P. 1
reactii la stres diploma.pdf

reactii la stres diploma.pdf

|Views: 146|Likes:
Published by rebela29

More info:

Published by: rebela29 on Apr 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2015

pdf

text

original

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu asupra reactiilor la stres

INTRODUCERE Expansiunea ştiinţei şi a tehnicii a dus la accelerarea continuă a ritmului de viaţă. Acest fapt a adus consecinţe directe asupra tinerei generaţii care trebuie să facă faţă cerinţelor actuale ale societăţii. Noul ritm de viaţă care solicită oamenii într-o măsură tot mai intensă din punct de vedere social, cultural şi profesional se răsfrânge şi asupra studenţilor. Faţă de acum douăzeci de ani studenţii sunt puşi în situaţia de a face faţă mult mai multor factori de stres. În trecut, cei care urmau cursurile unei facultăţi aveau posibilitatea de a-şi dedica majoritatea timpului studiilor, iar costurile necesare absolvirii unei facultăţi erau mult mai scăzute. În prezent, pe lângă stresul academic şi cel al obţinerii unui loc de muncă viitor după terminarea studiilor, studenţii se confruntă şi cu presiunea unui loc de muncă, necesar pentru a face faţă studiilor din punct de vedere economic. Deşi situaţia studenţilor din toată lumea se aseamănă din foarte multe puncte de vedere( indiferent de ţara de provenienţă o parte de studenţi sunt nevoiţi să muncească în perioada facultăţii pentru a se întreţine), ceea ce îi diferenţiază este politica socială statală. Spre exemplu, în SUA, studenţii sunt încurajaţi de către universităţi să presteze munci sezoniere, scopul fiind acela de a-i ajuta să se integreze în colectivitate, universităţile fiind cele care asigură o parte din slujbe prin programe de dezvoltare socială. Însă în societatea românească lucrurile stau diferit. Deşi studenţii români muncesc, fiindcă altfel nu ar mai putea studia, statul are o altă atitudine faţă de ei – lipsa de susţinere. Astfel, în locul unei remuneraţii suficiente pentru un nivel de trai decent, agenţii economici îi plătesc sub nivelul pieţei în cele mai multe dintre cazuri. Deşi tot mai mulţi rectori şi profesori se plâng de slaba pregătire a studenţilor, de faptul că nu sunt prezenţi la cursuri, la seminarii, la laboratoare, puţine sunt acele universităţi care oferă studenţilor lor, slujbe în cadrul campusurilor. Nici Ministerul Muncii, nici Ministerul Educaţiei, dar nici universităţile nu ştiu ce se întâmplă pe piaţa muncii studenţeşti, deşi aceasta este o realitate cotidiană ce poate fi uşor observată. Studiile recente arată că în România studiază în facultăţi aproximativ 780.000 de tineri. Dintre aceştia, se ştie sigur faptul că 1% provin din mediul rural, ceea ce înseamnă că

Pagina 1 din 68

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

veniturile lor şi ale familiei sunt, în cel mai fericit caz, la nivelul mediu al salariului pe economie. De asemenea, se ştie că sunt finanţate de către stat aproximativ 1% din bursele sociale ale studenţilor, ceea ce înseamnă că aproape 100.000 de studenţi de la stat provin din familii al căror venit este sub venitul minim pe economie. Motivaţia alegerii temei a fost aceea de a evidenţia care este situaţia actuală a raportului dintre motivaţia academică şi stresul studenţilor care muncesc (lucrarea se limitează la studenţii Universităţii Transilvania, cu precădere cei de la profilul uman). Pentru că studiile au arătat că tot mai mulţi studenţi îşi „părăsesc” locurile din amfiteatre pentru a munci, crescând cu aceasta absenteismul şcolar, în lucrarea de faţă se intenţionează a se surprinde în ce măsură acest fenomen apare şi în rândul studenţilor Universităţii Transilvania Braşov . Întrebările la care lucrarea de cercetare de faţă încearcă să răspundă sunt: Care sunt problemele cu care se confruntă studenţii angajaţi? Cum corelează stresul ocupaţional şi academic cu motivaţia lor pentru învăţare? Care sunt particularităţile studenţilor care muncesc? Care este nivelul de absenteism în rândul studenţilor care muncesc?

CAPITOLUL 1: STRESUL 1.1. Definiţia şi accepţiunea termenului de stres. Din punct de vedere etimologic termenul de “stress” provine din limba engleză şi înseamnă: presiune, încărcare, apăsare, apărare, solicitare, răspuns nespecific al organismului la orice solicitare. În 1935 Hans Selye introduce şi defineşte pentru prima dată termenul de stres în accepţiunea sa biologică modernă. Astfel, pentru prima dată, stresul apare într-o accepţiune limitată doar ca o caracteristică a materiei vii şi a cărei lipsa totală este echivalentă cu moartea. (apud. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1993, p. 618). În teoria sa despre stres, autorul mai sus menţionat a introdus distincţia între stres văzut ca stare de disconfort şi distres, termen provenit din engleza medievală ce semnifică necaz, dificultate,situaţie neplăcută.( apud. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1993, p. 618 ). Un lucru care necesită a fi semnalat este faptul că în limba engleză curentă sunt folosite ambele expresii: stress/distress ca având semnifivaţii diferite sau asemănătoare în funcţie de context. Utilizarea cuvântului stress poate să facă referire la tensiune sau presiune uneori în sens
Pagina 2 din 68

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

negativ, alteori în sens pozitiv, pe când utilizarea cuvântului distress face referire la o situaţie de durere psihică, suferinţă sau nelinişte, totdeauna însă în sens negativ. În prezent, stresul ce depăşeste o intensitate critică, a carei valoare variază în limite largi de la individ la individ, este desemnat prin termenul de "distres", iar noţiunea care desemnează nivelul unei stimulări psihoneuroendocrine moderate, optime, care menţine echilibrul şi tonusul fizic, psihic al persoanei, starea de sănătate, şi induce o adaptare pozitiva la mediu apare sub numele de “eustres”. În limba română, cuvântul stres are o semnificaţie asemănătoare celei din limba engleză, dar lipsită de nuanţa pozitivă. În general, acest termen este menţionat pentru a indica o stare emoţională atât de intensă încât împiedică realizarea dorită a sarcinilor. (apud. Melgosa, J., 2000, pp.20-21)

1.1.1. Stadiile stresului: În concepţia lui Seyle există trei stadii ale stresului: Reacţia de alarmă Este primul răspuns al organismului, acest proces însemnând “mobilizarea generală” a forţelor de apărare ale organismului. În faza acută a reacţiei de alarmă rezistenţa generală a organismului scade sub nivelul mediu. Răspunsul complet însa nu se reduce la reacţia de alarmă căci, în cazul în care agentul nociv continuă să acţioneze se produce starea de adaptare sau rezistenţă. Cu alte cuvinte, nici un organism nu se poate afla în starea de alarmă permanentă. Această reacţie iniţială este urmată în mod necesar de un stadiu de rezistenţă. Stadiul de rezistenţă Acest al doilea stadiu se deosebeşte de primul prin reacţiile chimice şi fiziologice care se produc. După ce organismul s-a adaptat, în stadiul de rezistenţă, capacitatea de rezistenţă a organismului creşte peste cea medie. Stadiul de epuizare Dacă persoana este expusă mai mult timp acţiunii unui agent nociv, adaptarea obtinută dispare. Astfel se ajunge în al treilea stadiu ale cărui simptome seamană cu caracteristicile stadiului de alarmă. În stadiul de epuizare rezistenţa este mai mică decat cea medie. Stresul determină blocarea alarmei la nivel cerebral, care raspunde de pregătirea corpului pentru acţiuni defensive. Sistemul nervos este trezit şi hormonii sunt eliberaţi pentru
Pagina 3 din 68

Răspunsul este “preprogramat biologic”. 619 ). 2004. numeroase cercetări au analizat şi alte tipuri d e stres: psihic. 618-619 apud.. că efectul stresului persistă şi după încetarea influenţei stresorului. stresul psihologic este provocat de emoţii prelungite datorate în special frustrării. C. Zamfir. psihosocial.. Astfel. Băiceanu. a ascuţi simţurile. Stress.Vizitati www. conflictelor. apare oboseala sau distrugerea abilităţii organismului de a se repara şi de a se apăra.. Vlăsceanu. Dar când situaţiile stresante nu se rezolvă. p. stresul este văzut şi analizat nu numai ca o stare de tensiune sau încordare fizică ci deopotrivă ca o stare de tensiune psihologică (apud. în cazul omului..ro ! Arhiva online cu diplome... 1993. 618). Dacă Selye a analizat stresul biologic. Paul Popescu-Neveanu. a tensiona muşchii.. 2004.tocilar. L. 1950). p. C. Acest răspuns este important pentru ca ajuta în apărarea împotriva anumitor situaţii. precizează faptul că. şi unanim acceptată a stresului dată de catre specialişti. Acesta este motivul pentru care nu poate fi gasită o definiţie clară. L. Băiceanu. L. Pe lângă definirea şi luarea în considerare a stresului ca reacţie a organismului la circumstanţele mediului ambiental (percepute ca având un efect nociv asupra bunăstării fizice). organizaţional. În cele din urmă. p.318).. cursuri si referate postate de utilizatori. (apud. L. riscul de boală este iminent (apud. în literatura de specialitate din prezent. Zamfir. Pagina 4 din 68 . Zamfir. în familie. În cel mai bun caz. în viaţa de zi cu zi. Ştiinţa contemporană consideră incompletă definiţia si teoria lui Selye datorită faptului că acesta abordează mai ales stresul provocat de stimulii fizici. Vlăsceanu. Vlăsceanu. că nu este intotdeauna consecinţa unei acţiuni nocive.686). Concluziiile la care au ajuns specialiştii de-a lungul timpului sunt referitoare la faptul că stresul nu reprezintă numai o stare nervoasă. L. specialiştii iau în considerare şi stările provocate de alţi factori cum ar fi cei personali sau sociali (apud. pp. 1993. p. p. sau anxietăţii. o definiţie poate fi dedusă pe baza cercetărilor efectuate de-a lungul timpului având la baza teoria lui Selye. Selye. C. în “Dicţionarul de Psihologie” (1978. Viaţa scurtă sau lipsa de frecvenţă a episoadelor de stres nu pun probleme serioase. în prezent. Toată lumea răspunde aproximativ în acelaşi mod. neluând în calcul şi alţi factori care pot conduce la stres. Ca rezultat. sau socio-cultural. a accelera pulsul. majoritatea cercetătorilor de astăzi subliniază coexistenţa mai multor moduri de a defini şi de a înţelege stresul. 1993. a creşte frecvenţa respiraţiei. În comparaţie cu acesta. indiferent dacă situaţia stresantă este prezentă la locul de muncă.318). şi că stresul nu trebuie evitat ci trebuie menţinut la un nivel optim. (apud. corpul este menţinut într-o stare constantă de activare care creşte rata de solicitare a sistemului biologic.

agresive. Pagina 5 din 68 . Floru. Stresul este oriunde deci nu poţi scăpa de el. Accepţiunile actuale ale ambilor termeni : “stress” şi “strain” pot fi deopotrivă: factor stresant. 1974. solicitare intensă. pp. utilizarea lui ca pentru a defini o stare a organismului ia în considerare suferinţa. când bruscheţea. 2. P. Neveanu. Stresul este întotdeauna rău pentru tine. (apud. 3. depăşirea posibilităţilor personal.e-şcoala. Stresul este acelaşi pentru toată lumea..Neveanu. P. p. 1974. Floru. (sursa:http//www. pp. b) însăşi starea de tensiune deosebită a organismului prin care acesta îşi mobilizează toate resursele sale de apărare pentru a face faţă unei agresiuni fizice sau psihice. cursuri si referate postate de utilizatori. etc. (apud. ce pune organismul îmtr-o stare de tensiune. efect de adaptare. stimul. nu atât deficitului propriu-zis de stimuli cît eliminării unor stimuli familiari. iar un stres moderat stimulează şi antrenează vitalitatea organismului. precum şi răspunsurile psihologice şi fiziologice ale individului la interacţiunea cu agenţii stresori. (apud. uzura acestuia. constrângerile. acţiunea agenţilor stresori nu atinge intensităţi insuportabile. cantitatea sau intensitatea stimulilor se exercită în exces asupra individului şi produc un stres acut.2. R. 40-42). efectele stresante acumulându-se şi măcinând organismul. dar se exercită intr-un timp îndelungat.ro ! Arhiva online cu diplome.ro/referate /psiho_stres. Stresul de subsolicitare se datorează reducerii la minim a stimulării sau. încarcare. care asaltează sau ameninţă organismul. R. 1978. Popescu.Vizitati www. imprevizibilitatea. presiunile. reacţie acută. ambianţei protectoare cum ar fi spre exemplu cazul copilului separat de familie. Mituri despre stres: Deşi există şase mituri despre stres nici unul nu a fost validat de cercetările în domeniu: 1. În marea majoritate a cazurilor însă. 1978. 685-686)..tocilar. pp.685-686).P. încarcare fizică.1. 18). Paul Popescu Neveanu defineşte stresul prin prisma a două accepţiuni: a) situaţie. Cercetările au arătat că există stres de solicitare dar şi stres de subsolici tare. În dicţionarul său de psihologie. În tehnică termenul este folosit având denumirea de “strain” însemnând o forţă care deformează corpurile.. Dacă utilizarea termenului de stres raportat la o situaţie stresantă ia în considerare condiţiile dăunătoare. privaţiunile la care e supus individul. a adultului care ajunge într-o localitate nouă..htlm) 1. Stresul de solicitare se datorează acţiunii agenţilor stresori. (apud.

modelul propus de Lazarus şi modelul propus de Holmes şi Rahe este menţionat de către cercetători ca fiind baza metodologică cea mai adecvată pentru studiu.2. (sursa:http. (sursa: http:// sănătate. Teoriile stresului. (sursa:http// www. cei doi cercetători au identificat prin intermediul interviurilor efectuate pe mii de persoane.) Dintre criticile aduse teoriei s-a remarcat pe bună dreptate că pentru o mare masă de oameni.htlm. Dintre toate teoriile şi modelele existente. nu este stres. preferate. Cele mai populare tehnici de reducere a stresului sunt cele mai bune.676-677). Cercetătorii Holmes şi Rahe. cursuri si referate postate de utilizatori. Smith.2.. 5. readaptare şi consecinţă pentru orice individ. Astfel. scala Holmes. Datele din literatura de specialitate subliniază existenţa mai multor teorii şi modele ale stresului psihic dintre care teoria evenimentelor stresante de viaţă.htlm.E. mutarea. Bem. D. R. 4.preferate. C.2002. Nu sunt simptome.ro/referat-Psihologie-Teorii-actualeasupra-stresului-psihic.ro ! Arhiva online cu diplome. Începutul cercetărilor evenimentelor de viaţă se leagă de publicarea în 1 967 a metodelor de cuantificare a acţiunii evenimentelor prin scalele de evenimente de viaţă ale lui Holmes şi Rahe. schimbarea locului de muncă.Rahe de evaluare a reajustării sociale măsoară stresul în termeni de schimbări de viaţă. (apud.1. L.ele.ro/Mituri_despre_stresa. pp.tocilar.. scadenţa unei ipoteci. schimbările majore cele mai agresive din scala construită de Holmes şi Rahe sunt Pagina 6 din 68 .//www. Doar simptomele majore de stres necesită atenţie. teoria cognitivă a stresului. R. E. Atkinson. Atkinson.)..Vizitati www.J. concedierea etc.) 1. tipurile de evenimente pe care lumea le consideră stresante. implică aceeaşi încărcătură. Ideea de bază a teoriei constă în aprecierea situaţională a stresului. şi-au argumentat teoria prin faptul că orice schimbare în viaţă care solicită numeroase reajustări poate fi percepută ca stresantă. divorţul.. Teoria evenimentelor de viaţă. teoria vulnerabilităţii individuale.html) 1. Pentru a ajunge la această scală. teoria suportului social. În concepţia autorilor mai sus menţionaţi cele mai diverse schimbări de viaţă (respectiv moartea partenerului. procesele mijlocitoare dintre stimulul stresant şi reacţia de stres rămânând ignorate. ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic.

