Transportul de persoane in motostivuitoare, pe furcile acestora sau deasupra marfii transportate de acestea; Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijloacelor de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor; Neutilizarea semnalelor acustice si vizuale de avertizare in timpul executarii manevrelor de incarcare, descarcare, ridicare si transport marfuri; Lipsa centurilor de siguranta in cazul modelelor mai vechi de motostivuitoare sau neutilizarea centurii de siguranta in cazul existentei acestora. 10. Accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Depozitare si distributie; Riscul de accidentari, loviri sau ciocniri cu sau de catre vehicule ridicat se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/ incarcare a materiilor prime/produselor finite; Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza dificultati in manevrarea vehiculelor;
40
Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special destinate circulatiei vehiculelor; Nerespectarea limitelor de viteze impuse in incinta centrelor de munca; Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijloacelor de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor; Neutilizarea semnalelor acustice in timpul executarii manevrelor in zone in care exista lucratori pedestri care executa sarcini de munca; Lipsa semnalizarii specifice sau a oglinzilor in intersectiile lipsite de vizibilitate din incinta centrelor de munca. 11. Contacte electrice
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestui risc. Riscul contactelor electrice se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa reviziilor periodice a instalatiilor electrice, cablurilor, a prizelor si echipamentelor electrice. Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a fost scoasa de sub tensiune , dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii, prin omiterea legarii la pamant a elementelor deconectate; Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care in mod normal nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc.), prin el trecand " curenti de defect " ( curenti care circula pe alte cai decat cele destinate trecerii curentului electric ) ;
41
Tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta de 0,8 m) aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent electric; tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant, a unei linii aflate sub tensiune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de protectie prin care trece un curent electric. Defectiuni de izolare si/sau intreruperea impamantarii, putand aparea astfel, accidental, tensiune electrica in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod normal nu sunt sub tensiune. Executarea lucrarilor/interventiilor la instalatiile electrice sau la utilajele aflate sub tensiune de catre lucratori necalificati/neautorizati; Tablouri electrice, intrerupatoare, prize, cabluri, conectori, etc. neadaptate unui mediu caracterizat de umiditate excesiva; Lipsa elementelor de protectie (blocare/incuiere panouri acces, clapete, etc.) la tablourile electrice, intrerupatoare, prize, etc.; Folosirea prelungitoarelor improvizate, utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa tensiune in spatii inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/sau a apei; Utilizarea aparatelor electrice cu mainile umede, operatiuni de mentenanta fara a deconecta de la retea echipamentele alimentate cu energie electrica ; Lipsei semnalizarii tablourilor electrice si a pericolului de electrocutare; Manipularea cablurilor neizolate, prize si conectoare care nu sunt conform standardelor; 12. Explozii, incendii
In general, toate zonele centrelor de munca sunt expuse acestor riscuri totusi probabilitatea materializarii este foarte mica in industria conservelor. Locurile de munca considerate a fi mai expuse acestor riscuri sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Conservare; Depozitare si distributie;
42
Riscul de incendii se poate datora urmatoarelor cauze: Folosirea echipamentelor de munca electrice cu defecte sau intretinute necorespunzator; Instalatii electrice, cabluri neizolate in zone unde exista acumulari de materiale inflamabile solide (ambalaje) sau lichide; Prezenta substantelor inflamabile solide (ambalaje) si focarelor de ignitie (scantei electrice); Stocarea la locurile de munca a unei cantitati de substante inflamabile ce depaseste necesarul unei zile de munca si depozitarea acestora in locuri neventilate si izolate corespunzator; Nerespectarea procedurilor de munca in cazul utilizarii de substante inflamabile; Instalatii electrice subdimensionate raportat la numarul de consumatori; Improvizatii la tablourile electirce si la instalatiile electrice; Utilizarea flacarii deschise in zone cu materiale inflamabile; Riscul de explozie se poate datora urmatoarelor cauze: Acumularea de gaze sau vapori inflamabili in incinte inchise, care ajung la o concentratie critica; Functionarea incorecta a utilajelor care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune in fazele de productie ale produselor lactate (echipamente de sterilizare, pasteurizare, echipamente de racire si congelare, etc.); Nerespectarea unui program de mentenanta a instalatiilor care prezinta acest risc care sa includa revizii periodice ale indicatoarelor de presiune si temperatura, a robinetelor, valvelor, conectoarelor, etc.; Lipsa ventilatiei adecvate, naturale sau artificiale (fortate) in centrele de munca si a instalatiilor de extractie localizata; Lipsa sistemelor antideflagratie in zonele de risc ale echipamentelor de munca ( malaxoare, sisteme de iluminat, motoare, ventilatoare, extractoare); Controlul si evaluarea superficiala a instalatiilor, proceselor si activitatilor care utilizeaza substante ce pot genera, in amestec cu aerul, atmosfere explozive; Prezenta flacarilor deschise, suprafetelor fierbinti, scanteilor mecanice si/sau electrice, descarcarilor electrostatice, supraincalzirea prin frecare mecanica a materialelor electrice, motoarelor termice, etc, care pot constitui surse de aprindere; Executarea lucrarilor la orice instalatie sau echipament electric sub tensiune in locuri cu atmosfere potential explozive;
43
13. Contacte termice
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Curatare; Prepararea produselor (gemuri, dulceturi, jeleuri) Tratamente termice preliminare; Preparare lichide de acoperire; Conservare; Riscul contactelor termice se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa elementelor de protectie antitermica la echipamentele de munca care servesc procesului de tratament termic al produselor in care se dezvolta temperaturi inalte (sterilizatoare, pasteurizatoare, cazane, etc.); Neutilizarea echipamentelor individuale de protectie la manipularea ambalajelor care pot atinge temperaturi inalte, dupa ce au fost supuse proceselor de pasteurizare si sterilizare; Neutilizarea echipamentelor individuale de protectie la sarcinile de munca unde exista riscul contactului cu lichide de temperatura ridicata folosite in procesarea alimentelor (apa, ulei, etc.); Lipsa semnalizarii suprafetelor fierbinti ale echipamentelor de munca (conducte de abur, cuptoare de coacere, pasteurizatoare, cazane) si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc; Lipsa semnalizarii suprafetelor foarte reci ale instalatiilor de refrigerare si congelare si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc; Defectiuni sau manipulare defectuoasa a recipientelor sau instalatiilor de transfer si transport a agentilor de refrigerare/congelare (ex. azot lichid);
44
14. Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate de organisme vii
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie Riscul de muscaturi, intepaturi cauzate de organisme vii se poate datora urmatoarelor cauze: Prezenta insectelor (viespi, albine) in zona de receptie si depozitare a materiilor prime;
45
B. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE
46
B.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Expunerea la zgomot. Zgomotul profesional se defineste ca fiind "un complex de sunete cu intensitati si inaltimi diferite, cu caractere diferite (zgomot obisnuit, impulsiv, ritmice sau aritmice), produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de transport, vocea omeneasca, etc, in timpul activitatii profesionale". Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive, cauzeaza in mod frecvent leziuni auditive progresive care nu se manifesta pana la un anumit moment si care pot duce la pierderea definitiva a auzului. Alte efecte ale expunerii la zgomot sunti: tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive sau vizuale. Nivelurile inalte de zgomot pot provoca tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala. De asemenea, zgomotul scade randamentul, diminueaza nivelul de atentie, puterea de concentrare si mareste timpul de reactie al individului in fata diversilor stimuli, ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori si, prin urmare, a accidentelor. 2. Expunerea la vibratii. Vibratile sunt miscarile oscilatorii periodice ale unui corp efectuate in jurul unei pozitii de echilibru. Sunt efecte secundare ale functionarii anumitor utilaje sau echipamente, miscarii turbulente ale fluidelor, etc. 3. Expunerea la conditii termohigrometrice si de iluminat poate fi cauza, in situatiile in care valorile acestor parametrii sunt in afara zonei de confort, a numeroase afectiuni psiho-fiziologice acute sau cronice pentru lucratorii expusi. 4. Inhalarea sau ingestia de substante nocive. Sunt situatiile in care lucratorii desfasoara sarcini de munca in atmosfere toxice si situatiile de ingestie accidentala a substantelor/prodeselor nocive.. 5. Contacte cu substante caustice, corozive sau cu agenti alergenici sau iritanti. Sunt contactele la nivelul pielii cu substante sau produse care pot cauza leziuni. 6. Expunerea la agenti biologici. Sunt situatiile in care, prin natura sarcinilor de munca, lucratorii pot suferi infectii, alergii, etc. cauzate de anumite organisme vii (virusi, bacterii, fungi, etc) prezenti in mediul de munca.
47
B.2. Analiza riscurilor

1. Expunerea la zgomot
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Sortare, curatare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Prelucrare primara (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Tratamente termice preliminare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat) ; Preparare lichide de acoperire (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Conditionare recipiente goale (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Ambalare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Conservare (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Conditionare recipiente pline (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Depozitare si distributie (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Riscul expunerii la zgomot se poate datora urmatoarelor cauze: Combinatia zgomotelor generate de diferitele utilaje si echipamente de transport/ridicat prezente in zonele de receptie. Functionarea simultana a unor diferite tipuri de utilaje intr-un spatiu redus si inchis, situatie specifica zonelor de procesare si ambalare. Mentenanta necorespunzatoare a utilajelor si/sau folosirea utilajelor invechite.
48
Lipsa delimitarii si/sau semnalizarii zonelor periculoase; Lipsa sau neutilizarea echipamentelor de protectie auditiva; 2. Expunerea la vibratii
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Depozitare si distributie (in cazul in care procesul este mecanizat sau semi-mecanizat); Riscul expunerii la vibratii se poate datora urmatoarelor cauze: Utilizarea echipamentelor de transport invechite (tractoare, motostivuitoare), neprevazute cu scaune antivibratii; Cai de circulatie denivelate; 3. Expunerea la conditii termohigrometrice si de iluminat.
49
Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarcina de munca, sunt expusi acestor factori de risc, existand totusi si o expunere mai mare in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in spatii deschise. Riscul expunerii la conditii termohigrometrice si de iluminat se poate datora urmatoarelor cauze: Conditii termohigrometrice
Nerespectare prevederilor Ordonantei de urgenta de nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in spatii deschise sau in incinte neclimatizate; Instalatii de climatizare subdimensionate; Curentii de aer din incinte; Imbracaminte inadecvata conditiilor termohigrometrice; Spatii de productie defectuos proiectate; Ventilatie inexistenta sau subdimensionata; Nerespectarea regulilor de acces si a timpilor de stationare in congelatoare si camere frigorifice;
Conditii de iluminat
Nerespectarea standardelor care reglementeaza iluminatul interior si exterior in centrele de munca; Neexecutarea curatirii si mentenantei periodice a corpurilor de iluminat; Lipsa sau insuficienta ferestrelor si luminatoarelor, astfel incat sa se poata profita la maximum de lumina naturala;
4. Inhalarea sau ingestia de substante nocive
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime;
50
Preparare lichide de acoperire; Conditionare recipiente goale; Ambalare (in cazul sectiilor de imbuteliere otet); Depozitare si distributie; Riscul inhalarii sau ingestiei de substante periculoase se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de receptie si la spalarea materiilor prime, necesare protectiei impotriva prafului amestecat cu substantele chimice folosite la tratarea fructelor si legumelor; Lipsa sau insuficienta ventilatie naturale sau fortate in spatiile de depozitare a materiilor prime care nu intra la procesare imediata si unde se poate acumula CO 2; Neexecutarea periodica a curatarii sau inlocuirii filtrelor sistemelor de ventilatie/climatizare; Lipsa sau insuficienta ventilatiei, lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona instalatiilor de decojire/depelare chimica (atunci cand este folosit NaOH); Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de preparare a lichidelor de acoperire, la manipularea conservantilor alimentari care intra in componenta acestor lichide; Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de manipulare a substantelor destinate spalarii si sterilizarii recipientelor goale; Lipsa sau insuficienta ventilatiei, lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in sectiile de imbuteliere a otetului; Lipsa sau insuficienta ventilatiei in incintele in care sunt utilizate motostivuitoare actionate de motoare cu combustie interna; 5. Contacte cu substante caustice, corozive sau cu agenti alergenici sau iritanti.
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii;
51
Procesare decojire/depelare chimica; Conditionare recipiente goale; Ambalare (in cazul sectiilor de imbuteliere otet); Mentenanta si curatenie. Riscul de contact cu substante caustice, corozive inhalarii sau ingestiei de substante periculoase se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de receptie, la manipularea substantelor periculoase folosite in procesul de productie; Manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor periculoase; Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona instalatiilor de decojire/depelare chimica (atunci cand este folosit NaOH); Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de manipulare a substantelor destinate spalarii si sterilizarii recipientelor goale; Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in sectiile de imbuteliere a otetului; 6. Agenti biologici
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie si sortare-curatare materii prime; Riscul inhalarii sau ingestiei de agenti biologici se poate datora urmatoarelor cauze: Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor necesare protectiei impotriva prafului amestecat cu microorganismele prezente pe suprafata legumelor/fructelor in zona de receptie si la spalarea materiilor prime;
52
C. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIA MUNCII
*NOTA: Lipsa marcajului X nu implica si absenta expunerii la acesti factori de risc, ci doar ca, data fiind complexitatea acesto ra, nu au existat suficente date pentru a putea fi facuta o apreciere obiectiva a prezentei si influentei respectivilor factori de risc.
53
C.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

1. Suprasolicitare fizica datorata pozitiilor de lucru fortate - Pozitii de munca care, datorita sarcinilor de munca, implica una sau mai multe regiuni anatomice care inceteaza a mai fi intr-o pozitie naturala si confortabila, fiind astfel suprasolicitate si putand cauza leziuni osteomusculare. 2. Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor - prin manipularea manuala maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, datorita caracteristicilor acesteia (volum, forma, greutate, etc) sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, in special afectiuni dorsolombare si hernii. 3. Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive - Grupul de miscari continue sau repetate cu o frecventa ridicata care implica folosirea aceluiasi ansamblu osteomuscular provocand: oboseala musculara, suprasolicitarea articulatiilor si/sau a mischilor, dureri si, in timp, afectiuni sau leziuni articulare, musculare, osoase, etc. 4. Riscuri derivate din incarcatura mentala (supraincarcarea si subincarcarea mentala). Incarcatura mentala este ansamblul de solicitari mentale, cognitive si intelectuale la care este supus un lucrator in timpul programului de munca; este nivelul activitatii mentale sau al efortului intelectual necesar executarii sarcinilor de munca 5. Riscuri derivate din organizarea muncii si din caracteristicile sarcinii de munca sunt cele determinate de organizarea muncii (lucrul in ture, de noapte sau in week end, etc), caracteristicile sarcinii de munca (repetitivitatea, monotonia, responsabilitatea, ritmul intens de lucru, etc), structura organizationala (conflicte de roluri, atributii si lipsa definirii lor, comunicare, ierarhie autoritara, etc) si stilul de conducere.
54
C.2. Analiza riscurilor

