Sunteți pe pagina 1din 41

MICUL BUSINESS N REPUBLICA MOLDOVA PAI SPRE AFIRMARE iunie 30 2005 - 14:03 (Centrul de Monitorizare i Analiz Strategic) Micul

l business n lume este supranumit coloan vertebral a economiei graie celei mai mari contribuii la crearea noilor locuri de munc, stimularea concurenei, favorizarea inovaiilor i tehnologiilor. Cu toate acestea, nu putem vorbi despre o definiie exhaustiv a micului business. Se poate spune c micul business ntrunete micro-ntreprinderile i ntreprinderile mici. n practica mondial, cele mai rspndite criterii de apreciere a mrimii ntreprinderii snt volumul anual al vnzrilor i numrul de angajai. Astfel, ntreprinderile cu un numr de angajai de 1 - 9 persoane i un volum anual al vnzrilor de pn la 3 mil. lei, snt calificate, n legislaia Republicii Moldova, drept micro-ntreprinderi, iar ntreprinderile cu 10-50 angajai i un volum anual de vnzri de pn la 10 mil. lei, se numesc ntreprinderi mici. Limitele menionate difer de la o ar la alta. Spre exemplu n SUA ntreprinderi mici snt considerate acelea care au pn la 500 de angajai. Rolul social-economic al micului business n rile dezvoltate din punct de vedere economic (unde micul business este considerat promotor al dezvoltrii economice graie avantajelor pe care le ofer), micul business cunoate o dezvoltare accelerat mai ales n domeniile serviciilor i a producerii mrfurilor de larg consum. ntreprinderile mici snt mai flexibile i reacioneaz mai rapid la schimbrile mediului de afaceri i la cerinele pieei. Din aceast considerent investiiile n micul business aduc venituri mai mari dect investiiile n ntreprinderile mari. De altfel, acestea din urm beneficiaz din plin de serviciile ntreprinderilor mici i ntr-un fel snt dependente de ele. Micul business este orientat spre satisfacerea necesitilor pieei locale i utilizeaz resursele i fora de munc local, avnd o contribuie substanial i n soluionarea problemei omaului. Spre exemplu, 50 la sut dintre populaia apt de munc a Germaniei i 60 la sut a SUA snt antrenate anume n micul business. Iar n Republica Moldova, potrivit unor surse din cadrul Proiectului BIZPRO Moldova, doar n doi ani de zile sectorul micului business a creat 40 de mii de locuri de munc sau 70 la sut din cele 59 de mii n total pe economie. Totodat, micul business ofer posibiliti reale de a pune n aplicare aptitudinile creative ale ntreprinztorului, dar i inventivitatea i capacitatea de lider caliti foarte necesare i utile.

Sursa: Direcia Principal Dezvoltarea Businessului Mic i Mijlociu a Ministerului Economiei i Comerului Micul business n Republica Moldova

Sectorul micului business n Republica Moldova, ca i n majoritatea statelor n curs de dezvoltare, a aprut ca urmare a reformelor structurale efectuate n procesul trecerii de la economia centralizat la cea de pia. Potrivit datelor Proiectului BIZPRO Moldova astzi cca. 90 la sut din totalul de ageni economici ai rii reprezint ntreprinderile micului business, dintre care 73 la sut snt micro-ntreprinderi, iar 19 la sut snt ntreprinderi mici.

Sursa: datele DSS al Republicii Moldova Actualmente, structura micului business reflect cu aproximaie situaia anului 2000: predomin activitatea comercial 45 la sut; urmat de industria de prelucrare a materiei prime agricole i extractiv 13 la sut; tranzaciile imobiliare 11,8 la sut; transport i telecomunicaii 6,5 la sut i construcii 5,7 la sut. Micul business n profil teritorial Dezvoltarea micului business este sesizabil, deocamdat, doar n mun. Chiinu, unde snt concentrate 67 la sut din numrul total de ntreprinderi mici i micro-ntreprinderi. Alte 3,7 la sut din ntreprinderi ale micului business snt nregistrate n mun. Bli, iar 2,7 la sut n UTA Gguz Yeri. De menionat c ntreprinderile micului business din Chiinu snt mai mari dect celelalte, att dup cifra de afaceri i numrul de salariai, ct i dup cheltuielile efectuate pentru ntreinerea personalului. Bunoar, ntreprinderile de acest tip din capital realizeaz 72 la sut din ntregul volum al vnzrilor nete realizate de micul business din ntreaga ar, aici fiind ocupai circa 57 la sut din toi salariaii ntreprinderilor mici i mijlocii.

Sursa: Direcia Principal Dezvoltarea Businessului Mic i Mijlociu a Ministerului Economiei i Comerului

Situaia financiar a ntreprinderilor din sectorul micului business Potrivit surselor oficiale, pe parcursul ultimilor doi ani se constat o ameliorare a situaiei economico-financiare a ntreprinderilor micului business. n acest sens, cele mai bune rezultate au fost nregistrate de ntreprinderile comerciale, fiind urmate de cele ce practic tranzacii imobiliare i cele din industria de prelucrare a materiei prime agricole. Totui, statistica atest un numr de numai 10 mii de ntreprinderi care au obinut profit (doar 36 la sut din totalul de ntreprinderi a micului business), ceea ce ne face s tragem concluzia c coloana vertebral a economiei noastre este deocamdat foarte ubred. Din cte se tie, cele mai neprofitabile ntreprinderi activeaz n agricultur, sector care necesit investiii de lung durat i monitorizri frecvente de pia. Profituri mici au nregistrat i antreprenorile mici din domeniul industriei. Aceast situaie, ntr-o anumit msur, este determinat de pregtirea profesional insuficient a antreprenorilor, de multe ori fiind uimitoare uurina cu care unele persoane, iniiind o afacere, se desemneaz n funcia de director fr a avea cea mai elementar pregtire n domeniul managementului. Cercettorii din domeniu susin c doar 5 10 la sut din populaia unei ri posed aptitudinile necesare de ntreprinztor, dar mai exist i dificultile nsuirii relaiilor de pia, absena culturii i tradiiilor ntreprinderilor mici i o serie de alte piedici, mult mai grave, n calea dezvoltrii micului business n Republica Moldova.

Sursa: Direcia Principal Dezvoltarea Businessului Mic i Mijlociu a Ministerului Economiei i Comerului Problemele micului business n Republica Moldova Atunci cnd vine vorba despre problemele cu care se confrunt n activitatea de zi cu zi, businessmenii indic, n primul rnd, piedicile birocratice (vezi interviul cu dl Eugen Rocovanu, Preedintele Asociaiei Micului Business din Republica Moldova): sutele de acte normative i instruciuni, depite de timp, protejeaz traiul linitit al funcionarilor publici i favorizeaz abuzurile i corupia organelor de control; politica fiscal nechibzuit cu multiplele impozite, taxe, penaliti i amenzi;

Alt piedic n calea dezvoltrii micului business const n insuficiena mijloacelor financiare proprii ale ntreprinderilor, att pe termen scurt (capital circulant), ct i pe termen lung (pentru investiii) i accesul limitat la sursele externe de finanare. Piaa financiar a rii este alctuit din 15 bnci comerciale i instituii de finanare nebancare: organizaii de microfinanare, companii de leasing, factoring etc. Pe parcursul anului 2004 portofoliul de credite al bncilor comerciale a constituit peste 9 miliarde lei sau cu 13 la sut mai mult dect n anul 2003 i de dou ori mai mult dect n anul 2001. Scade continuu rata dobnzii la creditele solicitate de la bncile comerciale: 20,96 la sut

(n anul 2004) fa de 28,46 la sut (n anul 2001), pentru creditele acordate n lei i, respectiv, 11,4 la sut fa de 13,64 la sut, pentru creditele acordate n valut liber convertibil. Totui, dei bncile snt principalii deintori de mijloace financiare, ele rmn, deseori, reticente n acordarea creditelor subiecilor micului business, din cauza solvabilitii insuficiente a ntreprinderilor micului business, insuficiena garaniilor, lipsa experienei etc. n plus, rata dobnzii solicitat de bnci este considerat de micii antreprenori exagerat i, deci, total neconvenabil. Drept urmare, ntreprinderile micului business continu s ntmpine dificulti n accesul la finane. O dovad e i faptul c ponderea creditelor direcionate pentru sectorul micului business nu depete 15 la sut din totalul de credite, iar majoritatea creditelor snt acordate agenilor economici din raza mun. Chiinu. Trebuie de menionat i faptul c majoritatea creditelor acordate micului business provin de la instituiile financiare internaionale care au deschis linii de creditare la bncile comerciale, acestea din urm mprumutnd resursele financiare ntreprinderilor din sector. Vom aminti c n anul 2004 asemenea linii de credit anume pentru ntreprinderile micului business, au fost acordate de ctre BERD i Banca Mondial, debitori fiind Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbanc. n Republica Moldova, n calitate de surs alternativ de finanare, au fost instituite Organizaiile de Microfinanare, inclusiv Asociaiile de Economii i mprumut ale Cetenilor (AEIC), care se deosebesc prin dreptul de a accepta depozite. La moment, n ar snt nregistrate peste 535 de AEIC care activeaz n zonele rurale. Alte organizaii de microfinanare snt ProCredit, Microinvest i Corporaia de Finanare Rural care se orienteaz spre satisfacerea cererii de finanare a agenilor micului business, deintorilor de patent, gospodriilor rneti etc. Dar i n aceste cazuri condiiile de creditare nu snt considerate convenabile de ctre reprezentanii micului business, fiind vorba i de o rat a dobnzii ridicat. Printre partenerii finanrii business-ului rural se numr i Proiectul Investiii i Servicii Rurale (RISP) i Fondul Internaional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). Pentru facilitatea accesului la finanare a agenilor economici a fost creat i fondul pentru Susinerea Antreprenoriatului i Dezvoltarea Micului Business, destinat garantrii n proporie de 50 la sut a creditelor acordate de bncile comerciale agenilor economici. Fondul ns are o contribuie prea nesemnificativ la dezvoltarea micului business, beneficiind de mijloace financiare foarte limitate: n anul 2004, conform Legii bugetului, acestui fond i-au fost transferate 1 mil. de lei i tot 1 mil. de lei urmeaz a fi transferat n anul 2005. Soluii nlturarea diferitelor bariere, n mare parte, depinde de voina statului de a realiza reforme reale n direcia optimizrii cadrului regulatoriu al micului busines i perfecionrii politicii fiscale reforme implementate n baza Programului de Stat de susinere a micului business pentru anii 2002 2005 i principiilor Cartei europene pentru ntreprinderile mici, la care Republica Moldova a aderat n anul 2004. Reformarea cadrului regulatoriu: Perfecionarea activitii organelor de control, reorientarea funciilor de sancionare spre acordarea ajutorului i motivaiei ndeplinirii corecte a prevederilor legislaiei. n