Pagina 7 din 68 .2002.htlm. Roy. ele nu trebuie neapărat să aibă numai o acţiune patogenă. 1980). 1978. p. R. ci pot avea şi o contribuţie la dezvoltarea personalităţii.. Filipp şi colab. Bem. Datorită faptului că evenimentele de viaţă au calitatea specifică şi efectul lor exclusiv prin percepţia. Rezultatele unor cercetări.preferate.(sursa:http// www. ci probabil necesită o mijlocire multidimensională şi o optică tranzacţionistă aşa cum este realizată de teoria cognitivă a stresului a lui Lazarus şi Launier (1978) în care resursele şi competenţele individuale (comportamentul de coping) decid asupra faptului dacă o interacţiune între organism şi agenţii stresori duc la consecinţe patologice.htlm). (sursa:http//www.. Baltes. Pornind de la teoria evenimentelor de viaţă. evaluarea şi prelucrarea lor intrapsihică. 1982 etc. Brown & Prudo.E. Printre cei care au criticat teoria lui Holmes şi Rahe se află şi cercetătorul Richard Moss care susţine faptul că în scala evenimentelor de viaţă nu se diferenţiază în mod satisfăcător între evenimentele negative de viaţă şi circumstanţele stresante curente de viaţă. Ei resimt aceste situaţii ca provocatoare şi sunt revigoraţi de ele. 1978. E. L.. plasându-le deficitar în biografia şi în contextual individului afectat.2.Vizitati www. Unii oameni nu consideră că schimbările majore sau situaţiile tensionate ar fi stresante. D.678). 1979. C. Costello.J.htlm). Atkinson. ca problemele de sănătate sau conflictele de familie etc. la faptul că scala construită de autorii mai sus menţionaţi nu surprinde o evaluare suficientă a calităţii emoţionale ale evenimentelor.tocilar.htlm).2. evaluarea retrospectivă a evenimentelor de viaţă nu permite o apreciere condiţională şi cauzală a relaţiilor dintre eveniment şi consecinţele sale.. preferate. ( apud.). Atkinson. Solomon & Bromet. 1981. apud.ro/referat-Psihologie-Teoriiactuale-asupra-stresului-psihic. preferate. cursuri si referate postate de utilizatori..ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. 1982. Teoria suportului social. 1.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic.ro/referat Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. neluând în calcul totodată şi posibilitatea de omisiune a percepţiei.preferate. În plus la toate acestea. faptul că teoria ignoră particularităţile de reacţie extrem de diferite ale persoanelor la acelaşi stresor. R. a evaluării şi a prelucrării specifice persoanei. Smith. evidenţiază că o acţiune patogenă a schimbărilor de viaţă nu trebuie gândită în mod liniar.ro ! Arhiva online cu diplome.(sursa: http//www. mai mulţi cercetători (Brown & Harris. O altă critică adusă teoriei se referă la conceptul de evenimente de viaţă. (sursa:http//www. irelevante pentru că n-au avut loc sau.

persoanele cu suport social mai amplu au o tendinţă mai scăzută spre decompensare psihică la apariţia unor greutăţi existenţiale comparativ cu persoanele cu un grad mai redus al integrării sociale şi suportului social. reiese că interdependenţele susţinute între valorile unor tulburări apreciate ca consecinţe ale stresului psihologic şi variabilele suportului social pot fi numai parţial întrevăzute deoarece ele apar ca inconsistente.ro ! Arhiva online cu diplome. 2) stresul social şi suportul social ca urmare a tulburărilor psihice depresive. preferate. precum şi condiţiile deficitare ale suportului social funcţionează ca stresori şi influenţează sănătatea psihică direct şi independent sau interacţionează împreună.htlm apud. densitate. 1989). apud. 1989). suportul social este mai degrabă orientat psihologic fiind rezultatul interacţiunilor sociale şi prelucrarea lor de către individ.(sursa: http/ www. În urma unei meta-analize făcută pe şaptezeci de studii empirice.şi care poate fi apreciat mai mult ca un concept orientat sociologic. Pagina 8 din 68 .ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asuprastresului-psihic. Din temele de cercetare consacrate depresiei Fiedler (1991) desprinde patru domenii în care leagă stresul de suportul social specificând urmările în plan psihologic: 1) stresul social şi suportul social ca antecedente ale tulburărilor depresive. preferate. (sursa: http//www.Vizitati www. suportul informaţional (de exemplu.htlm apud.htlm 1991). Conceptul de reţea socială se diferenţiază de cel de support social desemnând un model al relaţiilor sociale care poate fi descrisă mai exact cu trăsături precum mărime. (sursa:http// www. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. preferate. (sursa: http// www.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asuprastresului-psihic.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. In urma acestui lucru au fost formulate două ipoteze: Ipoteza efectului principal susţine că împovărările sociale. apropiere. Ipoteza tamponului implică faptul că suportul social reduce stresul social. acceptare). Sommer şi Fydrich. În consecinţă. protectiv al resurselor personale şi comportamentul de coping.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. încredere. preferate. componentele de conţinut ale suportului social sunt: suportul emoţional (de exemplu. Schwartzer şi Leppin . durabilitate sau omogenitate. Fiedler.htlm). (sursa: http//www. 4) semnificaţia moderatoare a variabilelor personale. Pentru unii autori. preferate.ro). 3) efectul moderator. schimbă accentul pus pe orientarea asupra acţiunilor negative ale evenimentelor de viaţă şi se focalizează asupra relaţiei dintre suportul social deficitar şi sănătate. Faţă de reţeaua socială.

htlm. (sursa: http/ www. ( http/ www. French. Lazarus. perceput subiectiv. Sommer şi Fydrich 1989. învăţare. şi confruntare. preferate.43) Pagina 9 din 68 .). ( http/ www. etc. În viziunea lui Lazarus ameninţarea este definită prin trei caracteristici de bază: a) anticipează confruntarea cu o situaţie periculoasă sau cu o trăire negativă. preferate. De asemenea.percepţia suportului ca şi a certitudinii sau a conştiinţei sprijinului social (suportul social perceput ca şi cogniţie socială).htlm ) 1.2. suportul social poate fi: structural . Sells. integrarea socială (inserţie în reţeaua interacţiunilor sociale. informaţiile relevante pentru acţiune).) Pentru a descrie stresul psihologic.ro. preferate. interactiv .. ca fenomen obiectiv. ce are un caracter subiectiv. . apud. nelinişte. Lazarus introduce următoarele concepte: ameninţarea (treath). gândire. Cohen şi Syme. evaluarea (appraisal) şi ajustarea (coping). b) orientează conduita în viitor. Fondatorii acestei teorii susţin faptul că stresul psihic apare ca un dezechilibru intens. Caplan. suportul practic şi/sau material (suport financiar. c) este dependentă de procesele cognitive: percepţie. (sursa: http// www.ro. În viziunea sa. S.ro ! Arhiva online cu diplome. (apud.suportul acţiune. acord asupra valorilor şi concepţiilor). Acolo unde nu există momentul anticipativ. apud. Lazarus face distincţia dintre anticiparea ameninţării. Cel care propune o altă analiză a perspectivei suportului social este Barrera (1986).30. a stării psihice pozitive şi a relaţii lor interpersonale şi sociale.3. între solicitările impuse organismului şi capacitatea sa de răspuns. Kasl. memorie. Lazarus arată că stresul psihologic apare atunci când sunt anticipate de către individ ameninţări reale sau imaginate asupra integrităţii fizice. cursuri si referate postate de utilizatori. Cobb.Teoria cognitivă.ro/referat-PsihologieTeorii-actuale-asupra-stresului-psihic. Studiile realizate tind să arate că anticiparea este mai intensă în reacţii psihofiziologice decât confruntarea. preferate.ro ).persoane care într-o anumită situaţie ajută sau ar ajuta. cognitiv . sprijin material. R.tocilar. McGrath. depresie etc. 1985).Vizitati www. Lazarus. pp. iar uneori sursele ameninţării rezidă în dinamica intrapsihică a individului şi sunt conştientizate numai manifestările pe care le provoacă: anxietate./referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. reacţiile psihofiziologice pot să apară după confruntare.

Evaluarea este înţeleasă ca activitate mentală ce implică judecăţi. şi este definit ca efort cognitiv şi comportamental al organismului de reducere. atacul. şi acţiuni indirecte ce au ca scop controlarea răspunsurilor emoţionale la stresori (strategiile "paleative" şi mecanismele inconştiente de apărare psihologică). Pentru ca individul să se simtă ameninţat mai înainte trebuie făcută o evaluare a situaţiei pentru a vedea dacă răul care s-ar putea produce este semnificativ pentru el. 2. evitarea. bine stabilite. La acest lucru contribuie deopotrivă şi cunoaşterea şi credinţele individului.ro ! Arhiva online cu diplome.. ca rezultat al noilor informaţii.prin care situaţia este definită ca dăunătoare sau nu. preferate. Evaluarea secundară . numite procese de ajustare (coping). Pagina 10 din 68 (sursa:http//www. dirijate spre modificarea intensităţii sau eliminarea stresorilor (întărirea resurselor individuale.preferate. 3. blocarea). inclusiv succesul sau eşecul primelor tentative adaptative. Lazarus. Lazarus. şi coping ce intervine când adaptarea nu mai este valabilă. raţionamente. S.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra- . În situaţia în care stimulul este evaluat ca fiind ameninţător se declanşează procesele ce vizează reducerea sau eliminarea lui. ( apud. R.. Evaluarea primară . Stimulii rezultaţi din anticiparea ameninţării sunt apreciaţi de individ ca fiind nocivi. 151 ) Copingul este considerat un concept cheie în înţelegerea stresului psihic. cursuri si referate postate de utilizatori.htlm). deducţii. Reevaluarea. subliniază distincţia între adaptare. sau invers. dimpotrivă. tolerare sau stăpânire a cerinţelor mediului ce depăşesc resursele individului (autoevaluate). opţiuni prin care datele sunt asimilate într-un anumit cadru cognitiv. Termenul de coping sau ajustare este utilizat pentru a face referire la strategiile de rezolvare a ameninţărilor. Atât Lazarus cât şi Miller disting două categorii în strategiile de coping: acţiuni directe. R. Lazarus. neutri sau benefici cu ajutorul proceselor cognitive de evaluare.Vizitati www.tocilar. mai ales biologice şi senzoriale.ro ). discriminări. de neputinţă. p. finalizându-se printr-un sentiment de încredere în forţele proprii sau. S. p.prin care subiectul trebuie să aleagă din alternativele adaptative avute la îndemână. fiind necesar un efort ce implică strategii cognitive şi comportamentale stresului -psihic. 44) Lazarus distinge trei etape ale evaluării: 1. (sursa: http/ www. (apud. ce desemnează de cele mai multe ori răspunsuri automate. care se referă la schimbarea percepţiei iniţiale din benignă în nocivă.

preferate. Pearlin adaugă şi „modificarea modului de a privi problema într-o manieră ce reduce ameninţarea”. prezervarea relaţiilor interpersonale. simultan sau secvenţial.tocilar. cu diferite nivele de conştiinţă. care nu devin afectaţi fizic sau emoţional chiar şi în faţa unor evenimente stresante majore. Pagina 11 din 68 . sentimentul de a ţine sub control evenimentele de viaţă reflectă sentimente de competenţă şi influenţează evaluarea evenimentelor stresante. Aceste caracteristici sunt interrelaţionate factorii care influenţează severitatea percepută a stresorilor.2. factorul cel mai important păentru menţinerea unui grad optim de stres este atitudinea faţă de schimbare.html) Cercetările au arătat că strategiile de ajustare au ca scop: menţinerea distresului în limite tolerabile. http//www. Teoria vulnerabilităţii individuale: Una dintre direcţiile de cercetare asupra stresului s-a focalizat pe indivizii care sunt cei mai rezistenţi la stress. cu prezenţa sentimentului de control şi răspunsuri pozitive la schimbare. Pentru realizarea acestor obiective. şi-au menţinut starea de sănătate o perioadă mult mai îndelungată comparativ cu cei care au obţinut scoruri mici la aceste dimensiuni.Vizitati www. individul poate folosi multiple strategii de coping (Lazarus identifică un număr de 68 de forme). cursuri si referate postate de utilizatori.4. Analiza rezultatelor cercetării a indicat faptul că indivizii care au obţinut scoruri de stres puternic se deosebeau de cei care au obţinut scoruri de stres reduse prin faptul că se îmbolnăveau mult mai uşor. De exemplu. De asemenea.(sursa: stresului. decât un regres).htlm) Trăsătura centrală a teoriei stresului psihologic a lui Lazarus şi a colaboratorilor săi constă în relevarea factorului cognitiv în evaluarea situaţiilor. Persoanele care privesc schimbarea ca pe o provocare (de exemplu. „control” şi „provocare”."(sursa:http//www. în determinarea configuraţiei răspunsurilor cât şi în alegerea modalităţilor de coping. consideră că pierderea unei slujbe este mai degrabă o posibilitate de a începe o nouă carieră. provocarea implică o evaluare cognitivă.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra- 1.preferate. trăiesc un stres redus şi sunt apţi să transforme situaţia în avantajul lor Caracteristicile de personalitate ale indivizilor rezistenţi la stres pot fi rezumate prin termenii de „angajament”. Persoanele ale căror atitudini de viaţă au fost apreciate ca având un grad înalt de implicare. Astfel. menţinerea stimei de sine.ro ! Arhiva online cu diplome.ro/referat-PsihologieTeorii-actuale-asupra-stresului-psihic. plasarea situaţiei în alte circumstanţe.

sursa stresului poate fi datorată nu numai cauzelor extene ci şi cauzelor interne ale individului. locul de muncă.ro ! Arhiva online cu diplome. Evenimentele stresante. Maddi şi Kahn. 2002. O a doua sursă este reprezentată de mediul intern: de felul în care fiecare caută să-şi soluţioneze problemele. C. ( apud. R. Smith. controlabil şi ca o provocare la adresa limitelor capacităţilor şi propriei imagini în funcţie de cât de semnificativ este efectul ameninţării pentru ei.Vizitati www.. L. Astfel. sub forma unor motive sau dorinţe conflictuale. Atkinson. C. ( apud. Smith.2000. Pe lângă problemele majore ce pot apărea. 1. Făcând o analiză a stresului specialiştii au arătat că în general există două surse care îl produc.J. De asemenea. Smith. ci un raţionament în care datele despre eveniment sunt raportate la o Pagina 12 din 68 . blocarea în traficul auto. Caracteristici.). L. schimbarea serviciului.Atkinson.Atkinson. Evaluarea evenimentelor nu reprezintă o simplă percepţie a elementelor ce constituie situaţia. R. pp. Oamenii evaluează acelaşi eveniment ca predictibil. Indiferent de natura evenimentelor.3. 2002. 674). familia sau şcoală. Evenimentele generatoare de stres sunt nenumărate.E. R. C.).J.. apud .. O primă sursă de acest gen sunt agenţii stresori care provin din împrejurările exterioare ca: mediul. Bem. accidentele nucleare. Atkinson..tocilar. cutremurele de pământ. (apud.. Unele dintre ele reprezintă modificări majore ce afectează un număr mare de oameni (războaiele. Deşi cele mai evidente surse de stres externe sunt considerate a fi evenimentele traumatice. R. D. D. temperamentul sau nivelul autocontrolului.J. p. etc. etc. R.. E. predictibilitatea lor şi măsura în care ele pun la încercare limitele capacităţii noastre şi imaginea de sine. majoritatea oamenilor nu au de-a face cu ele. originea stresului poate fi considerată externă sau internă..3. E.1...E. J. Bem. L. D. credinţa că schimbarea este normală în viaţă şi că ar trebui privită mai degrabă ca o posibilitate de dezvoltare decât ca o ameninţare la adresa securităţii.(apud. p. există trei caracteristici comune în funcţie de care acestea sunt percepute ca stresante: controlabilitatea evenimentelor. altele reprezintă modificări majore în viaţa indivizilor ( mutarea într-un nou oraş.698-699).). R. 53) 1. 2002. E. Bem.E. Kobasa. Cauzele stresului... o ceartă cu profesorul. personalitatea proprie. căsătoria etc. Nivelul la care un eveniment devine stresant diferă la fiecare individ. 674-675). Melgosa. p. cursuri si referate postate de utilizatori. Atkinson. problemele minore zilnice pot fi fi şi ele resimţite ca stresori ( pierderea portofelului. Atkinson..

p.ro ! Arhiva online cu diplome. Cercetările ulterioare au dovedit faptul că convingerea omului că deţine controlul evenimentelor îl face să îşi reducă nivelul de anxietate. Dacă în cazul unui şoc impredictibil nu poate exista nici o perioadă de siguranţă. predictibile unora impredictibile( apud.. apud. evaluările făcute de fiecare individ influenţează percepţia nivelului de stres al evenimentului. L. Atkinson. chiar dacă. în cazul unui şoc predictibil.. R. C. Geer şi Maisel. Semnalul de siguranţă pentru angajat care îi arată acestuia că se poate relaxa este absenţa şefului. înaintea unui eveniment stresant permite persoanei să iniţieze un anumit proces pregătitor care să acţioneze în sensul diminuării efectului nedorit.impredictibil.. 1972. L. în realitate. D.44) În ceea ce priveşte controlabilitatea.( apud. R. teoriile iniţiale considerau că un eveniment este perceput ca fiind cu atât mai stresant cu cât pare mai incontrolabil. p. Smith. 2002. un angajat al cărui şef nu părseşte niciodată oraşul. Atkinson. Un exemplu din viaţa reală referitor la prezenţa unui semnal de siguranţă poate fi acela în care şeful urmează să-l critice pe angajat dar lipseşte din oraş pentru motive de afaceri. capacitatea de a prezice apariţia unui eveniment stresant reduce de obicei severitatea stresului..J.S. 2002.. 1984). Atkinson. D.. L. C.J.Vizitati www.. subiectul se poate relaxa într-o anumită măsură pâna când un semnal îl avertizează că un şoc este pe cale de a se produce. Percepţia noastră asupra controlabilităţii este tot atât de importantă în evaluarea pe care o facem. Această ipoteză propusă de Seligman şi Binik a fost numită ipoteza semnalului de siguranţă.675) În ceea ce priveşte predictibilitatea..tocilar. ( apud. R. constelaţie de concepţii şi expectanţe. R. şi care îl critică. Deşi unele situaţii sunt în cea mai mare măsură controlabile şi predictibile.. R. În schimb.. Lazarus. chiar dacă un eveniment nu poate fi controlat. 1977). Bem. C. poate trăi un stres cronic datorită faptului că nu are semnale de siguranţă. 2002. E.. Studiile de laborator arată că atît oamenii cât şi animalele preferă evenimente neplăcute.J. pe cât este de importantă controlabilitatea efectivă a acestor evenimente. (apud..E. toată ziua... Bem. Seligman şi Binik... 1996. apud. Abbot. R. O posibilă explicaţie a acestui lucru ar fi aceea că semnalul de avertizare. D.E. Smith. Un bun exemplu în acest sens este săptămâna examenelor finale în care studenţii acordă studiului şi învăţării Pagina 13 din 68 . Schoen şi Badia. sunt totuşi resimţite ca fiind stresante datorită faptului că ne împing la limita capacităţilor noastre şi reprezintă o provocare la adresa imaginii pe care o avem despre noi înşine. apud. Smith. nu exercită niciodată acel control.E. E. R. cursuri si referate postate de utilizatori. Bem. Astfel. E.

p.679).. Conflictele apar.2000. Smith.tocilar. stresul ar fi cu mult diminuat (apud. Smith. Melgosa. Această extenuare fizică şi intelectuală este resimţită de unii ca stresantă. şi anume conflicte nerezolvate care pot fi conştiente sau inconştiente. se naşte o anumită tensiune. Conflictul are loc atunci când persoana trebuie să aleagă între scopuri sau căi de acţiune incompatibile.. C.J.. E.. p. S-a dovedit că. de exemplu între două locuri de muncă la fel de promiţătoare. Aceste motive sunt denumite ambivalente. pp. ci în mod deosebit de asemănarea dintre ele şi. Dacă în loc de două ar fi vorba doar de un singur loc de muncă. Urmărind calitatea negativă sau pozitivă a stimulilor care provoacă tensiunea se întâlnesc patru feluri de conflicte atunci când trebuie să alegem: Conflicte de tipul evitare. Atkinson.. Conflicte de tipul atracţie-atracţie Putem să observăm aceasta atunci când persoana are de ales între două situaţii la fel de atrăgătoare.E. După cum a mai fost subliniat. Conflicte de tipul dublă atracţie.evitare În cazul acesta este vorba despre un conflict care apare ca rezultat al existenţei a Pagina 14 din 68 .. 53). se pot ridica şi în rândul studenţilor care sunt capabili să treacă cu bine examenele datorită încrederii în posibilităţile existente. Totuşi.J. Stresul nu depinde doar de faptul că opţiunile sunt atractive sau neplăcute. J. Ceea ce reprezintă un stres considerabil este încercarea de a găsi un compromis posibil între motive concurente (apud. o cantitate de stress mai mare sau mai mică. de greutatea alegerii ( apud. R. de asemenea... în ciuda nivelului de stres prezent..E. C. Acest lucru nu ar părea la fel de stresant dacă ar fi existat un singur scop.Vizitati www. L. D. D. atunci când două trebuinţe sau motivaţii interne se află în opoziţie. R. cursuri si referate postate de utilizatori. Întrebări privind modul în care îşi privesc propria competenţă şi decizia de a urma o anumită profesie.. E.ro ! Arhiva online cu diplome. presupusă ca fiind cea mai puţin păgubitoare. Un exemplu în acest sens poate fi propunerea a două locuri de muncă la fel de tentante. De fiecare dată când avem de ales între două sau mai multe opţiuni. mult mai mult timp decât în restul anului. R.evitare Prezenţa a două situaţii care sunt socotite ca negative supune persoana unui conflict în care caută să le evite pe amândouă. Bem. Bem. 2002. L. în consecinţă. în cea mai mare parte dintre cazuri. deşi două scopuri sunt la fel de atractive. 2002. trebuie să opteze pentru una dintre situaţii.678-679). Conflicte de tipul atracţie – evitare Conflictele de acest fel se petrec în prezenţa unui motiv care este în acelaşi timp şi negativ şi pozitiv. Atkinson. decizia se ia cu greu. R.. stresul poate fi generat şi de procese interne.