1. Suprasolicitare fizica datorata pozitiilor de lucru fortate
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie materii prime; Sortare curatare; Prelucrare primara; Preparare si dozare lichide de acoperire (in cazul executarii operatiunilor manual sau semimecanizat); Conditionare recipinte goale; Ambalare; Depozitare si distributie; Expunerea la pozitii de lucru fortate se poate datora urmatoarelor cauze: Neadaptarea ergonomica a procedurilor/sarcinilor de munca, echipamentelor de munca, uneltelor, dimensiunilor suprafetelor posturilor de munca, astfel incat sa fie evitate perioadele lungi de stat in picioare, rasuciri, incovoieri sau flexari excesive al trunchiului, gatului, bratelor si ale incheieturilor, etc.; Nerespectarea periodicitatii rotatiei personalului pe posturi/sarcini de munca; Neadaptarea vitezei anumitor operatiuni mecanizate sau dependente de masini (sortare/curatare la banda, ambalare, depozitare, incarcare) la posibilitatile fizice ale lucratorilor; Supraincarcarea sarcinilor de munca, consecinta a reducerilor de personal;
55
2. Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor
Pornind de la premisa ca nu exista o automatizare completa a procesului de productie, se poate afirma ca toate locurile de munca si sarcinile de munca sunt expuse acestui factor de risc. Expunerea la manipularea manuala de greutati se poate datora urmatoarelor cauze: Neresepectarea tehnicilor recomandate pentru ridicarea si transportul manual al maselor, obiectelor voluminoase sau dificil de manipulat; Nesolicitarea ajutorului in cazul manipularii manuale a maselor; Neluarea in considerare a capacitatilor fizice ale lucratorilor atunci cand li se incredinteaza sarcini de munca care implica manipularea manuala a greutatilor; Dotarea insuficienta cu mijloace mecanizate de ridicare si transport greutati; Lipsa consultantei de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii muncii la proiectarea si organizarea locurilor de munca; Nerespectarea articolelor 5 si 6 din HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor;
56
3. Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse acestui factor de risc risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor etape ale procesului tehnologic: Receptie, descarcare si depozitare materii prime in perioadele de varf; Sortare curatare; Prelucrare primara; Preparare si dozare lichide de acoperire (in cazul executarii operatiunilor manual sau semimecanizat); Conditionare recipinte goale; Ambalare; Depozitare produse finite si distributie; Expunerea la miscari repetitive se poate datora urmatoarelor cauze: Mecanizarea/automatizarea inexistenta sau redusa a unor operatiuni specifice descarcarii si depozitarii materiilor prime, sortarii si curatarii, prepararii si dozarii lichidelor de acoperire, conditionarii recipientelor goale, ambalarii si depozitarii si expeditiei produselor finite; Nerespectarea periodicitatii rotatiei lucratorilor pe posturi si sarcini de munca; Proiectarea si organizarea locurilor de munca, stabilirea procedurilor de executare a sarcinilor de munca fara respectarea principiilor ergonomiei muncii;
57
4. Suprasolicitare psihica datorata incarcaturii mentale
Toate lucratorii, indiferent de locul de munca, pot fi supusi, dupa caz, unei incaracari sau subincarcari mentale determinate de sarcina de munca. Aparitia acestui risc poate fi consecinta urmatoarelor cauze: Incarcare mentala Intensitatea mare a ritmului de munca, datorata caracterului sezonier al procesarii fructelor si legumelor; Mecanizarea si automatizarea proceselor, ceea ce implica o atentie deosebita si un ritm de munca impus de masini; Necesitatea invatarii modului de exploatare a utilajelor moderne si a adaptarii la noile cerinte; Necesitatea luarii deciziilor intr-un timp foarte scurt; Lipsa autonomiei privind realizarea sarcinilor de munca, stabilirea timpului de odihna, etc.; Flexibilitatea redusa sau inexistenta a programului de munca, in schimburi si de noapte; Instabilitatea locului de munca; Subincarcarea mentala Sarcini de munca lipsite de continut carenunecesita macar un minim de efort mental; Sarcini de munca simple, dar care, prin repetitivitatea lor si ritmul scazut al acestei repetitivitati, nu constituie un stimulent al activitatii mentale a lucratorilor care le executa.
58
5. Organizarea muncii si caracteristicile sarcinii de munca
Modalitatea de organizare a muncii poate afecta, datorita carentelor sau ambiguitatilor, toti lucratorii, indiferent de etapa procesului tehnologic, locul de munca sau sarcina de munca. Cauzele acestui complex factor de risc pot fi: Sarcini de munca care presupun o intensa activitate fizica sau un nivel ridicat al concentrarii si atentiei; Lipsa autonomiei privind realizarea sarcinilor de munca, stabilirea timpului de odihna, etc.; Monotonia muncii; Intensitatea mare a ritmului de munca, datorata caracterului sezonier al procesarii fructelor si legumelor; Planificarea deficitara a activitatilor; Repartizarea inegala a sarcinilor de munca; Conduita inadecvata a unora dintre lucratori, relatii interpersonale tensinate, lipsa sau imposibilitatea comunicari interpersonale in timpul programului de munca; Lipsa comunicarii sau comunicarea unidirectionala din partea conducerii; Precaritatea conditiilor de munca (lipsa echipamentelor de protectie, a spatiilor de odihna, a curateniei, etc.) Insatisfactia profesionala. Lipsa perspectivelor de promovare sau dezvoltare profesionala; Reducerile de personal datorate sau motvate de criza economica;
59
V. MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII

Pentru ca orice program de prevenire si protectie sa fie eficient si viabil, conditia necesara si suficienta esta ca fiecare dintre partile implcate, angajator si angajati, sa cunoasca, sa constientizeze si sa respecte obligatiile ce le revin, stipulate in Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 iulie 2006. Scopul activitatilor angajatorului, dervate din obligatiile stabilite de lege (Cap. 3, L319/2006), este de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. Totusi atingerea acestui scop, in conditiile in care angajatorul isi indeplineste toate obligatiile legale, este posibila doar atunci cand si angajatii isi indeplinesc in totalitate obligatiile ce le revin (Cap. 4, L319/2006). Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 CAPITOLUL IV Obligatiile lucratorilor Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii: a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie; b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare; c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive; d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie; e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
60
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor; g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate; h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora; i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
Echipamente individuale de protectie

Articolul 3, alin. (1) din HG nr. 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca defineste echipamentul individuale de protectie, denumit in continuare EIP, ca fiind orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.
Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii
EXTRAS DIN HG nr. 1048 DIN 2006 ART. 5

(1) Echipamentul individual de protectie trebuie sa respecte prevederile Hotararii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare. (2) Orice echipament individual de protectie trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate, fara sa conduca el nsusi la un risc marit; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca; c) sa ia n considerare cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului; d) sa se potriveasca n mod corect persoanei care l poarta, dupa toate ajustarile necesare.
ART. 6
n cazul n care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa si pastreze eficacitatea n raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
61
Stabilirea necesitatii utilizarii EIP se face in urma evaluarii riscurilor profesionale prin Planul de Prevenire si Protectie. Caracteristicile EIP vor fi stabilite in conformitate cu:
HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile ulterioare; HG nr. 1048 din 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; Standardele romanesti (SR) adoptate pentru fiecare categorie de echipamente individuale de protectie. De asemenea, angajatorul este obligat sa:
Asigure, intretina, repare si inlocuiesca gratuit echipamentele individuale de protectie; Informeze lucratorii despre riscurile impotriva carora sunt protejati de EIP; Asigure instruirea lucratorilor si, daca este cazul, sa organizeze antrenamente pentru modul de purtare a EIP. Este recomandabil ca angajatorul, in regulamentul de ordine interioara, sa specifice
obligativitatea purtarii EIP in zonele pentru care s-a stabilit prin evaluarea riscurilor profesionale necesitatea utilizarii acestora.
Informarea si instruirea lucratorilor

Informarea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 16. - (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii; b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3). (2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti lucratori.
62
Art. 17. - Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la: a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a) si b); b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d); c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu. Instruirea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau: a) la angajare; b) la schimbarea locului de munca sau la transfer; c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru; e) la executarea unor lucrari speciale. (2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie: a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri; b) periodica si ori de cate ori este necesar. (3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor. (4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au dreptul la instruire corespunzatoare. Art. 21. - (1) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora. (2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru. (3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii.
63
De asemenea, detaliile privind organizarea si continutul instruirii sunt regelmentate in Capitolul V din Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006 cu modificarile si completarile
ulterioare.
Consultarea si participarea lucratorilor

Consultarea si participarea lucratorilor. Extras din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 Art. 18. - (1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca. (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica: a) consultarea lucratorilor; b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri; c) participarea echilibrata. (3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la: a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca; b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si cu privire la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1); c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17; d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4); e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la art. 20 si 21. (4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol. (5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)(3). (6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege. (7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca
64
masurile adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. (8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control. Art. 19. - In vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.
Supravegherea sanatatii
Conform Art. 2. din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor. Articolele 24 si 25 din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 obliga angajatorul la a lua masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca si care vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate , activitate asigurata prin medicii de medicina a muncii. Astfel, conform Art. 7. din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati n niciun fel n costurile aferente supravegherii medicale p rofilactice specifice riscurilor profesionale. Totusi lucratorii sunt obligati sa se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sanatatii la locul de munca, conform planificarii efectuate de catre medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului. (Art. 39. din HG 355/2007). Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: a. Examenul medical la angajarea n munca; Art. 13. - Examenul medical al lucratorilor la angajarea n munca stabileste aptitudinea/aptitudinea conditionata/ inaptitudinea permanenta sau temporara n munca pentru profesia/functia si locul de munca n care angajatorul i va desemna sa lucreze privind: a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afectiuni prezente n momentul examinarii si viitorul loc de munca;
65
b) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune n pericol sanatatea si securitatea celorlalti lucratori de la acelasi loc de munca; c) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune n pericol securitatea unitatii si/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate; d) existenta/inexistenta unui risc pentru sanatatea populat iei careia i asigura servicii. Continutul si caracteristicile examenului medical la angajarea in munca sunt reglementate prin articolele 14, 15, 16, si 17 din Hotararea nr. 355 din 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor . b. Examenul medical de adaptare in munca; Art. 18. - Examenul medical de adaptare n munca se efectueaza la indicatia medicului specialist de medicina muncii n prima luna de la angajare si are urmatoarele scopuri: a) completeaza examenul medical la angajarea n munca, n conditiile concrete noilor locuri de munca (organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile psihosociale n cadrul colectivului de munca); b) ajuta organismul celor angajati sa se adapteze noilor conditii; c) determina depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii la noul loc de munca si recomanda masuri de nlaturare a acestora. c. Examenul medical periodic; Art. 19. - Efectuarea examenului medical periodic are urmatoarele scopuri: a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp stabilite a aptitudinii n munca pentru profesia/functia si locul de munca pentru care s-a facut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine; b) depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca cu expunere la factori de risc profesional; c) diagnosticarea bolilor profesionale; d) diagnosticarea bolilor legate de profesie; e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viata si sanatatea celorlalti lucratori la acelasi loc de munca; f) depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care lucratorul vine n contact prin natura activitatii sale. d. Examenul medica la reluarea activitatii; Art. 23. - Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa o ntrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, n termen de 7 zile de la reluarea activitatii, cu respectarea dispozitiilor art. 22. Art. 24. - Efectuarea examenului medical la reluarea activitatii are urmatoarele scopuri:
66
a) confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exercitarea profesiei/functiei avute anterior sau noii profesii/functii la locul de munca respectiv; b) stabilirea unor masuri de adaptare a locului de munca si a unor activitati specifice profesiei sau functiei, daca este cazul; c) reorientarea spre un alt loc de munca, care sa asigure lucratorului mentinerea sanatatii si a capacitatii sale de munca. e. Promovarea sanatatii la locul de munca. Art. 27. - n vederea constientizarii nevoilor si obiectivelor privind sanatatea si securitatea n munca n rndul lucratorilor, medicii specialisti cu pregatire n domeniu efectueaza activitati specifice de promovare a sanatatii la locul de munca pentru realizarea bunastarii lucratorilor, bazate pe identificarea problemelor acestora. Art. 28. - Serviciile de medicina muncii participa la realizarea si implementarea programelor de informare, educare si formare profesionala cu privire la sanatatea si securitatea n munca pentru lucratorii la care s-a efectuat supravegherea sanatatii prin examene medicale profilactice. Art. 29. - Pentru promovarea masurilor privind adaptarea la munca a lucratorilor si pentru mbunatatirea conditiilor de munca si de mediu, medicii de medicina muncii desfasoara activitate de consiliere privind sanatatea si igiena ocupationala a lucratorului si a reprezentantilor acestora din ntreprindere si din comitetul de sanatate si securitate n munca, dupa caz, si colaboreaza cu organismele din domeniul securitatii si sanatatii n munca. Rezultatul examenelor medicale este confidential. Angajatorul primeste doar informatii referitoare la capacitatea angajatului de a realiza activitatea de munca si/sau cu privire la necesitatea adoptarii de masuri de prevenire si protectie pentru imbunatatirea securitatii si sanatatii angajatilor.
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor

Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale vor fi facute conform prevederilor Capitolului 6 din Legea Securitatii si Sanatatii Muncii nr. 319 din 2006 si prevederilor Capitolului VII din Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Chiar daca toate elementele necesare executarii acestor activtati sunt prevazute in actele normative mai sus amintite, consideram necesar sa reamintim cateva aspecte importante:
67
1.
Comunicarea evenimentelor. Atunci cand are loc un accident de munca sau este identificata o boala profesionala, Legea
319/2006 stipuleaza obligatia comunicarii evenimentelor, astfel: Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. Art. 27. - (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza: a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmarire penala, dupa caz. (2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale. (3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului. 2. Cercetarea evenimentelor. Extras din Legea 319/2006 Art. 29. - (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza: a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidente sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute; c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune. (2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal. (3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medicolegala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.
68
In continuare vor fi prezentatea cateva concepte utile privind cercetarea accidentelor: O cercetare este o incercare sistematica si amanuntita pentru a afla lucruri despre fapte complexe sau ascunse prin colectarea si examinarea atenta a probelor. Scopul final este de a preveni repetarea unor evenimente similare, prin identificarea cauzelor (imediate si de baza); evaluarea punctelor slabe (in conformitate legala si de gestionare a riscurilor); definirea actiunilor de remediere (corective si preventive); si diseminarea lectiilor invatate pentru imbunatatirea gestionarii riscurilor. Concentrarea si profunzimea unei anchete va varia in functie de amploarea si natura incidentului si rolul si experienta celor care desfasoara ancheta. Investigatiile superficiale tind sa se se ocupe doar de cauza imediata, mai degraba decat de cauzele primare, iau in considerare rezultatul, mai degraba decat incidentul in sine, sau pur si simplu arunca vina asupra victimei. Este usor si rapid sa identifici cauzele imediate ale unui incident, dar pentru a ajunge la cauzele care stau la baza, pentru a intelege cu adevarat cum are loc un incident si cum sa se previna o repetare; avem nevoie sa patrundem mai adanc in lantul evenimentelor care s-au incheiat cu prejudicii. Utilizarea tehnicilor analitice de investigare contribuie la combaterea erorilor anchetatorului, sa identifice cauzele primare si sa faciliteze alocarea eficienta a resurselor pentru a impiedica repetarea. Principalele etape ale unei investigatii eficiente sunt: 1. Constatarea initiala pentru a aduna faptele cunoscute despre incident pentru a intelege natura, amploarea, complexitatea tehnica, etc. 2. Alocarea resurselor adecvate pentru a efectua cercetarea. 3. Colectarea de dovezi fizice la fata locului, inclusiv imagini, copii ale documentelor, masuratori, desene,etc. 4. Identificarea martorilor si a organismelor implicate. 5. Efectuarea interviurilor pentru a stabili Cine, Ce, Unde, Cand si Din ce cauza. 6. Colectarea mai multor dovezi si declaratii, daca este necesar pentru a stabili faptele cheie. 7. Stabilirea faptelor cheie, factorilor critici, si a cauzelor lor primare, si apoi identificarea masurilor corective. 8. Elaborarea unui raport, plan de actiune de remediere si diseminarea lectiilor invatate.1
Coordonarea activitatilor antreprenoriale

In industria conservelor din fructe si legume este frecvent intalnita situatia ca in centrele de munca sa desfasoare activitati si angajati ai altor companii furnizoare de materii prime, de transport si distributie, mentenanta si curatenie, etc. Acesta situatie poate provoca riscuri profesionale aditionale atat pentru
Cercetarea accidentelor Concepte cheie, Dr. Stephen Peckitt, H&S Manager Continental Europe, Bovis Lend Lease
69
angajatii companiei detinatoare a centrului de munca cat si pentru lucratorii externi care desfasoara activitati in centrul de munca. Aliniatul (2) al articolului 16 din Legea nr. 319 din 2006 prevede ca angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, precum si orice alte informatii privind securitatea si sanatatea muncii pe care partile le considera utile pentru desfasurarea in conditii de siguranta a activitatilor. Este extrem de utila coordonarea activitatilor si definirea responsabilitatilor privind securitatea si sanatatea muncii intre societatile care impart ocazional sau permanent acelasi centru de munca, fiind necesara stabilirea termenilor colaborarii in functie de urmatoarele situatii: Una din societati este detinatoarea centrului de munca in care lucratori apartinatori ai altor societati realizeaza diferite sarcini de munca ocazionale sau permanente (transport, distributie, curatenie, mentenanta) Societatea detinatoare a centrului de munca subcontracteaza altor societati realizarea unor activitati si sarcini de munca specifice societatii detinatoare; Societatea desfasoara activitati intr-un centru de munca extern; Aspectele privind coordonarea activitatilor si responsabilitatile pot fi reglementatea printr-o anexa a contractului de colaborare, a contractului de prestari servicii, etc sau printr-un act separat intre partile implcate.
Protectia lucratorilor sensibili la riscuri

