Sunteți pe pagina 1din 187

~1J1rPJlUJ.~~.

PENTRU

REGULI

CAMPIONATELE

DE RADIOGONIOMETRIE DE AMATOR

dăunătoare integrităţii concuren-

ţilor sau orice instalaţie care ar

putea produce perturbaţii in go-

niometrarea

plu linia electrică de tren, liniile

de

abrupte vor fi evitate).

care a mai

fost folosit la un con-

Un teren

exem-

(text selectiv) Radiogoniometria de amator, denumită in continuare RGA, este o activitate tehnică sportivă cuprinsă in limitele serviciului de

amator. Ea cuprinde activitatea de determinare a direcţiei şi des- coperirea emiţătoarelor ascunse, construcţia echipamentului co- respunzător şi antrenarea amato- rilor angajaţi in organizarea acestui sport şi in alte acţiuni so- ciale. Suprafaţa sau terenul pe care vor avea loc competiţiile trebuie

operatorii; operatorul şi arbitrul respectiv vor fi bine ascunşi şi la

o distanţă apropiată de emiţător.

O prismă triunghiulară din car-

ton,

normală (de

tensiune,

ape,

plastic etc. colorată În roşu

stinci

şi alb va fi plasată la o distanţă

de cel mult 2 m de fiecare emiţă­ tor. La fiecare prismă va fi ataşat sistemul de inregistrare. Prisma

va purta numărul emiţătorului

inaltă

curs

IARU de RGA

-

nal

nu

va

mai

putea

fi

utilizat.

Emiţătoarele nu vor fi

ampla-

sate

la mai

puţin de

400 m

de-

părtare unul

de

altul.

Cel

mai

apropiat

de

locul

de start

cel pu-

ţin 750

 

to-

respectiv

şi banda de frecvenţe

emiţătoare ascunse vor

pe care se lucrează.

Cinci

funcţiona in fiecare bandă de

frecvenţe - de exemplu 3,5 şi să fie in mare parte impădurită . 144 MHz
frecvenţe -
de
exemplu
3,5
şi
să fie in
mare parte impădurită .
144
MHz
-
in următoarea sec-
Diferenţele de nivel nu trebuie să
depăşească 200 m. Organizatorul
trebuie să fie prudent În alegerea
terenului şi să aibă În vedere
orice posibilitate care ar putea fi
tală
venţă temporală:
În
-
in
primul
minut: emiţătorul
nr
.
1, transmiţind semnalele
şi
MOE;
- in
minutul
doi: emiţătorul

ALMANAH

"TEHNIUM"

1989

c;

nr. 2, transmiţind semnalele MOI;

- in

minutul

trei: emiţătorul

nr . 3, transmiţind semnalele

MOS;

- in minutul patru: emiţătorul nr . 4, transmiţind semnalele MOH;

- in

minutul cinci: emiţătorul

nr. S, transmiţind semnalele

MOS. Această ordine se va repeta după minutul al cincilea cu emi-

ţătorul nr.

minutul al şaselea ş.a.m .d.

AI şaselea emiţător, care func-

ţionează ca baliză, va fi amplasat

la intrarea in culoarul de sosire. Acest emiţător va transmite sem-

nalele

Emiţătoarele pe 3,S MHz folo-

sesc

Emiţătoarele pe 144 MHz folo-

de

Viteza de transmitere a semna- leleor va fi cuprinsă intre 8 şi 12 cuvinte pe minut (cca 40-60 semne/ minut). Toate emiţătoarele lucrind in banda de 3,S MHz vor folosi frecvenţe cuprinse intre 3 S10 şi

sesc emisiuni

1, care va transmite in

MO

in

mod

de tip

tip

permanent.

A lA .

A2A.

emisiuni

3600 kHz. Toate emiţătoarele lu- crind in banda de 144 MHz vor

folosi

144,8S0 MHz Toate emiţătoarele, afară de cel de - al şaselea - ba- liza - , vor emite pe aceeaşi frec-

venţă; emiţatorul baliză va f u nc -

ţiona pe o frecvenţă semn ificativ diferită de cea a celorlalte em iţă­ toare . Stabilitatea frecvenţei va fi mai bună sau egală cu O,OS%.

fr~ cvenţe intrre

144 , SOO şi

Puterea de ieşire a emiţătoare­

lor

va

fi

Î ntre

3

şi S W.

GL RGA recomandă ca emiţă­

toarele

fie

comutate

manipulate complet automat,

de

exemplu

fără să fie

asistate

de

vreun

operator.

GL

RGA

recomandă, de ase-

menea,

ca

la

fiecare

loc

de

transmitere

existe

cite

un

emiţător de

rezervă care

poată fi

instalat şi pus imediat În

funcţiune În cazul defectării emi-

ţătorului principal.

Dacă toate emiţătoarele sînt

comutate secvenţial cu ajuto rul unui ceas, atunci nu este permis existe diferenţe mai mari de cinci secunde intre perioadele de transmitere.

Antena fiecărui emiţător tre-

diagramă de

radiaţie omnidirecţională in plan

orizontal. Se vor folosi polariza-

rea

MHz şi polarizarea orizontală În banda de 144 MHz. Emisiunile vor incepe imediat

verticală in banda de 3,S

buie

asigure

o

după ce toate receptoarele au fost colectate la locul startului. Emisiunile tuturor emiţătoarelor

- in afară de baliză - vor Înceta imediat după ce timpul limită

b

pentru

ultimul

grup

de

concu-

renţi a luat sfîrşit. Saliza va ră­

mine

in

funcţiune pină ce s-au

inapoiat toţi concurenţii. Toate

emisiunile vor fi inregistrate, pentru control şi in orice alt scop, de către societatea organi-

zatoare. Operarea şi auzirea tuturor emiţătoarelor vor fi controlate la startul fiecărui concurent, folo- sindu-se un receptor cu o antenă

nedirecţională. Semnalul de la

fiecare emiţător ascuns va fi au- zibil concurentului numai la punctul de start.

La

locul

de

start

al

fiecărui

concurent, pe un panou, vizibil,

vor fi afişate următoarele infor-

maţii:

a) timpul

b)

c)

limită;

frecvenţele emiţătoarelor;

legenda

simbolurilor

hărţii;

d) lista startului cu timpul de

plecare al fiecărui concurent ;

e) o mostră a prismei şi a dis-

pozitivelor

Numai concurenţii şi oficialii autorizaţi pot intra În terenul de concurs, cu excepţia locului de

aşteptare şi adunare anume de- semnat pentru acele persoane a căror indatorire reclamă acest lucru.

Pentru menţinerea legăturii in-

tre locul de start şi sosire şi arbi- trii de la emiţătoare organizato- ru l va asigura o "reţea de servi- ciu " folosind radiotelefoane adecvate. Reţeaua de serviciu nu va produce perturbaţii in recep-

toarele concurenţilor.

de

inregistrare.

Măsurarea timpului

limită la

start

şi linia

de

sosire se

va

fa c e

cu o acurateţe de o secundă cu

ajutorul cronometrelor mecan ice

sau

rent

verifice

cu

electronice.

va

cel

avea

timpul

notat

de

Fiecare

posibilitatea

inregistrat

concu-

să-şi

de

el

arbitru.