în cea mai mare parte impulsurile tind să fie reglate. p.1. p...E.Reacţiile fiziolofice la stres. fiecare având o componentă pozitivă şi una negativă. În Pagina 15 din 68 . Reactivitatea la stres reprezintă ansamblul de manifestări fizice şi psihologice care au loc în interiorul nostru ca urmare a acţiunii factorilor de stres( apud. Melgosa.dar învăţăm cătrebuie să ne bazăm pe forţele proprii şi că trebuie să ne asumăm răspunderea. Când ne confruntăm cu o situaţie dificilă se poate întâmpla să ne dorim ca cineva să ne rezlve problemele. poate intra iîn conflict cu team a de a nu fi respinşi sau răniţi expunându-ne prea mult. O dată declanşată.. însă. R. În cazul în care ameninţarea este rezolvată rapid. ne putem dori să fim independenţi dar circumstanţele ne obligă să rămânem dependenţi.4. D.J. E.(apud. cursuri si referate postate de utilizatori. două motive.. pp.. Smith. C. datorită faptului că afectează organizmul ca un întreg. starea de stres înseamnă întotdeauna un stres psihofiziologic. 125). continuă pe parcursul şcolii şi culminează în rivalitatea profesională. (apud. L.tocilar. în acelaşi timp fiind îndemnaţi să-i ajutăm pe ceilalţi şi să cooperăm. răspunsurile de urgenţă scad în intensitate şi starea fiziologică revine la normal. J. Corpul reacţionează la factorii stresori prin iniţierea unei secvenţe complexe de răspunsuri înnăscute la o ameninţare percepută. Reacţii la stres.4. În toate societăţile. În alte situaţii. R.Vizitati www.. Dorinţa de a fi cu altă persoană şi de a împărţii cu aceasta gândurile şi sentimentele noastre cele mai intime. Atkinson. 2003. O mare parte din învăţăturile din copilărie implică interiorizarea restricţiilor culturale referitoare la impulsuri.120). Concurenţa începe in copilăria timpurie.. Intimitate versus izolare. 2000.ro ! Arhiva online cu diplome. R. Floru. Cooperare versus concurenţă.60-62) Cele mai răspândite şi dificil de rezolvat conflicte apar in general din următoarele cauze care reprezintă cel mai mare potenţial pentru un conflict serios : Independenţă versus dependenţă. p. atât fiziologici cât şi psihologici. Exprimarea impulsurilor versus standardele morale. 2002.678-679) 1. P. Legeron. Bem. 1974. Cercetătorii încearcă să surprindă modificările de la nivelul ambelor categorii de indicatori.. (apud. 1.

L.J. R. Selye. teamă şi îngrijorare nemotivată. poate avea beneficii ulterioare. p. R. Atkinson. apud. oboseala.. În cazul în care situaţia stresantă continuă. 1979) Reactiile fiziologice la stres se pot concretize astfel: dificultati la instalarea sau mentinerea somnului. p.E. R. cresterea tensiunii arteriale.... 1989). noduli limfatici micşoraţi. R.(apud. Bem. pe măsură ce se încearcă adaptarea la un stresor cronic. R. furie. p. E. tulburări digestive. Smith. p. Se pare că expunerea la stresori intermitenţi( expunerea ocazională. Atkinson... generând boală.tocilar... p. etc.E.. cazul în care situaţia stresantă continuă.. (apud. Atkinson.2.E. Aceasta reprezintă o tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte. C. C. greutate în respiraţie.J. Smith. D.J. şi depresie.. L. acţiunea pe timp îndelungat a agenţilor stresori. 1. C. L. R.Vizitati www..681) Anxietatea este cel mai frecvent răspuns la stres. la anxietate. probleme endocrine ca diabetul sau o boală tiroidiană. hipervigilenta. D. E.Atkinson. E. E. 27). Smith. 2002..681). p. Smith.( apud Cungi. N. cursuri si referate postate de utilizatori. transpiraţie. 2002. C.ro ! Arhiva online cu diplome. etc.4. D. a) Reacţii emoţionale Situaţiile stresante produc reacţii emoţionale diverse. În ultimul timp..Atkinson. ulcere stomacale. Bem. Astfel.(apud. în absenţa unor cauze care să le provoace. Stările de anxietate sunt însoţite de fenomene organo-funcţionale ca: palpitaţii. R.685. 2002. Reacţiile psihologice la stress.(apud. 2003. Smith. D. tulburările funcţionale ca: aergiile. (apud. de la bună dispoziţie când evenimentul este solicitant dar controlabil. R.. C. în funcţie de succesul eforturilor noastre de adaptare. Atkinson. apud. L. R. apare un alt set de răspunsuri interne. Atkinson. C.Atkinson.J.685) Cercetările de laborator au arătat că expunerea la un stresor pe o perioadă lungă de timp produce diferite modificări în organism: glande suprarenale mărite. modificarea parametrilor vitali. problemele de piele.. idea că stresorii pot avea efecte benefice în anumite circumstanţe a generat un interes sporit printre cercetători.E. E.E. migrenele. 2002. Dienstbier.Atkinson.J. (apud. p. Bem. îi predispun atât pe oameni cât şi pe animale la îmbolnăvire. Paul-Popescu. 57) Pagina 16 din 68 .. concretizate prin întărirea organismului.Atkinson. L. Bem.685. emoţiile noastre se pot comuta pe rand între oricare dintre acestea. Aceste modificări reduc capacitatea organismului de a rezista la agenţi stresori.. D. R.. Bem... dar cu perioade de revenire).. 2002.

lipsă de reactivitate la stimuli şi neajutorare.40-41). Melgosa.. Smith. autoritarismul şi lipsa de consideraţie faţă de ceilalţi . J. pp. D. 2000.J. Atkinson. Chaplin.. J.( apud. uneori sursa este vagă sau intangibilă.36-37). J. 38-39). Persoana nu ştie ce să atace şi caută un obiect pe care să-şi descarce sentimentele.E. 2000. E. În ceea ce priveşte concentrarea atenţiei individual stresat se poate confrunta cu dificultatea mintală de a rămâne concentrat pentru o activitate grea sau cu pierderea frecventă a atenţiei. Efectele stresului în aria emoţională se pot concretiza în funcţie de gravitatea perceperii situaţiei în dificultatea menţinerii relaxării atât din punct de vedere emoţional cât şi fizic. Pe lângă problemele fizice reale. fiind unul dintre riscurile finale ale stresului... Mintea sa este incapabilă de o analiză adecvată şi de o evaluare a situaţiei prezente sau viitoare..Atkinson. În situaţie patologică. înstrăinare .122) Furia este o altă reacţie comună la o situaţie stresantă. intoleranţa . la unii indivizi se poate observa şi o deteriorare cognitivă concretizată în: greutatea de concentrare .1985. b) Deteriorarea cognitivă În plus faţă de reacţiile emoţionale la stress.. cursuri si referate postate de utilizatori. Melgosa. tulburări ale apetitului alimentar.. R. p.. pp. 2000. deteriorarea performanţelor.(apud. individual poate bănui apariţia unor boli imaginare (ipohondrie).( apud.ro ! Arhiva online cu diplome. principiile morale sau etice care conduc viaţa cuiva devin mai lejere şi scade puterea de autocontrol. depresia se caracterizează printr-o stare de activitate scăzută. pp. creşterea descurajării şi scăderea dorinţei de viaţă . greutatea de organizare a gândurilor în mod logic. Din punctul de vedere al personalităţii creşte nerăbdarea.( apud.( apud. scăderea memoriei. p. Depresia reprezintă una din problemele psihologice cele mai mari cu care se confruntă societatea actuală. Agresivitatea legată direct la sursa de frustrare nu este întotdeauna posibilă sau disponibilă. Bem. individul care suferă de depresie poate să ajungă la o stare extremă de scădere a nivelului energetic. R. sentimente de incapacitate şi inferioritate.P. 2002. Pagina 17 din 68 .tocilar.Vizitati www. Modul de gândire al individului care se confruntă cu prea mult stress nu urmează direcţii logice şi coerente în cadrul unui sistem ordonat ci este dezorganizat. Aceasta poate duce la agresivitate. sentimente de neajutorare. pesimism faţă de viitor. În situaţia normalităţii psihice. J. L. C. Melgosa.681) Mulţi specialişti au făcut legătura dintre agresivitate şi frustrare susţinând faptul că agresivitatea se datorează acesteia.

. Melgosa. cu tendinţa de scădere. crize emotionale. ( apud.Atkinson.( apud. nivelul insomniei creşte.. Această deteriorare cognitivă poate proveni atunci când. L. agresive. cu cât persoanele sunt mai furioase. pp. bulimie sau anorexie.5. nivelul de energie poate fi fluctuant de la o zi la alta. C. pp. J. R. Melgosa. Floru. nerăbdătoare. pot apărea ticuri şi reacţii stranii care nu sunt caracteristice celui în cauză.ro ! Arhiva online cu diplome..131) c) Reacţii comportamentale Influenţele stresului asupra comportamentului se pot concretizează în: lipsa răbdării. Bem. se forţează să facă cât mai multe lucruri într-un timp cât mai scurt şi devin nervoşi şi nerăbdători când se confruntă cu întârzieri sau cu indivizi pe care îi consideră incompetenţi. astfel încât.. supraimpliocate. poate intervenii absenteismul de la serviciu sau de la şcoală. cu atât este mai probabilă apariţia deteriorării cognitive. Smith. individual se poate confrunta cu incapacitatea de a se adresa verbal unui grup de persoane într-o formă satisfăcătoare (bâlbâială.. individual afectat de stres are tendinţa de a le rezolva cu un număr mare de greşeli. dependenta de alcool si narcotice. le este dificil să se relaxeze. În ceea ce priveşte limbajul. scăderea cursivităţii vorbirii).tocilar. R. mai anxioase sau frustrate după acţiunea unui stressor.. pp. 2002. cursuri si referate postate de utilizatori. R.( apud. p. Specialiştii au constatat că indivizii care manifestă acest pattern sunt extrem de competitivi şi orientaţi spre realizare.Vizitati www. Deşi în exterior arată încredere în sine.36-37). E. ei sunt pradă unor sentimente deneâncredere în forţele proprii. 1974. Un pattern comportamental care a primit o mare atenţie este pattern-ul de tip A . vulnerabilitate la accidente. numeroşi autori semnalează ameoliorări semnificative ale răspunsurilor la sarcini efectuate în condiţii stresante. J. 2000. iritabilitatre. particulatităţile individuale. Acestr efect paradoxal poate fi explicat dacă ţinem seama de toţi factorii care intră în ecuaţie: natura sarcinii. Stresul şi strategiile de coping Pagina 18 din 68 .E. Atkinson. În ceea ce priveşte rezolvarea de probleme. o activare emoţională intensă poate interfera cu procesarea mentală a informaţiei. intensitatea stresului.(apud. de exemplu. Cu toate acestea.. 699-702) 1. D. etc.J. specific persoanelor ostile . comportamente impulsive.36-37). Aceşti indivizi au dezvoltat un simţ al urgenţei temporale. fumat excesiv. 2000.

( apud. -permit confruntarea cu realitatea . Smith.1. ( Chaplin. Astfel. -orientate predominant spre trecut. cursuri si referate postate de utilizatori. L. 2004.5. Copingul desemnează “maniera caracteristică a fiecărui individ prin care acesta face faţă mediului social şi fizic. E. mecanismele de apărare reflectă modalităţi inadecvate sau patologice de a face faţă ameninţărilor. Opoziţia dintre mecanismele de apărare şi strategiile de coping În literatura psihanalitică există o îndelungtă istorie a controlului. -distorsionează (mai mult decît cele de coping) realitatea . pe când. -implică scop şi perspectivă (sunt orientate spre prezent şi/sau viitor).tocilar. Freud a utilizat termenul de mecanisme de apărare pentru a se referii la strategiile inconştiente folosite de indivizi pentru a face faţă emoţiilor negative.. R. Pagina 19 din 68 .S. În 1963.1998) MECANISME DE COPING -procese (sub)conştiente -produse în contact cu realitatea . 1985. În viziunea ei mecanismele de coping reprezintă forme adecvate şi sănătoase de funcţionare ale eului. -sunt orientate spre interior sau exterior.Vizitati www. ( apud. R.P. sunt rigide .J.1.. ele schimbă pur şi simplu modul în care o persoană o percepe sau se gândeşte la ea.. -sunt procese post-afective .. Bem. Lazarus. (Băiceanu. Atkinson.105) Literatura de specialitate poate face referire la coping utilizând şi termenul de adaptare.705-709).. sau control. L. Norma Haan propune diferenţierea dintre mecanismele de apărare şi coping. -orientate spre blocarea pulsiunilor instinctuale interne . Atkinson. D. -implică automatisme. -produse la interfaţa ego-id . Compararea mecanismelor de coping cu cele defensive(apud. Dictionary of psychology. Aceste srategii nu modifică situaţia stresantă...275-276) Tabel nr. 1966. R. modul în care îşi mobilizează resursele pentru a face faţă la stres”.Băban. MECANISME DEFENSIVE -procese inconştiente .81) 1. p. -preced sau succed reacţiei de stress. p.A. C. -au (necesită) flexibilitate . -blochează exprimarea afectivă . mecanismele de apărare implică un element de autoînşelare.2002 pp. -permit exprimarea afectivă . p.ro ! Arhiva online cu diplome.E. J.

Legeron. raţionamentele şi comportamentele unui individ. p. -au organizare ierarhică : mature vs. Atkinson.. M. Controlul centrat pe problemă. ci prin modul în care gestionează el situaţia. p.6.149). procesele de coping putând înlătura efectele negative ale stresului.E. 2003. cursuri si referate postate de utilizatori.. Emoţiile şi activarea fiziologică provocate de situaţii stresante sunt deosebit de neconfortabile. ( apud.Acesta se poate orienta fie către diminuarea reacţiei de stres. Paulham. ( apud. -au eficienţă situaţională. Smith.. Strategiile centrate pe problemă pot fi diri jate nu numai către schimbarea mediului înconjurător ci şi spre interior când persoana poate Pagina 20 din 68 .Vizitati www.J. Procesele de coping nu constituie trăsături de personalitate implicite individului. Modul în care se va dezvolta reacţia unui individ depinde în mare măsură de emoţiile.. 1995) Prin studiul proceselor de coping s-a schimbat profund modalitatea în care se concepea stresul.tocilar. L. Strategiile utilizate pentru rezolvarea unei probleme includ: definirea problemei.. Legeron. iar acest disconfort îl motivează pe individ să acţioneze pentru a-l diminua. E. fie către controlul situaţiei stresante. implementarea alternativei selectate. 2003. Forma de coping în care individul acţionează către diminuarea reacţiei de stres se numeşte „ centrată pe emoţie”.702-705).. P. Legeron. Bourgeois.( apud. Procesele de coping Procesul de coping poate fi definit ca modul în care gândim şi acţionăm pentru a remedia aspecte negative ale unei situaţii stresante.ro ! Arhiva online cu diplome. nu se mai încearcă descrierea şi înţelegerea reacţiilor de stres prin intermediul situaţiilor cu care este confruntat subiectul( factorii de stres). P. ci sunt nişte strategii de ajustare pe care le adoptăm în funcţie de factorul de stres. Bem. R.. P. ceea ce are o mai mare importanţă.2. R. pe când cea orientată către controlul situaţiei stresante se numeşte „ centrată pe problemă”. ...2002 pp. C. generarea soluţiilor alternative sub forma costurilor şi beneficiilor şi alegerea uneia dintre acestea. D. I. 2003. 1. apud. Atkinson.148-149). imature.Astfel.( apud.

