Sunteți pe pagina 1din 2

O Triumful Izabelei, realizat in anul 161 S O Una dintre multele ilustra'ii medievale

La inceputul Evului Mediu, prezinta un numar impresionant de care ale- inspirate din dramaturgia contemporan3.
dupa secole de declin ~i repre- gorice. Aceasta procesiune include care ce Aici, lisus este crucificat inainte de a se in31,a
reprezinta Crea'ia. Buna Vestire ~i pe Mantu- la ceruri. Asemenea scene erau uzuale in
siuni ale Bisericii, s-a dez- itor pe Tronul sau. spectacolele acelei perioade.
~ voltat o noua forma de dra-
coincideau cu Pa~tele~i cele de iama, cum ar
maturgie care utiliza pentru fi Saturnalia (vechea sarbatoare romana dedi-
prima data efecte de scena cata zeului Saturn), erau tratate ca parte com-
ponenta a sarbatoririi Craciunului.
spectaculoase pentru a in ciuda tuturor eforturilor de a desfiinta
dramaturgia, practic, Biserica cre~tina a dus la
descrie istoria umana. relnvierea acesteia. Povestirile din Biblie
alaturi de pompa ~i de ritualurile serviciului
An zilele noastre ruinele vechilor teatre gre- divin au dat na~tereunor noi forme de teatru.
I ce~ti ~i romane stau marturie pentru popu- Clericii au realizat curand ca modul cel bun
laritatea de care se bucura dramaturgia din de a Intari credin1;aenoria~ilor tarani, era de a
lumea antica. Din Evul Mediu, Insa, nu exista pune In scena parti din slujba religioasa, ast-
asemenearelicve. Vreme de 1000 de ani dupa fel Incat congregatia sa poata vizualiza vor-
caderea Imperiului Roman nu s-a construit bele rostite In timpul liturghiei. De exemplu,
nici un teatru. Acest fapt s-a datorat Bisericii ideea Cinei celei de taina, cand Iisus a rupt
Cre~tinecare a considerat ca teatrul antic gre- painea ~i a tumat vinul, a fost repetata In tim-
cesc ~i cel roman sunt desfranate~i decadente pulliturghiei, cu preotulln rolullui Hristos ~i
iar In 692 un Conciliu al Bisericii a interzis congregatia In rolul apostolilor.
orice manifestareteatrala.
pana In secolul al IX-lea, dramaturgia a Dramele religioase
supravietuit prin eforturile actorilor ambu- pana la sfar~itul secolului al XII-lea, Biserica a
lanti, menestreli, povestitori ~i acrobati care dobandit asemenea succese explicand taina
cutreiera~ Europa ~i ofereau reprezentatii liturghiei prin intermediul dramaturgiei Incat
pentru audienta de la tara. Comunitatile au fost Ingaduite sa fie reprezentatepiese~i In
satelor erau foarte legate de folclor ~i In zilele afara bisericilor. Nemaifiind Ingradit de con-
de sarbatoare satenii interpretau diverse strangerile impuse de Biserica, argoul -lim-
piese. Biserica ~i-a dat seama ca era greu sa bajul poporului -a Inceput sa fie din ce 1n ce
interzica asemenea manifestari ~i a integrat mai utilizat (In detrimentul limbii latine, Inte-
sarbatorile pagane In cele cre~tine astfellncat les de pu1;ini). La 1nceput, reprezentatiile se
ritualurile de fertilitate aduse de primavara desfa~urau1n apropierea bisericilor Insa, Ince-
33
DRAMATURGIA MEDIEVALA