Pe durata fiecărei competiţii

societatea organizat oare va asi- gura permanenţa unui serviciu medical. Un post de prim-ajutor

va_fi

In timpul concursului, precum şi 24 ore inainte de inceperea lui , concurenţii nu vor consuma dro-

guri care ar putea afecteze performanţele lor. Juriul interna- ţional este imputernicit orga- nizeze controale medicale inopi- nate inainte sau după concurs. Succesiunea la start a unei

echipe va fi hotărită de conducă­

instalat Iingă linia de sosire .

torul echipei şi anunţată juriului internaţional cu 24 ore inainte de inceperea concursului. Organiza- torul va intocmi lista de start şi va atribui numerele de start con-

curenţilor.

Primul grup care ia startul este

compus

prima echipă de-

din :

"senior" din

semnată;

,Junior" din a doua echipă de-

semnată;

"femeie" din a treia echipă de-

semnată;

"veteran" din

a patra echipă

AI

doilea grup care ia startul

este

compus

din:

,,senior"

din

desemnată;

a

cincea echipă

,Junior" din a şasea echipă de-

semnată;

"femeie" din a şaptea echipă

desemnată;

"veteran " din a opta echipă de-

semnată ş.a.m .d.

Nu

se

admite startul in două

grupe consecutive al

unor

con-

curenţi din aceeaşi echipă.

in cazul in care numărul con-

fiecare categorie se permite ca ur-

nu

mătoarele grupe fie constitu-

ite din

renţi.

Numărul de start atribuit con- curenţilor de către juriul interna- ţional va fi valabil pentru ambele competitii , 3,5 şi 144 MHz .

concu -

curenţilor din

este egal,

unul, doi sau

trei

Clasamente

Clasamentele

şi diplome

se

vor

intocm i

in-

pentru

dividuale:

următoarele categorii

banda

banda

banda

banda

banda

banda

banda

banda

3,5

3,5

3,5

3,5

144

144

144

144

MHz

MHz

MHz

MHz

MHz

MHz

MHz

MHz

seniori

juniori

femei

veterani

seniori

juniori

femei

veterani

Pentru echipe, se vor intocmi

clasamente

Clasamentul pe echipe se va

face dacă există cel puţin trei

echipe

Într-o categorie individu-

similare.

ală de competiţii.

LOCUl unUi concurent Ointr-o categorie depinde de timpul pe care l-a realizat in concurs. Cel mai mic timp va reveni primului

clasat. Concurenţii care vor găsi

toate emiţătoarele vor fi clasaţi

găsit emiţător etc . Concurenţii care

un

nu

au

primii , apoi cei

care nu au

au găsit nici un emiţător sau

depăşit timpul limită nu vor fi

clasificaţi.

Locul ocupat de o echipă la fiecare categorie va depinde de suma timpilor celor mai buni doi membri ai echipei clasificaţi cu scorul cel mai bun din seria res- pectivă. La inceput vor fi clasifi-

cate echipele ai căror concurenţi

au descoperit toate emiţătoarele,

apoi cele care nu

au găsit un

In

eventualitatea

doi

sau

ALMANAH

"TEHNIUM"

1989

mai mulţi Concurenţi sau echipe

au rezultate egale, ei vor împărţi locul respectiv.

La sosirea concurenţilor la 10-

rul de desfăşurare al concursu- lui, vor depune receptoarele lor la locul indicat de arbitru. Emiţă­ toarele ascunse nu vor funcţiona pină cind nu se vor colecta re-

ceptoarele concurenţilor. Conrurenţii vor primi

recep-

goriei sale de participare, el sau ea va alerga spre punctul de so-

lungime. Timpul final al concu- rentului va fi măsurat la linia de sosire de la capătul culoarului de sosire şi acest timp va fi anu"ţat imediat. După trecerea liniei de sosire, concurentul va inmina ar- bitrului tichetul de start şi numă­ rul său de start. Pierderea tiche- tului de start sau a numărului de start poate duce la descalificarea concurentului.

sire ajutindu-se de

hartă şi de

semnalele emiţătorului baliză.

Emiţătorul baliză nu este obliga-

toriu de descoperit şi nu este ne- cesară marcarea descoperirii lui pe tichetul de start al concuren- tului.

Ajungind

in zona emiţătorului

baliză, concurentul

va

intra

alerga

prin

culoarul

de

sosire,

 

inceputul

şi sfîrşitul coridoru-

care va

avea

intre

50

100 m

lui

trebuie

fie

bine marcate .

MEMORATOR

MMC 34 V341

 

Circuitele MMC 3401341 sint regis-

MMC 341

pentru conectarea in C8S-

tre

de

aproximatii

succesive

c, ,~' 1'> dă . I frol ŞI ui 's- d Iă u ~ b'
c,
,~' 1'>
.
I frol
ŞI
ui
's-
d
u
~
b'
(
al
e
o
sursă
~,
er n
n
(

biti, care asigură logica de co

zona de numărare necesare u

succesive.

:;o mertor AlO

16 biti

conversie continuă (fig.

de

in regim

1)

tem de conversie analog-dig i

aproximatii

primul registru este trunchiat la 4

 

Caracteristici:

• functionare

pozitiv

front

sincronă, ac

Q3 conectat

tranzitia

intre

e intreruperi

la

FF)

pe

registre

nu

pro-

la ieşirea SOUT.

ieşiri CMOS standard

 

de

• alimentare dintr-o singur alimentare

nvertor AlO de 16 biti controlat

(fig.

r egistrul

2)

trunchiat este initiat de

• intrare

de

trunchiere

MMC 340 pentru scurtarea dimensiu-

alul

SC

registrul

de

extensie

este initiat

nii

registrului

de semnalul EOC al primului registru.

intrare de reset Qeneral (MR) -

 
1
1

toarele

lor,

harta

şi tichetul

de

start

cu

zece

minute

inaintea

propriului

start.

Concurenţii vor incepe căuta­

rea emiţătoarelor ascunse, in grupuri de cite patru. Aceste grupuri vor incepe recepţia (cău­ tarea) la intervale de cinci mi- nute. Fiecare grup va lua startul cu un minut inainte de intrarea in emisie a primului emiţător. Fiecare grup va fi compus din un senior, un junior, un veteran şi O feme i e . Fiecare persoană din grup trebuie să facă parte din echipe diferite. Grupul de lucru RGA reco-

mandă societăţii organizatoare

să prevadă două culoare (cori-

doare) de start. Fiecare ,.culoar de start" poate avea intre 50 şi

250 m lungime. Capătul fiecărui

culoar nu va fi vizibil din punctul de plecare al respectivului culoar şi nici din punctul celuilalt cu- o loar. Un culoar va fi folosit pen- tru plecarea seniorilor şi femei- lor, iar celălalt pentru plecarea juniori lor şi veteranilor. Cu toate acestea, dacă confi- guraţia terenului de concurs nu permite instalarea a două cu- loare, societatea organizatoare poate instala un singur culoar care va fi folosit de toţi concu-

renţii.

La comanda arbitrului de start, concurenţii vor alerga de-a lun- gul coridorului. Cind concuren- tul a ajuns la capătul coridorului el sau ea va porni receptorul şi

va incepe căutarea emiţătoarelor

ascunse.

Căutarea emiţătoarelor se va

face

astfel:

seniorii

vor

căuta toate

cele

cinci emiţătoare; juniorii nu vor căuta emiţătorul

nr.

3;

femeile nu vor căuta emiţătorul

nr. 4;

veteranii nu vor căuta emiţăto­

rul

Ordinea de descoperire a emi-

ţătoareior este la libera alegere a

nr.

5.

concurenţilor.

Descoperirea fiecărui emiţător

va fi inregistrată pe tichetul de start al concurentului cu ajutorul unui dispozitiv de inregistrare ataşat prismei. Cind concurentul a descoperit toate emiţăto81ele necesare cate-

ALMANAH

"TEHNIUM"

1989

?