R. 1984.E. dezvoltarea de planuri de acţiune şi căutarea de mijloace. Dacă strategiile comportamentale includ angajarea individului în exerciţii fizice.E. Atkinson. p. Bem. caracterizat prin comportamente de fugă. E. deşi strategiile comportamentale şi cognitive pot fi f lexibile. cu negarea şi tendinţa periculoasă de refugiu din realitate. Legeron. E.. Atkinson. descărcarea furiei sau căutarea sprijinului emoţional al prietenilor. Cu câtă îndemânare poate individul să folosească aceste strategii depinde de experienţa şi de capacitatea sa de autocontrol. Bem.. care se manifestă prin căutarea de informaţii. Lazarus şi Folkman. de evitare sau de agresivitate. ele induc individului doar stres. cu confundarea dorinţelor cu realitatea. Bem. Unii cercetători le-au împărţit în strategii comportamentale şi strategii cognitive.J.2002.2002. Acest lucru se poate concretiza prin modificarea nivelurilor de aspiraţie. D. D.J. Cercetările arată că cei care tind să utilizeze această metodă în situaţii stresante prezintă niveluri scăzute de depresie atât în timpul cât şi după situaţia stresantă. Smith. (apud. de momentul apariţiei acestora şi de durata evoluţiei lor. Atkinson.. Diverse studii au arătat că adaptarea slabă la stres este asociată cu un anumit control al confruntării. apud.J.ro ! Arhiva online cu diplome. D. Atkinson. apud. J.. Atkinson. Fletcher. R. 1985). R. schimba ceva în ea însăşi. R. (apud. atitudini de negare. C. Atkinson. Fiecare dintre formele de coping are avantajele şi dezavantajele sale şi se va dovedi mai mult sau mai puţin adaptativă în funcţie de factorii de stres.149-150. sprijin social.E. 1988). Există multe modalităţi prin care indivizii pot încerca să facă faţă emoţiilor negative. C. Smith... p.Vizitati www.. apud.. de resemnare sau fatalism şi tipul de coping „ vigilent” . tipul de coping vigilent se traduce prin înfruntarea situaţiei. individul utilizând o strategie activă ( apud. L.tocilar.703) O altă modalitate de clasificare a diferitelor forme de coping constă în distincţia între tipul de coping „ evitant”. P.. E. De regulă. Billings şi Moss. 1984) Controlul centrat pe emoţie. apud.. strategiile cognitive includ renunţarea temporară la gândurile despre diferite probleme şi reducerea ameninţării prin schimbarea semnificaţiei situaţiei.2002. (apud. oamenii recurg la metoda de control centrat pe emoţie pentru a preveni ca emoţiile negative să îi copleşească şi să-i împiedice în acţiunile lor de rezolvare a problemelor. Moss.Suls. L. B. Smith.. identificarea unor surse alternative de satisfacţie sau învăţarea de noi deprinderi. Pagina 21 din 68 . Cercertările arată că.. R. 2003... Dacă tipul de coping evitant reduce tensiunea emoţională individul utilizând o strategie pasivă. C. R. cursuri si referate postate de utilizatori. L..

ca orice altă formă de activitate.Motivaţia învăţare. motivaţia operează ca un sistem dinamic aigurând programul de adaptare la mediu al subiectului. judecăţi. 1977. învăţarea.ro/referat-Motivaţie_si_invatare-html) Învăţarea este o activitate dificilă care necesită o bază motivaţională optimă pentru a-l menţine pe student în sfera solicitărilor ei specifice.1. Vintilescu.” (Dicţionar de Pedagogie. atracţii . orientează.2.În general studiile din psihoPagina 22 din 68 . emoţii.(apud. determină. 1979. dorinţa de a obţine note mari. care apar ca rezultat al reflectării în conştiinta celui care învaţă a obiectelor. cursuri si referate postate de utilizatori. Fiind produsul întâlnirii biologicului cu socialul.15) „Indiferent de conţinuturile pe care le formează în plan psihologic individual.. p.298) Motivele reprezintă acele cauze de ordin mental: imagini.referat-şcoala. organizează şi potenţează intensitatea efortului de învăţare. ( apud.Conceptul de motivaţie academică Motivaţia reprezintă ansamblul de mobiluri: trebuinţe.(sursa:http://www.298) 2. sau motivaţia învăţării. p. fiecare dintre acestea vizând însă conceptul din punctul propriu de vedere. CAPITOLUL 2: MOTIVAŢIA ACADEMICĂ 2. ambiţia de a-I depăşi pe alţii şi de a ocupa un loc fruntaşîn ierarhia valorică a grupului şcolar din care fac parte etc. coerenţă şi direcţie actelor ei. constituie totalitatea motivelor care în calitatea lor de condiţii interne ale personalităţii. se axează întotdeauna pe dinamica anumitor motive. p. D. situaţiilor si cerinţelor mediului care intra în relaţie cu trebuinţele sale.( Dicţionar de Pedagogie. acţiuni. p.297) Motivaţia academică. explică de ce aceasta se furnizează energia necesară funcţionării şi menţinerii activităţii de produce. idei. determinând anumite tensiuni emoţionale. sentimentul datoriei. Dicţionar de Pedagogie. conferă sens. 1979. 1979. Factorii care pot să intre în componenţa conduitei de învăţare a studentului sunt foarte diverşi: aspiraţia spre un nivel de performanţă foarte înalt.tocilar. fapte şi atitudini ce stau la baza conduitei acţionale sau de cunoaştere a omului.ro ! Arhiva online cu diplome.Teoriile motivaţiei din perspectiva motivaţiei academice Motivaţia a fost abordată din punctul de vedere al mai multor teorii.Vizitati www.

Vizitati www.S.ro ! Arhiva online cu diplome. conform căreia consecinţele pozitive întăresc comportamentul. mediul constituie factorii de incitare sau de precipitare.tocilar. În ceea ce priveşte determinarea comportamentului. În concepţie umanistă apare teoria resurselor interne ca reacţie împotriva tendinţei de a privi comportamentul uman ca răspuns doar la factorii externi de mediu. În urma cercetării făcute pe forţa recompensei behavioriştii au reuşit să surprindă impactul acesteia asupra comportamentului. în timp ce factorii interni sunt legaţi de motive . pedagogie se opresc doar la cele patru mari abordări :behavioristă.S.1. 2005. Magher. Acest lucru este negat de Fischer care demonstrează constanţa rezultatelor obţinute de un lot de subiecţi motivaţi intrinsec.Teoria recompensei. interesul scade. de aici rezultând elaborarea „legii efectului”.2. Teoria resurselor interne. Acest lucru poate fi afirmat însă doar în cazul motivaţiei extrinseci datorită faptului că. şi Morgan. Magher. E. În rândul specialiştilor stimularea motivaţiei prin intermediul recompensei a stârnit controverse. E. Cadler.2. iar cele negative îl diminuează. Practicarea suprautilizării recompensei şi pedepsei în contextul şcolar duce la pierderea potenţialului acestora. interpunându-se între stimulii externi şi reacţiile persoanei Pagina 23 din 68 . cognitivă şi socială. Straw. în cazul motivaţiei intrinseci rezultatul obţinut reprezintă o satisfacţie interioară pe care recompensa nu o poate diminua nici nu o poate întări.( apud. indiferent de fluctuaţia retribuţiei financiare. p15) 2. p15) Impactul recompenselor este negativ când nu se vizează atingerea unor standarde de calitate ci doar realizarea unei sarcini 2. cursuri si referate postate de utilizatori. 2005. iar motivaţia intrinsecă poate fi afectată de latura materială.( apud. Pentru Guzzo. susţin că atunci când se primeşte o recompensă pentru un rezultat motivat intrinsec.. umanistă. recompensele pot avea efecte în funcţie de caracteristicile lor variate ce nu pot fi preconizate.2.. demotivându-i tocmai pe cei care au cea mai acută nevoie de suport extrinsec. Rogers şi alti specialişti se opun behaviorismului accentuând importanţa componentelor cognitive şi psihice şi descriu motivaţia ca depinzând de factorii interni. Maslow.

noroc.abilităţi. bazat pe trei ipoteze: -comportamentul este determinat de căutarea satisfacţiilor raportate la trebuinţele fundamentale. 2. o ambianţă netensionată. autorealizare. cursuri si referate postate de utilizatori. aflate la nivel inferior. toate acestea distribuite pe trei dimensiuni: cauze interne sau externe.2. stimă de sine.Teoria ierarhică a trebuinţelor. mecanismul bazându-se pe capacitatea de autoapărare a eului. dificultate a sarcinii. În ceea ce priveşte învăţarea. motivaţia de invăţare se dezvoltă prin încurajarea utilizării resurselor interne în nevoia de competenţă. Primele trei niveluri din piramida lui Maslow se pot explica prin intermediul motivaţiei homeostatice. În ceea ce priveşte motivaţia pentru învăţare aceasta corespu nde trebuinţelor de dezvoltare şi se poate concretiza doar în cazul satisfacerii trebuinţelor de deficienţă. Teoria lui Maslow se conturează într-un model ierarhic.Teoria atribuirii. Cercetările arată că de regulă succesul este atribuit factorilor interni iar eşecul celor externi. de echilibrare cu mediul.Vizitati www. Astfel. efort. Astfel.3.tocilar. teoria atribuirii încearcă să descrie explicaţiile studenţiilor asupra propriilor rezultate. aptitudini. Cele mai frecvente explicaţii iau ca reper factorii: capacităţi. cauzele externe acţionează prin intermediul condiţiilor interne. sistematic şi dinamic. Cele cinci niveluri se explică cu ajutorul motivaţiei de autorealizare. Următoarele cinci niveluri sunt de tip evolutiv şi rezultă din faptul că omul transformând mediul se transformă şi pe sine. talente. 2. grad de stabilitate sau instabilitate. -după satisfacerea trebuinţelor elementare. Pagina 24 din 68 .4.ro ! Arhiva online cu diplome. vor fi posibile condiţii propice pentru a se putea aspira spre trebuinţe de dezvoltare. În viziunea umaniştilor. o stimă de sine ridicată. aceasta acoperind numai activitatea de adaptare. doar având un confort fizic optim. dimensiune controlabilă sau necontrolabilă. -trebuinţele fiziologice au o prioritate absolută. o altă trebuinţă poate să apară ca motivaţie. susţinând şi direcţionând conduita.2.

În cazul motivaţiei intrinseci. învăţarea este mult mai eficientă decât atunci când o face determinat de presiuni exterioare.3. 2. Când studentul învaţă pentru sine. În cadrul motivaţiei academice are loc o scindare în două a acesteia în funcţie de sursa externă sau internă care o determină. motivaţia este fie intrinsecă. social politice. definite în termeni de atractivitate/neatractivitate sau satisfacţie/nesatisfacţie. 2.tocilar. factori care deşi se dezvoltă sub impulsul celor externi au influenţa cea mai mare asupra întregului comportament. cu conţinutul şi finalităţile sale. Factorii interni care determină motivaţia pot fi convingerile. planurile de învăţământ. atitudinea activă în faţa dificultăţilor. programele şcolare. Teoria expectanţei. Motivaţie extrinsecă versus motivaţie intrinsecă. Între cele două forme ale motivaţiei există o relaţie de intercondiţionare: întotdeauna cauzele externe acţionează prin intermediul condiţiilor interne. sensibilitatea. În ceea ce priveşte motivaţia pentru învăţare. individul desfăşoară activitatea pentru că aceasta îi dă satisfacţii prin ea însăşi.Factorii externi care determină motivaţia sunt cei care constituie ambianţa în care trăieşte individul. diferenţierea realizându-se doar la nivel teoretic. instrucţiunile. pe scale bipolare pot fi evaluate sentimentele elevilor faţă de efectele (satisfacţiile) activităţii de învăţare.Vizitati www. aptitudinile.5. regulamentele şcolare. În raport cu învăţarea. Termenii utilizaţi pentru a marca scindarea sunt cei de motivaţie intrinsecă şi motivaţie extrinsecă. subiectul se va strădui să înveţe mai mult şi mai bine în funcţie de felul în care apreciază satisfacţia obţinută în raport cu relaţia dintre efortul depus şi expectanţe. În situaţiile în care motivaţia intrinsecă şi Pagina 25 din 68 . Astfel. iar cauzele interne sunt favorizate de condiţiile externe. Dacă studentul are dezvoltată mai mult motivaţia intrinsecă nu va învăţa sub presiunea ideii nereuşitei la examene.Ei alcătuiesc condiţiile exterioare care includ: condiţiile economice.2. motivaţia internă se referă la dorinţa de a se cultiva. Chiar dacă sunt total diferenţiate de caracteristici proprii cele două tipuri de motivaţie nu se pot trata separat. cursuri si referate postate de utilizatori. fie extrinsecă. ea fiind puternic legată de interes şi de satisfacţia învăţării. Expectanţa reprezintă relaţia percepută dintre efort şi performanţă indicând reprezentarea mintală a rezultatelor scontate. Conform acestei teorii performanţa în activitate este direct proporţională cu efortul depus.ro ! Arhiva online cu diplome. În cazul studentului .

( apud.îşi are punctul de plecare în afara personalităţii celui care învaţă. motivaţia extrinsecă poate chiar să ridice nivelul motivaţiei intrinseci.este consubstanţială actului de învăţare ca act preponderent cognitiv.. 2002. 9-10) Motivele extrinseci sunt indirecte şi exterioare acţiunii în cauză. Schanb.(apud. .S. Tabel nr.K. prin învăţare studentul nu mai vede doar un mijloc deobţinere a unei recompense sau de evitare a unei pedepseşi nici nu percepe activitatea ca pe o expresie a tensionării sale in sferele datoriei. apud. sau a utilităţii saciale. ci ca pe un proces a cărui recompensă rezidă Pagina 26 din 68 .tensiunea se naşte ca urmare a punerii în funcţiune a unor stimulenţi externi.fiind motivat intrinsec. E. 2001.tocilar. 2005. H. p. Conform motivaţiei extrinseci.Vizitati www.în mod subiectiv. D. Zenke. D. . p15) Motivaţie extrinsecă . motivele intrinseci sunt directe şi satisfac tocmai prin îndeplinirea acţiunii adecvate. Magher.G. McLloyd şi Morgan. motivaţia extrinsecă înseamnă căutarea recompenselor externe şi evitarea pedepselor. pe când motivaţia intrinsecă este dorinţa de a adopta un comportament de dragul acestuia şi de a fi eficient..11) Motivaţia extrinsecă este un ansamblu de impulsuri comportamentale care îşi au originea într-o întărire pozitivă sau negativă. În funcţie de dominanţa acestor motive se poate vorbi de felul motivaţiei.sursa ei rezidă în menţinerea în permanentă stare activă a trebuinţelor de orientare şi investigaţie a studentului. . D. Motivaţie intrinsecă . prestigiului.( apud. interesul sunt scăzute. dorinţa de a fi lăudat sau de a ieşi în evidenţă. studentul învaţă fiind interesat de obţinerea unor note bune şi nu de procesul de învăţare sau de conţinuturi în sine. pp. p. de pedeapsă. stimularea ia forma unei trăiri emoţionale negative ca teama de eşec. făcând ca învăţarea să pară o preocupare obositoare. .Mayers.183) După alţi autori.ro ! Arhiva online cu diplome.( apud. dorinţa de a fi pe plac părinţilor. 2001. p.( apud. Creţu. Motivaţie intrinsecă versus motivaţie extrinsecă. 451) Motivaţia extrinsecă este generată de factori sau stimuli exteriori învăţării cum ar fi: concurenţa.. obţinerea unor recompense sau evitarea pedepsei. dobândirea unor facilităţi sau a unor poziţii privilegiate. responsabilităţii.. 2002. Creţu.2. G. cursuri si referate postate de utilizatori.

de a fi apreciat. de ordin afectiv. datorită satisfacţiei pe care o furnizează prin sine. Astfel. V.S.motivul şi scopul învăţării se regăsesc pe acceaşi treaptă. Ceea ce trebuie semnalat este faptul că atât motivaţia intrinsecă cât şi cea extrinsecă duc la creşterea randamentului şcolar. În categoria motivelor sociomorale intra cele care au scopuri un caracter social şi care se concretizează în afirmaţii de genul următor: „învat din datorie fata de anul din care fac parte”.. pentru a compensa efecul stingerii ei rapide.Vizitati www. . profesionale. motivele care îi determină pe studenţi să înveţe sunt de mai multe feluri: socio-morale. ale autorealizarii. „învatând contribui la prestigiul facultăţii”. 1991.12-16) . tendinţele normative. .în centrul motivaţiei intrinseci se află curiozitatea epistemică. Motivul reciprocităţii intră tot în categoria motivelor socio-morale şi este exprimat de studenţi în diferite forme ca: „îmi Pagina 27 din 68 .ro ! Arhiva online cu diplome. furnizând învăţării o întărire discontinuă.tocilar.este o motivaţie puţin eficientă care se soldează adesea cu asimilarea formală.în cadrul motivaţiei extrinseci există dorinţa de afiliere. E. „vreau sa fiu cât mai folositor oamenilor”.4. teama de consecinţe şi ambiţia (concurenţa cu ceilalţi). . ceea ce impune reluarea şi repetarea cu o frecvenţă den ce în ce mai mare a procedurii de stimulare din exterior. Preda. instabilă. dobândind valenţe activatoare.( apud.. succesul sau insuccesul şcolar.este intensă şi de lungă durată datorită faptului că procesul care constă în activitateaîn sine se poate relua la nesfârşit. de a ieşi în evidenţă. nesatisfăcătoare a cunoştinţelor . p. Unul dinre obiectivele esenţiale al procesului de învăţământ este găsirea formulei optime de îmbinare a motivaţiei intrinseci cu cea extrinsecă. in cadrul aceluiaşi subsistem e activitate şi într-un fel coincid. cursuri si referate postate de utilizatori. Magher.37) a) Motivele socio-morale decurg din dorinţa studentului de a fi util.( apud. 2005. aptitudinile speciale. p. în activitatea de învăţare în sine. de a produce ceva util sau de a-şi face datoria. 2. . cognitive. Motivele de învăţare la studenţi Pentru o activitate complexă cum este învăţarea nu se poate indica doar un singur motiv declanşator.motivaţia extrinsecă deşi poate fi intensă este de scurtă durată.

ro/referatMotivaţie_si_invatare-html) b) În categoria motivelor cognitive intră dorinţa studenţilor de a cunoaşte ce rezultă din nevoia de a şti. (sursa:http://www. E. ( sursa:http://www. „alţii ştiu mai multe şi poţi învăţa de la ei”. Astfel de motive sunt traite de studenţi ca tendinţe care îi determină să înveţe pentru a-şi asigura pregătirea necesară în vederea viitoarei profesii. Magher.ro/referat-Motivaţie_si_invatarehtml) c) Sfera motivelor de ordin afectiv înglobează motivele cu o predominantă bază emoţională. „când esti cu colegii înveţi mai usor pentru ca este mai placut”. asa dupa cum reiese din însăsi modul în care ei se exprima: „mi-am ales această facultate ca sa devin ceva în viaţă”. colegi.tocilar. parinţi. p. „este înţelegător”. Acest lucru este exprimat prin afirmaţii ca: „învăţ pentru ca vreau să cunosc cât mai mult”. sentimentul datoriei faţă de parinti. „învăţătura ma intereseaza. îmi place”.Vizitati www. La polul pozitiv se află dragostea si respectul fata de parinti. simpatia faţă de profesor.( apud. „pedagogia ma interesează în mod deosebit”. place sa învăţ la şcoală pentru ca sunt împreuna cu alţii”. se poate manifesta prin atractia (interesul teoretic) exprimată de studenţi pentru unul sau mai multe obiecte de învatamânt: „rezolvarea exerciţiilor statistice îmi da o mare satisfactie”. 2005.. „învăţ la toate disciplinele pentru că învăţarea îmi dă satisfacţii”.referat-şcoala. „ cel mai mult învăţ la pedagogie”. anxietatea determinată de atitudinea rigida a unor profesori. atât pozitivă. „învăţ ca sa devin un bun profesor”. respectul faţă de profesor (pentru că „explică bine”. „ne ajută mult”). de a înţelege.referat-şcoala. În acelasi timp.ro/referat-Motivaţie_si_invatare-html) d)Motivele profesionale reprezintă aspiraţiile studenţilor spre un ideal profesional (model de rol) mai mult sau mai putin clarificat. Teama de pedepsele aplicate de parinti. de a descoperi. în ceea ce priveste învatarea lor. sentimentul de regret sau de ruşine faţă de profesori. cât şi negativă. Ele reflectă atitudinea studenţilor faţă de sarcinile si cerintele ce vin din partea acestora. Toate aceste motive constituie trairi afective ale studenţilor izvorâte din relaţiile cu diferiţi factori implicaţi în procesul învăţării lor şcolare: profesori. bursă. „uneori de la alţii înveţi mai repede decât singur”.37) e) Motivele incluse în categoria succesului-insuccesului şcolar se grupează în jurul dorinţei de succes sau de evitare a insuccesului.ro ! Arhiva online cu diplome.referat -şcoala. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 28 din 68 . Din răspunsurile studenţilor reiese că succesul pe care ei doresc sa-l obţină vizează trei direcţii: situaţia şcolară (note bune.(http://www. din curiozitatea epistemică declarată ca factor dinamic de bază al activităţilor de învăţare. „învăţ pentru că facultatea pe care mi-am ales-o pentru că mă pregăteşte pentru profesia pe care mi-o doresc”. dorinţa de a crea mulţumire părinţilor. .S. părinţi sau colegi se găsesc la polul negativ.