Conform articolului 35 din Legea 319 din 2006, grupurile sensibile la riscuri specifice sunt: Femeile gravide; Lehuzele; Femeile care alapteaza; Tinerii; Persoanele cu dizabilitati; De asemenea, se cosidera ca pot fi incadrati in categoria grupurilor sensibile la riscuri specifice si angajatii cu varste peste 55 de ani, angajatii care prezinta alergii sau sensibilitati la contactul cu diferite substante, angajati in convalescenta sau supusi la tratamente medicale de lunga durata, angajatii imigranti care au dificultati in intelegerea limbii romane.
70
Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand cont de grupurile sensibile la riscuri specifice, de aceea este necesar ca evaluarea riscurilor profesionale sa ia in considerare prezenta sau eventualitatea prezentei acestei categorii. Trebuie asigurata protectia lucratorilor sensibili la riscuri specifice derivate din sarcina de lucru prin intermediul unei supravegheri adecvate a sanatatii, comunicarea de catre angajat a elementelor necesare pentru stabilirea incadrarii in unul din grupurile mai sus amintite. Grupurile sensibile la riscuri specifice trebuie mentionate in evaluarea de riscuri, masurile de prevenire si protectie stabilite pentru aceasta categorie, evidentiate, implementarea lor putand fi considerata prioritara.
71
VI. DEFINIREA MASURILOR SPECIFICE DE PREVENIRE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA LA LOCUL DE MUNCA PENTRU SECTORUL CONSERVELOR DIN FRUCTE SI LEGUME
Fara a avea pretentia de a trata in mod exhaustiv subiectul, in materialul urmator vor fi prezentate masuri de prevenire tehnico administrative specifice posturilor de lucru, echipamentelor de munca, echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor, spatiilor de depozitare, instalatiilor electrice, precum si masuri pentru situatiile de urgenta si de prim ajutor si semnalizarea de siguranta. Chiar daca nu toate recomandarile de mai jos sunt reglementate prin acte normative romanesti, utilitatea lor este evidenta pentru companiile care doresc imbunatatirea conditiilor de munca ale angajatilor si cresterea nivelului de securitate si sanatate a muncii conform standardelor europene.
A. LOCURILE DE MUNCA
Cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca sunt stabilite prin HG 1091/2006. In completarea reglementarilor, in materialul de mai jos, vor fi facute si alte recomandari preluate din acte normative spaniole privind securitatea si sanatatea muncii, armonzate cu directivele europene, care pot fi utile in imbunatatirea conditiilor de munca specifice sectorului industriei alimentare.
A.1. Spatiile de munca

Este recomandabil ca dimensiunile postului de munca sa aiba un minim de: 3 metri inaltime (de la podea la tavan); 2 m2 spatiu liber pentru lucrator; Distanta dintre elemntele existente la postul de munca trebuie sa fie suficiente pentru ca lucratorul sa poata realiza sarcina de munca in conditii de siguranta. 1. Suprafata solului Suprafata solului este un element extrem de important care trebuie luat in considerare pentru evitarea riscurilor, in special a caderilor de persoane. Suprafata solului in cntrele de munca trebuie sa fie: Fixa, Stabila, Nealunecoasa, Fara denivelari, Fara pante periculoase.
72
2. Caile de circulatie si rampele de incarcare-descarcare Caile de circulatie si spatiile de incarcare existente in centrele de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de securitate pentru a putea fi evitate riscurile de caderi de persoane, lovituri, prinderi/blocari si caderi de obiecte. Pentru caile de circulatie: Latimea usilor/portilor de acces se recomanda a fi dde minim 80 cm; In general, culoarele de tranzit in centrele de munca trebuie sa aiba o latime de minim 1 m; In cazul in care exista culoare pietonale principale si secundare, aceste trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Culoarele principale, latime minima de 1,20 m; Culoarele secundare, latime minima de 1 m. In cazul cailor de circulatie pentru vehicule, latimea acestora trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Pentru caile cu sens unic, latimea va fi cel putin egala cu cea a vehiculului incarcat plus 1 m; Pentru caile cu circulatie in ambele sensuri, latimea va fi cel putin egala cu cea a doua vehicule incarcate plus 1,40 m; In cazul cailor de circulatie destnate atat pietonilor cat si mijloacelor de transport, latimea acestora trebuie sa fie de minim: 2 m plus latimea unui vehicul incarcat (cate 1 m in fiecare parte), pentru caile cu un singur sens de circulatie si spatii pietonale pe ambele parti; 1 m si un spatiu de manevra de 0,40 m plus latimea unui vehicul incarcat, pentru caile cu sens si spatiu pietonal pe o singura parte; 2 m si un spatiu de manevra de 0,40 m plus latimea a doua vehicule incarcate, pentru caile cu circulatie in ambele sensuri si spatii pietonale pe ambele parti. Intersectiile cailor de circulatie destnate vehiculelor trebuie sa beneficieze de vizibilitate (oglinzii, unde este cazul), evitandu-se existenta unghiurilor moarte. Pentru executarea in coditii de siguranta a operatiunilor de incarcare/descarcare, in cazul platformelor/rampelor trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
Verificarea capacitatii acestora de a suporta o sarcina de patru ori mai mare decat cea maxima previzionata; Pentru cele mobile, se va verifica permanent pozitionarea si fixarea; Vehiculele care urmeaza a fi incarcate/descarcate trebuie sa fie imobilizate dupa pozitionare astfel incat sa fie exclusa orice deplasare accidentala; Caracteristicile constructive sa permita manevrarea in conditii de siguranta a motostivuitoarelor sau a altor mijloace de transport auxiliare;
73
Sa aiba suprafete antiderapante; Daca inaltimea lor depaseste 2 m, sa fie prevazute cu balustrade fixe, mai putin la partea exterioara destinata accesului la mijloacele de transport unde balustrada va fi mobila sau detasabila; Sa fie semnalizat riscul caderii de la inaltime si cel de blocari, prinderi, etc. datorate mijloacelor auxiliare de transport(motostivuitoare) si interzicerea accesului in zona persoanelor neautorizate.
3. Scari fixe Scarile fixe prezente in centrele de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte minime: Sa aiba o latime de minim 1 m, exceptie facand scarile de serviciu a caror latime trebuie sa fie de minim 55 cm; Dimensiunea treptei sa fie intre 23 si 36 cm, iar a contratreptei 13 si 20 cm. Diferenta dintre nivelurile legate de scara trebuie sa fie inferioara valorii de 3,7 m. Laturile deschise ale scarilor trebuie sa fie protejate cu balustrade, cu o inaltime minima de 90 cm. In cazul in care laturile scarilor sunt inchise, cel putin pe una dintre parti trebuie montata o balustrada. 4. Sistemul de iluminare Sistemul de iluminare a spatiilor de lucru trebuie sa permita o vizibilitate suficienta pentru angajati in vederea realizarii in conditii de siguranta a sarcinilor de serviciu. Nivelurile minime de iluminare a spatiilor de lucru sunt reglementate prin standarde ( SR EN 12464 1:2011 si SR EN 12464 2:2007), in tabelul de mai jos fiind prezentate cateva valori generale:
74
In plus: distributia iluminatului trebuie sa fie uniforma pentru a nu exista zone de umbra directa sau indirecta, reflexii si zone de contrast mare. trebuie sa existe un sistem de iluminare de urgenta. trebuie sa existe si sa se execute un program de intretinere a sistemului de iluminat in cadrul caruia sa fie curatate corpurile de iluminat, carcasele acestora si inlocuite corpurile de iluminat defecte.
A.2. Echipamentele de lucru

HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, defineste echipamentul de munca ca fiind: Orice utilaj, aparat, instrument sau instalatie folosita in cadrul procesului de munca.
Hotararea de Guvern nr. 1029 din 3 septembrie 2008 privind conditiile introducerii pe piata a masinilor prin care se stabilesc conditiile introducerii pe piata a masinilor, defineste masina ca fiind: Ansamblul de piese sau organe unite intre ele, din care cel putin una este mobila si, dupa caz, ansamblul de piese de actiune, circuite de actionare si de putere si altele, asociate in mod solidar, in vederea executiei unei anumite aplicatii. De asemenea, cerinte de securitate si igiena pentru masini sunt stabilite si prin standarde, pentru sectorul conservelor din fructe si legume fiind valabile urmatoarele:
- SR EN 1678 + A1/2010: Masini pentru industria alimentara. Masini de taiat legume. Cerinte
de securitate si igiena.
- SR EN 12463 + A1/2011: Masini pentru industria alimentara. Masini pentru umplerea ambalajelor si
masini auxiliare. Cerinte de securitate si igiena.
- SR EN 12885 + A1/2011: Masini pentru industria alimentara. Masini de taiat cu cuva rotativa.
Cerinte de securitate si igiena.
- SR EN 13208 + A1/2011: Masini pentru industria alimentara. Masini de curatat legume. Cerinte de
securitate si igiena.
75
1. Cerinte pentru utilaje In general, orice intreprindere trebuie sa se poata asigura ca orice masina existenta in centrul de munca este adecvata operatiunii pe care trebuie sa o execute si este prevazuta cu sisteme de siguranta care sa sa protejeze impotriva oricarei actiuni improprii si situatii neprevazute. Indeplinirea conditiilor de securitate este certificata de: Marcajul CE Marcajul CE garanteaza un nivel de protectie conform standardelor de securitate a masinilor. Marcajul CE este obligatoriu si trebuie sa fie vizibil, in general fiind localizat pe eticheta care contine caracteristicile si seria masinii. In general, echipamentele de munca/masinile fabricate dupa 01.01.1995 trebuie sa aiba inscriptionat marcajulCE. Echipamentele de munca/masinile fabriacate anterior acestei date nu dispun de marcajul CE, de aceea, pentru asigurarea conditiiolor de securitate in utilizare, trebuie sa fie adaptate conform indicatiilor Anexei 1 din HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. Declaratia CE de conformitate Este documentul emis de fabricant prin care se garanteaza clientului respectarea cerintelor de securitate si sanatate cerute conform normativelor europene. Manualul de instructiuni Este documentul de baza si indispensabil care trebuie sa insoteasca orice echipament de lucru care contine instructiunile fabricantului privind exploatarea utilajului. Fiecare echipament de lucru achizitionat trebuie sa fie insotit si de un manual de instructiuni in limba romana. 2. Revizia si mentenanta utilajelor Este absolut necesara efectuarea mentenantei si a reviziilor periodice la utilaje si de asemenea inregistrarea in scris a rezultatului acestor activitati intr-o carte de service.
Tipuri
de
revizii
si
Mentenanta de tip preventiv Mentenanta de tip corectiv Revizii obligatorii
proceduri de intretinere
76
3. Instruirea si informarea cu privire la modul de utilizare a utilajelor Firma trebuie sa ofere angajatilor instruirea si informarea necesara privind riscurile specifice utilizarii echipamentelor si a utilajelor, cat si masurile de prevenire si protectie corespunzatoare acestor riscuri. Pentru ca aceasta instruire sa fie eficienta, este absolut necesar ca, pe langa teorie sa se execute la fata locului aplicatii practice pe utilaj. Informatiile care se ofera angajatilor trebuie sa cuprinda cel putin: Conditiile si modul corect de utilizare a utilajelor, pe baza instructiunilor producatorului. Concluziile care se pot trage din experienta acumulata in exploatarea utilajelor. Orice alte informatii de utilitate preventiva, de exemplu, necestitatea utilizarii echipamentelor individuale de protectie si riscurile existente in mediul de lucru. Este important ca orice firma sa aiba inregistrat in scris pentru fiecare angajat care foloseste utilajele:
- Instruirea oferita acestuia cu privire la modul de utilizare al utilajului. - Informatiile oferite cu privire la utilajul care se manevreaza. - Autorizatia privind folosirea utilajului, din partea firmei.
4. Masuri preventive specifice exploatarii utilajelor In vederea evitarii riscurilor derivate din exploatarea echipamentelor de lucru (lovituri provocate de obiecte, lovituri provocate de oragnele de masini mobile ale utilajului, prinderi, contacte electrice si contacte termice, etc.), este necesara stabilirea unor masuri preventive de baza privind securitatea si sanatatea in munca, ca de exemplu: Pastrarea unei distante de minim 0,8 m intre utilaje. Folosirea utilajelor cu sigiile de garantie si dispozitivele de siguranta in perfecta stare si functionale. Verificarea periodica a integritatii sigiliilor de garantie ale utilajelor. Semnalizarea utilajelor cu bande alternative galbene si negre, pe partile unde exista riscul de lovituri, iar caile de trcere si posturile de lucru trebuie marcate cu linii de culoare alba sau galbena pe podea. Punerea la dispozitia angajatilor care executa sarcini de munca la/in imediata apropiere a utilajelor, a echipamentelor de imbracaminte adecvate, niciodata largi si interzicerea purtarii de lanturi, inele sau orice alte obiecte de podoaba care ar putea provoca prinderea sau blocarea operatorilor in/intre organele de masini in miscare ale utilajelor. Realizarea operatiunilor de curatare, ajustare, intretinere sau reparatie cu:
77
Echipamentele oprite si deconectate de la reteaua de curent electric. Verificarea inexistentei energiei electrice reziduale. Luarea masurilor necesare pentru evitarea punerii in functiune accidentale: chei sau blocarea tabloului electric. Semnalizarea corespunzatoare atunci cand utilajul este in reparatie sau avariat.
Pentru evitarea contactelor electrice directe, o solutie folosita este protejarea zonelor periculoase prin intermediul carcaselor elctroizolante si tablourile electrice a caror deschidere necesita folosirea unei chei sau a vreunui dispozitiv similar. Pentru prevenirea leziunilor provocate de contactele elctrice indirecte, trebuie sa existe o impamantare cu un grad de sensibilitate ridicat (30 mA), conexiuni antistatice si identificarea si separarea circuitelor din tablourile electrice. Interzicerea accesului persoanelor neautorizate la instalatiile electrice. Doar personalul abilitat si autorizat in acest sens va avea acces la ele. Partile unui utilaj care ating temperaturi ridicate trebuie sa fie protejate de carcase termoizolante. Adaptarea dispozitivelor de protectie astfel incat sa permita evacuarea caldurii (gratare de ventilatie, table perforate,...) Identificarea si semnalizarea partilor fierbinti ale unui utilaj, cat si oferirea instruirii si informarii adecvate acestei situatii. Punerea la dispozitia angajatilor care exploateaza utilaje a echipamentelor individuale de protectie specifice riscurilor la care sunt expusi: manusi, ghete, masti cu filtru adecvat pentru tipul de agent chimic (praf, gaz, aburi...)
A.3. Echipamente auxiliare de manipulare a incarcaturilor

Utilizarea echipamentelor auxiliare de manipulare a incarcaturilor (motostivuitoare, transpaleti, etc.) in Industria alimentara in general si in sectorul industriei conservelor din fructe si legume in particular este curenta pentru, transportul, depozitarea, incarcarea produselor finite. Manevrarea acestora presupune o serie de riscuri privind securitatea muncii (rasturnarea echipamentelor, ciocnire, lovituri, prabusire incarcaturii, etc.), fiind astfel necesara evaluarea acestor riscuri si definirea si adoptarea masurilor de prevenire si protectie corespunzatoare.
78
1. Motostivuitoarele Motostivuitoarele trebuie sa aiba:
Semnal rotativ luminos, semnal acustic pentru manevrarea inapoi si semnale intermitente pentru avertizarea lucratorilor care executa sarcini de munca in apropierea zonei de actiune a acestora; Sistem de oprire de urgenta; Structura de siguranta integrata in sasiu care ofera o rezistenta ridicata la impactul (Structura ROPS); Structura de protectie impotriva caderii de obiecte (Structura FOPS). Oglinzi retrovizoare; Placuta de identificare pe care trebuie sa se mentioneze, printre altele, capacitatea nominala si pozitionarea incarcaturii pe furca; Frana de imobilizare; Extinctor pentru incendii.
Pistele pe unde circula motostivuitoarele trebuie sa fie delimitate si semnalizate corespunzator, in zonele periculoase fiind necesara amenajarea spatiilor si trecerilor pietonale; La intersectiile cu vizibilitate scazuta este necesara instalarea de oglinzi panoramice. Operatorul motostivuitorului este obligat sa supravegheze si sa verifice modul de incarcare, astfel incat sa nu fie depasita incarcatura maxima admisa si fie respectate regulile de asigurare a incarcaturii; Pe timpul manevrarii motostivuitorului operatorul trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