CALIN STANCULESCU

De la infiinţarea Radioclubului Y09KPM se vor implini, .nu peste multă vreme, 25 de ani. In curind deci, radioamatorii din Alexan- dria vor sărbători un frumos jubi- leu, astăzi radioclubul judeţean

- Y09KPM devenind locul obiş­

nuit de intilnire al pasionaţilor practicanţi ai unuia dintre cele mai frumoase sporturi tehnico-a- plicative. Preocupările constante pentru popularizarea radioamatorismu- lui in rindurile tinerei generaţii,

pentru o pregătire de inalt nivel

a radioamatorilor, pentru creaţia

tehnico-ştiinţifică se traduc aici,

la Y09KPM, in sporirea număru­

lui de radioamatori clasificaţi

pu-

(astăzi peste

150, in

urmă cu

ţini ani doar ciţiva), in realizarea

de aparatură electronică de emi-

sie-recepţie, in frumoasele rezul-

tate obţinute la concursuri naţio­

nale şi internaţionale, în numărul

mare de diplome româneşti şi de peste hotare obţinute de radio.a-

matorii

Vedea. Cursurile de iniţiere in traficul radio, de învăţare a telegrafiei , de depanare a aparaturii din do-

din oraşul aşezat pe riul

tare sint conduse de radioama-

tori competenţi, cu experienţă şi

talent didactic, cum ar fi Dumitru Soare Y09DIA, Ion Tudorache Y09FET, Cezar Coatu Y09CUF, Ioan Fedeleş şi Dorin Mocanu . Printre iniţiativele radioamato-

Alexandria merită a fi

rilor din

consemnate organizarea Cupei Teleorman (în acest an ajunsă la cea de-a 8-a ediţie, cu peste 140

de participanţi din toate judeţele ţării), Expoziţia anuală a realiză­

rilor tehnice, la care participă şi cei mai tineri radioamatori - pionierii (Expo Tehnica Teleor- man) , Concursul de telegrafie

ALMANAH

TEHNIUM"

1989

TELEORIA.

ROMÂNIA

COMISIA JUDETEANA DE RADIOAMATORISM

ALEXANDRIA

150

,

DIPLOMA JUBILIARA

CLASA

DE RADIOAMATORISM ALEXANDRIA 150 , DIPLOMA JUBILIARA CLASA v- Af- !taţie.i de. f2un.ete. eu I-tLditJ-wnatlJ.f-i

v- Af-

ALEXANDRIA 150 , DIPLOMA JUBILIARA CLASA v- Af- !taţie.i de. f2un.ete. eu I-tLditJ-wnatlJ.f-i Jlatii

!taţie.i de.

f2un.ete.

eu

I-tLditJ-wnatlJ.f-i

Jlatii

eaf-e. a f-e.ali~at un.

de. f-aditJ-amattJ-ţ(i din.

JftJu

?-. eu tJ-ea~ia an.itJ-e.ţ(.Lăf-ii a 150 de. ani de.

J}ltJ-d

de.

lueţ(u

PREŞEDINTE C.J.E.F.S.

Nr

DATA

SECRETAR AL COMISIEI JUD. DE RADIOAMATORISM

C.J.E.F.S

AL COMISIEI JUD. DE RADIOAMATORISM C . J . E . F . S tJ-f2e.f- al

tJ-f2e.f- al

n.umăf-

muftieif2iul c!lle.;ean.dţ(ia ţi 'ilLde.ţlLl ue.le.tJ-ţ(fltan. în. b-anda

alalaf-e. dtJ-eLurLe.n.taţ(ă a mun.ieipJului c!lle.~an.df-ia.

dtJ-eLurLe.n.taţ(ă a mun.ieipJului c!lle.~an.df-ia. etc. Locurile fruntaşe obţinute la Concursul republican

etc. Locurile fruntaşe obţinute la

Concursul republican de creaţie tehnică (Marin Badea Y09DHY şi Dumitru Soare Y09DIA .cu transceiver pentru toate benZile, Virgil Liteanu, Y09SU pentru re- ducerea cheltuielilor valutare cu realizarea unui echipament cu memorii EPROM), tocurile frun- taşe ocupate in concursul dotat cu Cupa U.T.C. Ia radioamato- rism (de către staţiile Y09KPM, Y09DHZ, Y09KXD), realizarea prin autodotare a aparaturii de

emisie-recepţie, alimentatoare,

etaje finale de putere, frecvenţmetre (autori: Florea Flo- rescu Y09BVG, Ion Popa Y09CXA, V. Liteanu Y09SU, Nicolae Bunescu Y09DBC) oferă

coordonatele activităţii susţinute

aici de radioamatorii teleormă­ neRi, mobilizaţi de exe":!plul muncii depuse cu pasiune ŞI per-

severenţă, cu dăruire şi compe-

tenţă de

către Florea Florescu,

ALMANAH

TEHNIUM"

1989

şeful radioclubului, un autentic animator al radioamatorismului, un dinamic ,,sufletist" care a contribuit efectiv in ultimii ani la afirmarea sportului pe unde in spaţiul municipiului Alexandria, atestat documentar in urmă cu 154 de ani. "Printre proiectele Imediate ale radloamatorllor din Alexandria, ne spunea tovarăşul Florea Ao- rescu, şeful radioclubului jude-

la

ţean. se numără participarea

concursurile de unde scurte ,1 ultrascurte ale R.S.R., organiza- rea expozitiei anuale de creatie tehnică, unde vor fi prezentate cele mal noi realizări in domeniul aparaturll de emisie-receptie,

participarea la Campionatul re- publican de creatie tehnică ,1 la Simpozionul national al radios- matorllor de la Constanta ,~ de ce nu, organizarea la Alexandria, In vIItorul apropiat, a acestor două mari manifestAri nationale

ale

tară."

radloamatorllor

din

intreaga

După cum afirma şi tovarăşul

Horia Cloabă, preşedintele Con-

siliului judeţean pentru educaţie

fizică şi sport Teleorman, ,,rezul- tatele muncII radloamatorllor se constituie intr-un argument ex- trem de elocvent al Implementă­ rII educatiei tehnice in formarea tinerei generatII, in familiarizarea el cu cele mal noi cuceriri ale re- volutiei tehnlco-,tllntlflce, cu efecte benefice In orientarea

profesională, In pregătirea pen- tru muncă ,1 vlati, in pregătirea

tineretului pentru apărarea pa- triei". Dacă rindurile de mai sus n-au putut schiţa decit extrem de suc- cint citeva din coordonatele muncii depuse cu pasiune de ra- dioamatorii din Alexandria, re- zultatele lor viitoare, sintem si- guri, ne vor oferi certitudinea şi prilejul unei reveniri.

IJlDllIBll:ZlTIlAIZ

lllBTJlIILI

IJlDllIBll:ZlTIlAIZ lllBTJlIILI Magazinele de specialitale ale comertului de receptoare un consum cepto arele portabile

Magazinele de specialitale ale comertului

de

receptoare

un

consum

cepto arele portabile perm it aud ierea in bune

condiţii a programel or rad iod ifuza t e, dato-

de care d ispun : sensi- claritale.

de radi o-

staI vă oferă un

portabile.

De d i me n si uni

mic

de

sOr1iment l arg

Si greutate r eduse . c u

energ ie electrică, radio re-

rită calitătilor tehnice

bilitate, selectivÎtate,

re- rită calitătilor tehnice bilitate, selectivÎtate,   GAME DE   UNDE SONG 2 610 Iei
 

GAME DE

 

UNDE

SONG

2

610

Iei

GAMMA

1

341

iei

SOLO 100

2

37 1 Iei

SOLO 300

3

685

le.