. fără plăcere la unele obiecte: „nu ma pricep la acest obiect”. „rezolv greu problemele pentru ca judec încet”. tot nu stiu pentru că mi-e frica sa nu primesc iar o nota proasta”. „ pedagogia mi -a plăcut la început din întâmplare – mi-au reuşit bine primele experiente şi asta a fost totul”. respectiv de a evita un insucces.tocilar.etc.referat-şcoala. „învăţ să nu am rezultate slabe”. „nu-mi place istoria psihologiei. „am talent”. „doresc sa câstig admiraţia colegilor”. Aşadar.referat-şcoala. „am început sa învăţ la statistică pentru ca profesorul m-a ajutat sa câstig încrederea în mine”. „n-aş vrea sa dau prilej colegilor să ma dispreţuiască”. această categorie de motive cuprinde atât diferitele forme pe care le îmbracă dorinţa de a obţine succes.ro/referat-Motivaţie_si_invatare-html) f) Motivele incluse aptitudinilor speciale includ motivele care susţin învăţarea la unele discipline de învăţământ prin prezenţa unor capacităţi însuşiri sau înclinaţii spre acestea. „învăţ ca sa fiu un exemplu pentru colegi”.ro/referatMotivaţie_si_invatare-html) Pagina 29 din 68 . Unii studenţi motivează alegerea facultăţii şi învăţarea la disciplinele care îi interesează prin prisma aptitudinilor pe care le deţin: „ma pricep mai bine la această disciplină”. (http://www. sau dimpotrivă. etc. „învăţ mult la pedagogie. „am aptitudini către domeniul ales”. promovarea examenului.( apud. e grea si tare aş vrea să nu mai am note mici”. Magher. strâns legată de dorinţa de autoafirmare a fiecaruia dintre studenţi).„învăţ cu multa uşurinţa la unele discipline”. în categoria succesului-insuccesului şcolar pot fi incluse motive enunţate de studenţi cu forme foarte diferite dar care exprimă totuşi aceleaşi tendinţe: „învăţ ca să obţin note bune”. „învăţ ca sa fiu printre primii”. să aspire la o profesie legată de acesta. p. 2005.(sursa:http://www. prestigiul în grupul din care fac parte şi aprecierea favorabilă a profesorilor. „învăţ pentru că doresc sa am succes în profesia pe care mi-am ales-o”.37) La vârsta primei tinereţi.Vizitati www. şi dacă învăţ. „n-am talent la limbi moderne”. etc).ro ! Arhiva online cu diplome. Ca urmare. cât si cele care exprimă însuşi sentimentul de succes sau de insucces (eşec) în ceea ce studentul se asteaptă sa obţină prin el însuşi sau de la alţii. valoarea motivaţionala a aptitudinilor este conştientizată. Aceleaşi direcţii se conturează si în ceea ce priveste evitarea insuccesului. „învăţ să nu pic examenul”. Sentimentul de succes. devin forţe însemnate mobilizându-i pe studenţi sa înveţe cu interes la un anumit obiect. Sunt incluse în aceasta categorie de motive şi raspunsurile studenţilor prin care precizează pentru ce învaţă fără interes. cursuri si referate postate de utilizatori. respectiv de eşec. „vreau să-i depăşesc pe alţii”.. E. să înveţe numai pentru a evita un nou insucces: „îmi place psihologia vârstelor pentru ca am primit totdeauna note mari”. vârstă la care se regăsesc majoritatea studenţilor.S. „vreau să fac impresie profesorilor”. respectiv a părinţilor (ultimele două direcţii depinzând în bună măsură de realizarea celei dintâi. odată trăite.

Una dintre descoperirile majore a celor mai recente modele ale motivaţiei pentru învăţare este aceea că.5. (apud.2003. 1997). atunci când studenţii se aşteaptă să realizeze bine o sarcină.. decât cei care nu se încred în abilităţile lor de a performa bine. prin efort şi perseverenţă. care sunt mai generale şi despre care s -a discutat anterior constructele social-cognitive sunt mult mai situaţionale şi specifice. De asemenea trebuie menţionat şi faptul că studenţii încrezători în propriile forţe vor fi mult mai angajaţi în învăţare în ceea ce priveşte cogniţia . În comparaţie cu moltivele. un student care îşi supraestimează în mod constant gradul de înţelegere al unui text va fi mai puţin probabil Pagina 30 din 68 . Pintrich. Pintrich.apud. se pare că cu cât credinţele despre eficienţă şi competenţe sunt mai înalte cu atât motivaţia studenţilor pentru învăţare creşte.apud. Schunk.Vizitati www. Acest lucru se manifestă la nivel comportamental.tocilar. P. Cu toate că există o mulţime de modele şi constructe social-cognitive. Motivaţia academică a studenţilor. În conformitate cu această afirmaţie.672)Trebuie menţionat însă şi faptul că există anumite pericole associate percepţiilor optimiste sau pesimiste în exces referitoare la eficienţă şi competenţe. Pe de altă parter.671) Cele cinci constructe social care stau la baza motivaţiei academice a studenţilor cognitive sunt: Percepţia adaptativă a autoeficienţei şi a autocompetenţei. Studenţii care se cred capabili să realizeze bine o sarcină sunt mult mai motivaţi decât cei care se cred mai puţini capabili şi care nu se aşteaptă să reuşească. cercetările s-au concentrate pe studierea modalităţilor în care credinţele despre propriile capacităţi sunt associate achiziţiilor dobândite în urma învăţări şi asupra stabilirii rolului credinţelor în ceea ce priveşte motivaţia academică a studenţilor. ei tind să încerce din răsputeri să persiste şi să realizeze sarcina respectivă din ce în ce mai bine. dacă studenţii îşi supraestimează în mod constant capacităţile există posibilitatea ca aceştia să nu fie motivaţi să-şi schimbe comportamentul în faţa feed-back-ului primit ce conţine informaţii despre slăbiciunile lor. De exemplu. Pintrich.(apud.R.. Bandura. pp. 2. P. Modele social cognitive.ro ! Arhiva online cu diplome.R. pp.. menite să răspundă la intrebarea: „ce îi motivează pe studenţi în contextual academic?”. (apud. doar cinci dintre acestea reprezintă focalizarea celor mai recente cercetări pe motivaţia studenţilor în contextual universitar. din perspective autoreglării.R. 2003. cursuri si referate postate de utilizatori. Din perspectivă emoţională. P.

apud. Astfel. Din cercetările efectuate reiese faptul că tendinţa generală este aceea că. prin constrângeri externe ca recompensele. Pintrich.2002. Skinner.Vizitati www. reflectă o activitate sau un comportament iniţiat pentru anumite valori instrumentale cu un grad scăzut de percepţie al controlului intern. Zusko. dar controlul este perceput ca fiind extern persoanei aceasta căutând aprobări din partea celorlalţi. motivaţionale şi în ceea ce priveşte învăţarea şcolară. Cercetările din teoria autodeterminării au demonstrat importanţa localizării interne a cauzalităţii competenţelor în comportamentul adaptativ. cercetările curente bazate pe cea tradiţională (a autodeterminării) au diferenţiat patru stiluri motivaţionale de localizare a controlului. care reflectă comportamentul iniţiat în sine.ro ! Arhiva online cu diplome. 2002) Cel mai important lucru referitor la credinţele despre eficacitatea de sine şi despre propriile competenţe este ca acestea să reprezinte o percepţie corectă şi exactă a capacităţilor persoanei. studenţii care cred că deţin mai mult control personal asupra învăţării şi asupra propriului comportament sunt mai predispuşi să aibă performanţe mai bune şi să dobândească achiziţii la un nivel mult mai înalt decât studenţii care cred că nu deţin controlul. introiecţia: reflectă începutul internalizării valorilor. Zimmer. Skinner şi alţi cercetători a descoperit că patternurile optime ale controlului perceput indică mult mai mult angajament în cee a ce priveşte şcoala şi niveluri mult mai înalte de achiziţionare. Acestea se referă la credinţele referitoare la cauzele succesului sau eşecului şi la cât de mult controlul perceput influenţează comportamentul. Pagina 31 din 68 . motivaţia extrinsecă.R. cursuri si referate postate de utilizatori. motivat să-şi schimbe modul general de a citi şi strategia folosită în cazul în care în realitate nu este un bun cititor. într-un continuum pornind de la cel mai extern la cel mai intern stil: localizarea externă: reprezintă modalitatea cea mai externă de localizare a controlului caracterizată prin controlul exercitat de alţii. Schunck. În contrast cu motivaţia intrinsecă. Acest lucru este necesar pentru ca aceasta să se poată adapta. Atribuirile adaptative şi credinţele de control O altă familie importantă de constructe motivaţionale include atribuirile şi credinţele de control. P. cu un înalt grad de percepţie al controlului intern. Gembeck şi Connel. din plăcere şi interes.( apud. apud. Cercetările recente din această perspectivă au extins distincţia tradiţională a motivaţiei intrinseci de cea extrinsecă la o diferenţiere mult mai complexă.. Pintrich. (apud. 1998) Perry împreună cu alţi cercetători a arătat că nivelurile înalte de percepţie a controlului sunt diect proporţionale cu o mulţime de efecte benefice cognitive. afective.tocilar.

O distincţie importantă din această arie de cercetare o constituie diferenţa dintre interesele personale şi cele situaţionale. Interesul situaţional. cu cât stilurile sunt mai internalizate cu atât angajamentul în învăţare este mai mare. de a se bucura sau de a-i face plăcere să fie implicat] într-o activitate anume.( apud. costurile consecinţelor. unde. în general existând o corelaţie pozitivă între acestea şi angajament.tocilar. În ceea ce-I priveşte pe studenţi se poate spune că.ro ! Arhiva online cu diplome. performanţele sunt mai bune şi de asemenea starea de bine psihologică este mai mare ( scade stresul). identificarea: aici se găseşte mai mult control intern şi aprobare proprie în ceea ce priveşte valorile şi scopurile. care este o caracteristică personală corespunzătoare mult mai multor activităţi sau domenii. cursuri si referate postate de utilizatori. 2002) Cercetările referitoare atât la interesul personal cât şi la cel situaţional au arătat că. utilitatea este definită în termini de percepţie individuală a utilităţii conţinutului sau a sarcinii.Ryan şi Deci. nivelurile înalte ale acestora sunt asociate unei angajări cognitive mai mari. Nivelurile înalte de valori Cu toate că interesul reprezintă un factor important ce îi motivează pe studenţi să înveţe. Interesul intrinsec din acest model este similar celui personal prezentat anterior. 2000) Nivelurile înalte de interes În afară de credinţele despre competenţe şi control ceea ce determină motivaţia academică a studenţilor sunt şi interesele acestora. utilitatea percepută. în contrast cu cel personal. valori şi scopuri. este generat de gradul de interes al sarcinii în context. Pagina 32 din 68 . fiind o orientare mai mult extrinsecă către sarcină. Interesul personal este diferit de curiozitate. (apud. apud. integrarea: reflectă un înalt control intern şi congruenţa între sine . În teoria valorii de expectanţă sunt operaţionalizate credinţele despre valorile sarcinii în termeni de patru componente: interesul intrinsec. importanţa realizării sarcinii. Pintrich. cercetările curente au arătat că un alt lucru care contează este modul în care studenţii consideră importanţa sarcinii de îndeplinit. Interesul personal este o variabilă relativ stabilă ce reprezintă dispoziţia de durată a individului de a fi atras de un domeniu de activitaqte. Pintrich şi Schunk. unei angajări în învăţare mai mari şi unor nivele înalte de achiziţionare.Vizitati www. Aceste stiluri pot conduce la rezultate diferite.

.. apud. Ivirea unui obstacol în calea realizării ca şi nerecunoaşterea sau apecierea defavorabilă obţiute la capătul unei activităţi intens motivate constituie cauze de stres psihic. Pintrich. Pintrich.ro ! Arhiva online cu diplome.79-82) În ceea ce priveşte consecinţele propriu-zise ale muncii. deşi ameninţarea de a pierde o recomensă mare poate exercita un efect stresant.R. expunerea la mediocritate. 2003. cursuri si referate postate de utilizatori.. pe când celălalt s-a focalizat pe natura scopurilor achiziţionate şi orientarea dată de acestea. Motivaţia academică şi stresul locului de muncă la studenţii care muncesc Conduita studenţilor şi în general a oamenilor este orientată şi energizată de motivaţie. Austin şi Vancoover. În ambele cazuri cercetările au arătat că atât conţinutul specific cât şi natura scopurilor servesc motivării şi direcţionării comportamentului în contextul şcolar. (apud. ca şi de altfel. cât de centrală este percepută a fi sarcina pentru identitatea personală a individului. P.(apud. pp.sau valoarea de realizare a sarcinii se referă se referă la cât de important este pentru individ să realizeze bine sarcina. Costurile credinţelor se referă la percepţia consecinţelor negative ce pot să apară prin angajarea în sarcină. 1995) Scopurile A cincea familie a constructelor social-cognitive ce influenţează motivaţia academică a studenţilor este reprezentată de scopuri şi de orientarea dată de către acestea. cercetările au arătat că prin obţinerea unei recompense mari după o muncă efectuată cu succes nu înlătură în mod necesar stresul. între stresul psihic şi recompensa propriu-zisă nu s-a putut stabili o relaţie directă.1996) Referitor la motivaţia studenţilor au existat două programe principale de cercetare dintre care unul s-a focalizat pe conţinuturile scopurilor şi multitudinea de scopuri pe care studenţii le pot achiziţiona în contextul şcolar. neconfirmarea propriei valori. apud. Eccles şi Wigfield.6. tensiunea psihică îşi are originea mai mult în pierderea prestigiului. Pintrich. Aceasta faţă de celelalte componente ale valorii sarcinii nu a fost investigată din punct de vedere empiric.671-686) 2.(apud. succesul sau eşecul. Importanţa. 1974. În ceea ce priveşte motivarea şi orientarea comportamentului uman s-au realizat multe cercetări pe diferite constructe ale scopurilor şi rolul acestora în motivarea şi orientarea comportamentului uman. apar ca factor stresant masi puternic decât volumul muncii sau dificultatea sarcinii. Astfel. pp. De exemplu. Pagina 33 din 68 ..(Floru. În acest caz însă. R.Vizitati www.tocilar. Deşi s-a presupus că stresul s-ar putea datora faptului că recompensa nu gratifică efortul depus.

În cazul în care intervine presiunea timpului . În situaţia în care angajatul este student există posibilitatea ca activitatea cotidiană de muncă şi învăţare să depăşească posibilităţile psihofizice ale acestuia şi să intervină suprasolicitarea ale cărei urmări sunt grave: surmenaj intelectual. se pot confrunta cu lipsa de timp necesar pentru a se pregăti suficient pentru a face faţă cerinţelor şcolare. pp. Pentru majoritatea studenţilor munca este reprezentată doar de învăţarea academică.Vizitati www. ambele categorii nu pot respecta termenul propus. fizic si psihic. pentru a-şi prezenta lucrările în faţa colegilor şi profesorilor. Pentru mulţi dintre studenţi acest lucru înseamnă o schimbare majoră faţă de cerinţele întâlnite în timpul liceului. Atunci când studenţii trebuie să. fie part-time fie cu normă întreagă. capacităţile si nevoile angajatului. Pagina 34 din 68 . factorul stresant nu este atât apropierea termenului limită . articole. slăbirea interesului pentru studiu.ro ! Arhiva online cu diplome. nevroze. cursuri si referate postate de utilizatori. discuţiile pe grupuri.căt ameninţarea de eşec. Dezbaterile. elaborea unor studii de caz. ce se produce cand cerinţele postului nu se potrivesc cu resursele. dar pentru mulţi alţii munca este mult mai mult însemnând angajamentul la o slujbă.. În cel mai multe dintre cazuri cerinţele cu care se confruntă studenţii în mediul universitar faţă de cele din liceu se concretizează prin: lecturarea mult mai multor cărţi.488-492) In condiţiile vieţii actuale una dintre cele mai importante faţete ale stresului este stresul datorat locului de muncă.şi canalizeze atenţia şi către locul de muncă. Cerinţele de învăţare din mediul universitar pot fi foarte mari. sunt lucruri obişnuite la orele susţinute în cadrul facultăţii. chiar dacă într-o situaţie dată . dar devine stresantă atunci când intră în alcătuirea unei pobe de examen. Din toate acestea rezultă faptul că studenţilor le poate fi destul de greu să se descurce chiar şi în cele mai bune circumstanţe când nu sunt nevoiţi să muncească şi îşi pot îndrepta întreaga atenţie spre a învăţa. redactarea unor referate sau lcrări de cercetare. Există oameni care îşi dirijază diversele acţiuni după un program propriu pe care îl respectă. randament şcolar scăzut. aceeaşi sarcină intelectuală poate fi privită ca recreativă dacă se întâlneşte într -o revistă de cuvinte încrucişate. superficialitate. R.sau proiecte. (Bloona. într-un timp mult mai scurt. 1996. jocul de rol. spre deosebire de alţii care amână mereu ceea au de făcut. Studiile au arătat că apropierea de termenul fatal este mai stresantă pentru cei care obişnuiesc să amâne decât pentru cei care-şi controlează programul. Una dintre sarcinile ce i se atribuie primei tinereţi este inserarea în câmpul muncii. Acesta poate fi definit ca fiind rezultatul cel mai daunator. pedeapsa eventuală pentru nerespectarea termenului.În completare la toate acestea studenţii trebuie să deţină abilităţi de comunicare.tocilar.