acest sens primii pai au fost fcui prin adoptarea (la 18 februarie 2003) Hotrrii Guvernului nr. 168 Cu privire la activitate de supraveghere i control care prevede msuri de perfecionare a structurii i funciilor organelor de control, crearea sistemului informaional unic de supraveghere i control, de trecere a organelor de control la activitate planificat. Prin Hotrrea Guvernului nr. 395 (din 1 aprilie 2003), frecvena controalelor efectuate de organele abilitate a fost redus la o singur dat, pe parcursul a doi ani la aceeai ntreprindere; iar controalele asupra respectrii normelor tehnice, tehnologice, sanitare, condiiilor ecologice, de ocrotire a muncii etc., nu mai des dect o dat pe an. n anul 2004 (la 26 iulie), a fost adoptat i Hotrrea Guvernului nr.862 care prevede divizarea funciilor organelor de control de funciile instituiilor de evaluare a conformitii, comasarea mai multor organe de control, efectuarea anumitor controale numai n baza unor informaii prealabile privind posibilele nclcri a cadrului legislativ i normativ, limitarea accesului, ctre agentul economic, al instanelor de evaluare a conformitii. Aceeai hotrre mai prevede achitarea controalelor din contul bugetului de stat, a tuturor cheltuielilor, legate de efectuarea controalelor, inclusiv a serviciilor de evaluare a conformitii. Micorarea cuantumului i nomenclatorului serviciilor publice, acordate cu plat subiecilor pieei, cu anularea n perspectiv a acestei practici. n prezent, Guvernul revizuiete nomenclatoarele i tarifele la serviciile cu plat, prestate de ctre autoritile publice, ntru diminuarea acestora. Optimizarea sistemului de autorizaii la etapa iniierii activitii antreprenoriale prin implementarea sistemului oficiilor unice. Este implementat sistemul unui singur ghieu. Antreprenorul se prezint la acest oficiu teritorial al Camerei nregistrri de Stat numai de dou ori pentru depunerea cererii de nregistrare i pentru ridicarea certificatului de nregistrare, actele de constituire i tampila ntreprinderii. Pn la crearea sistemului unui singur ghieu procedura de nregistrare coninea 13 etape. Acum au rmas doar dou: Camera de nregistrare de Stat, care a unit 12 etape, i deschiderea unui cont n banc. n prezent o firm poate fi nregistrat n cca. 10 zile. Oficiile teritoriale i regionale snt conectate ntr-o reea unic care funcioneaz n regim on-line. Ca urmare a adoptrii Legii cu privire la documentul electronic i semntura digital, a devenit posibil trecerea treptat la evidena electronic a nregistrrii ntreprinderilor. Taxa de nregistrare a ntreprinderii este una dintre cele mai mici din lume: ntre 250 i 550 lei, n funcie de forma juridic de organizare a ntreprinderii.

n paralel cu simplificarea procesului de nregistrare a ntreprinderilor, au fost fcui i anumii pai n direcia optimizrii procesului de acordare a licenelor. Prin Legea nr. 214-XV din 24 iunie 2004 a fost anulat obligativitatea autentificrii notariale a documentelor necesare obinerii licenei, agentul economic fiind scutit de plata serviciilor notariale. De asemenea, n contextul reformei regulatorii, Ministerul Economiei i Departamentul de Statistic i Sociologie, asistai de consultani strini, examineaz sistemul actual de dri de seam financiare i statistice n scopul optimizrii acestuia. i, nu n ultimul rnd, reforma regulatorie prevede i optimizarea cadrului normativ de reglementare care va fi efectuat n conformitate cu legea nr. 424-XV (din 16 decembrie 2004), supranumit Legea ghilotinei. Pn n prezent, din cele peste 1000 de acte normative prezentate de instituiile administraiei de stat i publice, Grupul de lucru naional a acceptat 413 pentru a fi nscrise n registrul de stat al actelor normative. Alte 227 acte normative necesit unele modificri, iar 300 de regulamente i

instruciuni nu vor fi incluse n registrul menionat, ca fiind nvechite, ns ele urmeaz a fi nlocuite cu regulamente i instruciuni noi care ar corespunde rigorilor economiei de pia. Faciliti fiscale: 1. n scopul ieirii agenilor micului business din economia tenebr, a fost modificat i perfecionat articolul 49 al Codului Fiscal privind scutirea agenilor micului business de plata impozitului pe venit. Agenii micului business, cu un numr de angajai de pn la 19 lucrtori i o cifr de afaceri de 3 mil. lei, beneficiaz de scutirea integral de la plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani i n mrime de 35 la sut pentru ali 2 ani, cu condiia c agentul economic nu are restane la plile pentru buget i lucreaz n profit. Scutirea se ofer doar n baza cererii depuse de solicitant la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. 2. Investitorii autohtoni au fost egalai n drepturi i stimulente financiare cu investitorii strini prin intrarea n vigoare a Legii cu privire la investiiile din activitatea de ntreprinztor nr. 81 XV din 18 martie 2004. 3. Au fost micorate tarifele vamale la importul mrfurilor n Moldova la circa 35 de poziii tarifare prin adoptarea la 20.11.1997 a Legii nr. 1380 XIII privind tariful vamal. 4. A fost redus impozitul pe venit al persoanelor juridice de la 28 la 20 la sut; a fost redus i impozitul pe venit al persoanelor fizice. Cetenii cu un venit mai mic de 16,2 mii lei achit un impozit pe venit de 10 la sut; cei cu venituri ntre 16,2 mii lei i 21 mii lei achit un impozit de 15 la sut, iar cei cu venituri mai mari de 21 mii lei achit un impozit pe venit de 22 la sut. Pentru anul 2006 Guvernul preconizeaz noi reduceri a impozitului pe venit ale persoanelor fizice. Cu toate acestea, reprezentanii micului business privesc cu mari rezerve reformele preconizate de stat, deoarece n ar nu exist, deoacamdat, o experien de combatere eficient a birocraiei i corupiei, iar susinerea statului este aproape insesizabil pe lng impactul negativ al cadrului regulatoriu i politicii fiscale. Chiar n Strategia de Cretere Economic i Reducere a Srciei este recunoscut faptul c "actualul cadru regulatoriu are un efect advers asupra dezvoltrii economice, iar activitatea economic n ansamblu este sub potenialul economiei, n special, n ceea ce privete activitatea ntreprinderilor mici i mijlocii i investiiile". Actele normative care stabilesc mputernicirile organelor de control din Republica Moldova conin mari deficiene i lacune. Actele juridice adoptate la nivelul ministerelor, inspectoratului fiscal, departamentelor, de multe ori, contravin Constituiei, Codului Fiscal, Codului Civil etc. Toate aceste flagele snt ncurajate de ineficiena sistemului de drept, care a compromis ideea de justiie n ar. Cetenii nu apeleaz la organele de justiie pentru a-i apra drepturile, deoarece procesele judiciare dureaz inadmisibil de mult, necesit cheltuieli nsemnate i, ceea ce e mai ru, deciziile lor snt influienabile, att prin mituirea judectorilor, ct i prin indicaiile unor persoane sus-puse. Cu toate acestea, trebuie s recunoatem c micul business se afirm tot mai convingtor n calitate de factor determinant al renaterii economiei rii i face ca autoritile statului s-i aplece urechea la necesitile sale. Deci, lupta cu birocraia i corupia nc nu este pierdut.

Veaceslav Mu http://mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=1331 BUSINESS - PROBLEMELE BUSINESSULUI Ministerul Educatiei si Stiintei al R. Moldova Academia de Studii Economice din R. Moldova Tema pentru Conferinta: Problemele businessului mic si mijlociu in R. Moldova Coordonator: Cobzari L. Student: Dicusar O. Grupa: BBV 995 Chisinau - 2002

Planul lucrarii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Introducere Businessul mic in statele dezvoltate Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Moldova Creditarea micului business ajuta bancile Cind nimeni nu-ti da, ia credite de la tine Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business Incheiere Tabele

Introducere. Businessul privat in R. Moldova a inceput sa apara si sa se dezvolte pe la sfirsitul anilor 80, dupa liberalizarea gorbaciovista. Primele semne de viata ale privatilor au aparut odata cu fondarea primelor cooperative. Acestea din urma au disparut cu timpul, in locul lor aparind SRLuri, Societati pe Actiuni, Intreprinderi Individuale. Dupa demararea privatizarii paminturilor au aparut si Gospodariile de fermieri, Asociatii, etc. Scopul tuturor celor care au initiat afaceri proprii a fost cistigarea unui ban propriu, intr-o afacere proprie. Si iata de aici au inceput problemele. Primele probleme au fost de mentalitate. Oamenii primeau foarte greu in sufletul lor noul fenomen economic businessul privat. De obicei particularii erau priviti cu suspiciune ca pe niste afaceristi si demolatori ai sistemului.