SOLO 500

4

88519'

DERBY

2

450

le,

GLORIA

5

1 382 lei

DUD

2

600 lei

TQP

1

341

Iei

RIC

1

15919'

JUNIOR

1

335191

.pentru autoturisme vă recomandăm ra -

dioreceplorul

LIRA cu

3 game de

undă la

preţul de 1 330 lei, cu antenă.

AL NAH " TEHNIUM " ""
AL
NAH
" TEHNIUM "
""
PENTRU TINERII DIN AGRICULTURĂ VOPSIREA flbNkw te o CU COLORANŢI Yo~ n6dn .ntun.ti c 1

PENTRU

TINERII

DIN AGRICULTURĂ

VOPSIREA flbNkw te o CU COLORANŢI Yo~ n6dn .ntun.ti c 1 grMd per1<tet '" apeciftc:ul
VOPSIREA
flbNkw
te
o
CU COLORANŢI
Yo~
n6dn
.ntun.ti
c
1
grMd per1<tet '" apeciftc:ul pNO-
rupirllor goepocIlrefll.
NATURALI
U
not
In 1-1 Bllti o toerte
MChe Iraclt" a ,.bottwul cu bu-
rui«lI M.
practlcM
de
MCOM
In
mediul
rural.
"In",
el
fiind
" tI'.,
m
cln ~.". In geM-
Chlmllt DAN 1. SERACU
In ricolul praunl Incen::im
ai dim arnatorllOl' ca
I_,*,a
oblln
nuante tot mai
inchise
scoa t e,
se scutură de lI ori , d u pă
ti a'.turi practice. c
pot
It
c are
se
int roduce
i ntr-o
apă in
aprolund* prin .tudl
uite-
rto-ri a cirtllol' apirute In .eHI
VOPSI REA iN PORTOCALIU
Vo~r•• ftbrelor vegegl. cu
c are s· au pus lIori proaspete
de
sâpunel, care
lace o
spumă ce
dom
.IiI"'" B Mei
,
(de
.xemplu, dr.
In~
Ing. "',g.
~-
cur ă ţă eventualele pete lisate
de
,1
6r.
lIoriie din baie in tim pul vops iru ,
rl!ta Tomncu : MVopIJlul tradll!:l0-
Se fierb in apă cojil. uscat. de
apoi
se usuci
n81 " moOefn In gospodif M,
la mai
multe cepe. pîni la obti-
Ed. Car
, Colectia C.'eidoaeop,
nerea nuantei donte (se face
VOPSIREA
IN
GALBEN
19fM).
pr
o
de
cu l oare) , apoi
se stre-
co ara ,
in
soluţ ia caldă se Int r o-
Vope,lr.a
1lne4 cu
dud
VOPS!REA
iN
ROŞU
duce ma ter ialul inmuiat anter ior
Vos-Ir•• fibreiOf In ro,u palid cu
i
n
apă
rece
,1 stOfs blOe
Se lasa
Frunze le proaspete de dud se
lco«1i •
prun
li erb in apă pini nnulta o solutie
colorată intens
i n
!ilaloon . Se
Se lierbe co aja
de prun
in apă
pină 'a colorarea
in
mtensitate
maximti
a
Solulla
fler-
bin'e se decanl.azi , se dizolvă
i n
e a p i atra
a c r a
şi se
i n trod uce
la cald r.ini la obtinerea nuantel
dorite. n continuare, matenalul
se introduce in ap A cu olet . se
limpezeşte in mai multe .pe Si se
usuci. Se oblin diferite nuante
de portocaliu , in functie de con·
centra t i a decoctuiUi ŞI t i mpul de
streco ară , iar in soluţia ca ldă se
Introduce materialul. Se ţine la
cald pîni la obţinerea nuantel
dor i t e . după care se clăteşte ŞI
se usucă.
materi alu l. care se IIet' be pină se
tratament,
colo r.ala
la
Intensi tatea
dorită,
Vope,lre.
fibrelor
Nturale
cu
",O<
după care se clăteşte in mai
Vo,.lr •• IIMI eu drobtti ,1 'o-
mult e
ape
şi se
Iasă la
usca t .
""
Plan tele
De
alior
(partea
se·
VOPSIRE'"
Vopalr
iN
CA.RAMIZIU
o
Florile
de
dro biti
si
sOI/i ri se
flani)
sau
frunzele,
reco ltate i n
ftbrelOf
In
usuca bine la umbri , după
care
mai, se f i erb i n apă p ină rezultă
cirimlz:lu
cu
arin
158
Ireaeă i ntre palme pentru
a se
o
solu ţie Intens colorată in gal-
pulbere
cit
mal
lini ,
ben .
Se
st recoari .
In
obţine o
soluţia
Scoar1a
de
ar i n , jupuită de
pe
care se l ierbe i n apă pini la obt l·
ramu r i, se fierbe
in apă pină la
nerea unei
soluţii in tens colora te
caldă se introduce materialul , se
mentine la cald pină la obtinerea
obţinerea intensităţii fl'll'Jl lme, in
i
n
g a lben ,
se
cu lor ii
d orit e ,
st re coară p r i n
după care se c lă­
solu ţia caldă, strecura tă se ir-tr o-
p inza
sau
tifon
dublu , c are
se
teşte şi se usucă .
d uce mater ialu l
şi se
Iad
să se
stoarce .
In soluţia caldă se di-
răceasci. se
face proba de cu-
wlvi piatră aai si se introduce
Vope,lr
fibreior
natural.
cu
l oare. Dacă după uscare .ntlo-
lina. Se
Iasă la c ald t imp de o zi,
pi
pid le
nul nu este suficient de colorat.
·~uPă c ar e se clAt~ te si se
se contmuă incălzirea soluţiei
us
u
.
Planta intr.agă. cu rădăcini ,
p ină
la
obţ i nerea inten sităţ ii d0-
s e l ierbe in
apă p ină la o bt inerea
rite (nu
se
fierbe!) , după care se
VopMr
ftbrelor
natural.
cu
culorii
dorite.
In
solutie strecu-
clă teşte şi se usuci .
aipune4
lunita-.
ratii s e introduce materialul şi se
VopM'"
tina
cu
arin
notgru
Florile
ce lor
două
plan te
se
Iasă pină la intensitatea doriti de
culoare, după ca re se clăteşte si
usucă
bine la
sOllre, după care
se usucă.
Scoarţa de arin
se
fierbe in
se in troduc I n api
rece si
se Ia să
apă, pină la colorarea acestei a
la macera! timp de $8se ore. se
Vope,lr
fitw.lor
naturale
cu
din urmi la intensitatea maximA.
scot , se
usucă la aoar.
si
se
re-
lcumpl.
După str &curare , se pune mate-
pun in soluţia galbenă, care se
r i alul in soluţia c aldă şi se ţine la
!lerbe bine. De la incepu tu l fiar-
Ramurile
decojite
se
taie
in
6O"C pină la o btinerea nuanţei
berii se introduce piatri acra , se
bucit i mici
si
se f ierb i n apă pină
dorite, se spală In mai multe ape
amesteci pentru dizolvare, dupi
la
colorarea soluţiei in galben la
şi se usucă . Cu
lun pi r ea timpului
car e se In trodu ce
şi materialul.
de mentinere a !inel in soluţie se
se
fierbe
90-120
minule,
se
intensi tatea maximă . Se stre-
coara solutia, se dizolvă in ea