2: Studierea relaţiei existente între strategiile de adaptate utilizate de către studenţii care lucrează şi tipul de motivaţie dominantă utilizată în învăţare.1.Vizitati www.Obiectivele specifice ale acestei lucrări sunt: Obiectivul nr.2. Obiectivul 3: Studierea relaţiei existente între capacitatea de adaptare a studenţilor care lucrează şi a motivaţiei academice. obiectivele şi ipotezele cercetării: 1.ro ! Arhiva online cu diplome.2 SCOPUL CERCETĂRII: Scopul lucrării de faţă este acela de a cerceta stresul şi a motivaţia academică la studenţii care muncesc.3. În continuare.Obiectivele generale ale acestei lucrări sunt: Obiectivul nr. 1.3. cursuri si referate postate de utilizatori. le vom prezenta: 1. Scopul. METODOLOGIA CERCETĂRII 1.tocilar. Obiectivul nr. Pagina 35 din 68 .3. 1.1: Studierea relaţiei existente între motivaţia academică şi stresul datorat locului de muncă pentru studenţii care lucrează.OBIECTIVELE CERCETĂRII: Obiectivele acestei lucrări pot fi împărţite în două categorii: obiective generale şi obiective specifice sau operaţionale.1: Evidenţierea legăturii existente între motivaţia academică şi stresul studenţilor care muncesc.

2. CHESTIONAR SOLICITĂRI ŞCOLARE /MUNCĂ Chestionarul „Solicitări şcolare/muncă cuprinde 18 itemi şi conţine întrebări dihotomizate. IPOTEZA 2: Cu cât motivaţia extrinsecă utilizată în învăţare este mai mare cu atât copingul de evitare este mai mare.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. IPOTEZE SPECIFICE: IPOTEZA 1: Cu cât strategia activă de a face faţă la stres este mai mare cu atât motivaţia intrinsecă este mai mare. Obiectivul nr.1. 2. cu atât motivaţia intrinsecă creşte. Obiectivul 3: Evidenţierea legăturii existente între tipul de motivaţie dominantă şi capacitatea de adaptare la studenţii care muncesc. IPOTEZA 3: Cu cât capacitatea de adaptare la stres este mai mare. Metode şi instrumente utilizate în cercetare. întrebări scalate şi întrebări deschise. au fost avansate următoarele ipoteze de lucru: IPOTEZA GENERALĂ: Cu cât nivelul stresului la studenţii care muncesc este mai mare cu atât nivelul motivaţiei academice tinde să scadă.2: Evidenţierea legăturii existente între strategiile de adaptare folosite şi tipurile de motivaţie dominante utilizate în învăţare de studenţii care muncesc.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Ipoteze În vederea atingerii obiectivelor mai sus menţionate. Pagina 36 din 68 .

Întrebările: 9.2. Întrebările dihotomizate obligă subiectul să aleagă între două posibilităţi de răspuns( Da sau NU).Vizitati www. Fiecare factor se calculează după următoarea formulă: Factorul plăcere = itemii: 1+8+15+22+29 Factorul provocare = itemii: 2+9+16+23+30 Factorul recunoaştere = itemii:3+10+17++24+31 Factorul recompensă = itemii:4+11+18+25+32 Factorul autonomie = itemii: 5+12+19+26+33 Factorul suport social = itemii:6+13+20+27+34 Factorul utilitatea percepută = itemii:7+14+21+28+35 2. studenţilor nu li s-a cerut specificarea numelui ci doar a iniţialelor în vederea utilizării mai uşoară a datelor. 26 şi 30 sunt scalate invers. 4 = întotdeauna.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. 2. natura dificultăţilor cu care se confruntă studenţii datorită solicitărilor venite atât din partea locului de muncă cât şi a şcolii. 3 = adesea. suport social şi utilitatea percepută. 2 = uneori. CHESTIONAR DE REACŢII LA EVENIMENTELE COTIDIENE Pagina 37 din 68 . 19.ro ! Arhiva online cu diplome. limitând liberatea de exprimare a subiectului dar uşurând cotarea răspunsurilor. În ceea ce priveşte întrebările scalate din chestionar. etc.fiecare întrebare fiind scalată de la 1 la 4 astfel: 1 = niciodată. dacă li se cer sarcini suplimentare la şcoală datorită faptului că munces. Prin intermediul întrebărilor deschise din chestiona se înregistresză opiniile referitoare la locul de muncă şi la şcoală. recunoaştere. Chestionarul este alcătuit din 35 itemi care împreună formează 7 factori motivaţionali: plăcere. autonomie. Fiecare factor este alcătuit din câte 5 întrebări. CHESTIONAR DE MOTIVAŢIE ACADEMICĂ Chestionarul de motrivaţie academică măsoară factorii de motivaţionali care orientează învăţarea.3. provocare. dacă au muncit şi înainte de facultate. recompensă. subiecţii au posibilitatea să aleagă pe o scală dată o singură posibilitate de răspuns considerată de ei ca fiind definitorie în ceea ce-i priveşte. Întrebările dihotomice sunt menite să surprindă situaţia din momentul respectiv a subiecţilor: dacă muncesc în domeniul de specialitate. Pentru o implicare serioasă în elaborarea răspunsurilor.

.. 4 = întotdeauna. 2 = rareori. 3 = uneori. Chestionarul este alcătuit dintrun număr de 55 de itemi dintre care itemii: 2. În cadrul chestionarului nu există itemi scalaţi invers. Itemii sunt scalaţi de la 1 la 5 astfel: 1 = niciodată...de la 1 la 14 itemii măsoară copingul proactiv.ro ! Arhiva online cu diplome...de la 26 la29 itemii măsoară modalitatea de organizare a strategiei. 2.4. CHESTIONAR AL CAPACITĂŢII DE ADAPTARE LA STRES Chestionarul capacităţii de adaptare la stres este alcătuit din 25 de itemi şi măsoară gradul în care subiecţii fac faţă solicitărilor cotidiene. Pentru a măsura stresul pe diferite structuri chestionarul este împărţit astfel: Primii 6 itemi măsoară stresul fizic (1. 6.. 12. Chestionarul dec reacţii la evenimentele cotidiene descrie reacţiile pe care subiecţii le pot avea în diferite situaţii stresante pe o scală de la 1 la 4 astfel: 1 = niciodată.... 4...6) Următorii 6 itemi măsoară stresul comportamental ( 7. Chestionarul este alcătuit din 30 de itemi scalaţi de la 1 la 5 astfel: 1 = niciodată.12) Următorii 6 itemi măsoară stresul emoţional ( 13. 13.24 ) Următorii 6 itemi măsoară stresul ocupaţional ( 25.Vizitati www. 3 = uneori. cursuri si referate postate de utilizatori.. . . CHESTIONAR DE REACTIVITATE LA STRES Chestionarul de reactivitate la stres măsoară reacţiile subiecţilor la stres în diferite structuri ale acestora. 4 = de obicei.30) 2. 7.tocilar. 2 = rareori. Trebuie semnalat că itemii : 3.5.. Itemii din chestionar sunt grupaţi pentru a măsura mai multe strategii de a face faţă la stres astfel: .de la 40 la 47 itemii măsoară căutarea de sprijin instrumental.de la 15 la 25 itemii măsoară copingul reflexiv. Pagina 38 din 68 .de la 48 la 52 itemii măsoară căutarea de sprijin emoţional.18 ) Următorii 6 itemi măsoară stresul intelectual ( 19. .de la 30 la 39 itemii măsoară copingul preventiv. 4 = de obicei. 2 = rareori. 3 = uneori.. 15 şi 20 sunt scalaţi invers. . 5 = foarte des. 5 = foarte des. 9 şi 14 sunt scalaţi invers. .de la 53 la 55 itemii măsoară copingul de evitare.

scorurile pentru cealaltă variabilă descresc. O corelaţie de 1. Cramer. D.39 ) REC ( 1. Magher. 2006.. Corelaţia Pearson. cel mai comun şi cel mai folositor este de departe coeficientul de corelaţie Pearson.. ..00. cuantificate.organizarea strategiei .anume că. Semnul “plus” indică o corelaţie pozitivă-anume că scorurile unei variabile se măresc odată cu creşterea scorurilor celeilalte variabile. Pentru evitarea abaterii de la tema studiată. DIMENSIUNI INDICATORI VARIABILE INSTRUMENTE DE MĂSURĂ . Prin fixarea acestor obiective se poate surprinde seria variabilelor ce pot fi măsurate.. în timp ce scorurile unei variabile cresc... cursuri si referate postate de utilizatori. 2005. şi totodată in vederea derulării sistemice a cercetării este necesară fixarea unor repere din care să rezulte un plan de lucru cu ajutorul căruia să se stabilească o serie de obiective ce au in vedere scopul intregii cercetări. Intervalul de valori este de la maxim +1.. D. Un coeficient de corelaţie este o măsură numerică sau un indice al gradului de asociere între două seturi de scoruri..00.Vizitati www. 4. transformându-se astfel.coping preventiv REC ( 30.( apud.. în argumente pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei generale şi a ipotezelor secundare.14 ) REC ( 15. prezentarea acestora se va face în formă tabelară: Tabelul nr. . E. prin 0...coping proactiv .ro ! Arhiva online cu diplome. Există mai mulţi coeficienţi de corelaţie.3.( Howitt. Coeficientul de corelaţie Pearson presupune o relaţie în linie dreaptă între două variabile..25 ) REC ( 26. În general.. variabilelor şi indicatorilor. Semnul “minus” indică o corelaţie negativă.. 3. . Cadrul conceptual al cercetării.00 indică o asociere perfectă între cele două variabile. p. Metodele utilizate în analiza datelor.coping reflexiv . prin intermediul interpretării..tocilar. prelucrate statistic şi analizate.. .. 29 ) Pagina 39 din 68 . p. până la -1. S. Pentru o viziune mai amplă a dimensiunilor. 66).00.. 75 ). Cadrul conceptual al cercetării.

24 ) CRS ( 25. 8.. gradul de adaptare în muncă .. 25) C.odihna suicientă... 29 ) C..tocilar. reactivitatea la stres .A ( 3. . .(1..A.. 22.recunoaştere . 12.M.coping de evitare REC ( 40.12 ) STRES . motivaţie intrinsecă ..M. 16. 18 ) CRS (19.consumul de alcool... 55 ) CRS ( 1.autonomie C. . 35 ) C. 9.. 17..plăcere de a învăţa 1.6 ) CRS ( 7.stres comportamental 2. 10..utilitatea percepută .stres emoţional . ( 5.. 1. Pagina 40 din 68 . -consumul excesiv de dulciuri şi mâncare . 28..provocare CRS ( 13. ( 2..fumatul. -cafeaua. 21.căutare de sprijin instrumental -căutare de sprijin emoţional .. 30 ) MOTIVATIE PENTRU INVĂŢARE . . 23. 33) C.A.30 ) CpA (1.Vizitati www.M...activităţi recreative 3. 26...M.. 19. .stres fiziologic .52 ) REC ( 53..stilul de coping ..M.stres organizaţional . 14. cursuri si referate postate de utilizatori.. -calmantele.stres intelectual .. ..15.A ( 7..ro ! Arhiva online cu diplome.47 ) REC ( 48 . . ..A..

16 ) C.Ş.Ş.) 1.M ( 8. 11.PREZENTAREA LOTULUI: Eşantionul de subiecţi aleşi pentru lucrarea de cercetare de faţă este fomat dintr-un număr de 60 de subiecţi ce fac parte din categoria studenţilor care muncesc. 10.S.M.Ş. solicitările datorate muncii SOLICITĂRI ŞCOALĂMUNCĂ 2.S.implicarea în muncă .Ş.gradul importanţei acordat muncii .A ( 4.Vizitati www.M ( 5.implicarea în activităţile şcolare . 3.S.suport social C.adaptarea la C.M. 18. 17 ) C.S.50 20 Pagina 41 din 68 . 31 ) C.( 1. 2. 13. 9.M ( 12.) C.ro ! Arhiva online cu diplome.S. 17) C.adaptarea la şcoală . motivaţie extrinsecă .A ( 6.recompensă 24.tocilar. 11 ) C.S. solicitările datorate şcolii muncă . 32 ) .M ( 5. cursuri si referate postate de utilizatori. 4.a. 13. 27. Vârsta subiecţilor Tabel nr. 34 ) .Ş.1.23 21.gradul importanţei acordat şcolii 4. 25.b.Ş. Analiza statistică a vârstei subiecţilor. N Valid Valori lipsă Media Mediana Modul 60 0 23.M.M ( 2. 20.

3 1.0 16. iar vârstaîntâlnită cu cea mai mare frecvenţă în lotul de subiecţi aleşi este de 20 ani ( modul).0 33. cursuri si referate postate de utilizatori.7 1.tocilar. Pagina 42 din 68 .3 100.7 93.Vizitati www.5.3 91.7 1. iar restul de subiecţi( 8 ) până la 60 au vârstacuprinsă între 30 şi 50 ani.0 70.0 86.7 1.3 16.0 33.7 100.ro ! Arhiva online cu diplome. Analiza frecvenţ elor vârstei Frecvenţ a Procenta jul Procenta j valid Procenta j cumulat Valid 20 21 22 23 24 30 36 39 42 50 Total 20 10 12 10 1 2 1 2 1 1 60 33.7 3.3 1.3 50.7 88.0 16.7 100.7 98.3 1.7 3.0 Din cele de mai sus reiese faptul că din totalul de 60 de subiecţi.7 20.7 20.3 96. Media de vârstă este de 23 ani. Tabel nr.7 1.7 3.3 16.7 3. 52 au vârstacuprinsă între 20 şi 24 ani.3 1.

0 Valid masculin feminin Total 11 49 60 18.Vârsta subiecţilor.tocilar.3 100.Vizitati www.7 100. vârsta 50 42 39 36 30 24 20 23 22 21 Figura nr 1.3 81. cursuri si referate postate de utilizatori.3 81.7 100.ro ! Arhiva online cu diplome. Genul subiecţilor Tabel nr. Analiza statistică a genului subiecţilor Frecvenţă Procentaj Procentaj valid Procentaj cumulat 18.0 Pagina 43 din 68 .0 18.6.

3 3. În ceea ce priveşte genul subiecţilor 18.3 3.tocilar.0 11.Vizitati www.7 61.3 95. Analiza frecvenţelor în funcţie de facultatea de apartenenţă.3 80.3 11 2 24 7 4 1 18.ro ! Arhiva online cu diplome.0 81.7 1.2.3 13. iar 81.7 1. cursuri si referate postate de utilizatori.3 3.0 11. facultate Frecve nţa Valid psihologie pedagogie psiho-peda sociologie drept Automatica si calculatoare litere drept si sociologie 8 2 13.7 Pagina 44 din 68 .3 3.3 40.7 6. gen 100 80 60 40 Procentajul 20 0 mascul in fem inin gen Figura nr.7. Facultatea Tabel nr.Genul subiecţilor.7 6.7 dintre aceştia reprezentând un număr de 49 de subiecţi sunt de gen feminin.7 Procentajul Procentajul valid 18.3 21.0 98.7 Procentajul cumulat 18.7 73.3% dintre aceştia reprezentând un număr de 11 subiecţi sunt de gen masculine.3 40.

3).0 1.ro ! Arhiva online cu diplome. Din numărul total de subiecţi cea mai mare parte o constituie studenţii cu profilul dublu psihologie-pedagogie (40%).7%).6% fac parte din cadrul facultăţii de “Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei”.7 100. Analiza statistică a frecvenţelor anilor de facultate.Vizitati www.0 100.9%). Restul studenţilor fac parte dnc cadrul mai multor facultăţi cu o singură specializare sau două precum:drept şi sociologie(20.3%). la care se adaugă doar cei cu un singur profil de psihologie( 18.3. sau pedagogie(3. Facultatea de apartenenţă. management Total 1 60 1.8. De aici rezultă că din totalul studenţilor chestionaţi 61. An facultate Tabel nr. automatică şi calculatoare( 1. litere(13. Frecve nţa Procent aj Procent aj valid Procent aj cumula Pagina 45 din 68 .7 100. Din graficele de mai sus reiese faptul că majoritatea subiecţilor incluşi în cercetare fac parte din categoria studenţilor ce au ales facultăţi cu profil uman.0 facultate managem ent drept si soci ologie psi hologie li tere automati ca si calcul drept pedagogie soci ol ogi e psi ho-peda Figura nr.3%).7%). cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. management (1.

0 45.Vizitati www. majoritatea studenţilor care muncesc sunt în anul 2 de facultate(45%). pe locul următor se găsesc cei din anul 4 ( 33.0 11.7 33. Vechime în muncă Tabel nr.3 100.9.0 11.ro ! Arhiva online cu diplome.0 10.7%) şi cei din anul 1( 10%).0 66. Analiza statistică a vechimii locului de muncă Frecve nţe Procent aj Procent aj valid Procent aj cumula t Pagina 46 din 68 . t Valid 1 2 3 4 Total 6 27 7 20 60 10.0 55.3%).3 100. Analiza statistică făcută pe anul de facultate la care sunt studenţii chestionaţi arată următoarele: din totalul de 100%.7 33.0 10. Procentajul anilor de facultate.7 100.0 an facultate 1 4 2 3 Figura nr.0 45.4.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. iar pe ultimele locuri se găsesc cei din anul 3( 11.