Dar aceasta stare de suspiciune a fost depasita destul de repede, odata cu prosperarea primelor si aparitia multora care doreau sa aiba afaceri proprii. Aceste probleme aveau sa le para primelor businessmeni floare la ureche dupa ce au aparut altele, cu mult mai complicate, si care dureaza pina in ziua de astazi relatiile cu statul, adica cu institutiile de stat. Brusc statul a inceput sa se intereseze foarte mult de activitatea businessului privat. Si asta in conditiile in care destul de mult timp nici nu l-a observat. A aparut si o patologie noua la organele statale frica cronica ca nu cumva cetatenii sa se imbogateasca prea tare. Si au inceput a pune piedici. Impozite mari, controale frecvente, cerinte igienice exagerate, standardizate, licentiere, autorizatii, etc. Pentru niste intreprinderi mari aceste lucruri erau cunoscute, sau daca nu, macar foarte usor de realizat, data fiind puterea financiara de care dispuneau. Cu toate ca istoria cunoaste cazuri cind si asemenea intreprinderi dadeau faliment din cauza legislatiei anapoda. Pentru cei cu pile, cu fini, nanasi si cumetri din Guvern sau Parlament, aceste probleme la fel erau si mai sunt foarte usor de rezolvat. Si nimeni, pina nu demult, nu si-a pus intrebarea: dar ce facem cu micul business? Asta de unde sa ia bani pentru mita? De unde sa ia inca 10 ore (plus cele 24) ca sa treaca prin renumitul teasc al birocratiei sovietice din independenta R. Moldova?

Businessul mic in statele dezvoltate

O economie dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase, business orientat spre o dezvoltare continua, implementarea noilor tehnologii, si cel mai important un consumator cu putere mare de cumparare. Ori la noi nici unul din aceste elemente nu este prezent, ceea ce si face ca sa raminem intr-o economie falimentara. Consumatorul despre care vorbeam mai sus nu este altceva decit clasa medie, care in tarile dezvoltate nu-s altcineva decit intreprinzatorii privati, oameni care au afaceri proprii mici si mijlocii. E bine acolo unde nu suntem noi? In Italia de exemplu, 90 % din intreprinderi sunt mici si mijlocii, numarul mediu de angajati fiind de 3-4 persoane. Sunt foarte raspindite afacerile de familie, in care activeaza doar membrii familiei. Dezvoltarea pe aceasta cale a fost incurajata si stimulata nu numai de statul italian, dar si de companiile mari. Si asta pentru ca companiile mari sunt interesate sa plaseze unele comenzi de fabricare a materialelor de completare intreprinderilor mici, ele ocupindu-se doar cu asamblarea. Efectul este bine cunoscut productivitate inalta a muncii, valoare adaugata a produsului mare, etc. Un alt segment, altul decit producerea, il constituie serviciile. Oamenii singuri au inteles ca este mai convenabil sa te adresezi dupa un serviciu la o firma mica decit la una mare, pentru ca cea mica activeaza intr-un teritoriu restrins, astfel reactionind foarte repede la cererea clientului, pe cind birocratia din marile companii, cauzeaza totdeauna la intirzieri neconvenabile.

La fel stau lucrurile si in Japonia, Taiwan si China. Mai ales atunci cind vorbim de uzinele de asamblare a tehnicii de calcul, aparatelor de uz casnic, etc. Astfel, pe linga intreprinderile mari, traiesc 2-3, iar uneori pina la 100 de intreprinderi mici. Una face piulite, alta face carcasuri, alta... si asa mai departe. Irlanda, care cu 10 ani in urma era una din tarile slab dezvoltate din Europa, astazi este una dintre cele mai dezvoltate, tot datorita dezvoltarii businessului mic. Un caz povestit de un businessman care a vizitat aceasta tara ni s-a parut interesant. Doi irlandezi au hotarit sa produca ciuperci. Evident, la inceput aveau numai ideea. Avind in posesie doar tehnologia si informatia de unde pot procura utilaj necesar, ei au inceput a cauta oameni care sa produca ciupercile, iar ei doar sa le vinda. Astfel ei au gasit circa 300 de persoane care au instalat pe paminturile lor utilajul necesar pentru producerea ciupercilor. In scurt timp afacerea a inceput sa mearga destul de bine. Ei au cumparat citeva automobile cu care stringeau ciupercile de la crescatori (acestea erau dispersati practic pe tot teritoriul Irlandei). Au cumparat si citeva camioane cu care transportau la doua companii din Marea Britanie ciupercile adunate. Dispunind totusi de resurse financiare destul de modeste, in curind au inceput sa aiba probleme cu achizitionarea ciupercilor, dat fiind faptul ca nu le ajungeau automobile. Au mai intervenit probleme si la transportarea ciupercilor in Marea Britanie. Astfel, s-a ajuns la situatia in care, parteneri lor englezi erau cit pe ce sa renunte la ei. Iesirea din situatie a fost distribuirea activitatilor la diferite companii specializate deja existente. Bunaoara a fost angajata, o mica intreprindere de transport, care transporta ciupercile de la crescatorie la minifabrica de prelucrare a fructelor, unde se prelucrau si se ambalau ciupercile pentru furnizare ulterioara. Astfel, criza a fost depasita, iar cei doi irlandezi au ajuns sa se ocupe doar de gestiunea afacerii. Acesta este un caz clasic care demonstreaza eficienta existentei unui sector dezvoltat al micului business. O alta particularitate a businessului mic in statele dezvoltate este sustinerea de care beneficiaza din partea guvernelor. In aceeasi Italie sau Irlanda, statul stimuleaza crearea asociatiilor de intreprinderi mici care sa le reprezinte interesele, ba mai mult chiar, subventioneaza activitatea lor in proportie de 70%

Realizarile si problemele businessului mic si mijlociu in R. Moldova.

La noi ca totdeauna... La 5 august 1999, guvernul a emis o Hotarire prin care a adoptat la nivel national Programul de sustinere a micului business pentru anii 1999-2000, prelungit ulterior pentru 2001. Acesta prevedea un sir de masuri destinate sa stimuleze crearea intreprinderilor mici si sa sustina intreprinderile deja existente. Desigur, majoritatea prevederilor nu au fost efectuate din lipsa resurselor financiare. Totusi, unele lucruri s-au facut. Principalele reusite in ceea ce priveste micul business, au fost hotaririle de Guvern privind Reglementarea controalelor activitatii agentilor economici si adoptarea Regulamentului cu privire la modul de incheiere, aplicare si reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiectii micului business, precum si a Standardului National de Contabilitate.

Creditul fiscal constituie o forma de scutire temporara de plata la Buget a impozitului pe venit. Suma creditului fiscal este egala cu suma venitului impozabil, care este lasat agentului economic pentru dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. Creditul fiscal se legalizeaza prin semnarea unui acord creditar, incheiat intre intreprindere si Inspectoratul Fiscal teritorial. De creditul fiscal poate beneficia orice intreprindere care intruneste urmatoarele conditii:

Are un numar de angajati de la 1 la 19; Cifra de afaceri anuala nu depaseste suma de 3000000 lei; Desfasoara activitate de producere sau presteaza servicii populatiei.

Creditul fiscal se acorda pe o perioada de trei ani, numai cu conditia ca cel putin 80% din valoarea creditului acordat va fi investit in dezvoltarea productiei proprii de marfuri si servicii. Daca intreprinderea intruneste toate conditiile de mai sus, atunci ea depune o cerere la Inspectoratul Fiscal teritorial prin care solicita incheierea acordului creditar. Inspectoratul Fiscal este obligat sa examineze cererea in termen de 3 zile si sa-l perfecteze. In caz de refuz, Inspectoratul este obligat sa aduca la cunostinta intreprinderii refuzul in scris, in acelasi termen. Daca pe parcursul creditului fiscal, numarul de angajati depaseste 19 persoane acesta nu este un motiv pentru a rezilia contractul. Date ale Ministerului Economiei si Reformelor releva ca numarul intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate s-a majorat in anul 2000 cu 5%. In total sunt inregistrate 106719 de intreprinderi mici si mijlocii, din care cu statut de persoana fizica 58267 si persoana juridica 43720. De fapt, atunci cind vorbim despre businessul mic la noi, avem de a face cu citeva probleme importante. Structurile publice care presteaza servicii catre sectorul privat sunt excesiv de birocratizate cu luarea de mita de catre oficiali responsabili pentru emiterea permiselor, colectarea platilor, pastrarea ordinii este un element frecvent si asta nici nu poate sa nu se intimple in situatia in care un oficial din Guvern are un salariu de 500 lei, cosul minim de consum fiind de 1000 lei. Comportamentul persoanelor de drept atinge uneori limita anarhiei. Ei abuza de autoritate ca organ suprem de control pentru a persecuta agentii economici. Institutiile de supraveghere financiara, ca, de exemplu, cele de administrare fiscala si vamala dau dovada de lipsa de profesionalism. Interpretarea unilaterala a legislatiei fiscale sau atitudinea preconceputa a inspectorilor fiscali induc in eroare platitorii de taxe. Sunt cazuri cind agentul economic plateste mai multe taxe decit ar trebui si chiar daca acest lucru se stie. Organele fiscale nu-l instiinteaza, cu toate ca normal ar fi s-o faca. Recent, seful Inspectoratului Fiscal din Ucraina a iesit cu declaratia publica prin care multimea tuturor celor care au platit impozitele in anul 2000. Poate chiar si de ochii lumii la noi nici asta nu se face. Nivelul jos de coordonare intre institutiile de stat genereaza probleme semnificative pentru sectorul privat. De exemplu, companiile ce importa materii prime si exporta produsele crediteaza permanent statul. TVA deductive acumulate la importul materiilor prime, in cazul

cind depaseste TVA la livrarile locale, nu poate compensa TVA la importuri pentru lunile urmatoare, deoarece organele vamale si Inspectoratul Fiscal nu coordoneaza colectarea taxelor. Trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii vamei, pentru ca coruptibilitatea vamesilor (desigur, nu toti), nu favorizeaza numai contrabanda, dar si dezvoltarea economiei tenebre. Marile cantitati de bunuri intrate ilegal in tara ii fac pe concurenti locali sa ascunda activitatea economica pentru a ramine competitive si astfel, contribuie la amplificarea evaziunii fiscale. Uneori pentru deschiderea unei afaceri, pentru autorizarea unei activitati se cer mai multe acte decit sunt necesare. De exemplu, o scoala de dans trebuie sa obtina permisiunea de la politie si toate astea pe bani intreprinzatorului. Uneori acest permis trebuie innoit anual si necesita taxe suplimentare. Astfel sistemul taxeaza direct intreprinderea si are ca scop sporirea veniturilor bugetare, ce nu suporta agentii economici. Dupa cum mentionam mai sus, rolul statului in dezvoltarea businessului mic in statele cu economii avansate este enorm, dupa parametrii nostri. La noi insa, in cele mai multe cazuri statul nici nu stie cu ce-i poate ajuta pe micii intreprinzatori. Specificul Moldovei il constituie lipsa mijloacelor banesti pentru investitii si o piata mica interna de desfacere.

Intreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile, de aceea in multe state se procedeaza la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie, livrarea unor produse etc. La noi au fost citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. Raspunsul a fost negativ pe motiv ca este prea scump. De acord, dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia, de exemplu, era un act de sustinere a economiei nationale. Refuzul, de fapt, nu este ilegal, dar este un mod de a intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice, conform carora ele se fac prin tender, care este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii.

Se pare, insa, ca la acest capitol mai este o problema comisioanele platite functionarilor. Ai nostri nu platesc (pentru ca n-au de unde), pe cind unii importatori pot plati din plin. Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic, modalitati care nu trebuie cautate cu luminarea, de altfel, vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati cetatenii.

Piata interna, infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. Micii intreprinzatorii, desigur, nu pot singuri sa-si exporte productia. De aceea este necesar asociarea lor, care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. De exemplu, Irlanda, despre care am mai vorbit, au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. Si trebuie de spus ca statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal, pentru ca altfel, pierderile ar fi enorme.

Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business, rezultatele sunt departe de a fi optimiste. Mai mult de o treime din

intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero, peste treizeci la suta au iesit cu pierderi, iar ceilalti o duc de azi pe miine. Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei, lucru care a fost confirmat de mai multe ori de experti independenti. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera cheltuielile pentru materia prima, electricitate, arenda, etc. S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. Dar pina au fost elaborate instructiunile respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest credit doar vreo treizeci de firme. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa. Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile, iar darile de seama la fisc si alte instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. Dupa parerea d-lui Roscovan E., presedintele Asociatiei Micului Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%. Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii. Sunt banci care au sectii speciale Creditarea micului business, dar ele ramin doar cu denumirea. Nici o intreprindere mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. In R. Moldova nu exista o politica de creditare a micului business. Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt: imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat; neeficacitatea sistemului de impozitare; dificultatea si costul ridicat al inregistrarii noilor intreprinderi; imperfectiunea sistemului se licentiere a activitatii de antreprenoriat; dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor; controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat. Cele mai des efectuate controale sunt executate de: 1. 2. 3. 4. 5. inspectoratul Fiscal de Stat 96% din respondenti; Garda Financiara 89%; Politia Economica 81%; centrul de Medicina Preventiva 56%; Directia Protectia Civila si Apararea impotriva incendiilor 16%. Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. Aceasta ultima problema a fost rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor economici.

Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in Republica Moldova, fiind imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic; garantarea creditelor; studierea, deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici; realizarea si coordonarea politicii de stat de sustinere a businessului mic, nu si-a realizat pe deplin misiunea. Pe intreaga perioada de activitate Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite, celelalte functii raminind nerealizate. In ultimii ani (1999-2000) finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business, practic s-a intrerupt, multe din intreprinderile inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial, altele falimenteaza sau din cauza impozitelor exagerate completeaza businessul tenebru. Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel:

decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei, fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de productie; incapacitatea de plata, care duce la faliment. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala de credite alocate IMM, 42 de agenti economici, detinatori de credite, fiind deferiti judecatoriei economice; Au iesit in evidenta unele lacune privind:

imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale; concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii - asistenta financiara, accentul fiind pus asupra unei singure surse de finantare - bugetul de stat; lipsa controlului asupra acordarii, utilizarii rationale si rambursarii creditelor; lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri; inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie, care se ocupa exclusiv de acumularea si repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea micului business; fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor, altor institutii financiare; lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung, fapt ce a condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora, la reducerea capacitatii de creditare a unui numar sporit de intreprinderi.

Propunerile Asociatiei Micului Business, care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici:


Reducerea contributiei la Fondul social pina la cota de 10% plus 1%; Elaborarea si adoptarea legii privind protectia proprietatii private; Crearea bancilor populare pentru creditarea micului business, bancile sa fie sustinute de guvern; Reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila. Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general: 1. elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si intreprinderi; astfel relatiile vor deveni impersonale si vor

exclude efectul negativ a implicarii factorului uman. Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. Controlul si verificarea vor fi simplificate considerabil. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile; 2. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse; 3. transferarea, acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat. Creditarea micului business ajuta bancile.

In afaceri orice inceput este sortit esecului daca nu este propulsat de un aport material. Si daca la noi inceputul merge prost, mai bine zis nu merge deloc, putem trage concluzia ca sunt foarte putini acei care pot obtine aceasta temelie, adica creditul. Bancile supravietuiesc si prospera din aceste credite, dar, din pacate, dobinzile mari, si conditiile impuse de banci (gajul trebuie sa depaseasca valoarea creditului, lipsa unei vacante de rambursare, foarte necesara pentru un incepator), fac creditarea imposibila pentru majoritatea nou-nascutilor. La noi problema se amplifica prin faptul ca institutiile bancare sunt inca destul de slabe si nu isi pot permite sa acorde credite oricui. Banii sunt usor de obtinut pentru cei care au deja o afacere si au mai profitat de imprumuturi de la banca, adica au o istorie creditara. Dar ce sa facem cu ceilalti? Pentru ei sunt necesare garantii. Acestea por veni atit din partea altor agenti economici, cit si din partea statului. Moldova-Agroindbank este printre bancile care se remarca la capitolul creditarea afacerilor mici si mijlocii. Pina in prezent banca a beneficiat de un imprumut al BERD pentru creditarea businessului mic si mijlociu. Iar incepind cu acest an Moldova-Agroiondbank a inceput implimentarea unui produs propriu de creditare a intreprinderilor micii si mijlocii. In opinia presedintelui bancii, el este mai reusit decit cele propuse deoarece ia in consideratie specificul afacerilor de la noi. Alta banca, care a fost printre pionierii creditarii micului business, este Victoriabank, care a obtinut in 1996 o linie de credit de la BERD. Suma maxima acordata unei firme este 20000$, iar in cazul unor proiecte atractive 30000$ La inceputul anului 2001, Moldindconbank a semnat cu Corporatia Financiara Internationala un acord de creditare a businessului mic si mijlociu in suma de 1,5mln$. Acesta este primul proiect al CFI in sistemul financiarbancar moldovenesc, iar imprumutul poate fi convertit in actiunile Moldindconbank. CFI negociaza proiecte similare cu FinComBank si Mobiasbanca. Credite mici ofera si Corporatia Micro Entreprise Credit, care in perspectiva urmeaza sa se transforme intr-o institutie bancara. MEC are trei programe de creditare: 1. micro, de la 10000$; 2. smail, de la 10000 pina la 50000$; 3. express micro, pina la 2000$.

Creditele sunt acordate pe o perioada de pina la 3 ani cu o dobinda anuala de 22-23%, cu conditia ca nu mai putin de 51% din capitalul solicitantului sa fie privat, iar in cazul intreprinderilor mixte capitalul majoritar trebuie sa fie autohton.

Cind nimeni nu-ti da, ia credite de la tine

Presupunem ca exista o intreprindere care are nevoie de un credit, atunci ea va recurge la plasarea obligatiunilor vor fi utilizati pentru retehnologizarea intreprinderii si largirea sortimentului productiei. In total, vor fi emise 300 de obligatiuni in valoare de 10000 lei fiecare. Evidenta acestor obligatiuni va fi efectuata de un registrator independent. Dividendul lunar pentru o obligatiune va fi cu 1-2% mai mic decit la dobinda stabilita de bancile comerciale pentru credite (30%). Principala cauza ca intreprinderile industriale nu-si pot mari volumul productiei este, in afara de piata mica de desfacere, lipsa mijloacelor circulante. Intreprinderea noastra are posibilitati de a produce mai mult, insa lipsa surselor financiare nu ne permite acest lucru. Indiferent de operatiunea pe care o faci , totul trebuie sa platesti in avans, iar pentru aceasta ai nevoie de mijloace circulante. Si astfel intram intr-un cerc vicios. Daca intr-o economie normala platile le faci dupa ce ai obtinut venituri, apoi la noi totul este invers. Impozitele trebuie sa le achiti atunci cind procuri materia prima si nu dupa ce vinzi ceva si ai venituri. De la procurarea materiei prime si pina la comercializarea productiei trece o perioada destul de lunga. Ar fi ideal ca in luna in care produci sa si vinzi, insa starea financiara a cumparatorului nu-i permite sa faca prea des cumparaturi. Suntem o tara saraca. Ce-i drept in ultimii trei ani, ei au reusit sa achite toate datoriile, sa mareasca numarul vinzarilor , dar acest succes poate usor sa se transforme in insucces, daca ei nu vor face investitii in dezvoltarea fabricii. Pentru prima data in ultimii zece ani, intreprinderea va incheia anul cu profit. potrivit prognozelor preliminare, fabrica va obtine in acest an venituri in suma de 100-120 mii lei. Pina la sfirsitul anului volumul productiei va ajunge la nivelul de 6 mln lei. Pentru ca intreprinderea sa nu lucreze in pierderi, volumul anul al productiei, si, respectiv, cel al vinzarilor nu trebuie sa fie mai mic de 5,6 mln lei. Aschim produce marfuri de uz casnic din masa plastica prin topire, extruziune si suflare. Sortimentul include aproximativ 70 de produse. In opt luni ale anului 2001, intreprinderea si-a majorat volumul productiei, in raport cu aceeasi perioada a anului curent, cu 13,5%, pina la 4,3 mln lei. In total, in anul trecut intreprinderea a produs marfuri in suma de 4,5 mln lei. In prezent volumul vinzarilor il depaseste pe cel al productiei cu aproximativ 300 mii lei, din contul miscarii stocurilor din anii trecuti. La ora actuala fabrica are in stocuri productie in valoare de 600-700 mii lei. Cu patru ani in urma stocurile constituiau aproximativ 2 mln lei. 98% din vinzarile intreprinderii sunt realizate pe piata interna.