ALMANAH

~TEHNIUM ~ 1"9

···1 ···1

PENTRU

TINERII

DIN

AGRICULTURA

PENTRU TINERII DIN AGRICULTURA piatri lai $1 se introduce mate- bine . In soluţia caldă se
piatri lai $1 se introduce mate- bine . In soluţia caldă se , pină 'a
piatri lai $1 se introduce mate-
bine . In soluţia caldă se
,
pină 'a oblinerea nuanţei dorite,
Se
la
uşoară răcire. plantele se Ireaei
aJ mina pentru a se extrage tot
dizolyi
rialul.
stea
cald
pietră acri . se introduce lina. se
colorantul ,1 se strecoari . In s0-
di un
clocot
,1
se
lui
la cald
dupA c••
se cliteşte C\j lIPi ,1
luţie limpede
se
plnă la colorare In nuanta dorită,
dizOlyă piatri
se usucA.
dupli
ca re
se clăteşte ,1 se
IIM
acră ,i 18 introduce materialuL
Se lasi 1. cald pini la obllnerea
usucă.
Yopg. "
01'
cu
nuanlel
dorite , dupli
care se clă­
.01
teşte ,1 se usuc': .
YOPStREA
IN
flEGRU
VO,,*" line' cu COfft
Florile uscate la umbri se fierb
In cantitate mare cu api , plnă 1,
obţinerea unei soIulii cokJrate la
eoarncMe
bine coapte se fierb
in apă pină la colorarea
la maxl -
maximum. După strecura re. in
solulia caldă se introduce mate-
Se liefbe coajă de mAr dom.-
mym a soluţiei, dupi c are se
IIc pinA la oblinefe. unel solulii
strecoară. In solulia caldă se dl-
rialul , se
dă un
c l ocot
"
se lasi
galbene
de intensitate rT\8.)[lmă .
la cald pină la ob1inerea intensl-
tiţii dorite, apoi se cliteşle cu
După strecu rare . se dizOlyă pia-
zolYi pialră acră $1 se introduce
lina, dupi care se amestec! bine
se
Introdu ce
alba -
,1
se
lasi pini a
doua zi
(2. de
tră acră ,i
usuci .
apă şi se
trealA
la o bţ inerea culorii
ore) . In continuare, lina se cii-
plnă
dorite
(se face
o prQbi). Se in-
taşte cu
apă , i se usucă.
VOPSIRE'"
fN
CREM
Yo.-t,
fltw.tor "M""". "-
troduce materialul ~ se menline
baia la cald pini la oblinerea In-
vo
linel
aJ
coti
nuci
cnm-p
tuml~
cu
brlndu
tenslliţli dorite, după c.,e se
GioeceMI Yef"Zi se fierb in apl!
clăteşte ,i se usucă.
Florile proaspăt culese sau us-
bar,
timp de
indoită cu
30 de
cate se zdrobesc,
după c
e
se
VQPStREA IN ALBASTRU
s e
In soluţia caldă se introduce line,
minute. după c.e
slrecoară.
lierb o ori in apă ,i se str9C08fi.
In solulia caldA se adaugă zeamă
de varzi (moare) călduţj (30" CI .
VOpllree linel
bumbaculul
inmuiaIă In prealabi l in bor"
$i
aJ
lopor
'
se fierbe timp de 30 de minute.
după care se introduce materia-
Petal"e. in cantitate mare. se
după c are
se
clit",le
, 1
se
lui
şi se line 'a cald timp de 30
usuci .
lIerb in apă , plni la obţinefea
de minute. In linal , materialul se
usuci.
clăteşte , 1 se
VOPSIRE'"
iN
RUQINIU
,,.
Vo!»" •• l!net cu tap
cucu-
unel Intensităţi maxime de cu-
loare. Se dizolYi piatri acră, la
cald, se amesteci bine , i cind
solulia deyine albastri ca stinje-
nelul se Introduce materialul,
Partea aeriană •
, OYirfului se
usucă bine.
după care
se
intro-
după c are se fierbe p lnă la obţi­
nerea nuanţei dorite. In continu-
are materialul se clăteşte ,i se
duce
in
apA
rece,
se
adaugă
Planla intreagă , liră rid ăci ni ,
se fi8l"be in apă pini cind soIulia
scoar\8 de mir (domeslic sau
pădureI) ,1se lasi si stea pini
usucă la umbră.
nu se mai colorează, dupl! care
Cu oarecare precaulll se poate
la
obţinerea nuanlei dor ite.
"
Se
se
strecoară. In soluţia caldă se
yo psl
,i inul
sau
cT nepa . făc ind
introduce
un
cui de
fier
se
pune piatrA acrA, iar după dizol-
se inlroduce matMialul care
probe de c uloare. dar metoda se
fierbe.
Se
decanteazi
sau
stre-
yare
pretează in primul rind bomba-
aJJui. cind se o bllne un albastru
coar ă sol uţ ia, se adaugă p i atra
acri
, Iar du pă diz o lyarea aces-
se ţine
la c ald plnă la obţinerea
nua n ţe i dor i te . La slir ,it, mater ia-
pastela!.
teia se Introduc e materialul, care
lul
se
clăteşte c u apă ,i se
se line
la cald
pină la obllnerea
nuanţei dorite. La sfi~iI, materia-
usucă.
V0r,:lru
IInrtI
bumbKului
aJ
y 0f8'I.
lu l
s e
sp alA
$i
se usucă.
VOpll,
,,.
flbrefor natur•• cu ,
So lulia
Vo.-Jrea "bretor Y81I8lala cu arin
bă ii se
pr e pară c a la
~D_
YOp si rea
cu
topora, 1. In so lu lla
se
Răd ăc ina spălată bi ne
mA-
c
u peta le
p ia tr i
de
c u -
~
a
c
.
loarea st inj enelu lul , se introduce
Scoarţa de zarzir ( 1 kg/ 8-1 0 I
runţeş te ,i se piseaz ă Intr-un
mojar. du pă care
se fiMba În apl!
materialu l, se di In c loco t. du pi
apă ) lAIati i n buc ăli, împreun ă
2-3 ore ,1 se strecoară. In solu-
care
se
pun e
yasul
la
rAcoare
2-3 pumni de fru Cle de arin
(Ia
pină la c olorarea mater ialulu i In
aceea$1 c a ntitate de apă) se fi erb
l i a c aldă se dizo lyă 2- 2,5 g pia-
tră acrill. se introduce matefiaJul
n ua n ta dO rită . M a terialul
a poi se
timp de 2-3
o r e ,
p ină
la
colora-
. -5
I sol uţie/kg maler ial)
1 se
usucA
la
l a
inten si tatea
1
apă $1 se
solu ţi ei In
ro
ş
u
le rb e 2-3
,
o re, dup ă ca re se
clă­
clăteşte c u
umbră.
rea
max imă. Se di zolyA
250--300 9
teş te ,i
se usuci .
calaican "
se Introduce materia-
VQPSIREA
iN
VIOLET
lu l, iar fierberea se conti n uA Incă
VOPSIREA
IN
VERDE
Vopalru
11'* cu
boz
150 de minute. Din cind in cînd.
VOpllf
flbNtor
natur
aJ
materialul
scoate
din
baie
a1n
ti
nuc
Fructele
de
boz se sfărîmA
ScoWta ae pe c reng il e de ar in
,i frunzele proaspete de nuc se
fierb in api pin' la intensitatea
bine
intr-\ln mo j.
care se
, după
lierb in api
pină la oblinerea in-
se
(penlru aeris ire) . Se repetă o pe-
ralla de 3-4 ori In timpul fierbe-
ri i. C ind s-a ajun s la intensitate a
tensităl1i maxime , i se strecoară
a
doriti , se
usuci.
clăteş te cu api
"
se
maximi
s o l u lie l.
După o
În s Acylel. c are apoi se stoarce
AJUTORUL ALMANAH MTEHNIUM M 1989 ··1-:
AJUTORUL ALMANAH MTEHNIUM M 1989 ··1-:
AJUTORUL
AJUTORUL