Analiza statistică a frecvenţelor locului de muncă.2 Pagina 47 din 68 .ro ! Arhiva online cu diplome.0 Lipsă Total Sistem vechime in munca Missing luni ani Figura nr.7 91.8 100.0 45. Din totalitatea studenţilor chestionaţi lipseşte un singur răspuns ce nu a putut fi introdus în baza de date pentru a putea fi analizat.tocilar. Valid luni ani Total 27 32 59 1 60 45.Vizitati www. 45% au o vechime în câmpul muncii mai mică de un an.Procentajul în funcţie de vechimea în muncă Analiza statistică arată că vechimea în câmpul muncii la majoritatea studenţilor chestionaţi este mai mare sau de cel puţin un an.2 Valid sediu 52 86.10.3 98. Frecvenţă Procentaj Procentaj valid Procentaj brut 91.0 45. Din totalul de 100% .2 100. iar 53% au o vechime mai mare sau cel puţin egală cu un an.3 1.5. Locul de muncă Tabel nr.7 100. cursuri si referate postate de utilizatori.0 53.8 54.

0 1. domiciliu ambele Total Lipsã Total Sistem 1 4 57 3 60 1.0 loc de munca Mi ssing ambele domicil iu sedi u Figura nr. cursuri si referate postate de utilizatori.7 6. 1.0 5. Analiza statistică a frecvenţelo r Frecvenţa Procentaj Procentaj valid Procentaj cumulat Pagina 48 din 68 .0 100. iar restul de 6.0 93.8 7. Procentajul locului de muncă În ceea ce priveşte locul de muncă.0 100.0 100. din totalul de 100% de studenţi care au răspuns reiese că majoritatea.ro ! Arhiva online cu diplome. însemnând 52%.7 95. Program muncă Tabel nr.7% muncesc la domiciliu. muncesc la sediul firmei.7% muncesc şi la sediu firmei şi la domiciliu.6.11.Vizitati www.tocilar.Un procent de 5% din totalul eşantionului nu au răspuns la item.

iar 15% muncesc ocazional. Analiza statistică a frecvenţelor locului în fratrie Pagina 49 din 68 .Din totalul celor chestionaţi un procent de 1.3 15. 38.0 39.0 Lipsă Total Sistem program munca Mi ssing ocazi onal normã intreagã part ti me Figura nr.8 45.7.8 23 9 59 1 60 38. programul ui de muncă.0 84. cursuri si referate postate de utilizatori.11.3% muncesc part-time.0 98.ro ! Arhiva online cu diplome.3 1. Analiza statistică a programului de muncă arată că majoritatea studenţilor chestionaţi(45%) muncesc cu normă întreagă.0 45.7 100. Locul în fratrie Tabel nr.0 15.tocilar.7% nu au răspuns la item.7 100. Procentajul programului de muncă.Vizitati www. Valid normã întreagã part time ocazional Total 27 45.3 100.

Analiza statistică a frecvenţei numărului de copii la părinţi Pagina 50 din 68 . iar restul de 13.7 8.7 100.3 1. 36.7 8.lea născut. Frecvenţa Procentaju l Procentaj valid 50.tocilar.0 98.0 36.0 Valid 1 2 3 4 5 Total 30 22 5 2 1 60 50.ro ! Arhiva online cu diplome.0 86.0 Procentaj cumulat 50. Procentajul locului în fratrie Locul în fratrie al studenţilor chestionaţi se distribuie astfel: din totalul de studenţi care au răspuns 50% sunt primii născuţi. fac parte din categoria celui de-al 3-lea până la al 8-lea născut.3 1.3 3. 2% fac parte din categoria celor de-al 2. cursuri si referate postate de utilizatori.3 100.0 locul în fratrie 5 4 3 1 2 Figura nr.3 3.7 100.0 36.7 95.8.3.Vizitati www. Numărul de copii la părinţi Tabel nr.12.

1% reprezintă de la 3 până la 8 copii la părinţi.0 86. iar restul de 30. REZULTATELE CERCETĂRII Pagina 51 din 68 .ro ! Arhiva online cu diplome.7 100. 5.7 48.Vizitati www.0 1. frati 8 5 4 3 1 2 Figura nr. Procentaj Procentaj valid Procentaj cumulat 21.3 98.7 93. procentele se distribuie astfel: 21.7 100.7 5.0 21.3% reprezintă doi copii la părinţi.9.0 1.tocilar.3 16.7 6.7 6.7% reprezintă un copil la părinţi.3 100.0 Nr. Procentajul numărului de copii la părinţi. Din totalul de copii la părinţi .7 5.3 16.7 48. 48.0 Valid 1 2 3 4 5 8 Total 13 29 10 4 3 1 60 21.7 70. cursuri si referate postate de utilizatori.

035 * Correlation is significant at the 0. ANALIZA DATELOR: Citirea tabelului: Numerele prezentate de computer la intersecţia dintre numele variabilelor (stresul şi motivaţia ) sunt.13. Tabelul nr. în ordine de sus în jos : coeficientul de corelaţie ( în cazul de faţă r = 0. Elementele care contează în interpretarea unei corelaţii sunt: Pagina 52 din 68 .236 .Toate aceste aspecte au fost măsurate prin intermediul chestionarelor date studenţilor.000 . pragul de semnificaţie ( p =0.05 level (1-tailed). Corelaţia între stresul şi motivaţia academică stresul stresul Corelaţia Pearson Sig. (1-tailed) N motivaţie academicã Corelaţia Pearson Sig. (1-tailed) 1.23).03 ) şi numărul de subiecţi (N=60). se considera că există o legătură între tipul de coping utilizat şi tipul de motivaţie dominantă utilizată în învăţare.Vizitati www. IPOTEZA GENERALĂ: Cu cât nivelul stresului la studenţii care muncesc este mai mare cu atât nivelul motivaţiei academice tinde să scadă. analiza şi interpretarea datelor: În cercetarea de faţă s-a pornit de la ideea că există o legătură între stresul datorat locului de muncă şi motivaţia academică a studenţilor care muncesc. Prezentarea. 60 -. Se considera că.tocilar. datorită stresului la care sunt supuşi studenţii care munces motivaţia academică a acesaora tinde să scadă. cursuri si referate postate de utilizatori.De asemenea.ro ! Arhiva online cu diplome.

05. În cazul nostru semnul este negativ.Vizitati www.50 şi vorbim de legături puternice dacă mărimea absolută este mai mare de 0. Stresul este o stare de tensiune ce ia naştere atunci cand o persoană răspunde cererilor mediului extern ca si când acestea ar fi generate de nevoile sale interne. Dacă interpretăm folosind cuvinte.05. mărimea absolută a coeficientului: descrie tăria legăturii ce există între variabile: se consideră astfel că legătura este slabă dacă valoarea absolută a lui r nu depăşeşte 0. Stresul de solicitare se datorează acţiunii agenţilor stresori. Pot apărea si simptome fizice: tensiuni musculare. nivelul stresului este mai mare. semnul corelaţiei: arată natura legăturii care există. În cazul de faţă tăria legăturii este slabă. pentru că nu este în stare să facă faţă acestor solicitari. Netratate. insomnii. pragul de semnificaţie: dacă este mai mic de 0. Putem spune astfel că există o legătură între stresul studenţilor care muncesc şi motivaţia academică a acestora. legătura este de tărie medie la o valoare cuprinsă între 0. Acest lucru se poate datora solicitărilor provenite atât de la locul de muncă cât şi din partea contextului academic.50. Acestea se pot manifesta psihic prin: iritabilitate.30. scăderea concentrării şi frustrare. anxietate.ro ! Arhiva online cu diplome.30-0. cu atât nivelul motivaţiei academice va INTERPRETAREA DATELOR: Din aspectele teoretice ale cercetării rezultă că stresul este o reacţie psihologică ce apare la solicitarile inerente ale factorilor de stres şi care are potenţialul de a face o persoană să se simtă tensionată si anxioasă. putem spune că: cu cât fi mai scăzut. deci legătura este invers proporţională. hipertensiune.03. atunci putem considera că există o relaţie între variabilele studiate. simptomele pot conduce la imbolnavire si chiar la moarte. pentru că are o valoare mai mică de 0. când bruscheţea. în cazul nostru pragul de semnificaţie este mai mic de 0.23.tocilar.30 şi anume de 0. dureri de cap. cursuri si referate postate de utilizatori. fiind de 0. Datorită situaţiei economice nesatisfăcătoare din ce în ce mai mulţi studenţi sunt nevoiţi să muncească pentru a se întreţine pe parcursul facultăţii. dureri de spate. Nivelul de stres la sudenţii care muncesc poate fi foarte mare. Stresul este atat aditiv cat si cumulativ datorită faptului că se adună in timp pană la starea de criză când apar simptomele. Pagina 53 din 68 .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

imprevizibilitatea, cantitatea sau intensitatea stimulilor se exercită în exces asupra individului. În marea majoritate a cazurilor însă, acţiunea agenţilor stresori nu atinge intensităţi insuportabile, dar se exercită intr-un timp îndelungat, efectele stresante acumulându-se şi măcinând organismul. Din partea locului de muncă studentul se poate confrunta cu o serie de factori de stres dintre care: suprasolicitarea datorată programului încărcat, presiunea termenelor, condiţii de muncă dificile, calităţii cerute la locul de muncă, relaţiilor tensionale cu colegii sau chiar cu superiorii, remuneraţia mică în compataţie cu munca depusă. Pe lângă factorii de stres datoraţi locului de muncă, în cazul studenţilor se adaugă şi cei datoraţi mediului academic dintre care se pot evidenţia următorii: cerinţe de studiu mult mai înalte decât cele din liceu, redactarea unor referate sau elaborarea unor proiecte într-un timp scurt, lipsa unei baze de cunoştinţe solide pentru a face faţă învăţării, prezenţa obligatorie la cursuri şi seminarii, elaborarea unor sarcini suplimentare în cazul absenţelor de la cursuri. Datorită factorilor de stres proveniţi atât din mediul ocupaţional cât şi din cel şcolar, motivaţia pentru învăţare tinde să scadă. Acest lucru este evidenţiat prin confirmarea ipotezei de mai sus potrivit căreia : cu cât nivelul stresului la studenţii care muncesc este mai mare cu atât nivelul motivaţiei academice tinde să scadă. Din răspunsurile colectate de la studenţii chestionaţi reiese faptul că mai mult de jumătate dintre aceştia fac faţă cu greu solicitărilor şcolare.Acest lucru poate fi observat şi din figura numărul 10.

Pagina 54 din 68

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Faceti fatã solicitãrilor scolare?

in mica masura

in f oarte mare masur

satisf acator

Figura nr.10. Procentajul în care studenţii fac faţă solicitărilor şcolare. La întrebarea: „Faceţi faţă solicitărilor şcolare?”, doar 40% din totalul studenţilor chestionaţi au răspuns că fac faţă în mare măsură solicitărilor şcolare. Restul de 60% fac faţă satisfăcător(46,7) sau în mică măsură(13,3) solicitărilor şcolare. Acest lucru se poate datora şi absenteismului şcolar. Cu toate că motivaţia pentru învăţare a studenţilor care muncesc tinde să scadă datorită stresului,după cum se poate vedea în graficele de mai jos doar o mică parte dintre studenţi îşi doresc să renunţe la studiile actuale (3%) pentru a face faţă solicitărilor de la locul de muncă şi totodată majoritatea dintre studenţii(70%) chestionaţi au intenţia să renunţe la locul de muncă pentru şcoală.

INTENTIA DE A RENUNTA LA STUDII

da

nu

Pagina 55 din 68

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

INTENTIA DE A RENUNTA LA LOCUL DE MUNCA

da

nu

Din faptul că studenţii nu îşi doresc să renunţe la studii şi totodată să muncească, poate fi dedus conflictul dintre muncă şi şcoală cu care se confruntă. Acest lucru este evidenţiat şi de răspunsurile cu privire la principalele dificultăţi de care au parte datorită faptului că au un loc de muncă şi urmează cursurile unei facultăţi în acelaşi timp. Dintre principalele inconveniente cu care studenţii se confruntă putem enumăra: oboseala, stresul, suprasolicitarea şi mai ales lipsa timpului.Majoritatea dintre aceştia au specificat faptul că le este destul de greu să aibă rezultate foarte bune atât pe plan profesional cât şi pe plan academic. Din totalitatea studenţilor chestionaţi reiese că doar un procent de 36,6% frecventează între 60% şi 100% cursurile.Restul de 61,6% au afirmat că participă la cursuri în proporţii de până la 60%. Pe lângă toate acestea, numărul de ore alocate locului de muncă de către majoritatea studenţilor chestionaţi(60%) este cuprins între 21 şi peste 40 ore. Din toate acestea rezultă faptul că alocând cea mai mare parte a timpului locului de muncă şi participând în proporţie mică la cursuri, studenţii se află în dificultatea de a face faţă cerinţelor universitare. Cu toate acestea după cum reiese din tabelul nr.14 se pare că studenţii conferă cea mai mare pondere importanţei studiilor (46,47%). Tabelul nr.14. Ponderea importanţei alocată activităţilor

Locul de muncă

Studiile actuale

Activit ăţi recreati ve

N

Valid

60

60

60

Pagina 56 din 68

cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. . atunci putem considera că există o relaţie între variabilele studiate.002 60 ** Correlation is significant at the 0. deci legătura este direct proporţională. fiind de 0.38).pragul de semnificaţie: dacă este mai mic de 0. Tabelul 15: corelaţia între copingul proactiv şi motivaţia intrinsecă coping proactiv coping proactiv Corelaţia Pearson Sig. ANALIZA DATELOR: Citirea tabelului: Numerele prezentate de computer la intersecţia dintre numele variabilelor (coping proactiv şi motivaţia intrinsecă) sunt. Elementele care contează în interpretarea unei corelaţii sunt: .02. . cu atât nivelul motivaţiei intrinseci va fi mai mare. (2-tailed) N 1. Putem spune astfel că există o legătură puternic semnificativă între motivaţia intrinsecă şi copingul proactiv.387 .mărimea absolută a coeficientului: descrie tăria legăturii ce există între variabile: Pagina 57 din 68 .05. pragul de semnificaţie ( p =0. Dacă interpretăm folosind cuvinte. Lipsă Media 0 30 0 46 0 24 IPOTEZA 1: Cu cât strategia activă de a face faţă la stres este mai mare cu atât motivaţia intrinsecă este mai mare.semnul corelaţiei: arată natura legăturii care există.01 level (2-tailed). În cazul nostru semnul este pozitiv.tocilar.000 . 60 .ro ! Arhiva online cu diplome. (2-tailed) N motivatie intrinsecã Corelaţia Pearson Sig. putem spune că: cu cât copingul proactiv este mai mare. în ordine de sus în jos următoarele : coeficientul de corelaţie ( în cazul de faţă r = 0.05. în cazul nostru pragul de semnificaţie este mai mic de 0.02) şi numărul de subiecţi (N=60).

Astfel. motivaţia internă se referă la dorinţa de a se cultiva. ea fiind puternic legată de interes şi de satisfacţia învăţării. se consideră astfel că legătura este slabă dacă valoarea absolută a lui r nu depăşeşte 0.tocilar. În cazul studentului indiferent dacă munceşte sau nu. Acest tip de strategii conduc la scăderea tensiunii emoţionale facilitând controlul asupra situaţiei. D. Atkinson.30. din totalitatea componentelor motivaţiei intrinseci şi ale copingului proactiv..50 şi vorbim de legături puternice dacă mărimea absolută este mai mare de 0. atunci când informatiile suplimentare indica o mai mare gravitate a situaţiei decât cea apreciata iniţial şi/sau imposibilitatea de a o rezolva. Pagina 58 din 68 .30-0.50. R.. 1984). Billings şi Moss.. (apud.Vizitati www.Când studentul învaţă pentru sine. pentru că r=0. Dacă studentul are dezvoltată motivaţia intrinsecă nu va învăţa sub presiunea trecerii de examene ci va învăţa de plăcere.2002..50. C. implicarea activă în învăţare şi implicit eliberarea de stres.E. INTERPRETAREA DATELOR: În cazul motivaţiei intrinseci. Atkinson. apud.38 şi are o valoare cuprinsă între 0. legătura este de tărie medie la o valoare cuprinsă între 0. individul desfăşoară activitatea pentru că aceasta îi dă satisfacţii prin ea însăşi. L. creşte odată cu strategiile active de a face faţă la stres. Smith. În cazul de faţă tăria legăturii este medie . Din analiza statistică a variabilelor motivaţie intrinsecă/coping proactiv reiese faptul că motivaţia intrinsecă la studenţii care muncesc.30-0.J. Tabelul 16:Corelaţia componentelor motivaţiei intrinseci şi ale copingului proactiv. Cercetările arată că cei care tind să utilizeze o strategie activă de a face faţă situaţiilor stresante prezintă niveluri scăzute ale stresului atât în timpul cât şi după situaţia stresantă. Pot provoca însa si intensificarea stării emoţionale. cu căt studenţii care muncesc utilizează în învăţare o strategie activă şi o motivaţie dominantă intrinsecă cu atât stresul resimţit de ei se va diminua. Bem. cele care prezintă o asociaţie puternică sunt: autonomie/proactivism şi provocare/proactivism. cursuri si referate postate de utilizatori. Aceste strategii prezintă doua forme: de căutare a unui plus de informaţii si de punere în acţiune a unor soluţii de rezolvare a situaţiilor. R. Strategiile de coping proactiv direcţionează atenţia individului spre situaţia stresantă pentru a o controla si pentru a preveni efectele stresului.ro ! Arhiva online cu diplome. După cum se poate observa şi în tabelul numărul 16. E. Acest lucru presupune centrea pe problemă. învăţarea este mult mai eficientă decât atunci când o face determinat de presiuni exterioare.