Anual fabrica are nevoie, pentru producere, fara investitii in dezvoltare si retehnologizare, de surse de creditare in valoare de 1mln lei. S-ar parea ca ei ar trebui sa dispuna de mijloace circulante, deoarece pe linga productia curenta au comercializat si din stocuri, insa fiecare leu pe care ei l-au cistigat au trebuit sa-l dea pentru achitarea datoriilor istorice, care erau destul de mari. In anul 1997, datoriile creditoare ale Aschim se cifrau la 4,1 mln lei, dintre care 3 mln fata de stat. Achitind aceste datorii ei nu au putut sa completeze mijloacele circulante, astfel incit in ultimii zece ani nu au fost efectuate lucrari de reparatie, cu exceptia celor cosmetice, pentru a mentine utilajul in stare de lucru. In 1997, principalul scop al lor era sa supravietuiasca, sa faca tot posibilul pentru a nu disparea de pe harta economica a Moldovei. Daca acest lucru ei au reusit sa-l faca, apoi acum ei au intrat in alt impas lipsa mijloacelor financiare, fapt care nu li-a permis sa dezvolte intreprinderea. In prezent ei produc lunar de 2,5-3 ori mai mult, comparativ cu trei ani in urma, si comercializeaza tot ce produc. Volumul vinzarilor chiar il depaseste pe cel al productiei, deoarece ei lichideaza stocurile. Ei produc doar atit cit pot vinde. Din acest punct de vedere, s-a facut ceva, dar ca sa mearga mai departe ei au nevoie de investitii. Investitorul local nu introduce nici un ban in industrie si in producere, toti investesc banii in comert sau in businessul de o zi, unde riscurile sunt mult mai mici, iar venitul il obtii deodata dupa tranzactie. Dupa acest model lucreaza si bancile comerciale. Investitiile de lunga durata pot fi rascumparate doar in decursul a trei sau patru ani si bancile acorda foarte rar astfel de credite. In afara de aceasta, conditiile de creditare sunt foarte dure. Pentru a obtine un credit pe o perioada de trei ani de zile, termen minim pentru a cumpara o linie de producere noua si a obtine posibilitatea de rascumpara aceste investitii, banca vine cu conditia sa pui gaj de trei ori mai mult. Astfel, daca obtii un credit de 3 mln lei, trebuie sa pui in gaj de aproximativ 10 mln lei. In concluzie, ca sa cumperi o linie noua trebuie sa pui in gaj fabrica. Daca investitorii locali nu ne dau bani, o solutie ar fi atragerea investitiilor straine, dar si in acest domeniu nu exista o politica clara de stimulare a investitiilor in producere. Am examinat posibilitatea de a atrage investitii straine. Cream o intreprindere mixta 50% din capitalul statutar il transmitem investitorului strain, iar 50% actionarilor locali. Noi oferim cladirile, spatiile de producere, iar investitorul strain se obliga sa faca investitii in retehnologizarea fabricii. Chiar daca am gasit investitori carora le conveneau conditiile noastre, imediat fiscul ne-a atentionat ca in conformitate cu prevederile Codului fiscal, la crearea unei intreprinderi mixte, daca in fondul statutar au fost incluse cladirile, trebuie sa achiti TVA in valoare de 20% din valoarea lor. Deoarece pretul de bilant al cladirilor al intreprinderii noastre este cu mult mai mare decit cel real (daca am efectua un audit independent, pretul real al unei cladiri care, va fi stabilit la 200-250 mii lei), nu avem posibilitati sa platim aceste impozite si, deci proiectul unei intreprinderi mixte a fost pentru moment exclus. Este un non-sens, statul parca ar trebui sa fie interesat in realizarea unui asemenea proiect, doar nu vom demola aceste cladiri, ci le vom utiliza pentru producere, pentru crearea unor noi locuri de munca. Anume aceasta situatie i-a facut sa caute noi modalitati pentru a investi in dezvoltarea fabricii de a emite obligatiuni. Potrivit calculelor, emisiunea de obligatiuni va fi efectuata in prima jumatate a anului viitor si numai dupa ce fabrica va avea garantia ca exista si un cumparator pentru ele. Un actionar majoritar al intreprinderii, fond de investitii, deja si-a anuntat intentia de a procura 90%

de obligatiunile intreprinderii, cu conditia ca acestea vor fi rascumparate in 3 ani. 10% din obligatiuni vor fi scoase pe piata. Am studiat piata, am vazut cit costa o linie de producere si in baza acestui studiu am constatat ca ei au nevoie de 3 mln lei. Aceasta investitie, daca ies pe piata cu produse noi si de o calitate superioara, o intorc in 2-3 ani. Nu exclud, se asigura si unele riscuri, dar mai departe nu pot activa cu tehnologii sovietice de prin anii 70. Altfel, au un viitor destul de sumbru, cu banii obtinuti de la comercializarea obligatiunilor vor procura o linie noua de producere a foliei de polietelena. In prezent, practic, toata folia de pe piata este de import. Cu astfel de linie vor concura pe piata si vor putea face investitii in dezvoltarea intreprinderii. Daca nu investesc macar ceva intr-un an ei devin necompetitivi. Doresc sa produca mai multe tipuri de folie, fiindca deja au spus: exista cerere pe piata. Aduc un singur exemplu: daca produsele lactate sunt ambalate in pelicula ordinara, termenul de pastrare a lor este cel mult 24 ore, iar daca pelicula este in 2 straturi, acest termen este pina la 7-8 zile. De asemenea, in prezent fabrica nu poate produce vase din masa plastica care sa cintareasca mai mult de un kg. Aceasta nu le da posibilitatea sa mareasca volumul productiei, sa faca vase mari de 100-300 kg. Pentru viitor au cimp de lucru foarte mare, dar au nevoie de bani. Pentru a retehnologiza fabrica au nevoie de investitii enorme, dar spera ca treptat prin investitii proprii sa reuseasca si acest lucru. Numai o masina de turnat masa plastica costa cel putin 200 mii $, iar la fabrica au nevoie de cel putin 20-30 masini de acest fel.

Franchising-ul si rolul lui in dezvoltarea micului business.

Practica mondiala a demonstrat ca franchising-ul este unul din cele mai eficiente metode de dezvoltare a businessului. Franchising-ul este o forma deosebita de organizare a businessului, cind o companie (franchiser sau fransizor) trimite dreptul de vinzare a produsului propriu sau serviciului la o alta companie sau unei persoane particulare, numita fransiza sau operator. Fransiza are unele particularitati care o deosebesc de alte forme de parteneriat de afaceri:

relatiile de antreprenoriat sunt bazate pe contract, in care sunt indicate toate conditiile la care au ajuns partenerii; franisorul este proprietarul sistemului de afaceri, care se identifica cu imaginea, brandul, reprezentata de marca comerciala, servicii de firma sau denumirea de firma. Operatorul nu dispune de dreptul intelectual al fransizorului, ci dispune doar de dreptul de a-l utiliza pentru o anumita perioada de timp; firma de baza va efectua instruirea operatorului privind toate aspectele sistemului pina la deschiderea businessului, in asa fel ca operatorul sa fie pregatit efectiv de afacere si de dezvoltarea ei; dupa initierea afacerii, firma de baza va tine contacte permanente cu operatorul in scopul de a-l sustine pe toate directiile de activitate; intreprinderea-operator are dreptul sa faca operatiuni utilizind imaginea, marca comerciala, serviciile de firma sau denumirea firmei, dezvoltate de firma de baza, sub controlul proprietarului, folosind efectul reputatiei firmei de baza. Real, cumparatorul

fransizei se identifica cu fransizorul, ceea ce nu se intimpla in relatiile simple dintre partenerii de distributie, de exemplu, unde producatorul si distribuitorul sunt companii diferite cu sisteme diferite de business; operatorul trebuie sa investeasca o parte simtitoare de capital din sursele proprii. Franchising-ul clasic presupunea o finantare totala a afacerii din sursele operatorului, dar astazi sunt si alte forme de finantare; operatorul efectueaza plati unice si curente in scopul compensarii drepturilor de utilizare si servicii permanente din partea firmei de baza.