ALMANAH

MTEHNIUM M

1989

··1-:

GALfON Jt lll- 1600 CRISTlAN CRAclUNOIU Construcl la unei nave de ."oe,/oata fi licuti cu

GALfON Jt lll- 1600

CRISTlAN

CRAclUNOIU

Construcl la

unei

nave

de

."oe,/oata fi licuti cu o dotare

tehnic

minimă . Nu

ne

trebuie

decit un ferăstrău. un cu ii! sau

citeva dâJţi. hirtie sticlată. citeva

tuburi de tempera ,1 un petic de

pinză aibă. Un ac cu ali. o pa-

pioti neagră , o

dură şi multă

răbdare. Rezulta-

măsu ra acesteia d in

urmă.

Pentru con fecl ionatea cOf pul ui

ne alegem

buc ati de scîn-

lele vor f i pe

o scari

de luc ru. Vii

recomandăm mărimea din alma-

nah sau dublul ei. DupA ca el(-

tr.pem contur ul corpului in cele

bu cată de

Ir81

veder i, alegem o

lemn

de

lei

sau

chiar

brad

de

mă rime convenabilă . Trasăm pe

bloc,

lorma co r pulu i

cu

ajulorul

o

şi

indigoului,

decupăm cu

aj utorul unu i ferăstrău. AjuSIăm

cu

a ju torul

unu i f.Ş pe! Si

refa -

cem

trasa /ul ,

marc i nd

poz ilia

coastelor. Cu ajutorul unui loar-

fece decupăm şabloane din car·

Ion cu torma corpului , i trecem

la

obtinut a torma corpul ui , tinisăm

cu ajutorul

st iclata.

incepi·

cu

lac

unei bu c ati de hirtie

moaelare cu o

lăcu im cu

em. iIitA.

N

daltă. O dată

nitro

sau

omodeli,tii

tori

vor

tin isa ,i

or

.daug. dela·

Ui

l e exterioare ale

corpulu I. Cei

a

nsall

vor trece

la decuparea

din furnir a unor Iile de 2 mm li ·

acoperi intregul corp.

tlme , 1

După l ipi re ,i uscare se conIac-

ţlooeazi detaliile exterioa re , i se

lipesc

confectioneazA so-

paral . Ele se traseaza ,i se aco-- pera Iau c u lile de furnir sau pur

,1

negru pentru a im ita scifldurile reale. Este metoda cea mal uzu-

ală pentru ince pat or I. El e nu vor

or

pe corp.

se

se

Puntile

simplu

desen e az i

cu tu ş

li

lipite

decit

după ce

se

face

vopsirea

finalA.

Pentru

a

evita

aparitia unor pete, dar $i pentru

a

lucr. cu adezivi u$Ol" de gasit,

vi

recomandăm utilizar ea arace-

tulu l.

Iasă urme

acoperit

uscare,

acesta

După

nu

li bine

şi locul

cu

poate

lempera.

CUlori--

lor

c oţ i in tempera $1 pUlin aracet di ·

luat .

Atentie!

La

prepararea

A

recomandăm sA i nt r odu·

Astfel

se asig u ră O bună

"l Y

A recomandăm sA i nt r odu· Astfel se asig u ră O bună "l Y

,\

'.

,

ALMANAH

RTEH N IUM M 1989

I aderenlă a cu lorU lemoulu i. pe supralala Vo lumul cel mai de ela-

I

aderenlă a cu lorU

lemoulu i.

pe

supralala

Vo lumul

cel

mai

de

ela-

execu ta cit de

mare

mut'ICă il necesitA realizarea

turU .

cit corect

~otru a o

a

trebu i sA

ştim d

,

,

I

man8'lrele

slm

de

două

Ieluu:

cele fixe . care as igură r igidi tatea

calargelor . şi ce le

zate penlru aCl loo area di ete.

erselor

mobile , utili-

Cetar gele

se

or

confecUol'\I.

echl

uu d in baghete de tei rotunji le.

compune,

se p oate o bser'la In

c el pulin dOuă bu căl1

d io

Fiecare

cozile

uoor

pensule

se

catarg

după cum

p

la nuri , din

distin c te.

La

îmbinarea

l or

se

montează cIte o mid platformă

de formă rotundă (gabie). Cl ta,-

co torate

gele

tuş sau

se con-

tempera galben . Vergile

fectlOnează I n aceiaş i fet .

pot

fl

cu

Velete sint albe. le

un aer de

in zeamă de zai de la o

centă sau

ap retează uşor şi se

putem da

epocă dacă le fierbem

cafea ,.

ceai. După uscate se

calci. Se

trag

li ghele la

maşina de cusut

pe

con tur u r i

ş; pe forţe Ido- a

lungul li niilor paralele de pe

plan) . Se mit e alei

din

vergl

cald

terge.

şi se

pentru a per-

ud ă bine ,,să Intre

la

a

"

nou . Velele se COl

pe

şi apoi se m ontează pe c

Cat argele

fară

ele

se mo~

leuă In locaşurile special desti-

nate tor şi se fixează intlozăto.­

tele din ală de culoare neagră.In momen tul In c are se efectuează

trebuie

această operalie,

COI"pul

fie gata

Pentru

ops i t . partea

imer 5ă ( opera

vie ) recomandăm negr u. CorPUl Ii de culo area temoului natur, cu mal multe brîie de culoare pe parapell, de exemplu alternanţe de alb , 1 roşu.

cu mal multe brîie de culoare pe parapell, de exemplu alternanţe de alb , 1 roşu.
- o - 'o ----:I",~ o-° . ~:. '\~ : rt- -t--++\+.-1'I\l+\'\ • , ,
- o - 'o ----:I",~ o-° . ~:. '\~ : rt- -t--++\+.-1'I\l+\'\ • , ,
-
o
-
'o
----:I",~
o-° . ~:. '\~
:
rt- -t--++\+.-1'I\l+\'\ •
,
,

,

,

,

,

f+--l--H-H-:H: •

,

o

f+-~.- t- +-H-iH

I

/+ -L.+t-rHl ·

,

,

.

:

.

1\ , II\\ ' \\1\
1\
,
II\\
'
\\1\

H--'+--+-H-i'-i-tfj -

4

~I

'

'-t--r.---t"- ~,i -: '

/

,

'

.

,

.

.'

"

:

'

tL-l-f-''rl,H

-H':f' il '

,

,

,

."

'

"

,

,

. ,

1r-t-t--'I-b-'t11H •

'

,

-H':f' il ' , , , . " ' " , , . , 1r-t-t--'I-b-'t11H •
ALMANAH ~TEHNIUM ~ 1H9 ···1?

ALMANAH ~TEHNIUM ~ 1H9

···1?

ING. FLORIN CRAclUNOIU

unI,"

au lomodel poate fi a bordati dm

acela al

unui

faci cit mai fidel $' ttYenlual ca macheta Slatici si acela al un UI sportiv cu experientă care vede In ea caroseria ce ii acoperi m~ delul de indeminare sau cu rse.

satislacem

doar pe cel dintiI. Intr ucit cel lall l

Confectionarea

machete.

doui puncte de veclere

amator

care doreşte si o

Si Incercim

ii

aC()f"dă mal

multi atenlie meca-

nicii

$1

Pfopulslei .