Autonomia studenţilor care muncesc este strâns legată de proactivismul acestora tradus prin:asumarea responsabilităţilor.438 . (2tailed) N 60 .438 . (2tailed) proacti vism Pearson Correla tion Sig. corelaţia între motivaţia extrinsecă şi copingul de evitare Pagina 59 din 68 .400 . la cultivarea iniţiativei.002 .000 .400 autono mie . (2tailed) N autono mie Pearson Correla tion Sig. IPOTEZA 2: Cu cât motivaţia extrinsecă utilizată în învăţare este mai mare cu atât copingul de evitare este mai mare. înfruntarea dificultăţilor întâlnite atât în contextul academic cât şi în contextul muncii.000 .000 proacti vism . Autonomia contribuie la dezvoltarea propriilor forţe. cursuri si referate postate de utilizatori. Tabelul 17.Vizitati www. 1. a libertăţii de gândire şi a spiritului de independenţă fiind strâns legată de luarea deciziilor. centrarea pe probleme „aici şi acum”.515 . 60 60 ** Correlation is significant at the 0.tocilar.000 1.000 60 .515 60 1.000 60 .ro ! Arhiva online cu diplome. Dând dovadă de autonomie şi utilizând proactivismul în activităţile desfăşurate studenţii vor face faţă mult mai uşor provocărilor din contextul academic. provoc are provoc are Pearson Correla tion Sig.01 level (2-tailed).000 . .002 .

28). pragul de semnificaţie ( p =0. putem spune că: cu cât motivaţia extrinsecă este mai mare cu atât copingul de evitare este mai mare. mărimea absolută a coeficientului: descrie tăria legăturii ce există între variabile: se consideră astfel că legătura este slabă dacă valoarea absolută a lui r nu depăşeşte 0.Vizitati www.30-0. pentru că r= 0. 60 .05. Pagina 60 din 68 . legătura este de tărie medie la o valoare cuprinsă între 0.30-0.05 level (2-tailed). În cazul nostru semnul este pozitiv.50. deci legătura este direct proporţională. motivatie extrinsecã motivatie extrinsecã Pearson Correlation Sig.030 60 .02. atunci putem considera că există o relaţie între variabilele studiate.ro ! Arhiva online cu diplome.281 1.50. Putem spune astfel că există o legătură de semnificaţie medie între motivaţia extrinsecă şi copingulde evitare. fiind de 0.30.30 şi are o valoare cuprinsă între 0.tocilar.50 şi vorbim de legături puternice dacă mărimea absolută este mai mare de 0. Dacă interpretăm folosind cuvinte. cursuri si referate postate de utilizatori. Elementele care contează în interpretarea unei corelaţii sunt: pragul de semnificaţie: dacă este mai mic de 0. semnul corelaţiei: arată natura legăturii care există. în ordine de sus în jos următoarele : coeficientul de corelaţie ( în cazul de faţă r = 0. (2-tailed) N coping de evitare Pearson Correlation Sig.000 * Correlation is significant at the 0. ANALIZA DATELOR: Citirea tabelului: Numerele prezentate de computer la intersecţia dintre numele variabilelor ( motivaţie extrinsecă şi coping de evitare) sunt.02) şi numărul de subiecţi (N=60). În cazul de faţă tăria legăturii este medie . (2-tailed) N . în cazul nostru pragul de semnificaţie este mai mic de 0.05.

de evitare sau chiar de agresivitate.111 . Tabelul 17. Utilizând o strategie pasivă de a face faţă la stres studenţii care muncesc tind să amâne problemele cu care se confruntă.153 . Acest lucru este confirmat şi de corelaţia dintre unele componente ale motivaţiei extrinseci cu cele ale copingului de evitare din tabelul numărul 17. cu cât creşte motivaţia extrinsecă cu atât studenţii care muncesc au tendinţa de a evita problemele cu care se confruntă. să nu îşi asume responsabilităţile pe care şi -le-au propus şi să ajungă să resimtă în timp un nivel foarte mare de stres.561 . Când studentul utilizează motivaţia extrinsecă în învăţare. stimularea ia forma unei trăiri emoţionale negative ca teama de eşec. de pedeapsă.Vizitati www.Corelaţia dintre componentele motivaţiei extrinseci şi copingul de evitare.000 . cele care prezintă o asociaţie puternică sunt: recunoaştere/căutare de sprijin emoţional. Asociind copingul de evitare cu motivaţia extrinsecă reiese că.astfel intervenind evitarea acesteia.tocilar. studentul învaţă fiind interesat de obţinerea unor note bune şi nu de procesul de învăţare sau de conţinuturi în sine. utilitatea percepută/coping reflexiv şi căutare de sprijin emoţional. Conform motivaţiei extrinseci. de resemnare sau fatalism. atitudini de negare.292 Recuno a-ştere Recompensă Utilitat ea percepu tă Coping reflexiv Pagina 61 din 68 .ro ! Arhiva online cu diplome. recompensă/coping reflexiv . cursuri si referate postate de utilizatori. făcând ca învăţarea să pară o preocupare obositoare. Căutare de suport emoţio nal RecuPearson 1. INTERPRETAREA DATELOR: Cei care recurg la metoda de control centrată pe evitare o fac pentru a preveni ca emoţiile negative să îi copleşească şi să-i împiedice în acţiunile lor de rezolvare a problemelor. Din totalitatea componentelor copingului de evitatareşi ale motivaţiei extrinseci. Tipul de coping evitant este caracterizat prin comportamente de fugă. Există multe modalităţi prin care indivizii pot încerca să facă faţă emoţiilor negative.

242 . IPOTEZA 3: Cu cât capacitatea de adaptare la stres este mai mare. cu atât motivaţia intrinsecă tinde să crească.310 60 1.400 .254 .016 . * Correlation is significant at the 0.310 . (2tailed) . (2tailed) N Coping reflexiv .000 .013 .000 1.561 Correla tion Sig.023 . .371 .318 .024 Recompensă Pearson .023 . .292 .ro ! Arhiva online cu diplome.000 Sig.292 .007 Căutare de suport emoţio nal Pearson Correla tion .344 1. cursuri si referate postate de utilizatori. (2tailed) .024 . . Pagina 62 din 68 .000 .111 Correla tion Sig. (2tailed) .004 .149 .292 60 .000 60 .000 .344 Pearson .400 .004 .242 . .371 1.016 .013 60 60 .Vizitati www.007 .05 level (2-tailed).149 .318 Sig.153 Correla tion .254 Utilitat ea percepu tă Pearson . (2tailed) .tocilar. noaşter e Correla tion Sig.

cu atât nivelul motivaţiei intrinseci va fi mai mare. mărimea absolută a coeficientului: descrie tăria legăturii ce există între variabile: se consideră astfel că legătura este slabă dacă valoarea absolută a lui r nu depăşeşte Pagina 63 din 68 . Citirea tabelului: Numerele prezentate de computer la intersecţia dintre numele variabilelor (motivaţia intrinsecă şi capacitatea de adaptare) sunt.Vizitati www.tocilar. Tabelul 17. În cazul nostru semnul este pozitiv. Putem spune astfel că există o legătură între motivaţia intrinsecă şi capacitatea de adaptare la stress. deci legătura este direct proporţională.000 . în ordine de sus în jos următoarele : coeficientul de corelaţie ( în cazul de faţă r = 0. Elementele care contează în interpretarea unei corelaţii sunt: pragul de semnificaţie: dacă este mai mic de 0.049 60 Corelaţia Pearson 1. putem spune că: cu cât nivelul capacităţii de adaptare la stress este mai mare.256 * Correlation is significant at the 0. Dacă interpretăm folosind cuvinte. fiind de 0.ro ! Arhiva online cu diplome.05.04 ) şi numărul de subiecţi (N=60).05. pragul de semnificaţie ( p =0.04. Corelaţia între capacitatea de adaptare şi motivaţia intrinsecă motivatie intrinsecã motivatie intrinsecã Corelaţia Pearson Sig. cursuri si referate postate de utilizatori. 60 . în cazul nostru pragul de semnificaţie este mai mic de 0.05 level (2-tailed). semnul corelaţiei: arată natura legăturii care există.25). (2-tailed) N . (2-tailed) N cpa (capacitatea de adaptare) Sig. atunci putem considera că există o relaţie între variabilele studiate.

0.003 1. rezultă că cu cât motivaţia intrinsecă de învăţare este mai mare.30.pl Plăcere Pearson Correla tion Sig.Vizitati www. legătura este de tărie medie la o valoare cuprinsă între 0.382 ** Correlation is significant at the 0. Corelaţia între capacitatea de adaptare şi factorul plăcere cma. INTERPRETAREA DATELOR: Adaptarea reprezintă efortul permanent de a răspunde atât identităţii personale cât şi diferenţierii impusă de obstacolul impus de lumea exterioară. Pearson Correla tion 60 .ro ! Arhiva online cu diplome. pentru că are o valoare mai mică de 0. o ambianţă în care să se regăsească.000 . 2004. Tabelul 17. cursuri si referate postate de utilizatori.003 .50 şi vorbim de legături puternice dacă mărimea absolută este mai mare de 0. . C.30-0.01 level (2-tailed).tocilar. Datorită faptului că motivaţia intrinsecă la studenţi presupune satisfacţie in sine datorită faptului că recompensa provine tocmai din activitatea de învăţare. (2tailed) N Capacit ate de adaptar e Sig. (2tailed) N 60 60 .382 60 1.25.000 cpa .91) de băgat la coipng început Procesul complex al adaptării implică un accord al individului cu contextul pe care şi l-a creat. În cazul de faţă tăria legăturii este slabă. cu atât capacitatea de adaptare la stres este mai mare. p. Reuşita adaptării personalităţii la mediu înseamnă dezvoltarea acesteia pe când eşecul adaptării determină regresia acesteia.50. Enăchescu.30 şi anume de 0. Pagina 64 din 68 .. Acest lucru este confirmat şi din legătura puternică existentă între factorul plăcere al motivaţiei intrinseci şi capacitatea de adaptare.(apud.

Tot mai mulţi rectori şi profesori se plâng de slaba pregătire a studenţilor.şi canalizeze atenţia şi către Pagina 65 din 68 . însemnând angajamentul la o slujbă. este inserarea în câmpul muncii.sau proiecte. În cel mai multe dintre cazuri cerinţele cu care se confruntă studenţii în mediul universitar faţă de cele din liceu se concretizează prin: lecturarea mult mai multor cărţi.ro ! Arhiva online cu diplome. într-un timp mult mai scurt. discuţiile pe grupuri. jocul de rol. În urma cercetărilor statistice efectuate rezultă că din ce în ce mai mulţi studenţi îşi părăsesc locurile din amfiteatre pentru a munci. O problemă de actualitate cu care se confruntă universităţile şi totodată societatea. vârsta la care se găsesc majoritatea srudenţilor.În completare la toate acestea. În prezent. fie part-time fie cu normă întreagă. de faptul că nu sunt prezenţi la cursuri. este cea a absenteismului şcolar. posibilitatea de a munci în cadrul campusurilor sau burse de sprijin. dar pentru mulţi dintre aceştia munca este mult mai mult.tocilar. pentru a-şi prezenta lucrările în faţa colegilor şi profesorilor. redactarea unor referate sau lcrări de cercetare. puţine universităţi oferă studenţilor lor. pentru a face faţă mediului universitar. Astfel. deşi solicitările studenţilor care muncesc sunt mai numeroase. cultural şi profesional se răsfrânge şi asupra studenţilor. cei care utilizează o motivaţie intrinsecă în învăţare au o capacitate mai mare de a face faţă la ele.Vizitati www. Una dintre sarcinile ce i se atribuie primei tinereţi. Noul ritm de viaţă care solicită oamenii într-o măsură tot mai intensă din punct de vedere social. Din toate acestea rezultă faptul că studenţilor le poate fi destul de greu să se descurce chiar şi în cele mai bune circumstanţe când nu sunt nevoiţi să muncească şi îşi pot îndrepta întreaga atenţie spre a învăţa.mulţi studenţi se confruntă şi cu presiunea unui loc de muncă necesar pentru a face faţă din punct de vedere economic. elaborea unor studii de caz. Pentru majoritatea studenţilor munca este reprezentată încă doar de învăţarea academică. Cerinţele de învăţare din mediul universitar pot fi foarte mari. Lipsa studenţilor din amfiteatre înseamnă o calitate scăzută a învăţământului superior. articole. Pentru mulţi dintre studenţi acest lucru înseamnă o schimbare majoră faţă de cerinţele întâlnite în timpul liceului. la seminarii sau la laboratoare. CAPITOLUL 2: CONCLUZII. Cu toate acestea. pe lângă stresul academic. Atunci când studenţii trebuie să. sunt lucruri obişnuite la orele susţinute în cadrul facultăţii. cursuri si referate postate de utilizatori. Dezbaterile. studenţii trebuie să deţină abilităţi de comunicare.

Pagina 66 din 68 . 1996. învăţarea este mult mai eficientă decât atunci când o face determinat de presiuni exterioare şi presupune centrea pe problemă. randament şcolar scăzut. studenţii trebuie să îşi menţină nivelul motivaţional la un nivel înalt şi să utilizeze pentru a se adapta anumite strategii utile.tocilar. înfruntarea dificultăţilor întâlnite atât în contextul academic cât şi în contextul muncii). Pentru a putea face faţă situaţiei de a munci şi de a învăţa în acelaşi timp. locul de muncă.ro ! Arhiva online cu diplome. se pot confrunta cu lipsa de timp necesar pentru a se pregăti suficient pentru a face faţă cerinţelor şcolare.Când studentul învaţă pentru sine. superficialitate. motivaţia internă a studenţilor se referă la dorinţa de a se cultiva.Vizitati www. nevroze. pp. (Bloona. Dacă studentul are dezvoltată motivaţia intrinsecă nu va învăţa sub presiunea trecerii de examene ci va învăţa de plăcere. Problema majoră pe care lucrarea de cercetare de faţă încearcă să o elucideze poate fi redusă la întrebarea : Care este relaţia dintre stresul ocupaţional şi motivaţia de învăţare a studenţilor care muncesc? Din analiza şi interpretarea datelor cercetării reiese faptul că datorită factorilor de stres proveniţi şi din mediul ocupaţional motivaţia pentru învăţare tinde să scadă. R.488-492) Atunci când activitatea cotidiană de muncă şi învăţare depăşeşte posibilităţile psihofizice ale studentului intervine suprasolicitarea ale cărei urmări sunt grave: surmenaj intelectual. Cercetările arată că cei care tind să utilizeze o strategie activă de a face faţă situaţiilor stresante prezintă niveluri scăzute ale stresului atât în timpul cât şi după situaţia stresantă. poate influenţa motivaţia academică astudenţilor care muncesc. Cu toate acestea doar o mică parte dintre studenţi îşi doresc să renunţe la studiile actuale pentru a face faţă solicitărilor de la locul de muncă şi totodată majoritatea dintre studenţii chestionaţi au intenţia să renunţe la locul de muncă pentru şcoală.. slăbirea interesului pentru studiu. Acest lucru este evidenţiat şi de răspunsurile date de aceştia cu privire la principalele dificultăţi de care au parte datorită faptului că au un loc de muncă şi urmează cursurile unei facultăţi în acelaşi timp. cursuri si referate postate de utilizatori. implicarea activă în învăţare şi implicit eliberarea de stress. Din faptul că studenţii nu îşi doresc să renunţe la studii şi totodată să muncească. poate fi dedus conflictul dintre muncă şi şcoală cu care se confruntă. centrarea pe probleme „aici şi acum”. Cercetarea de faţă încearcă să evidenţieze şi cum utilizarea unei strategii active de a face faţă la stres (asumarea responsabilităţilor. Indiferent dacă muncesc sau nu. ea fiind puternic legată de interes şi de satisfacţia învăţării.

Limitele cercetării: evidenţierea sporadică a problematicii cu care studenţii de confruntă. C.tocilar. cu cât creşte motivaţia extrinsecă cu atât studenţii care muncesc au tendinţa de a evita problemele cu care se confruntă. o ambianţă în care să se regăsească. Din analiza şi interpretare efectuată pe lotul de subiecţi aleşi reiese faptul că. cu atât capacitatea de adaptare la stres va avea valori mai mari deoarece stresul nu va fi resimţit ca pe ceva negativ. Când studentul utilizează motivaţia extrinsecă în învăţare. cu atât motivaţia intrinsecă creşte.. cu cât motivaţia intrinsecă a acestora va creşte cu atât va creşte şi capacitatea de a face faţă la acestea. L. Atkinson. analiza mult mai detaliată a datelor obţinute prin compararea lotului de subiecşi în funcţie de anumite caracteristici. datorată noutăţii temei o altă limită a cercetării se datorează lotului mic de subiecti(N=60).ro ! Arhiva online cu diplome. Asociind copingul de evitare cu motivaţia extrinsecă reiese că. E. Billings şi Moss... Conform motivaţiei extrinseci. Utilizând o strategie pasivă de a face faţă la stress studenţii care muncesc tind să amâne problemele cu care se confruntă. rezultă că. Bem. Datorită faptului că motivaţia intrinsecă la studenţi presupune satisfacţie in sine. (apud. făcând ca învăţarea să pară o preocupare obositoare. Pagina 67 din 68 . cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Smith. 1984). D. Procesul complex al adaptării la situaţie implică un accord al individului cu contextul pe care şi l-a creat.. apud. de pedeapsă. cu cât studenţii utilizează mai mult strategii active de a face faţă la stres. Atkinson. stimularea ia forma unei trăiri emoţionale negative ca teama de eşec. să nu îşi asume responsabilităţile pe care şi -le-au asumat şi să ajungă să resimtă un nivel foarte mare de stres. R.. cu cât motivaţia intrinsecă de învăţare este mai mare. datorită faptului că recompensa provine tocmai din activitatea de învăţare. R.J.2002. deşi solicitările studenţilor care muncesc sunt mai numeroase. studentul învaţă fiind interesat de obţinerea unor note bune şi nu de procesul de învăţare sau de conţinuturi în sine. astfel încât rezultatele obţinute nu pot fi generalizate. Astfel.E.

tocilar.Vizitati www. Pentru a investiga mai în amănunt problematica actuală a studenţilor. cursuri si referate postate de utilizatori.O altă direcţie de cercetare o poate constitui modalităţile prin care profesorii pot interveni în contextul de predare / învăţare pentru a mări motivaţia academică. Pagina 68 din 68 .ro ! Arhiva online cu diplome. cercetările viitoare ar putea să-şi îndrepte atenţia către investigarea strategiilor utilizate pentru a face faţă mediului academic şi a modalităţior în care acestea pot valorifica la maxim motivaţia academică .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->