Pentru antreprenorul-operator relatiile de fransiza sunt atragatoare prin faptul ca apare oportunitatea de a deveni proprietarul unui business bine aranjat, al unei idei deja aprobate, sa utilizeze o marca comerciala, un nume deja recunoscut in lume (McDonalds, Arthur Andersen, Subway, Pizza Hut etc.).Devizul relatiilor de franchising este: a fi in business de sinestatator, dar nu singur. Franchising-ul da posibilitatea de a conduce o afacere de sinestatator, dar de o incepe cu un suport foarte util. Sunt o multime de domenii in care functioneaza franchising-ul: produse alimentare, restaurante, fast-food, pizzerii, servicii auto, spalatorii, servicii de inchiriere, servicii hoteliere, servicii de selectare a personalului, servicii postale, servicii imobiliare. Lideri sunt restaurantele fast-food. Punctele forte ale franchising-ului sunt:

un segment de piata pregatit; cheltuieli minime de dezvoltare; un pachet de acte bine elaborate (instructiuni, cerinte, materie prima, produse finite, utilaj, sistem de distributie, sisteme de activitate); viabilitatea si competitivitatea afacerii garantate de imaginea firmei de baza; publicitate la nivel international; posibilitatea de a procura utilaj si materiale cu rabaturi esentiale; instruire in domeniul managementului eficient.

Puncte slabe ale franchising-ului: 1. limitarea initiativei de antreprenoriat; 2. firma de baza poate lui decizii fara a tine cont de parerea operatorului. Pentru economia Moldovei factorii atragatori ai franchising-ului constau in urmatoarele:

o oportunitate de intensificare a businessului mic si mijlociu; sursa de noi locuri de munca; cresterea nivelului de cultura antreprenoriala. Afacerile se organizeaza si se dirijeaza in conformitate cu cerintele internationale de management; se consolideaza pozitia antreprenoriatului national si independenta economiei nationale.

In Moldova franchising-ul e la inceput de cale. Cercetari speciale, date despre situatia curenta in cauza lipsesc. Sursele oficiale dau numai 2 exemple de franchising. Pentru initierea si dezvoltarea cu succes a sistemelor de franchising in Moldova e necesar de a spori informarea antreprenoriatului despre avantajele franchising-ului, de a creste fluxul de informatii despre

franchising si noi variante de franchiza, formarea fransizelor notionali si nu in ultimul rind, comentarii legislative despre franchising.

INCHEIERE

O conditie indispensabila a renasterii economiei Republicii Moldova in relatiile de piata devine dezvoltarea activitatii antreprenoriale - acel stil deosebit, inovator, antibirocratic, orientat spre noi cautari in dezvoltarea afacerii, spre inovatie, cu scopul accelerarii dezvoltarii economice si obtinerii profitului maximal. In rezultatul cercetarilor efectuate de catre noi s-a constatat urmatoarele momente: 1. Tranzitia la economia de piata in Republica Moldova este insotita de constienta faptului ca dezvoltarea antreprenoriatului in fiece tara isi are particularitatile sale, conditionate de o serie de factori economici si sociali specifici ei. Utilizarea experientei mondiale este posibila doar prin abordarea unei conceptii specifice, generale pentru activitatea de antreprenoriat. Este foarte dificil de a adapta o experienta straina la realitatea republicii noastre in virtutea caracterului ei specific. anume din aceste motive creste actualitatea cercetarilor stiintifice la nivel economic si social privitor la activitatea de antreprenoriat. 2. In opinia noastra, activitatea antreprenoriala se atribuie nu numai agentilor economici privati, dar si celor ce initial au activat in sectorul de stat. Concomitent, o activitate antreprenoriala poate fi considerata legala, daca a fost inregistrata in corespundere cu legislatia in vigoare. Dupa parerea noastra, ar fi rational ca legislatia cu privire la activitatea antreprenoriala sa tina cont de urmatoarele momente: - sustinerea economica directa a antreprenorilor incepatori cu preponderenta in sferele prioritare, prin acordare de subsidii, credite convenabile, etc. - sustinerea economica indirecta prin intermediul garantiilor de stat in obtinerea creditului, facilitatilor fiscale, vamale, legate de export-import; - protectia pietei autohtone, a materiei prime; - incurajarea activitatii inovatoare, rationalizatoare prin diverse metode: reducerea impozitului, asigurarii obligatorii, etc. 3. Cercetarile noastre au demonstrat ca unul din mijloacele de baza in stabilizarea economiei, dezvoltarea ei efectiva devine integrarea reala a producerii bunurilor agricole cu industria prelucratoare. Anume acest fapt va contribui la repartizarea echitabila a materiei prime, precum si a profitului, intrucit in realitate profitul revine industriasilor, dar se creeaza si de catre fermieri. 4. Riscul in activitatea antreprenoriala devine inevitabil. Manifestarea interesului fata de risc in noile conditii de gospodarire poarta un caracter firesc, intrucit responsabilitatea asupra activitatii desfasurate si-o asuma antreprenorul. Cu tranzitia la economia de piata sporeste nivelul incertitudinii in economie, iar ca urmare se agraveaza si riscul antreprenorial.

5. Sursa venitului in activitatea unitatilor antreprenoriale deseori il reprezinta incertitudinea prezentului si viitorului. Anume in scopul obtinerii unui venit, antreprenorul isi asuma un risc. incertitudinea din activitatea agentilor economici este impusa intrucit constituie atributul realitatii obiective. 6. Paralel cu faptul, ca riscul antreprenorial reprezinta rodul incertitudinii obiective a realitatii economice, este si subiectiv in baza faptului, ca decizia este luata de catre antreprenor. 7. Dat fiind, ca clasificarile existente ale riscului antreprenorial nu oglindesc pe deplin multitudinea lui, consideram rational de a clasifica riscul antreprenorial in dependenta de genurile lui. 8. Intrucit riscul este, atit obiectiv, cit si subiectiv, succesul si nereusita unitatilor antreprenoriale pot fi precautate ca interdependenta a unui grup de factori externi si interni. In conditiile concrete ale republicii agraveaza riscul factorii externi, intrucit acestea nu depind de actiunile antreprenorului. 9. In scopul optimizarii riscului antreprenorial sunt utilizate diverse metode cu scopul de a atenua consecintele lui. Metoda utilizata este in dependenta de experienta antreprenorului, insistenta in atingerea scopului vis-a-vis de activitatea desfasurata, precum si de posibilitatile financiare de care dispune. Un rol deosebit in optimizarea riscului antreprenorial ii revine statului: cu cit este mai inalta insistenta antreprenorului in accelerarea dezvoltarii productiei, in sporirea capacitatilor de productie, in crearea locurilor de munca, introducerea inovatiilor, cu atit mai mica trebuie sa fie impunerea fiscala si mai inalta protectia sociala a productiei autohtone, precum si crearea posibilitatilor in realizarea bunurilor produse. 10. Reiesind din faptul ca antreprenorii resimt o insuficienta considerabila de informatie, este rationala crearea unui sistem informational ce ar oferi antreprenorului prin intermediul computerului informatia necesara privitor la: - legislatia in vigoare, ordinea inregistrarii, reorganizarii, lichidarii intreprinderilor, reglementarii statale, facilitatile prevazute de legislatie, etc. - starea macroeconomica a republicii, nivelul inflatiei, cursul valutar al leului moldovenesc, balanta de plati si comertul exterior; - studiul pietei, grupele de consumatori, preferintele lor; - disponibilitatea materiei prime, materialelor, resurselor energetice in republica. 11. Conform investigatiei sociologice efectuate de catre noi, am constatat ca scopul primordial in activitatea antreprenorilor devine - maximizarea profitului, ce e natural, intrucit dorinta fiecarui individ, antreprenor in ultima instanta este de a spori avutia. Investitiile in activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc fapt ce ne ingrijoreaza intrucit investitiile au rolul de multiplicator: mai multe investitii mai mare venit mai multe locuri de munca dezvoltarea societatii mai inalta cresterea nivelului de trai 12. Trecerea la noul sistem economic a schimbat radical orientarile valorice, economice, politice, interesele si cerintele antreprenorilor. Antreprenorii si-au orientat activitatea spre inovatii. Producerea bunurilor si serviciilor de o inalta calitate, cu noi performante, cu cheltuieli minime devine problema cheie a antreprenorilor. Cu regret valorile antreprenorilor nu sunt

echilibrate, cele sociale si morale s-au plasat pe ultimul loc. Este necesar de a stimula motivarea conditionata de realizarea unor succese deosebite in munca. 13. Actualmente este necesara o reorientare a antreprenorilor spre protectia sociala a consumatorilor, spre ridicare nivelului de pregatire a cadrelor. Este rational de a mari cerintele fata de societatile pe actiuni si sectorul privat pentru pregatirea specialistilor si majorarea salariilor in scopul sporirii cointeresarii acestora. 14. Prognozele expertilor in problema antreprenoriatului denota faptul ca printre masurile ce s-ar putea intreprinde in scopul de a imbunatati starea antreprenoriatului si a economiei in ansamblu se pot enumera: - stimularea interesului producatorului; - reducerea cotei impozabile; - stimularea intreprinderilor ce utilizeaza inovatii; - dezvoltarea zonelor de materie prima. http://www.referatele.com/referate/economie/online5/BUSINESS---PROBLEMELEBUSINESSULUI-referatele-com.php

Problemele Micului Business n Republica Moldova. n majoritatea rilor cu economia de tranziie, procesele de reformare au fost efectuate n condiiile de criz ,care au dus la reducerea volumelor de productie i la falimentul multor ntreprinderi,fapt care a determinat creterea omajului i scderea brusc a nivelului de trai al populaiei inclusiv i n Republica Moldova. n condiiile trecerii la economia de pia ,rolul Micului bussines a crescut esenial,deoarece acesta realizeaz un spectru larg de funcii i obiective. Crearea locurilor de munc i dezvoltarea autoangajrii; Cutarea i acumularea experienei n activitatea de antreprenoriat, Participarea la dezvoltarea inovaiilor, Diversificarea structurii economice .a. Problema susinerii antreprenoriatului i educaiei antreprenoriale n Republica Moldova este importnt,deoarece practic economia rii noastre se afl ntr-o criz profund, ndelungat.Soluionarea acestei probleme ar fi o ieire din criza economic i ar contribui la creterea economic. Sondajele efectuate de Centrul Moldo American ,Academia de tiine a Republicii Moldova au demonstrat c mediul n Republica Moldova este nefavorabil.