Sa circule cu viteza moderata, conform limitele de viteza stabilite. Deplasarea in panta (urcare sau coborare) se va face doar in linie dreapta. Sa reduca viteza la trecerea prin intersectii sau prin locuri cu vizibilitate scazuta. Sa circule pe pistele special destinate. Totdeauna merge cu stalpul inclinat catre inapoi si cu furcile lasate in jos, la aproximativ 15 cm de sol chiar daca transporta sau nu vreo incarcatura. Sa nu transporte incarcaturi folosind doar un brat al furcii.
Asigurarea iluminatului corespunzator (conform standardelor mai sus mentionate) pe caile de acces. Sa se realizeze o intretinere corespunzatoare a motostivuitoarelor, in conformitate cu specificatiile fabricantului. 2. Transpaleti manuali Incarcaturile trebuie sa fie echilibrate, bine pozitionate pe palet si asigurate.
79
Nu se va ridica niciodata incarcatura cu un singur brat al furcii. Se va verifica periodic starea de functionare a transpaletelui. Se va circula pe caile si pistele care au o latime suficienta pentru manipularea lor.
A.4. Cerinte privind siguranta in depozite

Sistemele de depozitare cele mai frecvente din sectorul industrei conservelor din fructe si legume sunt urmatoarele: a) Rafturi pentru paletizare Conventionale: formate dintr-o succesiune de rafturi pe care se aseaza paletii cu marfa si la care se poate avea acces prin intermediul unui mijloc auxiliar de transport si ridicat, de exemplu un stivuitor sau motostivuitor. Distributia si dimensiunile rafturilor depind de volumul si greutatea marfurilor depozitate, pentru proiectarea acestora fiind necesare calcule specifice de rezistenta. Baze mobile: se compun din diferite ansambluri de rafturi care se pot deplasa pe sine care permit optimizarea spatiului si care, atunci cand este necesar accesul, se pot deschide doar pe zona unde se va lucra. Comanda deschiderii se realizeaza prin intermediul unei telecomenzi(cu fir sau infrarosu). Bazele mobile ale acestor rafturi dispun de motoare, elemente de deplasare si diferite sisteme de siguranta care garanteaza o functionare sigura si eficienta. b) Sisteme de blocuri supraetajate Constau in depozitarea incarcaturilor unitare, paletizate sub forma unor blocuri separate prin cai de trecere, cu scopul de a putea avea acces la fiecare incarcatura in parte. In acest caz, inaltimea este limitata pentru a se elimina riscul prabusirii, consecinta a instabilitatii determinate de pozitia centrului de greutate al structurii.
1. Masuri generale de prevenire in depozite Este important din punct de vedere preventiv ca in depozite sa se fie adoptate urmatoarele masuri generale de prevenire: Dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare activitatilor de depozitare si verificarea utilizarii acestora (incaltaminte de protectie, manusi de protectie pentru riscurile mecanice, casti de protectie).
80
Delimitarea si semnalizarea cu linii galbene si albe a zonelor:

Destinate depozitarii. Destinate cailor de circulatie a vehiculelor si a celor pietonale.
Asigurarea accesului la echipamentele PSI si SU, prin degajarea zonelor unde sunt amplasate acestea. Pastrarea libera a cailor de acces, prin interzicerea depozitarii, chiar si temporare, de materiale in aceste zone. Asigurarea unei iluminari uniforme, de minim 100 de lucsi, pentru spatiile de depozitare Planificarea si realizarea de inspectii periodice in depozite pentru detectarea, comunicarea si inregistrarea neconformitatilor privind: ordinea si curatenia, integritatea structurilor rafturilor, rezistenta podelelor, pozitionarea si stabilitatea incarcaturilor, dispozitivele de siguranta, etc. Remedierea imediata a problemelor constatate pe timpul inspectiilor periodice sau a oricaror deficiente semnalate de oricare dintre angajati.
A.5. Instalatia electrica

HG 1146/2006, Anexa 1, punctul 3.3., specifica cerintele minime de securitate si sanatate aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice. Este necesara adoptarea de masuri pentru ca utilizarea si prezenta energiei electrice la locul de munca sa nu genereze riscuri pentru securitatea si sanatatea angajatilor sau daca acest lucru nu este posibil, ca riscurile sa fie izolate. Instalatiile electrice din cadrul punctelor de lucru trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte generale: Tipul instalatiei electrice din cadrul unui punct de lucru si caracteristicile componentelor sale trebuie sa se adapteze conditiilor specifice locului, activitatii desfasurate in cadrul acestuia si echipamentelor electrice care se vor utiliza. In acest sens, pentru sectorul conservelor din fructe si legume, instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie proiectate sau adaptate mediului umed specific acestui sector. Echipamentele electrice trebuie sa fie compatibile cu tipul de instalatiei electrice. Executarea unei mentenante periodice corespunzatoare si a unei intretineri zilnice adecvate, conform instructiunilor proiectantului. In plus, este necesar ca: Utilajele electrice trebuie sa dispuna de dispozitive de oprire de urgenta. Riscul electric sa fie semnalizat.
81
Intretinerea instalatiei electrice trebuie sa se faca de catre o firma autorizata sau de personal intern autorizat si competent. Partile active ale instalatiei electrice trebuie fie instalate la distanta de locurile unde se afla sau circula in mod curent persoane. In plus, trebuie sa existe sisteme de protectie impotriva contactelor directe sau indirecte, carcase electroizolante, tablouri electrice, etc. incuiate si semnalizate. Este importanta stabilirea procedurilor de lucru pentru situatiile interventiilor de urgenta la instalatiile electrice sau in proximitatea acesteia. Procedura de lucru
Implementarea eficienta a unei serii de activitati si sarcini coordonate care definesc in mod clar secventa de operatiuni care se va desfasura intr-o situatie normala, la schimbarile planificate si urgentele previzibile.
A.6. Masurile de urgenta si prim ajutor

Masurile de urgenta in cadrul unei firme se pot considera ca fiind ansamblul de resurse materiale, umane si de elemente organizatorice necesare pentru a face fata unei situatii de urgenta, cu scopul de a controla sau minimiza consecintele acesteia si a evita producerea unui dezastru sau a unui accident grav. Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de tipul companiei: activitate, marime, numar de angajati, existenta unor circumstante agravante in cazul in care ar surveni o situatie de urgenta. Resursele si procedurile de actiune vor fi diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebuie sa fie compilate intr-un document scris care se poate numi Plan de Actiune in caz de Urgenta. 1. Resurse umane necesare In cadrul firmei, in functie de dimensiunea si activitatea sa, cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in cadrul acesteia, trebuie: sa se analizeze posibilele situatii de urgenta; sa se adopte masurile necesare privind:

Primul ajutor Lupta impotriva incendiilor Evacuarea angajatilor

82
In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara stabilirea relatiilor cu serviciile externe firmei: pentru acordarea primului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a serviciului de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat sa fie garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora. Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor umane responsabile cu punerea in practica a acestor masuri. Personalul desemnat trebuie sa detina formarea necesara si sa dispuna de materialul necesar cat si sa fie intr-un numar suficient, in functie de circumstantele mai sus enumerate. Astfel, se poate desemna de la un singur responsabil pentru urgente care va conduce intreaga operatiune de gestionare a urgentei (de la alarma pana la evacuare), pana la o brigada de urgenta formata din toate sau doar o parte din urmatoarele echipe: Seful pentru Urgente: este seful care ia decizii in functie de informatiile pe care i le transmite Seful pentru Interventii. Seful pentru Interventii: evalueaza situatia de urgenta, asumandu-si coordonarea echipelor de interventie. Echipele de prima interventie: trebuie sa se prezinte in locul unde s-a produs incidentul pentru a lua masuri imediate in scopul izolarii si controlului situatiei de urgenta. Aceste persoane trebuie sa fie capabile sa manevreze echipamentele de stingere a incendiilor, fiind obligatorie intruirea lor anterioara in acest sens. Echipele pentru interventie ulterioara: trebuie sa actioneze atunci cand situatia de urgenta nu mai poate fi controlata de catre echipalele de prima interventie. Isi ofera sprijinul serviciilor externe de ajutor atunci cand este necesara actiunea lor. Echipele pentru alarma si evacuare: desfasoara actiunile care au ca scop asigurarea unei evacuari totale si ordonate in sectorul lor, fiind si responsabile cu declansarea alarmei. Echipele pentru prim ajutor: evacueaza si acorda primul ajutor persoanelor ranite in situatia de urgenta produsa. Stabilirea acestor echipe se face in functie de numarul angajatilor si de instruirea practica si teoretica pe care acestia o poseda. 2. Echipamente impotriva incendiilor In functie de caracteristice punctului de lucru, acesta trebuie sa dispuna de dispozitive adecvate contra incendiilor si, daca va fi necesar, de sisteme de detectare a incendiilor si de sisteme de alarma. Trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte: Echipamentele alese sa corespunda calitativ si cantitativ caracteristicilor centrului de munca. Stabilirea si executarea unui program adecvat de intretinere, cu efectuarea tuturor reviziilor necesare.
83
Personalul insarcinat cu utilizarea lor trebuie sa fie instruit si antrenat. Trebuie sa fie usor de accesat si de manipulat. Trebuie sa fie semnalizate. Sistemele de stingere a incendiilor care pot exista in cadrul firmelor sunt: A) Extinctoare: Exista mai multe tipuri de extinctoare, in functie de agentul extinctor pe care il contin. Tabelul urmator prezinta tipul de extinctor cel mai potrivit pentru fiecare tip de incendiu:
Pe de alta parte, trebuie sa se instaleze un numar suficient de extinctoare astfel incat sa nu se depaseasca o distanta de 15 metri pana la un extinctor din orice punct al instalatiilor de lucru. Trebuie sa existe minim 2 extinctoare in fiecare punct de lucru si trebuie localizate la maxim 1,70 metri de sol. Este foarte important sa se desfasoare un program de intretinere a extinctoarelor astfel incat sa se faca reviziile corespunzatoare. Legislatie utila pentru activitatea de incarcare-verificare stingatoare: Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor (intrata in vigoare la 24.07. 2006)
84
Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2007) Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectueaza lucrari in domeniul apararii impotriva incendiilor (intrat in vigoare in 2010) SR EN 3-7+A1:2007 Stingatoare de incendiu portabile (intrat in vigoare in 2007) SR EN 1866-1/2008 Stingatoare de incendiu mobile (intrat in vigoare in 2008) B) Guri de incendiu echipate: Tipurile de guri de incendiu existente difera in functie de diametrul gurii furtunului, variind intre 25 mm si 45 mm. Trebuie sa fie localizate la o distanta maxima de sol de 1,50 metri. Pe de alta parte, firma trebuie sa desfasoare un program de intretinere a gurilor de incendiu dupa cum se arata in tabelul urmator:
85
C) Alte echipamente: Sistemele manuale de alarma: trebuie sa fie formate dintr-un ansamblu de declansatoare care sa permita provocarea voluntara si transmiterea unui semnal la centrul de comanda si control, astfel incat sa fie usor identificabila zona in care a fost activat declansatorul. Declansatoarele de alarma trebuie sa fie localizate astfel incat distanta maxima de parcurs de la orice punct pana la acestea sa nu depaseasca 25 de metri. Sistemele automate de detectare a incendiilor: instalatiile fixe de detectare a incendiilor permit detectarea si localizarea automata a incendiului cat si punerea in functiune in mod automat a acelor secvente din planul de alarmare incorporate centralei de detectare. Pot fi combinate cu sistemele automate de stingere a incendiilor. Sistemele de comunicare a alarmei: permit transmiterea unui semnal diferentiat, generat voluntar de la un post de control. Semnalul va fi sonor, fiind necesar sa fie si vizibil atunci cand nivelul de zgomot unde trebuie perceput depaseste 60 dB (A). Sistemele de hidranti exteriori: trebuie sa aiba la baza o sursa de alimentare cu apa, o retea de tevi si o retea de hidranti de suprafata. Hidrantii exteriori vor fi de tip subteran, portativ si de suprafata. 3. Iesirile de urgenta si caile de evacuare
Numarul de iesiri de urgenta si al cailor de evacuare cat si distributia si dimensiunea acestora

vor fi proiectate in functie de echipamentele de lucru, dimensiunea centrelor de munca si numarul maxim de persoane care pot fi prezente.
Usile pentru iesirile de urgenta trebuie sa se deschida catre exterior si nu trebuie inchise cu
cheia pentru ca orice persoana sa le poata deschide cu usurinta in caz de necesitate. Niciodata nu trebuie sa fie culisante sau rotative.
Caile si iesirile de evacuare trebuie sa dea direct catre exterior sau catre o zona de siguranta.
In plus, trebuie sa fie in mod permanent libere de orice obstacol.
Trebuie sa fie configurate astfel incat sa permita evacuarea tuturor angajatilor din cadrul
punctelor de lucru, in mod rapid si in conditii de maxima siguranta.
Iesirile de urgenta si caile de evacuare trebuie sa fie semnalizate, de

asemenea si acele usi situate pe traseele de evacuare care datorita localizarii lor pot induce in eroare. In acest caz se va instala semnul Fara iesire.
Pe de alta parte, tot centrul de lucru in ansamblu trebuie sa fie dotat cu sistem de iluminare de
urgenta astfel incat sa existe o iluminare minima de:
3 lucsi in incaperile ocupate de persoane si pe caile de evacuare.

86
5 lucsi la intrarea pe calea de evacuare si unde este necesara schimbarea directiei.
4. Primul ajutor Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul in care personal medical autorizat poate sa intervina. Acordarea primului ajutor va fi facuta doar de personalul desemnat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa acestuia de orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni de baza (cele din documentarele de instruire periodica) privind acordarea primului ajutor. Exista zece considerente de baza care trebuie sa fie intotdeauna respectate in situatia unui accident de munca in cadrul companiei: 1. PASTRAREA CALMULUI: mentinerea calmului este esentiala pentru a actiona corect, eficace si rapid. 2. EVITAREA AGLOMERATIEI: aglomeratia poate impiedica actiunile salvatorului sau ale lucratorilor care au cunostintele necesare pentru a actiona in caz de accident. 3. STUDIUL LOCULUI UNDE A AVUT LOC ACCIDENTUL: este importanta dedicarea primelor momente evaluarii situatiei, in mod special pentru identificarea posibilelor riscuri care pot persista la locul accidentului si a altor posibile victime care nu sunt la vedere. 4. A NU SE MISCA ACCIDENTATUL: niciodata nu se va muta accidentatul fara o evaluare a leziunilor suferite, CU EXCEPTIA ocaziilor in care exista pericol iminent la locul accidentului. O miscare inutila sau neadecvata poate agrava considerabil starea de sanatate a accidentatului. 5. EXAMINAREA ACCIDENTATULUI: trebuie efectuata o prima evaluare destinata sa identifice acele situatii care pot presupune o amenintare imediata a vietii accidentatului. Ulterior, cand exista siguranta ca accidentatul isi mentine toate functiile vitale, se vor evalua si alte posibile leziuni care pot astepta pana la sosirea serviciilor de urgenta. 6. LINISTIREA RANITULUI: accidentatii pot fi speriati, de aceea este foarte important ca salvatorul sau colegii de munca prezenti sa incerce sa le imbunatateasca starea de spirit si sa le ofere siguranta si liniste. Este recomandat sa nu se comenteze nimic despre amploarea leziunilor accidentatului, cu atat mai putin in situatia in care acesta este constient. 7. MENTINEREA RANITULUI CALD: Cand organismul uman sufera o leziune, se activeaza imediat mecanismele de aparare, adesea aparand pierderea de caldura, mai ales atunci cand exista pierderi de sange. 8. ASEZAREA ACCIDENTATULUI IN POZITIA DE SIGURANTA: Obiectivul pozitiei de siguranta este acela de a preveni asfixia in caz de varsaturi. Se recomanda asezarea accidentatului in aceasta pozitie de asteptare, daca este inconstient si daca nu prezinta leziuni sau rani.
87
9. MUTAREA ACCIDENTATULUI: Daca viata lucratorului accidentat nu este pusa in pericol, trebuie asteptata sosirea serviciilor medicale care determina cum si unde va fi mutat accidentatul. Daca vatamarea accidentatului este vitala, nu se poate misca, i se va acorda primul ajutor si se vor astepta serviciile medicale specializate. 10. NU SE VOR ADMINISTRA ACCIDENTATULUI MEDICAMENTE SAU ALIMENTE : Decizia de a se administra accidentatului medicamente, apa sau alimente ii apartine serviciului medical specializat.
Serviciul de prim ajutor sau salvatorii nu trebuie sa isi uite niciodata care le sunt limitele si trebuie sa aiba mereu in minte ca:

Nu trebuie sa realizeze actiuni ambitioase sau eroice; Sa actioneze in limita cunostintelor sau tehnicilor de prim ajutor.
Activarea sistemului de urgenta P.A.S. In orice accident de munca, persoanele care acorda primul ajutor accidentatului trebuie in primul rand sa activeze sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei situatii secventiale: P de PROTECTIE: Inainte de a actiona, trebuie sa ne asiguram ca atat lucratorul accidentat cat si celelalte persoane care se gasesc la locul accidentului, nu sunt expusi niciunui pericol. A de ALERTARE: Odata asigurata securitatea persoanelor, se va anunta producerea accidentului serviciilor medicale de urgenta (externe, in cazul in care nu exista un serviciu medical intern) indicandu-le:

Tipul si locul unde s-a produs accidentul; Numarul ranitilor; Datele personale (numele si prenumele) ale celui care anunta accidentul; Orice informatie suplimentara solicitata de interlocutor.
S de SALVARE: In ultimul rand, va fi evaluate starea ranitului/ranitilor, analizandu-se situatiile care presupun o amenintare pentru viata lucratorului/lucratorilor accidentat/accidentati Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si masurilor necesare fiecarui caz.
88
A.7. Semnalizarea
Semnalizarea este o masura preventiva complementara care, singura, nu poate elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de prevenire tehnice sau organizatorice (instruire si informare). In situatiile in care riscurile profesionale nu pot fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de organizare a muncii, societatile au obligatia legala de a asigura semnalizarea corespunzatoare de securitate si sanatate la locul de munca. Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita doar in urma evaluarii riscurilor profesionale. Modalitatile de semnalizare si caracteristicile semnelor si semnalelor sunt reglementate prin HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.
Modalitati de semnalizare 1. Permanenta: Pentru semnalizarea interdictiilor, avertismentelor sau obligatiilor; Pentru localizarea si identificarea mijloacelor de salvare, urgenta, prim ajutor, etc.; Pentru localizarea si identificarea materialelor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor; Pentru marcarea recipientelor in care sunt depozitate substante sau preparate periculoase si a conductelor care transporta acest tip de substante sau preparate; Pentru semnalizarea si delimitarea locurilor in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor; Pentru semnalizarea si delimitarea cailor de circulatie. 2. Ocazionala: Pentru semnalizarea pericolele datorate activitatilor sau situatiilor temporare; Pentru semnalizarea evacuarii de urgenta a persoanelor; Pentru orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc de accidentare. Reguli pentru o semnalizare eficienta: a. Nu se vor folosi mai multe panouri de semnalizare la distanta mica unul fata de celalalt; b. Nu se vor utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi usor confundate; c. Nu se vor utiliza semnale luminoase in apropierea altor surse luminoase asemanatoare; d. Nu se vor folosi doua semnale sonore in acelasi timp; e. Nu se vor utiliza semnale sonore daca zgomotul din jur este prea puternic.
89
VII.DEFINIREA MASURILOR PREVENTIVE SPECIFICE DE IGIENA IN SECTORUL CONSERVELOR DIN FRUCTE SI LEGUME
Capitolul urmator este dedicat prezentarii activitatilor de prevenire considerate a fi utile diminuarii riscurilor derivate din igiena industriala existente in cadrul companiilor din sectorul conservelor din fructe si legume. Factorii de risc specifici igienei industriale sunt: zgomotul, vibratiile, agentii chimici si agentii biologici.
A. ZGOMOTUL
Cerintele minime de securitate si sanatate pentru situatiile de expunere a lucratorilor la riscuri generate de zgomot, conform HG 493/2006, au ca scop protejarea angajatilor fata de riscurile expunerii la zgomot in timpul exercitarii atributiilor de serviciu. In sectorul conservelor din fructe si legume, datorita gradului de mecanizare ridicat, zgomotul este prezent aproape in toate etapele procesului de productie. Conform HG 493/2006, capitolul II, sectiune 1, art. 8, angajatorul trebuie sa evalueze nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucratorii si aplice masurile de prevenire rezultate din evaluare. Pentru aceasta, este necesara realizarea masuratorilor corespunzatoare. 87 dB(A): Valoarea limita de expunere 85 dB(A): Valoarea superioara de expunere care presupune o actiune 80 dB(A): Valoarea inferioara de expunere care presupune o actiune Expunerea continua la zgomot poate avea diferite efecte asupra angajatului, dintre care amintim:

Nivel zilnic echivalent
Efecte auditive, ca pierderea temporara sau permanenta a auzului. Efecte neauditive, ca efecte fiziologice (dereglari de somn, cresterea tensiunii arteriale, probleme digestive...), dificultate pentru a comunica, diminuarea randamentului, etc.
De aceea, este necesara realizarea unei serii de actiuni care vor fi diferite in functie de rezultatele evaluarii. Atunci cand nivelul zilnic echivalent depaseste valoarea limita inferioara de expunere de 80 dB, firma trebuie sa aplice urmatoarele masuri: Evaluarea expunerii la zgomot la fiecare 3 ani. Controlul medical al functiei auditive a angajatilor la fiecare 5 ani. Oferirea de echipamente de protectie auditiva angajatilor care vor solicita acest lucru.
90
Informarea angajatilor cu privire la rezultatele evaluarii nivelului de zgomot, a controalelor medicale, a riscurilor potentiale pentru auzul lor si necesitatea utilizarii echipamentelor de protectie auditiva. Semnalizarea spatiilor de lucru cu un semn corespunzator pentru riscul de expunere la zgomot. Atunci cand nivelul zilnic echivalent depaseste valoarea limita superioara de expunere de 85 dB, firma trebuie sa aplice urmatoarele masuri in cadrul unui program de masuri tehnice si organizatorice care trebuie sa se integreze in Planul de Prevenire si Protectie. O parte din masurile tehnice si organizatorice care se aplica sunt: Desfasurarea unui program preventiv de intretinere a utilajelor si inlocuirea, in masura posibilitatilor, a acelor echipamente care produc un nivel ridicat de zgomot si nu permit modificari pentru reducerea acestuia. La achizitia de noi utilaje se va lua in considerare nivelul de zgomot pe care il emit in timpul functionarii pentru a le alege pe acelea cu un nivel mai scazut. Instalarea amortizoarelor de sunet, a elevatoarelor magnetice si a regulatoarelor de viteza pe utilaje. Izolarea fonica a zonelor cu gradul cel mai ridicat de zgomot prin imbracarea peretilor si a tavanului cu materiale care absorb zgomotul. Mentinerea in stare de functionare a echipamentelor de lucru pe o perioada minima de timp necesara realizarii operatiunilor de productie si scoaterea lor din functiune atunci cand nu sunt folosite. Izolarea zonelor in care nivelul de zgomot produs este cel mai ridicat. Reducerea timpilor de expunere la zgomot prin rotatia lucratorilor pe sarcinilor de munca sau posturi de munca, prin stabilirea unor pauze periodice, prin rotatia functionarii, etc. In plus, trebuie sa se realizeze: O evaluare a expunerii la zgomot o data pe an. Controlul medical a functiei auditive a angajatilor la fiecare trei ani. Punerea la dispozia tuturor angajatilor a echipamentelor de protectie auditiva si supravegherea utilizarii acestora. Informarea angajatilor cu privire la rezultatele evaluarii nivelului de zgomot, a controalelor medicale, a riscurilor potentiale pentru auzul lor si necesitatea utilizarii de echipamente de protectie auditiva. Semnalizarea punctelor de lucru cu un semn de risc de expunere la zgomot si obligativitatea purtarii echipamentelor de protectie auditiva.
91
Echipamentele de protectie auditiva (casti sau antifoane), vor fi puse la dispozitia angajatilor cu titlu gratuit si trebuie: Sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizare stabilite prin HG 1048/2006. Sa respecte cerintele stabilite in standardele EN 352-1, EN 352-2, EN 352-3 echipamentele individuale de protectie auditiva. Sa ofere o atenuare necesara, in functie de rezultatele evaluarii. privind
B. VIBRATII
Riscul de expunere la vibratii in sectorul conservelor din fructe si legume este derivat in principal din utilizarea vehiculelor. Conform HG 1876/2006, capitolul II, sectiune 1, art. 7, angajatorul trebuie sa evalueze nivelurile de vibratii mecanice la care sunt expusi lucratorii si aplice masurile de prevenire rezultate din evaluare. Pentru aceasta, este necesara realizarea masuratorilor corespunzatoare. In aceasta act normativ sunt specificate si valorile care presupun adoptarea de masuri preventive, precum si valorile limita de expunere la vibratii atat la cele care afecteaza intreg organismul cat si la cele care afecteaza sistemul mana-brat.
Vibratiile transmise sistemului mana-brat
Virbratiile transmise intregului corp
Valorile de expunere care presupun o actiune
2,5 m/s2
0,5 m/s2
Valorile limita de expunere
5 m/s2
1,15 m/s2
Expunerea la vibratii poate produce diferite efecte asupra sanatatii angajatului, pe langa faptul ca pot fi un impediment in desfasurarea sarcinilor sale de serviciu. Efectele vibratiilor pot aparea dupa o scurta expunere, de obicei disparand dupa putin timp sau pot aparea dupa cativa ani datorita efectului de expunere prelungita la acestea, efectele putandu-se croniciza.
92
Efectele expunerii la vibratii pot fi vasculare, osteoarticulare, nervoase (insomnie, nesiguranta, senzatie de oboseala), musculare, afectiuni ale sistemului circulator si urologic, expunerea concomitenta la frig putand potenta efectele. De aceea este necesara adoptarea de masuri de prevenire si protectie in functie de rezultatele obtinute in urma evaluarii. Daca nivelul de expunere zilnica depaseste valoarea de expunere care determina o actiune este necesara desfasurarea urmatoarelor actiuni: stabilirea si executia unui program de masuri preventive ce au ca scop reducerea la minim a gradului de expunere la vibratii: Desfasurarea unui program de intretinere preventiva a utilajelor: inlocuirea pieselor uzate, verificarea starii lagarelor si a angrenajelor si inlocuirea lor daca se constata ca sunt defecte, verificarea ca presiunea din pneuri sa fie corecta, etc. Inlocuirea, in limita posibilitatilor, a acelor utilaje care produc un nivel ridicat de vibratii si care nu admit modificari in vederea reducerii vibratiilor mecanice. Introducerea de sisteme de amortizare si suspensie a scaunelor si a cabinelor mijloacelor de transport. Selectarea pneurilor antivibratii pentru echipamentele si vehiculele de transport. Achizitionarea de utilaje si scule cu design ergonomic si manere antivibratii, cat si a vehiculelor si a altor mijloace de transport prevazute cu sisteme antivibratii pentru protectia operatorului. Reducerea timpilor de expunere prin rotatia sarcinilor de munca, prin stabilirea de pauze periodice, etc. Limitarea vitezei de circulatie in zonele de receptie, incarcare si descarcare a marfii. Stabilirea de controale medicale periodice. Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile si masurile de prevenire si protectie specifice expunerii la vibratii mecanice. Realizarea unei monitorizari a sanatatii specifice riscurilor aferente sarcinilor de serviciu pe care le desfasoara angajatii expusi.
C. EXPUNEREA LA CONDITII TERMO-HIGROMETRICE

Angajatii din sectorul conservelor din fructe si legume sunt, de multe ori, expusi unor conditii termohigrometrice care ar putea fi daunatoar pentru sanatatea lor. Datorita specificului acestui sector, cu varf de activitate in timpul sezonului cald, lucratorii pot fi expusi unui exces de caldura si umiditate provocat de expunerea la temperaturi ridicate, umiditate excesiva, ventilatie insuficienta sau curenti de aer puternici sau combinatia acestor factori. De asemenea, si in sezonul rece, chiar daca activitatea este redusa, lucratorii pot fi expusi temperaturilor scazute, curentilor de aer puternici sau combinatiei acestor factori, datorita spatiilor mari, neclimatizate adecvat, cat si a activitatilor in spatii deschise
93
Exista o serie de variabile care caracterizeaza mediul termic si senzatia de disconfort termic pentru angajat care influenteaza in mod direct conditiile de lucru in acest sector: Temperatura; Umiditatea; Viteza de circulatie a aerului. Conditiile mediului ambiant de la locul de munca nu trebuie sa constituie o sursa de disconfort pentru personal, fiind necesara evitarea valorilor de temperatura si umiditate extreme si respectarea urmatoarelor valori orientative:
Conditii de confort termic Temperatura: intre 14o si 25C Umiditate: intre 30 si 70 % Viteza aerului mai mica de 0,25 m/s Reimprospatarea aerului mai mare de 50 m3/h/angajat
In sectorul conservelor din fructe si legume aceste valori nu sunt intotdeauna respectate, astfel ca este necesara luarea de masuri in vederea prevenirii riscurilor pentru sanatatea lucratorilor, consecinta acestei situatii. In acest caz, masurile organizatorice sunt un factor cheie in vederea reducerii consecintelor riscurilor ce rezulta din expunera la conditii termo-higrografice extreme. Cele mai importante sunt: Stabilirea pauzelor fixe frecvente si permiterea pauzelor in functie de nevoile angajatilor. Stabilirea programului de lucru astfel incat sa se evite in masura posibilitatilor desfasurarea activitatii in zone deschise in perioadele caniculare sau frig extrem. Planificarea rotatiei angajatilor pentru sarcinile de munca care necesita desfasurarea activitatii in conditii termice extreme. Organizarea activitatii de munca astfel incat expunerea la conditiile termice defavorabile sa fie minima. In plus, in cazul conditiilor termo-higrometrice care presupun un risc pentru sanatatea angajatilor, angajatorii trebuie sa aplice o serie de masuri de prevenire care, in mod generic, atat pentru expunerea la caldura cat si la frig, sunt urmatoarele: Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile profesionale datorate expunerii la caldura sau la frig, cat si la masurile de prevenire care trebuie adoptate pentru evita sau a
94
reduce la minim aceste riscuri. In plus, trebuie sa informeze si instruiasca angajatii pentru recunoasterea simptomelor specifice afectiunilor provocate de expunerea la conditii termohigrometrice extreme si aplicarea masurilor de prim ajutor. Punerea la dispozitia angajatilor expusi acestor riscuri a echipamentelor individuale de protectie necesare, cat si a imbracamintii adecvate pentru fiecare activitate si supravegherea utilizarii acestora. Garantarea monitorizarii starii de sanatate a angajatilor pentru a evalua corect efectele expuneri la conditii de temperatura si umiditate extreme (existenta de probleme cardiovasculare, respiratorii, renale, ingestia de alcool sau medicamente, etc).
D. AGENTI CHIMCI
HG nr. 1218/2006 stabileste cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici. De asemenea, regimul, clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase este reglementat si de urmatoarele acte normative: Regimul general al substantelor chimice Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase; Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase; Clasificare, ambalare si etichetare HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase; Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului institutional in domeniul managementului substantelor chimice; Hotararea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase Hotararea Guvernului nr. 597/2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 92/2003; Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;
95
Corecta gestiune a produselor chimice incepe cu identificarea acestora in cadrul procesului productiv. Ulterior se va efectua o evaluare a gradului de expunere care, in functie de caz, va putea fi calitativa sau cantitativa si in final, in functie de rezultatul evaluarii, se vor stabili masurile de prevenire si control necesare. Identificarea Angajatii trebuie sa fie informati cu privire la pericolul pe care il reprezinta produsele chimice si precautiile care trebuie luate la manipularea lor. Din acest motiv, produsele chimice periculoase trebuie sa fie etichetate si insotite de fisa cu date de securitate, accesibila lucratorilor care manipuleaza si/sau utilizeaza aceste produse. Astfel, prin intermediul pictogramelor privind siguranta, a indicatoarelor de pericol si a recomandarilor privind prudenta in manipularea acestora stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (CLP), se vor oferi informatiile necesare cu privire la produsele ce se vor utiliza. Evaluarea Conform HG nr. 1218/2006, Capitolul II, Sectiunea 1, art. 12 si 13, angajatorul este obligat sa evalueze posibilele riscuri ce rezulta din utilizarea de agenti chimici la locul de munca. Aceasta evaluare trebuie sa cuprinda:

Identificarea produselor periculoase la locul de munca. Proprietatile periculoase ale agentilor chimici si identificarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea lucratorilor in ceea ce priveste respectivii agenti chimici.
Tipul, nivelul, durata de expunere si angajatii expusi. Conditiile in care se desfasoara lucrul in prezenta unor astfel de agenti, inclusiv cantitatile acestora.Cantitatile depozitate si utilizate de catre acestia.
Efectul masurilor preventive luate sau care urmeaza a fi luate.
Evaluarea poate fi calitativa sau cantitativa fiind necesara realizarea unor masuratori. Ideal ar fi ca prima data sa se efectueze o evaluare calitativa si in functie de rezultate sa se efectueze si evaluarea cantitativa. Acestea ofera informatii valabile si fiabile cu privire la gradul de expunere, iar pentru aceasta este necesara identificarea posturilor de lucru care vor fi evaluate in vederea stabilirii gradului de expunere si a strategiei de urmat. Se va baza pe masuratori cantitative exacte in ceea ce priveste expunerea la anumiti agenti chimici, in anumite posturi concrete si permite compararea respectivelor valori cu valorile limita stabilite conform Anexei nr.1 din HG nr.1218/2006.
96
Masuri preventive Se pot stabili diferite tipuri de masuri preventive, intotdeauna luandu-se in considerare rezultatul evaluarii anterioare.
PRIORITATE LA ALEGEREA MASURILOR PREVENTIVE
1.Eliminarea riscului. 2.Controlul si reducerea riscului. 3.Aplicarea unei proceduri de protectie adecvata a angajatului.
Daca riscul nu poate fi eliminat prin masuri tehnice (izolarea sursei de emisie a agentului chimic), trebuie sa se incerce diminuarea efectului acestuia cat mai mult posibil. Printre aceste masuri amintim:

Substituirea agentului chimic prin altul mai putin periculos. Substituirea proceselor sau echipamentelor sau modificarea celor deja existente.
Semnalizarea de avertizare care ajuta angajatii sa lucreze intr-o maniera sigura. Elaborarea de proceduri standard de lucru care sa ghideze angajatii astfel incat activitatile care implica prezenta agentilor chimici sa se desfasoare in siguranta. Limitarea timpului de expunere si a numarului de angajati expusi. Instruirea angajatilor cu privire la produsele care se manipuleaza, mai exact cu privire la:

Riscurile expunerii. Utilizarea in siguranta a acestora si masurile preventive pe timpul utilizarii lor. Echipamente colective si individuale de protectie recomandate la manipularea produselor. Actiuni in caz de urgenta si prim ajutor.
Efectuarea controalelor medicale, atat la angajare, cat si a celor periodice, conform HG 355/2007, respectandu-se continutul acestora stabilit in functie substanta/substantele periculoase la care sunt expusi lucratorii. Oferirea echipamentelor individuale de protectie si supravegherea utilizarii acestora, mai exact:
97
A echipamentelor care confera protectie cutanata: manusi, imbracaminte speciala, bocanci;
A echipamentelor care confera protectie respiratorie: semimasti, masti cu filtru, echipamente de respiratie autonome;
Reguli generale pe timpul manipularii produselor chimice periculoase Citirea etichetei si atentionarile de pericol inainte de utilizarea produsului. Inchiderea recipientelor odata extrasa cantitatea de produs necesara si pastrarea ordinii si curateniei la postul de lucru. Respectarea procedurilor privind securitatea la locul de munca la efectuarea operatiunilor de manipulare a produselor chimice. Utilizarea obligatorie a echipamentelor individuale de protectie specifice pentru manipularea fiecarui produs in parte. Produsele, textilele si hartiile impregnate cu agenti chimici periculosi trebuie aruncate in recipiente inchise. Se vor gestiona ca reziduri conform legislatiei in vigoare. Nu se va fuma, bea, manca in prezenta produselor chimice. Depozitarea produselor chimice Locul de amplasare a depozitelor trebuie:
sa fie usor accesibil pentru vehicule (inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de transport, de pompieri, etc); sa fie, pe cat posibil, situat la departare de zonele de lucru si de cele locuite. Depozitele deschise pentru agenti chimici care produc pulberi la manipulare vor fi amplasate la o distanta de 20m fata de cladirile industriale si la 50m fata de cladirile sociale si sanitare ale complexului industrial. sa fie organizat pe clase de produse distincte, identificabile fara risc de confuzie, prin utilizarea clasificarii de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse corozive, etc.
Depozitarea agentilor chimici se face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendiu, explozie. Agentii chimici care nu sunt explozivi, inflamabili, caustici sau corozivi si sunt ambalati in lazi, saci sau baloturi se depoziteaza in stive cu randuri intretesute. Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel incat sa nu fie posibila caderea acestora. Se va scrie la loc vizibil sarcina maxima admisa care nu trebuie depasita. Pe ambalaje se mentioneaza masa bruta prin scriere directa, pe ambalaj sau prin etichetare.
98
Recipientii in care sunt depusi agentii chimici, trebuie sa fie rezistenti la coroziune. Depozitele de agenti chimici trebuie sa fie identificabile prin panouri cu indicatii clare privind natura produsului depozitat. In cazul rezervoarelor este bine sa se marcheze si capacitatea de depozitare. Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie sa fie si ea usor identificabila. Fiecare rezervor sau cisterna trebuie sa fie dotat/dotata cu un indicator care sa permita controlul nivelului de umplere. Rezervoarele sau cisternele trebuie sa fie dotate cu o cuva de retentie care:

sa fie executata dintr-un material rezistent la produsul depozitat; sa aiba o capacitate cel putin egala cu capacitatea rezervorului; sa permita evacuarea apelor pluviale.
Toate rezervoarele sau cisternele fixe continand substante inflamabile trebuie sa fie legate la pamant. Unele produse pot reactiona violent cu substante cu care sunt incompatibile. De exemplu, substantele combustibile pot reactiona violent cu produsii oxidanti existand pericol de incendiu. Este recomandabil sa se depoziteze impreuna agentii chimici apartinand aceleasi clase. Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin:

depozitarea la distante suficient de mari a agentilor chimici incompatibili; depozitarea in localuri diferite sau in compartimente inchise; depozitarea in dulapuri speciale pentru produse inflamabile; depozitarea in spatii exterioare ventilate natural.
In cazul depozitelor inchise, acestea trebuie sa fie ventilate corespunzator. Ideala este o ventilatie mecanica, dar in lipsa acesteia, depozitele trebuie sa aiba cel putin o ventilatie naturala cu intrare de aer in zona inferioara a incaperii si iesire de aer pe partea opusa a incaperii, in zona superioara. Toate echipamentele utilizate in cadrul depozitelor de agenti chimci inflamabili trebuie sa respecte reglementarile privind zonele cu risc de incendiu si explozie. Amenajari pentru situatiile de urgenta
mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor trebuie sa fie disponibile in locuri accesibile, semnalizate corespunzator; caile de evacuare trebuie sa fie degajate si semnalizate corespunzator.
Pentru incarcarea/descarcarea agentilor chimici este recomandabila elaborarea unei proceduri care sa precizeze obligatiile transportatorului si ale celui care face receptia. Aceasta procedura
99
va contine si planul de circulatie al vehiculului in intreprindere, modul de operare, protectia individuala si masurile in caz de accident. Locurile de incarcare/descarcare si depozitare a agentilor chimici caustici, corozivi sau toxici, vor fi dotate cu solutii neutralizante precum si cu surse de apa, respectiv dusuri pentru spalare. Angajatii care participa la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie sa fie instruiti corespunzator, in privinta sarcinilor de lucru cat si in privinta:

riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci; masurilor preventive; eliminarii deseurilor periculoase; planului de actiune in caz de avarii sau incendiu; acordarii primului ajutor.
Toti recipientii in care se afla agenti chimici trebuie etichetati corespunzator.
E. AGENTII BIOLOGICI
Protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici pe timpul executarii sarcinilor de munca este reglementata prin Hotararea de Guvern nr. 1092 din 2006. Identificarea si evaluarea riscului expunerii la agentii biologici implica efectuarea unei serii de studii si actiuni care se pot grupa in doua etape succesive: 1. Identificarea teoretica a riscurilor, ceea ce presupune culegerea generala a informatiilor stiintifice (privind expunerea, rezervoarele organice, informatiile stiintifice si posibilele studii epidemiologice) 2. Evaluarea posturilor de lucru cu risc si a angajatilor expusi. Va cuprinde definirea urmatoarelor aspecte:

Descrierea postului de lucru. Probabilitatea de diseminare a materialului infestat atat in procesul obisnuit cat si in mod accidental. Cai de patrundere: prin rani, contact prin proiectarea de lichide contaminate, inhalarea de aerosoli. Frecventa expunerii. Factori privind organizarea si procedurile de lucru. Cunoasterea posibilelor riscuri de catre angajat, conform instruirii sale initiale si a celei primite cu privire la postul sau de lucru.
Posibilitatea stabilirii de masuri preventive cat si urmarirea aplicarii lor. Posibilitatea evaluarii nivelurilor de expunere in acele cazuri in care este posibila masurarea sau identificarea agentului biologic la postul de lucru.
100
Agentii biologici se clasifica, in functie de riscul de infestare, in patru grupuri, iar caracteristicile acestora in functie de grupul din care fac parte sunt urmatoarele:
Activitatile specifice sectorului conservelor din fructe si legume presupun intentia deliberata de a manipula agenti biologici sau de a-i utiliza in cadrul activitatii curente, riscul expunerii existand doar in etapa receptiei materiilor prime si in etapa de spalare-curatare a acestora, datorita eventualelor microorganisme, bacterii, etc. prezente pe suprafata exterioara a legumelor/fructelor. De aceea, masurile preventive principale care trebuie sa fie adopte in cadrul firmei se bazeaza in mod fundamental pe urmatoarele:
Reducerea riscurilor
Stabilirea si realizarea unui program de curatenie, dezinfectare, deratizare si dezinsectie. Realizarea unei curatenii periodice la locul de munca. Pastrarea unei corecte ventilatii naturale sau artificiale in cadrul instalatiilor de lucru. Realizarea unei gestiuni adecvate a reziduurilor.
101
Instalarea plaselor de tantari si a capcanelor pentru insecte. Utilizarea manusilor si a semimastilor la manipularea materiilor prime. Masuri de igiena Utilizarea vestiarelor in mod corect: pastrarea in compartimente separate a hainelor de lucru, echipamentelor de protectie, hainelor de strada. Angajatii trebuie sa dispuna, in cadrul programului de lucru, de 10 minute pentru efectuarea igienei personale inainte de ora mesei si alte 10 minute inainte de plecarea de la locul de munca. Firma trebuie sa se ocupe de spalarea imbracamintii de lucru pentru toti angajatii expusi la riscuri biologice. Pastrarea unui grad inalt de igiena personala, prin spalarea mainilor ori de cate ori va fi necesar, cu apa calda si sapun. Nu se va manca, nu se va bea si nu se va fuma in zonele de lucru. Alte masuri Garantarea supravegherii starii de sanatate a angajatilor expusi la riscuri biologice si monitorizarea ca acestia sa efectueze consultarile medicale corespunzatoare. Crearea unei liste cu angajatii expusi si afectati si pastrarea ei pentru o perioada de 10 ani. Instruirea si informarea angajatilor cu privire la riscurile biologice si masurile preventive pe care le pot aplica, ca de exemplu masurile de igiena.
102
F. MUNCA IN SPATII INCHISE SI/SAU IZOLATE

Spatiile inchise si/sau izolate sunt spatii care nu sunt concepute si construite ca angajatii sa execute sarcini de munca continue si de lunga durata. Sunt spatiii caracterizate prin: intrari si iesiri cu dimensiuni reduse si ventilatie naturala deficitara sau inexistenta; acumulare de contaminanti chimici, substante toxice sau inflamabile; posibilitatea de inundare rapida; Majoritatea sarcinilor de munca care se realizeaza In spatiile inchise si/sau izolate sunt operatiuni specifice de scurta durata, cum ar fi curatenia instalatiilor si a echipamentelor de lucru si mentenanta lor. Clasificare In functie de structura lor, spatiile inchise si/sau izolate se pot clasifica in Deschise in partea superioara sau laterala dar care au o inaltime care nu favorizeaza ventilatia naturala ( depozite si cuve, puturi, instalatii de batere); Inchise care dispun doar de o deschidere mica de intrare si iesire (cisterne, tancuri si depozite de stocare, depozite de fermentare si incubare); Dupa nivelul riscului pentru lucratori spatiile inchise si/sau izolate se clasifica : Tip A, in care lucratorii sunt supusi la un risc grav si iminent care le pot pune viata in pericol; Tip B in care lucratorii sunt supusi la riscuri care pot fi reduse prin utilizarea echipamentelor individuale de protectie, fara insa a se pune in pericol viata acestora;, Tip C in care nu trebuie luate masuri speciale de protectie individuala sau nu se necesita modificarea procedurilor de munca; Originea riscurilor Riscurile pentru lucratorii care realizeaza sarcini de munca in spatii inchise si/sau izolate pot aparea datorita lipsei de oxigen, prezentei sau acumularii de gaze toxice sau inflamabile, lichide sau substante solide toxice, conditiilor termohigrometrice necorespunzatoare si lipsei vizibilitatii. Pierderile sau scaparile accidentale de substante care pot genera fum sau vapori toxici (amoniac), care pot modifica compozitia atmosferei din spatiul izolat si/sau inchis. Reactii chimice intre substantele chimice (solventi, agenti de spalare) utilizate pentru curatenia echipamentelor de munca si care pot genera vapori sau substante nocive pentru sanatate.
103
Oxidarea metalelor componente si fermentarea materiilor organice care poate diminua nivelul oxigenului. Utilizarea gazelor nobile (heliu, azot) si a dioxidului de carbon in instalatii poate reduce nivelul de oxigen. Principalele riscuri prezente in spatiile inchise si/sau izolate sunt: caderea de obiecte si unelte, prinderi si blocari, zgomot, conditii termohigrometrice inadecvate, lipsa unei iluminari adecvate, prezenta de atmosfere cu deficit sau exces de oxigen, inflamabile si explozive, pozitii de munca fortate si manipulare manuale de mase (spatii reduse si prezenta de obstacole). Masuri preventive Evitarea realizarii sarcinilor de munca in spatille inchise si/sau izolate si realizarea acestora, in masura posibilitatilor, din exterior; Informarea si instruirea lucratorilor care sunt nominalizati sa execute sarcini de munca in spatii inchise si/sau izolate despre caracteristicile, riscurile si masurile preventive specifice. Stabilirea unui sistem de urgenta si de prim ajutor inainte de inceperea sarcinilor de munca. Determinarea nivelului de pericol din spatiile inchise si/sau izolate (masurarea niveluluii de aer si gaze, temperatura) si controlarea continua a acestor parametri in timpul realizarii operatiunilor. Asigurarea masurilor preventive adecvate inainte de a intra: Inlaturarea posibilelor obstacole la intrare si iesire si semnalizarea adecvata a zonei de lucru; Asigurarea ventilatiei naturale sau instalarea unei ventilatii fortate; Utilizarea de echipamente individuale de protectie adecvate; Asigurarea echipamentelor de acces (scari, platforme) si de evacuare; Prezenta a cel putin doi lucratori, dintre care unul va sta in exteriorul spatiului inchis/izolat, in fiecare moment in timpul executarii operatiunilor(curatenie, mentenanta); Monitorizarea permanenta din exterior a operatiunilor si comunicarea continua cu persoanele din interior.
104
G. MUNCA IN CAMERE FRIGORIFICE SI CONGELATOARE