tul cu incetul s-au mutat In piete. Ele mai ritilor me~te~ugari, cum ar fi cele ale croitorilor Al treilea pastor: "Eu cred ca s-a u$urat"
aveau continut religios, cum ar fi piesele reli- sau ale argintarilor. Fiecare corporatie avea Mak: "Cand se treze$te, plange,
gioase care descriau vietile sfintilor. jn urma responsabilitatea unei singure piese -de obi- Ma rog sa plecati cat mai curand ",
edictului papal din 1210, clericilor li se interz- cei cea reprezentativa pentru me~te~ugul lor. Al treilea pastor:' "Permite-mi doar sa fl
icea aparitia pe scenele publice, rolurile aces- De exemplu, constructorii de nave se ocupau sarut"
tora fiind preluate de oameni obi~nuiti. de construirea arcei lui Noe, cei trei magi erau $i fn acel moment ridica scutecul ce-l
jn 1264, Papa Urban al IV-lea a initiat o responsabilitate a aurarilor ~.a.m.d. acoperea pe copil,
s:1rb:1toareaCorpus Christi In Intreaga Europ:1. in York, Chester sau In ora~e britanice fie- Ce naiba e aici?
Aceasta c:1dea intre 23 Mai ~i 24 Iunie. care parte a unui ciclu dramatic se desfa~ura E complet acoperit cu zapada ",
Momentul principal al s:1rb:1torii era o proce- separat pe cate un car alegoric. Carele alego- Aceast:l sceni1 aducea piesa mai aproape
siune, pe placul populatiei medievale. Corpus rice erau carute supraetajate ~i se deplasau pe de om, populatia de la sate identificandu-se
Christi consta dintr-un "ciclu" de piese care roti. Partea inferioara era formata dintr-o ca- mult mai u~or cu personajele ~i cu situatiile.
relatau istoria Omului, Incepand cu Creatia bina unde se 1mbracau actorii ~i era acoperita O dat:l cu indepartarea de temele biblice, se
Lumii pan:1 la Judecata de Apoi. Aceste piese cu o co~ina sau, uneori, reprezenta Infemul, schimbau ~i personajele. A aparut o noua
au devenit cunoscute ca piese ale misterului, pariea superioara era locul principal de desfa- forma de dramaturgie, Dramaturgia Moralit:ltii.
prin mister inlelegandu-se rit religios sau cere- ~urare al actiunii. Carele se deplasau prin ora~ Ea portretiza aspecte ale umanit:ltii ~i prezenta
monie religioas:1. Rezultatul era adesea foarte lntr-o anumita succesiune, oprindu-se In locuri drumul Omului prin viata, alaturi de virtutile ~i
spectaculos. jntreaga istorie a lumii era repre- dinainte stabilite unde se aduna publicul. viciile pe care le putea intalni. De exemplu, un
zentat:1 in maximum 50 de scene -de-a lun- personaj putea fi Ignoranta, altul Modestia sau
gul a 2-3 zile, cu decoruri elaborate ~i efecte Farsa ~i moralitate Cele Trei pacate de Moarte, ~i ace.§teaintrau in
speciale. Indicatiile scenice pentru una dintre Cu timpul, influenta Bisericii asupra acestui competitie pentru sufletul calatorului -cum se
piese, Misterullui Adam, in 1150, cereau pacle gen de spectacole s-a diminuat ~i piesele au credea ca se intampla ~i in viata de toate zilele.
de fum din gura Iadului. Productiile ulterioare devenit mai cornice. Audienta dorea sa se dis- O dat:l cu indepartarea treptata de religie ~i
mentineau interesul publicului cu praf de treze, astfel lncat personajele, precum morala, drarnaturgia a devenit din ce iri ,ce mai
pu~c:1,macarale ~i alte echipamente mecanice. Diavolul sau sotia lui Noe, au devenit mai interesat:l de idei, Erau reprezentate piesele
Spectacolele devenind tot mai elaborate, exagerate, mai absurde. De exemplu, una din , cunoscute ca Interludii, portretizand de obicei
necesitau organiz:Iri tot mai intense. Astfel cor- piesele reprezentate In 1425, cu ocazia ciclu- ciudateniile taranilor ~i prezentand partea
poratiile de me~te~ugari au preluat aceast:1res- lui de la Wakefield, era o reprezentatie despre cornica a relatiilor dintre, sa zicem, sot ~i sotie
ponsabilitate. Corporatiile erau uniuni ale dife- hotul de oi Mak, adaugata In mod artificial la sau dintre st:lpan ~i slujitor, Aceste piese nu se
obi~nuita poveste a Creatiei, a celor trei rnai reprezentau in fata satenilor, ci la curte
pastori care 11viziteaza pe Pruncul Iisus. Mak, sau in fata unor cercuri selecte. La sfar~itul
lmpreuna cu sotia lui, Gyll, fura o oaie de la secolului al XVI-lea existau multe trupe de
pastori. Mak ascunde oaia Intr-un leagan ~i actori profesioni~ti care jucau in cladiri de
pretinde ca ar fi un copil. Atunci cand pastorii teatre construite in acest scop, Dar chiar ~i
vin sa o caute ei nu reu~esc sa o gaseasca ~i aceasta forma de dramaturgie laica avea
lncep sa ~opteasca deasupra "copilului": legaturi cu traditia medievala: de exemplu,
teatrul circular elizabetan unde actorii erau
O Un de5en ( 1420) reprezentand decorul inconjurati de spectatori are ceva din ciclurile
pie5ei morale Ca5te/ul Per5everente;. Ace5ta a dramaturgice ~i din audienta lor de la tara.
fO5t pus in 5cena de actori ambulanti. in
mijloc 5e afla ca5telul in care Omul 5e refu-
giaza de viciile vietii.

O Un detaliu din tabloul 5arbatoare 5atea5Ca


din 5ecolul al XVI-Iea, al pictorului olandez
Peter Breughel. El ilu5treaZa o far5a prezen-
tata pe o 5cena portabila, de un grup de
actori ambulanti.

O Mart;r;ul Sf. Apollon;a, realizat de Jean


Fouquet. Acesta este singurul tablou al
vremii care ilustreaza o piesa religioasa. Raiul
se afla in partea stanga. cu o rampa care
coboara catre scena. in partea dreapta. gura
Infernului este aparata de demoni.

34
Arta ~i omul4- MrrOLOGIA Arta ~i omul6 -PIcruRA MEDIEVALA