Micile ntreprinderi reprezint veriga de baz a economiei ce contribue esenial la realizarea obiectivelor de baz ce stau n faa oricrei societi. n cadrul economiei Naionale ntreprinderile Mici exportatoare ofer ntreprinderilor locale posibiliti de a stabili relaii comerciale directe cu partenerii strini i de a atrage noi investiii i ceea ce nu este mai puin important ofer noi locuri de munc. Trecerea Republicii Moldova la economia de pia este caracterizat prin scderi drastice ale produciei ,prin inflaie galopant,prin ruperea relaiilor economice tradiionale. Nivelul de trai al populaiei este foarte redus, la momentul actual economia rii noastre n-a atins stabilitatea macroeconomic, majoritatea ntreprinderilor lucreaz sub 30% din capacitatea de producie. n pezent o parte considerabil a veniturilor populaiei se formeaz n sectorul privat al economiei. Structura ntreprinderilor mici n R.M. dup forma organizatorico juridic se observ o diminuare a ntreprinderilor individuale pn la 18.9%, descreterea ponderii SRL la 11,1% din totalul ntreprinderilor pe republic. ns ritmurile descreterii ntreprinderior Individuale sunt mai mari dect ale SRL urilor,fiind mai competitive pe piaa intern. 40% din nr total de ntreprinderi falimenteaz n primul an de activitate din cauza absenei pregtirii profesionale n domeniul antreprenorial. Majoritatea ntreprinderilor mici existente n RM activeaz n comer,reparaii(50%) i industria prelucrtoare (30%). n celelalte sectoare ponderea ntreprinderilor mici este nesemnificativ. n RM cele mai solicitate domenii de activitate sunt ramurile i sferele ce presupun un risc minim, o vitez nalt de rotaie a activelor ,un nivel ridicat al rentabilitii ,termen scurt de recuperare a investiiilor . Exist mai multe cauze, factori pozitivi i negativi ce influeneaz dezvoltarea micului bussines n RM. Dezvoltarea micului bussines n ara noastr este lent,factorii pozitivi ce influeneaz aceasta sunt: Resursele naturale ; Populaia multilingv a RM; Gradul de studii nalt pe ar; Aezarea geografic favorabil; Condiile climaterice etc. Printre factorii negativi se pot meniona: Costurile mari n nfiinarea afacerii, Pregtirea slab antreprenorial; Psihologia trivial a populaiei i existena nencrederii n deschiderea afacerii proprii; Gradul de impozitarea a micului bussines ; Absena capitalului primar;

Sistemul de creditare imperfect a micului bussines; Piaa de dsfacere mic; Politica monetar a RM. Cu regret mediul antreprenorial n RM este dezavantajos. Reglementrile juridice nu trebuie s creeze obstacole iniiativei de ntreprinztor,n mod normal ele tebuie s faciliteze iniiativele i manifestrile sntoase conform legislaiei economice de pia i s anihileze fenomenele negative ce deregleaz mersul firesc al activitii de ntreprinztor i al altor activiti cu caracter economic. Este necesar de perfecionat sistemul de creditare ,reducerea gradului de impozitare ,crearea unei tendine pentru perfecionarea capacitii n domeniul antreprenorial. Dezvoltarea Micului bussines n RM ar duce la crearea locurilor noi de munc ,diversificarea structurii economice ,dezvoltarea inovaiilor,dezvoltarea economiei n general i ieirea RM din criza economic.

Ce putem face pentru a elimina divergentelel ntre actele legislative i politica de investiii
Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga, Expert IDIS Viitorul a constatat divergente in: -politica de Creterea investiiilor n scopul asigurrii noilor locuri de munc, - Codul Vamal al Republici Moldova, - creterea investiiilor in regiunile care necesit susinere in dezvoltarea lor socialeconomic, - politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieelor externe. Documentele principale, care n mod expres stabilesc politica de stat n domeniul investiional sunt Strategia Investiional a Republicii Moldova, prevederile din SCERS i Legea Republicii Moldova Cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor. De asemenea, principii generale foarte importante sunt stipulate n Constituie, Codul Fiscal i Codul Civil. n plus, prevederi importante sunt n strategiile i politicile sectoriale, cum ar fi Politica naional n telecomunicaii. Strategia Investiional a Republicii Moldova a fost elaborat in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 Renaterea Economiei Renaterea

rii" si ale Strategiei de dezvoltare socialeconomic a Republicii Moldova pe termen mediu (pn in anul 2005). Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltrii economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri nalte de cretere a investiiilor, inclusiv a influxului de investiii strine directe, urmrind scopul de a obine pe aceasta cale o mbuntire cardinala a calitii vieii populaiei si de a atinge un grad nalt de ocupare in cmpul muncii 1 n prezent, la doi ani de la adoptarea strategiei, constatm c obiectivele trasate, dei au fost destul de realiste, au rmas n mare msur nerealizate. Mai mult ca att, situaia n domeniul investiional a devenit critic, n pofida unor realizri rzlee obinute n perfecionarea mediului de afaceri, care sunt cu prisosin mediatizate n interior i exterior, dar nerezultative n atragerea investiiilor, datorit impactului minimal al acestora asupra evoluiei influxurilor investiionale. De fapt, alte rezultate nici nu puteau fi ateptate, dac analizm situaia creat prin retrospectiva evenimentelor, care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiionale a Republicii Moldova, obiectivele principale propuse n strategie i impactul deficienelor legislative asupra realizrii acestora. - Creterea investiiilor n scopul asigurrii noilor locuri de munc. n primul rnd, merge vorba de campania, declanat dup alegerile parlamentare i transpus n via n conformitate cu lista de trist faim, n care au fost incluse ntreprinderile cu capital strin, activitatea crora devenise obiect de investigaie pentru autoriti. 2 Intervenia statului pe piaa intern de capital sa soldat cu renaionalizarea unor ntreprinderi cu capital strin i cu intimidarea investitorilor majori. Distorsiunea activitii investiionale a prejudiciat grav imaginea R. Moldova n exterior, fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiiilor n economia rii i la diminuarea drastic a ntrrilor de capital. Situaia creat a scos la iveal o mulime de fisuri n legislaia ce reglementeaz activitatea investiional. Garaniile acordate investitorilor au fost i sunt insuficiente pentru a reda o doz de credibilitate n bunele intenii ale guvernului i pe lng aceasta sunt inferioare calitativ i cantitativ celor acordate n statele vecine. Ca standard internaional n domeniul reglementrii juridice a investiiilor strine este conceput clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). Aceast clauz prevede pstrarea pentru toat durata de activitate a investitorului strin a tuturor condiiilor (garanii din partea statului, faciliti i stimulente) pe care le-a avut n faza iniial. n Legea cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor 3 aceast prevedere lipsete i este substituit cu dispoziia din aliniatul (2), art. 25 cu urmtorul coninut: Investitorii strini care au efectuat investiii i au beneficiat de garanii i faciliti n condiiile Legii nr. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiiile strine au dreptul s beneficieze n continuare de garaniile i facilitile acordate de aceasta. Prin aceast clauz, investitorii care au activat n condiiile Legii privind investiiile strine sunt plasai ntr-o situaie mai favorabil, comparativ cu noii investitori datorit faptului, c beneficiaz de un numr mai mare de faciliti i stimulente fiscale. n afar de aceasta n conformitate cu art. 1598 al Codului Civil, 4 citm: persoana juridic strin desfoar in Republica Moldova activitate comercial si alt activitate reglementat de legislaia civil in conformitate cu dispoziiile stabilite de aceasta legislaie pentru o activitate

similar a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dac legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice strine. n multe state, investitorii dispun de dreptul de a alege ntre regimul naional, care prevede aceleai drepturi pentru investitorii strini i cei autohtoni i clauza naiunii celei mai favorizate, care ofer drepturi egale cu a investitorilor din tere state. Dreptul de a face o alegere ntre aceste dou regimuri este o opiune extrem de convenabil pentru investitor i n mod sigur c acesta va alege varianta optimal pentru el i va investi n economia statului care-i va oferi acest drept. Este important de a nu confunda persoana juridic strin cu ntreprinderea cu investiii strine, care este reglementat prin Legea cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor. ntreprinderea cu investiii strine se constituie n Republica Moldova n una din formele societilor comerciale stabilite la art.106, alin.(2) al Codului Civil, se nregistreaz n Registrul de stat al ntreprinderilor i organizailor i este considerat persoan juridic naional. Legislaia pune anumite limite persoanelor juridice strine. De exemplu persoanele juridice strine sunt limitate n dreptul de a cumpra terenuri cu destinaie agricol conform art. 6 alin.(2) din Legea privind preul normativ i modul de vnzare cumprare a pmntului. 5 Societile pe aciuni din statele strine pot plasa aciuni n R. Moldova numai cu respectarea dispoziiilor art. 29 din Legea cu privire la piaa valorilor mobiliare. 6 Instituiile financiare strine pot desfura activiti pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale i sucursale i numai dac au fost autorizate de Banca Naional a Moldovei, n conformitate cu art. 6 i 7 din Legea instituiilor financiare. 7 O alt problem destul de dificil pentru investitorii strini, dar care este tipic pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. Conform raportul pregtit de ProEra Grup S.R.L. i finanat de ctre DAI-Bizpro/Moldova 8 citm: n ultimii trei ani (2001-2003), procedura de nregistrare a unui agent economic a durat n mediu 27.6 zile, adic cu 1.7 mai mult ca n perioada 2000-2002. n mediu, costul nregistrrii a rmas la nivelul anilor precedeni i este de $151, din care pli i taxe oficiale $130. Timpul de modificare a documentelor de nregistrare s-a diminuat de la 25.2 zile (perioada 2000-2002) la 24.4 zile (perioada 2001-2003). Costurile legate de aceast procedur constituie $136, din care pli i taxe oficiale $125. Lichidarea afacerii este o problem destul de serioas care, n opinia ntreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. Bariera de ieire: limiteaz posibilitatea agentului economic de a lichida ntreprinderea care nu genereaz profit; creeaz bariere n iniierea unei afaceri noi, deoarece, dac pe numele unei persoane au fost nregistrate anterior ntreprinderi care nu funcioneaz i care nu au fost lichidate n modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naional, persoanei n cauz i se refuz nregistrarea unei noi ntreprinderi, pn la nlturarea circumstanelor menionate. Codul Vamal al Republici Moldova 9 conine prevederi, care determin plafonul de timp pentru verificarea declaraiei vamale, a documentelor, controlul mrfurilor si a mijloacelor de transport. Astfel de prevedere exist numai n legislaia R. Moldova i a Federaiei Ruse, iar coninutul ei a fost identic n ambele cazuri pn la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 n care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenial. Conform raportului Costul reglementrii afacerii n Republica Moldova, n medie, n ultimii trei ani ntreprinderile au alocat 3.5 zile pentru obinerea autorizaiilor la export, sau de 2 ori mai mult ca n anii 2000-2002. Costurile acestei proceduri au fost n medie de $223, sau de 2 ori mai mult ca n perioada 2000-2002. Costurile includ plile oficiale, amenzile, toate tipurile de pli i pierderi din cauza staionrii i nu includ taxele vamale. ntreprinderile cu capital strin au