Pentru a obtine o caroserie de calitate. vom conlacliona In

pr ima fază un calup de lemn de

noastre.

in acest caz ult imul tip de

SKODA Ca lupul se finisează

foarte bine. Se Iraseazi ramele geamurilOf . barele anlisoc $1 se modelează ca In plan. C8lupul. o term inat . se acoperi cu un

şi se

s t raI de

"ou.

dată

fin ise azi din

tei avind forma

masinii

Chil

au acoperi caJu pul Cu un Slrat sub-

lire de fibra de s t lc lil sau Il vor

da

ria

vinil

gro-

slme parbfizele si geamurile late- rale. C el mal avantajos este ca

plex lglas

se

d in

geamurltOf

POSlblhtalea vor

Cei

care

ta vacuumat , ob tinind ca rose-

d irect d in lolie de ABS . poli-

etc.

Se

clecupează ramele

si

de

un

monteaza

milimetru

pojghita de plaşlic vaccuumată

si fie tran s parenli . In acest mod geamurile o bt lnind u-se ca supra- fele nevopslte.

Pentru cei Cu pos ibilit i\i

desle

recomandam

o

z iar $1 ,e aplică un

suia un

m~

melodii

1.1$01' accesibili . Se acoperi calu- pul cu cea tA de par chet in s trll subtire ,1 co nti nuu. Se uda hirt ie

de

Du pi uscare se aplici cu pen_

slral de lac nllro sau de

emamli " un no u Slral de hirtie. Se poale ullllza In acest scop ,i

cleiul de oase. aplic al cald. După

două Ilraturl de

unul de IlIon. bine pensulat cu adeziv, dupA aşezarea pe calup. Aluncl clt'ld Itratul acoperitor a alinş ci rca 1- 1.5 mm . se prel8-

ve azA cochilia astlel obtinută. Ea

nu

hirtie se aplica

pr im slrat

8Ile recomandabilă pentru

aulomodelele de viteză deoarece este casanli ,1 relativ frag ilă , dar esle perfectă pentru cele de vi-

tr ină .

·"18

Peolru IIIIIrag9l"ea de pe l:ilIUI-' se \l'0f decupa coolururilll allle- rioare ,1 III \l'a lensiona coala unifOl"m dlo ambele capete. Per'l- Iru a &'tIta ruperea Farurile ,i stopurlle se confec- tioneaza din plelligias tran5~­ reni ,1 colOfat conform necesită­ Illor, ele fIind mOf'ltate după ce

se

efectueaza

\l'0ps'rea caros&-

riOi

~COllja~ caroseriei se acoperă

CU

ch i t

, l ,a

,lefu l 8$te numai pa

calup. plll'ltru

a fIII ila defOfmările

ul19l"loare. de

lio l

rea ei dePln.

ziod cahlalea

machetei

noastre

\l'a

conlecllona

dlmen,lun ile caroseriei

mecaruce se VOI" ellecuta con.

fOfm

del8olllor din revista .,Mo-

aUlomodelulu l

din

Şa, lul

se

stlclotextoht. Ia

Păllile

de ll,m~ . num erele

11198 4 ,1

4/ 1985.

Pentru prOpulsle se poale uti-

liza un

parblz sau unul de \l'er'ltilatOf. fer Iesind ca surd baterii de acu-

mulatoara de 12 V CU gaberit re- dus.

la

I.P.L.-TIrgu Muraş. Ia dtmensl u-

nile

lism~

Pentru Iran,m l,li se pot utiliza rOli dintale de la di\l'9I"se maş ini casa te sau de ta magazinale de piese de schimb. Pentru transmi- sia de la motor la puntea spate se poate 101051 o curn de tranamlale de tipul celOf utilizate la casetofoana ,i magoeloloana. ilie mod ,1 foarte sillll'lllOlIIe.

Moda-

molOfa, de ,tergător de

pol

li

procurata

In

de

RoIUa

anun,ale

I-- VEDETA RAPIDĂ TIP • 20

I--

VEDETA RAPIDĂ TIP

I-- VEDETA RAPIDĂ TIP • 20
I-- VEDETA RAPIDĂ TIP • 20
•
I-- VEDETA RAPIDĂ TIP • 20
I-- VEDETA RAPIDĂ TIP • 20
COMBATTANTE Ing. FlORIN CAAciUNOIU '-!- '-!- '+- • •• ~ • •• • , •
COMBATTANTE Ing. FlORIN CAAciUNOIU '-!- '-!- '+- • •• ~ • •• • , •

COMBATTANTE

COMBATTANTE Ing. FlORIN CAAciUNOIU '-!- '-!- '+- • •• ~ • •• • , • ,

Ing. FlORIN CAAciUNOIU

'-!- '-!-

'+-

COMBATTANTE Ing. FlORIN CAAciUNOIU '-!- '-!- '+- • •• ~ • •• • , • ,

••

~

••

,

•

,

·I'.·~'.,~·~'.~~·.'.·.'.'

ALMANAH

. T'EHNIU

1'"

• •• • , • , ·I'.·~'.,~·~'.~~·.'.·.'.' ALMANAH . T'EHNIU 1'" 2 ,"1

2

,"1

"
"
" , 20 , , --- o O O ~ c e ALMANAH ~TEHN IUM~ 1989
, 20 , , --- o O O ~
,
20
,
,
---
o
O
O
~

c

e

ALMANAH

~TEHN IUM~ 1989

Caracteristici pr incl pa'e: Deplasamentul lungimea L ăţ imea . maxim lnăllimea bordului ti Armament

Caracteristici princl pa'e:

Deplasamentul

lungimea

L ăţ imea

.

maxim

lnăllimea bordului ti

Armament

25 t

.56.2 m

8 m

2. 1 m

După mărirea ta scară a planulu i

de forme, vom

de

disponibili .

eea mal uzualA este tehnologia de construcţie pe coas te din pla-

alege tehnol~Ia

lucru in fun cţie de condiţ ii le

dotarea

tehni că

şi

roti turelele de c al ibru mic si ra· darele cu ajutorul unui minlmo- toras de la o Jucărie mai veche.

se pot monta becuri. de t i pul ce-

lor utilizate la Jucăriile feroviare

d in comer""\. pentru a face lumi-

-

4 rschele

l ip

"Exocel"

caj de 4- 10 mm, acoperite cu

n

i le de poz iti e operaţio na le. si se

-

2

tuburi

lanstorplle

de

c

a rton

preş pa n sau

p l acaj

ele

poate reaUza un circuit electro-

S33mm

 

1 mm.

[).jpi acoperirea coaste-

nic pentru simularea zgomotului

-

2 tunuri de 78 mm 8reda şi

lor cu primul strat se acopenl cu

motoarelor diesel $i all ul pentru

4

de 30 Emer lec d iesele

o •

4

Motoare

18 000 CP cuplate la 4 arbori

MTU

de

Viteza mpiml

Raza

de

acliune

35.7 noduri

700 mile

la

32.5 noduri si 2000 la 15 noduri

Anul construcţiei

Cherbou rg , În Franta.