In cadrul proceselor de productie materiile prime, produsele intermediare si produsele finite sunt perisabile, astfel ca in zonele de manipulare, depozitare si procesare este necesara mentinerea unor temperaturi scazute sau foarte scazute (in cazul congelatoarelor). In anumite zone de lucru se inregistreaza temperaturi extreme. Activitatea se poate desfasura in camere frigorigice, sau congelatoare la temperaturi de 18 C sau mai mici. Cu toate ca, in general, sarcinile de munca in camerele frigorifice si congelatoare sunt punctuale (depozitare si aprovizionare cu materii prime si aditivi, stocare si depozitare de produse finite), frigul este un factor care poate genera riscuri pentru sanatatea lucratorilor.
Masuri preventive generale
Controlul timpului de stationare in camere frigorifice si congelatoare in functie de temperatura la care se lucreaza: De la 0 la - 5C, maxima 8 ore/zi cu pauza de 10 minute la fiecare 3 ore; De la -5 la -18C, 6 ore/zi cu pauze de 15 minute la fiecare ora; Temperaturi mai mici de -18C, maxima 6 ore/zi cu pauze de 15 minute la fiecare 45 minute.
Caile de circulatie si spatiile de incarcare existente pentru accesul in camerele frigrorifice si congelatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de securitate pentru a putea fi evitate riscurile de caderi de persoane, lovituri, prinderi/blocari si caderi de obiecte. dimensiuni adecvate pentru deplasarea personalului si a mijloacelor de transport si de incarcare/ descarcare semnalizarea cailor de circulatie a mijloacelor de transport, realizarea de marcaje orizontale pe sol pentru zonele de circulatie pietonala si a locurilor de trecere a lucratorilor, sensurilor de circulatie, rampelor de incarcare-descarcare, spatiilor amenajate pentru manevrele echipamentelor de incarcare/descarcare, etc.
Plataforme si rampe de incarcare descarcare Verificarea capacitatii de sarcina a acestora si pozitionarea si fixarea, atunci cand este cazul (platforme mobile); Imobilizarea vehiculelor si manevrarea in conditii de siguranta a motostivuitoarelor sau a altor mijloace de transport auxiliare Dispunerea de suprafete antiderapante si de balustrade fixe in cazul desnivelelor Semnalizarea riscului caderii de la inaltime si cel de blocari, prinderi, etc. datorate mijloacelor auxiliare de transport(motostivuitoare) si interzicerea accesului in zona persoanelor neautorizate.
105
Dotarea cailor de circulatie destnate vehiculelor din interiorul si exteriorul camerelor frigorifice si congelatoarelor cu elemente de vizibilitate, evitandu-se existenta unghiurilor moarte. Mentenanta adecvata a instalatiilor frigorifice si anuntarea serviciului de mentenanta in cazul detectarii avariilor sau disfunctionalitatilor; Inspectia periodica a instalatiilor de racire pentru identificarea posibilelor scurgeri de agenti de racire; Instruirea si formarea profesionala specifica a unui lucrator specialist in instalatii de frig industrial;
Masuri preventive specifice Portile izoterme ale camerelor frigorifice si congelatoarelor trebuie sa dispuna de un sistem de deschidere din interior si un semnal luminos care sa ndice prezenta persoanelor in interior; Camerele frigorifice cu temperaturi inferioare celei de 0C si camerele cu atmosfera artificiala controlata2 trebuie sa aiba un topor tip pompier situata in interior langa usa; Camerele frigorifice cu temperaturi inferioare celei de 0C si camerele cu atmosfera artificiala controlata trebuie sa dispuna de doua dispozitive de alarma (sonerie, sirena sau telefon) conectate la o sursa autonoma de curent; Camerele frigorifice cu tempereturi de lucru intre 0 si -5C trebuie dotate doar cu un singur dispozitiv de alarma; Camerele trebuie dotate cu senzori sau dispozitive de detectare a posibilelor scurgeri de gaze, agenti de racire sau substante nocive, cu sisteme de ventilatie, aspiratie si evacuare rpida a acestora. Aceeasi dotare este obligatorie si in sala compresoarelor; Dotarea lucratorilor cu echipamente individuale de protectie respiratorie contra gazelor si agentilor de racire, in functie de caracteristicile acestora: Masti respiratorii cu protectie pentru ochi si masti respiratorii cu ochelari ermetici (amoniac, anhdrida sulfuroasa, clorura de metil si alti agenti nocivi); Aparate respiratorii autonome cu oxigen si aer (anhidrida carbonica) ;
Pentru EIP3 pentru camerele frigorifice este necesara: Mentinerea si pastrarea in locuri cu acces fcil, in caz de urgente sau accidente; Controlul periodic al eficientei acestora; Instruirea si formarea pecifica a lucratorilor in folosirea lor;
Sunt camere frigorifice etanse la gase si vapori care dispun de sisteme de reglare a presiunii cu mediul exterior si de mentinere a amestecului de gaze in concentratia dorita in interior
2
3
Echipamente Individuale de Protectie
106
Conditii termohigrometrice in camere frigorifice si congelatoare Expunerea la frig in timpul realizarii sarcinilor de munca in camere frigorifice si congelatoare depinde de trei factori: temperatura aerului din interior, umiditatea si viteza curentilor de aer. Racirea corpului sau a membrelor poate conduce hipotermie si la degeraturi. Este obligatoriu ca lucratorii sa dispuna de inbracaminte de munca de protectie impotriva temperaturilor scazute (SR EN 14058) si EIP inpotriva frigului (geaca, salopeta si pantalon izotermic, incaltaminte speciala pentru frig, manusi impermeabile, etc.) Pentru prevenirea acestui risc trebuie avut in vedere urmatoarele recomandari: Sarcinile de munca trebuie organizate in asa fel incat perioadele de stationare a lucratorilor in camerele frigorifice si congelatoare sa nu depaseasca timpul maxim recomandat; Instruirea si formarea specifica a lucratorilor despre riscurile expunerii la temperatura extreme si masurile de prevenire specifice; Executarea examenelor medicale specifice muncii in conditii de temperaturi scazute; Masurarea periodica a conditiilor termohigrometrice din interior si a concentratiilor de gaze; Realizarea pauzelor obligatorii in sali amenajate si incalzite;
107
VIII. DEFINIREA MASURILOR PREVENTIVE SPECIFICE DE ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE IN SECTORUL CONSERVELOR DIN FRUCTE SI LEGUME DIN INDUSTRIA ALIMENTARA.
In continuare se prezinta orientarile preventive care se considera ca pot contribui la scaderea riscurilor ergonomice si psihosociologice existente in cadrul firmelor ce activeaza in Sectorul Conservelor din Fructe si Legume din Industria Alimentara. In cadrul acestui capitol vor fi prezentate masurile privind supraefortul fizic si oboseala mentala.
A. SUPRAEFORTURI DATORATE MANIPULARII MANUALE A MASELOR

HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatatea pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare, mentioneaza in Capitolul 2, art. 4 ca angajatorul trebuie sa ia masurile tehnico-organizatorice necesare sau sa utilizeze mijloace corespunzatoare, in special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipularii manuale a maselor de catre lucratori.. MANIPULAREA MANUALA A INCARCATURILOR Orice operatiune de transport sau ridicare a unei incarcaturi de catre unul sau mai multi angajati ca de exemplu ridicarea, asezarea, impingerea, tractiunea sau deplasarea, care datorita caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice neadecvate presupun riscuri pentru angajati, mai ales pentru regiunea dorsolombara.
Manipularea manuala a incarcaturilor poate genera leziuni osteomusculare, in principal dorsolombare. Desi aceasta categorie de afectiuni poate avea o cauza extraprofesionala sau chiar o predispozitie personala, conditiile de munca pot declansa sau agrava aceste afectiuni. De aceea, este necesara adoptarea de masuri preventive.
108
Masuri preventive generale In masura posibilitatilor, automatizarea sau mecanizarea proceselor - de exemplu: liniile complete de procesare, conveierele, motostivuitoare, etc. - reprezinta modalitatea cea mai eficienta pentru a evita sau reduce supraeforturile necesare manipularii manuala a maselor. Instruirea si informarea angajatilor cu privire la riscurile ce rezulta din manipularea manuala a maselor cat si cu privire la masurile de prevenire si protectie pe care trebuie sa le respecte. Este, de asemenea, obligatorie monitorizarea sanatatii angajatilor cu scopul de a preveni producerea sau agravarea afectiunilor/leziunilor ce rezulta din manipularea manuala a maselor. Atunci cand nu se poate evita manipularea manuala a incarcaturilor, trebuie sa se efectueze inainte o evaluare, luandu-se in considerare factorii de risc ai incarcaturii, care sa stabileasca daca riscurile sunt tolerabile sau nu. Daca riscurile sunt tolerabile, nu va fi necesara aplicarea masurilor preventive, totusi activitatea va fi supravegheata. Daca din evaluare rezulta ca riscul nu este tolerabil, este necesara luarea masurilor oportune, in functie de situatia concreta, pentru a-l reduce pana la un nivel tolerabil:
Utilizarea metodelor de ajutor mecanice, ca de exemplu folosirea utilajelor de paletizare. Reducerea sau reproiectarea incarcaturii: prin reducerea dimensiunii sale, a greutatii, etc. Organizarea activitatii: se va cauta ca manipularea sa fie mai facila organizand sarcinile de lucru astfel incat sa se evite intoarcerile, inclinarile, intinderile, impingerile inutile. Se recomanda organizarea operatiunilor de depozitare astfel incat obiectele cele mai usoare sa se aseze pe rafturile cele mai de sus sau cele mai joase, cele din centru fiind alocate obiectelor mai grele. De asemenea, se vor stabili perioade de odihna corespunzatoare si se va introduce rotatia la efectuarea sarcinilor de munca, atunci cand celelalte sarcini nu implica o activitate fizica mare sau nu presupun folosirea acelorasi grupuri musculare si articulatii. Imbunatatirea mediului de lucru, prin evitarea diferentelor de nivel, a scarilor, a spatiilor inguste, a temperaturilor extreme, etc.
Masuri preventive pentru lucratori Este importanta monitorizarea lucratorilor in ceea ce priveste corecta manipulare manuala a maselor, luand in considerare directii ca: Reducerea, in masura posibilitatilor, a greutatii incarcaturilor de manipulat.
109
Realizarea manipularii manuale a incarcaturilor pe suprafete stabile si plane, evitandu-se transportul acestora pe scari fixe sau mobile atunci cand greutatea sau dimensiunile acestora pot sa compromita siguranta angajatului. Utilizarea echipamentelor mecanice puse la dispozitie de catre firma: transpaleti, motostivuitoare, etc. Evitarea efectuarii de intoarceri, flexiuni sau extensii ale corpului pe timpul manipularii manuale a incarcaturilor. Aanlizarea traseului de efectuat si eliberarea spatiului de obstacolele existente. Distribuirea echilibrata a incarcaturii si, daca este posibil, impartirea acesteia in pachete mai mici. Aplicarea metodelor corecte de manipulare manuala a incarcaturilor atunci cand poate evitata, astfel:
Asezarea picioarelor:

Apropiati-va de incarcatura. Departati usor picioarele. Aduceti un picior mai in fata in raport cu celalalt. Indoiti picioarele pastrand spatele drept. Nu flexati prea mult genunchii. Nu intoarceti corpul si nici nu adoptati posturi fortate. Ridicati ferm incarcatura folosind ambele maini. Apropiati incarcatura de corp. Ridicati-va usor, extinzand picioarele cu pastrarea spatelui drept. Nu miscati brusc incarcatura. Aveti grija sa nu efectuati niciodata intoarceri. Pastrati incarcatura lipita de corp pe intreaga perioada de timp alocata ridicarii. Depozitati incarcatura si dupa aceea ajustati-o daca este necesar. Efectuati ridicari la distante de timp.
Adoptarea posturii de ridicare:

Apucarea ferma:

Ridicarea usoara:

110
B. SUPRAEFORTURI DATORATE POSTURILOR (POZITIILOR) FORTATE

POSTURI FORTATE Sunt acele pozitii de lucru adoptate care presupun ca una sau mai multe regiuni anatomice nu se afla intr-o pozitie naturala si confortabila datorita mentinerii acelei posturi pentru o perioada indelungata de timp.
Sarcinile de munca din sectorul conservelor din fructe si legume care presupun posturi fortate si care afecteaza in corpul, bratele si picioarele sunt cele corespunzatoare lucrului la banda (sortare, curatare, ambalare), igienizarii ambalajelor, descarcarii sau incarcarii in zonele de receptie, depozitare si distributie. Adoptarea acestor posturi provoaca numeroase leziuni osteomusculare lucratorilor care executa aceste sarcini de munca. De aceea, este necesara stabilirea si implementarea masurilor de prevenire si protectie corespunzatoare acestui risc. Masuri preventive generale Trebuie sa se ofere angajatilor informatiile si instruirea specifica in vederea evitarii producerii leziunilor osteomusculare datorate posturilor fortate. In ceea ce priveste mijloacele auxiliare folosite de catre angajati pentru transportul incarcaturilor ( transpaleti, carucioare, etc.), trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
Ajustarea la inaltimea angajatului, astfel incat spatele sa nu fie incovoiat pe timpul manevrarii acestor echipamente. Diminuarea greutatii incarcaturilor transportate pentru exercitarea unei forte mai mici la impingere. Lucratorii care manevreaza aceste echipamente vor evita tractarea lor, fiind recomandata impingerea acestora.
Trebuie sa se realizeze periodic si ori de cate ori este nevoie intretinerea echipamentelor si ustensilelor de lucru folosite, astfel incat sa nu fie necesara depunerea unui efort suplimentar sau adoptarea unei posturi inadecvate. Echipamentele individuale de protectie vor fi asigurate astfel incat sa corespunda dimensiunilor anatomice ale lucratorilor. In special, manusile de protectie trebuie sa se ajusteze bine pe maini
111
si sa nu reduca sensibilitatea utilizatorilor, pentru a evita aplicarea unei forte mai mari decat cea necesara. Trebuie sa se efectueze monitorizarea sanatatii angajatilor, prin consultatii medicale periodice specifice, in vederea prevenirii leziunilor osteomusculare. Masuri preventive pentru lucratori Este recomandat ca mainile sa fie aliniate antebratelor, astfel incat solicitarea incheietrurilor sa fie cat mai redusa; ca spatele sa fie mentinut drept, sa nu se incline capul iar umerii sa ramana in pozitia naturala. Se va asigura o accesare usoara si rapida a telecomenzilor si a instrumentelor/uneltelor folosite, favorizandu-se astfel pozitiile de munca naturale, respectand urmatoarele recomandari:

Se va evita asezarea acestor elemente deasupra inaltimii umerilor. Nu se vor aseza ustensilele de lucru in spatele corpului, pentru a evita intoarcerile. Se va evita inclinarea corpului, pozitionand obiectele sau ustensilele de lucru in raza de actiune a bratelor. In cazul in care trebuie sa schimbata directia, se vor evita rasucirile trunchiului, fiind preferata inoarcerea intregului corp.
In masura posibilitatilor, trebuie schimbata postura pe parcursul unei zile munca si trebuie favorizata alternarea sarcinilor de munca pentru a folosi diferite grupuri musculare. Se vor intercala pauze insotite de exercitii de intindere opuse posturii mentinute pe parcursul desfasurarii sarcinii de munca pentru a permite relaxarea grupurilor musculare implicate. Se va alterna activitatea de munca prestata pe scaun cu cea in picioare, folosind un suport pentru a pastra un picior mai sus decat celalalt (alternativ), intotdeauna cand se va ramane in pozitia picioare perioade lungi de timp. Se vor evita eforturile prelungite si aplicarea unei forte manuale excesive, mai ales in miscarile de prindere, flexo-extensie si rotatie. Mai exact, pentru activitatile de munca care se desfasoara in picioare:
Se va evita postura statica, mergand pe jos daca este posibil, pentru ca astfel coloana vertebrala sa fie mai putin afectata. In ceea ce priveste incaltamintea, aceasta nu trebuie sa fie nici cu toc inalt dar nici complet plana, fiind recomandat un toc cuprins intre 1,5 si 3 cm. In cazul in care se lucreaza cu bratele, iar pozitia de munca este in picioare, spatiul va fi astfel amenajat incat se se evite adoptarea constanta a unei posturi cu capul aplecat sau cu spatele indoit.
112
C. MISCARI REPETITIVE
Automatizarea centrelor de productie si impunerea ritmului de lucru de catre utilajele sau liniile de productie tip conveier (ambalare), afecteaza in prezent un numar mare de lucratori din industria conservelor din fructe si legume. Activitatile din centrele de procesare a a legumelor si fructelor pot fi adesea monotone, lucratorii executand aceleasi miscari pe toata durata programului de munca concomitent cu pozitii statice (ex.:ambalare, paletizare, baxare, etc)
Masuri preventive
Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, analizandu-se procedurile de lucru cu scopul de a

elimina sau reduce miscarile repetitive;
Efectuarea de evaluari specifice privind miscarile repetitive si pozitiile fortate, atat la nivelul
echipamentelor de lucru cat si a procedurilor de lucru, pentru a identifica masurile ce pot fi implementate pentru a elimina sau reduce acesti factori de risc;
Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea si respectarea unei periodicitati a pauzelor; Monitorizarea periodica a sanatatii pentru identificarea posibilelor afectiuni osteomusculare; Automatizarea, acolo unde este posibil si exista disponibilitate financiara, a etapelor proceselor
de productie unde exista acest factor de risc;
Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate in mod frecvent; Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic; Realizarea examenelor medicale specifice si periodice; Dotarea lucratorilor care executa activitati in pozitia sezut cu scaune ergonomice reglabile; Intarirea si tonifierea musculaturii prin intermediul exercitiilor fizice recomandate de medicul de
medicina a muncii;.
D. INCARCATURA MENTALA
Dezvoltarea tehnologica din ultimii ani a influentat decisiv evolutia volumului de munca, crescand in paralel incarcatura mentala asociata. Cu fiecare implementare a unei noi tehnologii se reduce contactul direct al lucratorului cu produsele si prelucrarea acestora, lucratorul/lucratorii avand responsabilitatea supravegherii si controlului functionarii echipamentelor de munca, activitate solicitanta psihic datorita atentiei deosebite la semnalele intrinseci si extrinseci emise, trebuind sa stie semnificatia acestora si actiunile corespunzatore acestor semnale. In multe situatii, activitatea mentala este determinanta pentru o corecta desfasurare a procesului de productie.
113
Sarcina de munca presupune intotdeauna cerinte fizice si mentale, diferentiindu-se astfel munca fizica de cea mentala, intelectuala, in functie de tipul de activitate predominanta. INCARCATURA MENTALA
Nivelul de activitate intelectuala necesar executarii sarcinii de munca Incarcatura mentala este determinata de cantitatea si tipul de informatii care trebuie procesate de un lucrator in cadrul postului de lucru in vederea executarii sarcinilor sale de munca. De asemenea, incarcatura mentala este influentata si de mediul de munca, de elementele specifice organizarii muncii, dar si de factori extraprofesionali (mediu familial, conditii de trai, etc.). Daca intensitatea si cantitatea de efort mental depaseste posibilitatea de raspuns a unui individ, acest lucru poate produce oboseala mentala, fapt ce determina o serie de disfunctionalitati fizice si psihice, cat si diminuarea randamentului, a capacitatii de concentrare, a atentiei. Pentru evitarea acestei situatii sunt necesare masuri de prevenire: Oferirea in cadrul fiecarei faze a procesului de munca a informatiei necesare si posibilitatea participarii lucratorilor la luarea deciziilor. Evaluarea nivelului de experienta, a formarii si a capacitatii angajatilor inainte de stabilirea sarcinilor si responsabilitatilor. Varierea continutului sarcinilor de serviciu si aplicarea metodei de rotatie pe posturi. Asigurarea si pastrarea unor conditii adecvate ale mediului de munca, respectiv a iluminatului, temperaturii, umiditatii in cadrul punctului de lucru. Facilitarea si stimularea comunicarii dintre anagajati, dintre diferitele departamente si dintre angajati si superiorii lor. Stimularea spiritului de colegialitate si de munca in echipa. Stabilirea, in masura in care procesele de productie o permit, unei autonomii a lucratorilor in ceea ce priveste controlul si modul de realizare a sarcinilor de munca. Stabilirea de pauze, mai ales in turele de noapte. Stabilirea unui sistem de ture stabile si predefinite care sa nu afecteze viata de familie a lucratorilor.
114
E. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA MUNCII

Gradul de dezvoltare tehnologica, de automatizare si mecanizare a activitatii afecteaza mediul psihosocial al societatilor din industria conservelor din fructe si legume (organizarea sarcinilor de lucru in functie de sex, sisteme de salarizare, control si monitorizare). In multe faze ale procesului de prelucrare a fructelor si legumelor, diferite activitati sunt caracterizate de monotonie, repetitivitate si de un nivel scazut de interactiune sociala intre lucratori si de comunicare cu responsabilii de productie. Organizarea muncii poate genera o diversitate de probleme care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor astfel ca, lipsa unei organizari adecvate si prevalenta criteriilor tehnice sau productive pot provoca stres, insatisfactie profesionala, absenteism, conflicte, etc. Stilul de conducere influenteaza mediul de munca si relatiile dintre lucratori, relatiile dintre lucratori si sefi, deoarece actiunile si/sau comportamentul superiorilor se repercuteaza direct sau indirect asupra lucratorilor si atmosferei de munca. Masuri preventive
Definirea clara a competentelor si sarcinilor pentru fiecare post de lucru; Furnizarea de echipamente si unelte adecvate pentru desfasurarea activitatilor; Consultarea lucratorilor la stabilirea orarelor si schimburilor de lucru; Stabilirea rotatiei de personal in activitatile care necesita incarcatura fizica sau mentala ridicata; Stabilirea unui canal de comunicare activ intre lucratori si personalul de conducere; Alocarea de resurse umane suficiente pentru fazele proceselor de productie in care ritmul de
lucru este ridicat;
Planificarea activitatilor anticipand posibilele varfuri de lucru; Distribuirea pauzelor pe toata durata zilei de lucru si conforme cu ritmul activitatilor; Proiectarea sarcinilor postului de lucru astfel incat sa includa exigente rezonabile si cu sens
pentru persoana care le executa;
Responsabilizarea lucratorului, oferindu-i posibilitatea de reglare a ritmului de lucru, de alegere

a metodelor, de planificare a muncii, de a interveni in rezolvarea incidentelor;
Furnizarea de informatii suficiente lucratorilor referitoare la ceea ce se asteapta de la el si la

limitele initiativelor;
Stabilirea unei politici de resurse umane privind formarea continua specifica si dezvoltarea
profesionala;
Proiectarea unui sistem care sa favorizeze comunicarea interpersonala a lucratorilor;

115
Expertii in management-ul riscului, in general, evita folosirea termenului de "accident" pentru a descrie evenimente care provoaca ranirea si pierderea, astfel incat sa evidentieze caracterul previzibil si preventiv al majoritatii pagubelor incidentelor. Termenul incident este de preferat (ca acesta implica un rezultat negativ, care ar fi putut fi evitat sau prevenit), impreuna cu un descriptor al evenimentului in sine si/sau gravitatea prejudiciului (de exemplu: inec, cadere, primul ajutor, timp pierdut, deces). O cercetare este o incercare sistematica si amanuntita pentru a afla lucruri despre fapte complexe sau ascunse prin colectarea si examinarea atenta a probelor. Scopul final este de a preveni repetarea unor evenimente similare, prin identificarea cauzelor (imediate si de baza); evaluarea punctelor slabe (in conformitate legala si de gestionare a riscurilor); definirea actiunilor de remediere (corective si preventive); si diseminarea lectiilor invatate pentru imbunatatirea gestionarii riscurilor. Concentrarea si profunzimea unei anchete va varia in functie de amploarea si natura incidentului si rolul si experienta celor care desfasoara ancheta. Investigatiile superficiale tind sa se se ocupe doar de cauza imediata, mai degraba decat de cauzele primare, iau in considerare rezultatul, mai degraba decat incidentul in sine, sau pur si simplu arunca vina asupra victimei. Este usor si rapid sa identifici cauzele imediate ale unui incident, dar pentru a ajunge la cauzele care stau la baza, pentru a intelege cu adevarat cum are loc un incident si cum sa se previna o repetare; avem nevoie sa patrundem mai adanc in lantul evenimentelor care s-au incheiat cu prejudicii. Utilizarea tehnicilor analitice de investigare contribuie la combaterea erorilor anchetatorului, sa identifice cauzele primare si sa faciliteze alocarea eficienta a resurselor pentru a impiedica repetarea. Principalele etape ale unei investigatii eficiente sunt: 1. Constatarea initiala pentru a aduna faptele cunoscute despre incident pentru a intelege natura, amploarea, complexitatea tehnica, etc. 2. Alocarea resurselor adecvate pentru a efectua cercetarea. 3. Colectarea de dovezi fizice la fata locului, inclusiv imagini, copii ale documentelor, masuratori, desene,etc. 4. Identificarea martorilor si a organismelor implicate. 5. Efectuarea interviurilor pentru a stabili Cine, Ce, Unde, Cand si Din ce cauza. 6. Colectarea mai multor dovezi si declaratii, daca este necesar pentru a stabili faptele cheie. 7. Stabilirea faptelor cheie, factorilor critici, si a cauzelor lor primare, si apoi identificarea masurilor corective. 8. Elaborarea unui raport, plan de actiune de remediere si diseminarea lectiilor invatate.
116
BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4.
FIELDING, JONATHAN E: Promocin de la Salud en el Lugar de Trabajo. Enciclopedia de Salud y Seguridad en el Trabajo, Tomo I, Art.15.9. FOOD INFORMATION SHEET, Slips and trips: Summary guidance for the food industry FIS6 HSE Books (1996) FOOD INFORMATION SHEET FIS22 HSE, Preventing slips in the food and drink industries: Technical update on floor specifications (1999) FRAILE CANTAUZJO ALEJO, ROSEL AJAMIL LUIS, ERANSUS IZQUIERDO JAVIER. Los mapas de riesgos. Conceptos. Metodologia y aplicacin en la elaboracion del mapa de riesgos de LA RIOJA. Revista SALUD Y TRABAJO - 1986.
5. 6. 7. 8. 9.
FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgo de manipulacin manual de cargas en la industria de conservas vegetales, 2007 FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgo de atrapamiento en la industria de conservas vegetales, 2007 FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgo de corte en la industria de conservas vegetales, 2007 FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgo de movimientos repetitivos en la industria de conservas vegetales, 2007 FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Riesgo de ruido en la industria de conservas vegetales, 2007
10. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Condiciones de trabajo en el sector conservero, 2001 11. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Diagnstico y promocin de la cultura preventiva en el Subsector alimentario de preparacin y conservacin de Frutas y Hortalizas, 2002 12. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES, Gua divulgativa prevencin de riesgos ergonmicos en la seleccin manual de materia prima en la industria de conservas de tomate, 2008 13. FIAB, FIA-UGT, Federacin Agroalimentaria de CC.OO.,AGRUCON,IFI Prevencin de Riesgos Laborales en la Industria de Conservas Vegetales, Diciembre, 2008 14. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT)., Guia para la Accin Preventiva . Industrias de Conservas Alimenticias
117
15. INSTITUTO NACIONAL DE SEGURIDAD E HIGIENE EN EL TRABAJO (INSHT). NTP 714: Carretillas elevadoras automotoras (II): principales peligros y medidas preventivas 16. LORENZO GARCIA, JAVIER, Curso de Higiene Industrial, Evaluacin de Agentes Qumicos, MAZ 17. NIOSH. Ecuacin de NIOSH revisada para evaluar el levantamiento de cargas, 1994 18. ORGANIZACIN INTERNACIONAL DEL TRABAJO, Enciclopedia de la Seguridad y la Salud en el Trabajo, Capitulo 67, Industria Alimentaria 19. PREVALIA CGP, SL, Folleto divulgativo sobre los riesgos derivados del manejo de mquinas y pautas de actuacin para evitar accidentes. Fundacin Alimentia, 2006 20. UGT, Gua de prevencin de riesgos laborales. Trastornos msculo esquelticos. Pamplona: 2004 21. UNIVERSITY OF CALIFORNIA (LA) LABOR OCCUPATIONAL SAFETY AND HEALTH PROGRAM, INSTITUTE OF INDUSTRIAL RELATIONS A group method for improving risk mapping (1996). 22. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. 23. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie 2006 24. Nrmele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare) 25. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de munca 26. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 27. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentelor de lucru la locul de munca 28. H.G. nr. 1146/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 29. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 30. H.G. nr. 1048/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 31. Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la echipamente individuale de protectie 32. H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata 33. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori, in special de afectiuni ale spatelui
118
34. H.G. nr. 1051/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 35. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locul de munca 36. Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin implementarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de munca 37. H.G. nr. 1218/2006 - Privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 38. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca 39. H.G. nr. 971/2006 - Privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 40. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere explozive 41. H.G. nr. 1058/2006 - Privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 42. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la locul de munca 43. H.G. nr. 1092/2006 - Privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca 44. Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de sanatate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii) 45. H.G. nr. 1876/2005 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii 46. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti fizici (zgomot) 47. H.G. nr. 493/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 48. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagnetice) 49. H.G. nr. 1136/2006 - Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
119
Anexa 1
120
121
122
123
124

Harta Riscuri Conserve

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Harta Riscuri Conserve

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

`

Observare: Localizarea riscurilor profesionale care se pot materializa in accidente de

Severitatea daunelor: Riscurile identificate au fost evaluate doar in functie de criteriul

A. FABRICAREA CONSERVELOR DIN LEGUME

Schema proceselor si sarcinilor de munca din industria conservelor din legume

B. FABRICAREA CONSERVELOR DIN FRUCTE

Schema proceselor tehnologice din industria conservelor din fructe

III. PERCEPTIA RISCURILOR IN SECTOR. REZULTATELE STUDIULUI STATISTIC

Unitatea de masura:% din chestionare

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru Harta

Unitatea de masura: % din chestionare

3,97% 26 - 44 peste 45 Nu stiu/ Nu raspund

Unitatea de masura: % din chestionare

3,97% Primare Liceale Scoli profesionale Superioare Nu stiu/ nu raspund

Unitatea de masura: % din chestionare

1,99% Nu stiu/ nu raspund

Sef sectie / similar

Sef echipa / similar

Unitatea de masura: % din chestionare

Unitatea de masura: % din chestionare

percepute de lucratori sunt:

Sursa: Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date pentru

Aproape toti respondentii (94,55%) au afirmat ca folosesc echipamentele individuale de protectie.

Unitatea de masura: % din chestionare

2,73% Nu stiu/ nu raspund

Nu, pentru ca nu Nu, pentru ca ma stiu cand sa-l port incomodeaza

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Unitatea de masura: % din chestionare

Unitatea de masura:% din chestionare

Discutii sau activitati care ar

Modernizarea masilinor / echipamentelor

Investitia in echipamente ind

Sursa. Elaborare proprie pornind de la Chestionarul de culegere de date. Harta riscurilor.

Investia in echipamente col

Cursuri de formare specificie

IV. ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE

Schema localizarii riscurilor

RISCURILE SPECIFICE DERIVATE DIN CONDITIILE DE SECURITATE

A.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

A.2. Analiza riscurilor derivate din conditiile de securitate

Caderi de persoane de la acelasi nivel

9. Blocari, prinderi, etc. datorate echipamentelor de transport, ridicat

13. Contacte termice

14. Muscaturi, lovituri, intepaturi cauzate de organisme vii

B. RISCURI SPECIFICE IGIENEI INDUSTRIALE

B.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

B.2. Analiza riscurilor

4. Inhalarea sau ingestia de substante nocive

C. RISCURI DERIVATE DIN ERGONOMIA MUNCII SI PSIHOSOCIOLOGIA MUNCII

C.1. Codurile tipurilor de riscuri identificate

C.2. Analiza riscurilor

2. Suprasolicitare fizica datorata manipularii manuale a maselor

3. Suprasolicitare fizica datorata miscarilor repetitive

4. Suprasolicitare psihica datorata incarcaturii mentale

5. Organizarea muncii si caracteristicile sarcinii de munca

V. MASURI PREVENTIVE GENERALE DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII

Echipamente individuale de protectie

EXTRAS DIN HG nr. 1048 DIN 2006 ART. 5

Informarea si instruirea lucratorilor

Consultarea si participarea lucratorilor

Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor

Coordonarea activitatilor antreprenoriale

Protectia lucratorilor sensibili la riscuri

A.1. Spatiile de munca