Pen tru n avom odeli$IÎ realiza - fea machetai unei vedete rapide

esle foarte avantajoasă. Ea poate

fi utilizată atit pentru clasete de

macheta statice . cit şi pentru te- lecomenzi sau aulopropulsate, In

loale cazuril e av ind bune carac-

teristici de concurs. Astfel, IIlnd

1977

la

rap ide

modele

si

totodată ,tabi le.

sint

ideale

pentru

aulopro-

pulsatele liber lanaat e: prezen-

tind loarte bune carac ter istici

manevriere. pot

fi Ideal intrebu-

inţate la clasele de telecomandă.

Pentru realizarea modelulu i

navigan t vă recomandăm scări

1:30.

de construcţie de la

1:50 la

t ifon

si

Celor

l ac InCOlor sau

care au

emai1ită .

posibilităţi teh·

alarma

de

luptA .

Navomodellştil din cercu rile

nologlce reduse le recomandăm

lehnico-aplicative ale caselor de

realizarea unei machete statice

cu lturi

sau

c luburil o r

ce

au

la 1:100 sau 1:200 cu corpul ~

cercuri

de rachetomodellsm

pot

piesele de suprastructur. reali-

colabora

pentru

realizarea

unor

zate din lemn masiv (preferabil

lansaloar e

de

rac hete funcţio­

tei).

patru

mot or aşe electrice

din

co-

nale

$1

a

uno r

d ispo z i t ive fum i-

Pentru propuls ie se pot utiliza

gene. in acest caz trebu ie luate măsuri speCiale de protectie a

mer1

(28 lei)

la un model de ma-

modelulUI co ntra incendierll, aII·

Kimum 1. 2 m si motoare mai pu·

Iei rlscatl si rAmineti si fărA mo-

mare. Pen- de al imen · de motoci-

cl etă sau ciţlva z i n c-argi nt i ar f i

idea li .

tare, un

ternice la o navill m al tru asi gurarea sursei

acumulator

Vedeta prezintă c aracteristici

'a

foarte

bune

pentru

a evolua

c lasete F6 şi F7 de demonstraţii .

Astfe l se poate concepe un me- canism simplu pentru rotirea tu- relelor si a tevilor de artiler ie. re-

util izind

ceas

angrenajele

vechi .

desteptator

dintr-un

pot

Se

dei si fără stalie de telecomandă.

Culorile de pllurare sint urmă­

toarele: corpul

l ateralele corpului si suprastruc-

turilor - 'jIri deschis: puntile - verde inchIS. gri inchis sau maro inchis, dupa preferinte. Se poate

monta

materi al plastic din cele puse In vinzare in librării pentru protec· Iia meselor de lucru (folie de 0,5 mm).

din

sub

apă -

rosu,

pe

punte

o

bucati

ME MOIlATOR -----------------

 

I3E 565

E 565 este un ci r cuit integrat monol i t ic CU ca· Iare pe fazA . Circuitul conl ine un oscilalor con- trolat in tenSIune (OCT) stabil. a cărui frecvenţă

p

fază (OF) dublu achllibrat, c are o ferA o bună su-

primare a purt ătoarei.

Frecvenţa OCT este stabilită de o rez istenti $i un cond ensator, exter ioa re circuituluI. Gama de acord de 10 : 1 se obţine cu acelasi condensat or . Caracteri sti cile sistemului in buclă Inchlsă, si

anume lărgimea de

banda ,

viteza

de răspuns,

t impul de

s incr o n i zar e. pot fi reglate cu ajutorul

depinde

demodu l area semnalu lui MF , si un detector de

lin.ar de tensiun ea de comandă pentr u

unei rezls t enle $i al unu l condensator . eKteriOlre circuitului.

 
 
 
 
VIHIN& H8CrMlU. .oMi YIKING • to.t c:onc.puli d. U.S. Npe' A ch Le. deftnlt ope,atl
VIHIN&
H8CrMlU.
.oMi YIKING •
to.t
c:onc.puli
d. U.S. Npe'
A
ch
Le.
deftnlt
ope,atl r.ory "
In
I
,04&
J
Con,tnlCţia
1'KtMt" • toet
r •• llz.U
de
Glen" L
Mrin
ca. 1
motorul
de dtre
"eile-
tlon Motor Ine.
Simpli
con,lrucU,i
lui VIKING o re.-
comMdi
mode-
liflHor
cN
5n-
cepitori,
putind
fi confecţ6oMtI
d i n
mlt, rl",
curent
lolollt.
In
lent
scop :
ca,ton , ' e,"n
etc.
Color.r• •
(.op.I,
ch
)
pcm. II ,1
m.·
o
contrlbu'"
,
COnllrudorulul.
-
-
1/
-
-
II
11
'"
-- ~-4S. tott conceputi "O- In cedrul gr8mUlu1 COMftIc I~u: din .nul PropuWe '003- •
--
~-4S.
tott
conceputi
"O-
In
cedrul
gr8mUlu1 COMftIc
I~u: din .nul
PropuWe
'003-
_

_ Igur.ti

pe .,

tn.ple,

1.

ar.

primul motor de

115,3

kN

ul-

cln

17

guri letlr

elmo.'.'

"OJllm,Uy

(

Ion),

dupA

c_

succ •• I.

cnui cu

de

"'5

kN

11.1 -

tort

r••pecll.,

kH.

In

7,'"

101.lIIa'.,

reeheU

LambcU

-45 •• okln-

gIme de

mm

t de •

O

,.

522

greu-

400 ka.

".che'a

• op •• ,t.

~u. alb

"

, •

In

ne-

D. ION

greu- 400 ka. ".che'a • op •• ,t. ~u. alb " , • In ne- D.
greu- 400 ka. ".che'a • op •• ,t. ~u. alb " , • In ne- D.
greu- 400 ka. ".che'a • op •• ,t. ~u. alb " , • In ne- D.
greu- 400 ka. ".che'a • op •• ,t. ~u. alb " , • In ne- D.
greu- 400 ka. ".che'a • op •• ,t. ~u. alb " , • In ne- D.
greu- 400 ka. ".che'a • op •• ,t. ~u. alb " , • In ne- D.

. TEKNIU"·

1989

2C:::;

ALMANAH

· AUTOMATIC " ŞI " AUTOMATIC SUPER" MAŞINI AUTOMATE DE SPĂLAT RUFE

Pentru

obţl"

••

8ltploatarea

corectă $1

im.,

nului de alimentare este in prizăl Se interzice orice imprOYt- lalie - innâduea sau modilica- rea cordonului de alimentarei

Este interl isă demontarea

sau

electric!

- Butonul programatorului se

In

ecnipamentulul

unei eficlenţe m

se recomandA respectar.a strictă

• celor c. urmează:

Instalare.

_

,i

p u ner.a

In

func1iune I

numai dupj studierea instrucţiu­

nilor da lolosir• .

mqlnil se vor lace

Alimentar.a

cu

energie

-

-

modificar.a

In

roteşte numai

sens

orar.

_

electrici I

ma,lnll se va tace nu·

pozi lia

;eşi1~ a

butonului

por-

mal de

la

o

prizA cu contact de

nit-oprit.

prOIecţie. Inainte de prima folo-

sir. se vet'ifid corectitudinea I~

- Este interzisi spilarea rule-

lor in m8$il'lă cu benzină sau aUe

gillrll

la pămint a

prizai De dtre

produse

inltamabile'

un electrici.n

autorizal.

-

Este

Interzisi

manevrarea

lUp

"

"""

1. c.Hta pM'Iltu "lIfg.,,' - d.

p-,Imen'''. c:_te~ du'" Indicalille

lefgen'W "

."

crlM

.00tJwll M Introduc: In eom-

f\eQn ,

oor_

_ " - , 11'1""-' .1. puN MIt! ten.n

L

Buion

Inlr