cheltuit n mediu 1.4 zile i $113 pentru o procedur vamal. ntreprinderile ce export spre rile OCDE au folosit 4 zile i $237 la o operaie de export. Compararea procedurilor de importexport arat c durata lor n Moldova n perioada 2001-2003 a fost mai mare ca n perioada 2000-2002. - creterea investiiilor in regiunile care necesit susinere in dezvoltarea lor socialeconomica. n Republica Moldova exist un decalaj enorm ntre nivelul social-economic al dezvoltrii municipiului Chiinu n comparaie cu restul rii. Conform Strategiei de Cretere Economic i Reducere a Srciei pentru anii 2004-2006, diferenierea considerabil a potenialului economic al capitalei i al regiunilor a fost determinat de degradarea accelerat a industriei i a infrastructurii micilor orae n perioada crizei din anii 90, de poziia dominant n structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficien sczut i de lipsa condiiilor i a resurselor necesare pentru dezvoltare. n regiuni locuiete circa 80% din populaia rii, creia i revine mai puin de 20% din volumul total de investiii strine, mai puin de 40% din export, nivelul salariului n periferie fiind de aproximativ dou ori mai mic dect n capital. ns n prezent, nici nu poate fi vorba de o cretere a investiiilor n regiuni, lund n consideraie situaia n domeniul investiional n general pe ar. n unele sectoare nici nu exist premise pentru o evoluie spre bine. De exemplu n agricultur, ramur cu condiii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabil, investiiile sunt nesemnificative. Sunt o serie de avantaje, care la prima vedere ar putea s fie determinative pentru investitori n luarea deciziei de a investi ntr-un stat sau ntr-o ramur economic : ...poziie geografic reuit, tradiii n agricultur, cernoziomurile ocup 80% din suprafaa rii, clima e prielnic pentru creterea unei largi varieti de culturi agricole, dispunem de resurse umane calificate i brae de munc necostisitoare..." 11 ns constatm, c avantajele enumerate sunt mai mult dect insuficiente pentru a determina investitorii s-i focuseze atenia asupra sectorului agricol. n agricultur, dup prerea noastr principalele impedimente n atragerea investiiilor sunt legislaia, care prin prevederile sale limiteaz drepturile investitorilor asupra proprietilor funciare i lipsa unor proiecte investiionale atractive n ramura vinicol i a tutunului. n Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate n Legea cu privire la investiiile in activitatea de ntreprinztor i n Legea privind preul normativ i modul de vnzare cumprare a pmntului. Astfel, investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile n conformitate cu urmtoarele prevederi legislative: Art. 22. a Legii cu privire la investiiile in activitatea de ntreprinztor, citm: investitorii strini pot dobndi, n conformitate cu legislaia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepia terenurilor cu destinaie agricol i a celor din fondul silvic, pentru a desfura activitate de ntreprinztor. Art.4 (3) a Legii privind preul normativ i modul de vnzare cumprare a pmntului cu urmtorul coninut: Terenurile proprietate public pot fi vndute att persoanelor fizice i persoanelor juridice ale Republicii Moldova, ct i investitorilor strini, cu excepia terenurilor cu destinaie agricol i ale fondului silvic care se vnd numai persoanelor fizice i persoanelor juridice ale Republicii Moldova. Dreptul de vnzare-cumprare a terenurilor cu destinaie agricol aflate n proprietate privat este stipulat n prevederile alin (2) i (3) din art. 6 ale Legii nr.1308- XIII din 25. 07.1997, care printre altele se contrazic:

alin (2) Dreptul de vnzare-cumprare a terenurilor cu destinaie agricol aparine statului, precum i persoanelor fizice i persoanelor juridice autohtone. alin (3) - n cazul n care cetenii strini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaie agricol sau ale fondului silvic prin motenire legal sau testamentar, ei au dreptul de a le nstrina prin acte juridice ntre vii numai cetenilor Republicii Moldova. Conform acestor prevederi legislative, investitorii strini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa n agricultur i n mod sigur, numai din aceste considerente nu vor investi n aceast ramur. Statul vecin, Romnia care a avut probleme similare n agricultur a recurs la operarea unor amendamente n Constituia rii, oferind investitorilor drepturi asupra proprietilor funciare, condiionnd o serie de beneficii pentru investitorii romni. n conformitate cu alin. (2) din articolul 44 a Constituiei Romniei, cetenii strini i apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai n condiiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea European i din alte tratate internaionale la care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n condiiile prevzute prin lege organic, precum i prin motenire legal. De altfel, aplicarea unui astfel de tratament investitorilor strini, care presupune un maximum de beneficii pentru toate prile este utilizat de majoritatea statelor, care au aderat sau care sunt n curs de aderare la Uniunea European. - orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieelor externe Legea nr.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiiile strine oferea unele faciliti la importul bunurilor introduse n ar ca aport la capitalul social. n conformitate cu prevederile alin (2) a art.36, ntreprinderea cu investiii strine era scutit de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie prim, semifabricate etc.), importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate n alte scopuri, actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in ntregime, inclusiv i dobnda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. Dup abrogarea legii privind investiiile strine de aceste faciliti pot beneficia n continuare numai agenii economici care au activat n condiiile, prevzute de prevederile acestui act legislativ. ntreprinderile care au ntrat pe pia, n condiiile prevzute de legea cu privire la investiiile in activitatea de ntreprinztor sunt lipsii de aceast facilitate. Astfel prin omiterea n legea n vigoare a dispoziiilor ce prevd faciliti n atragerea in tar a potenialului productiv din exterior sau creat condiii inegale pentru investitorii strini la crearea i majorarea capitalului social a ntreprinderilor. Cadrul actelor regulatorii este extins i complicat. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i nu au for juridic, dar oricum sunt impuse spre executare agenilor economici de ctre organele de stat. O bun parte din ele sunt adoptate n grab, fr o analiz preliminar judicioas a impactului pe care poate sl aib respectivul act regulatoriu. n cazul cel mai bun aceste documente dubleaz prevederile unor acte legislative, n cazul cel mai ru le contrazic. n boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent Regulamentul tip de funcionare a pieelor. Regulamentul analizat n boxa 3 sus este o mostr de act normativ, prevederile cruia contravin principiilor fundamentale stipulate n Codul Fiscal, Codul Civil i alte acte legislative.

Nu este clar cum i de ce administraia sau proprietarul pieei ar trebuie s asigure sporirea afluxului pe pia produselor agricole prin antrenarea n activitatea comercial a productorilor acestora (punctul 9, partea II). Boxa 3. Regulamentul tip de funcionare a pieelor mostr a inflaiei juridice Regulamentul tip de funcionare a pieelor a fost aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 955 din 21/08/2004, n scopul eficientizrii funcionrii pieelor. Controlul asupra executrii prevederilor hotrrii se pune n sarcina Departamentului Comerului, structur a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. De fapt, anume Departamentul Comerului i a elaborat conceptul regulamentului. Acest regulament are foarte multe laturi slabe i este criticabil. n primul rnd, denumirea documentului este nereuit. n teoria economic contemporan prin noiunea pia se nelege nu locul geografic unde are loc vnzarea legumelor, ci totalitatea de relaii i instituii specifice dintre vnztor ca exponent al cererii de pia i cumprtor ca exponent al ofertei de pia n urma crora are loc stabilirea unui pre liber de pia la obiectul tranzaciei. Astfel, Codul Fiscal n articolul 5 definete piaa ca sistem de relaii economice ce se formeaz n procesul produciei, circulaiei i distribuirii mrfurilor, prestrii serviciilor, precum i circulaiei mijloacelor bneti, care se caracterizeaz prin libertatea subiecilor la alegerea cumprtorilor i vnztorilor, determinarea preurilor, formarea i folosirea resurselor. Credem, c Departamentul pentru Comer al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui regulament-tip de reglementare a unor asemenea relaii i instituii. n al doilea rnd, documentul este imprecis i permite interpretri ambigue. Sintagma din punctul 2 partea I piee - subieci ai antreprenoriatului este incorect deoarece pieele ca atare, n sensul spaial-geografic utilizat de autorii regulamentului, nu pot fi subieci ai antreprenoriatului. De asemenea, punctul 4 este extrem de ambiguu, acesta stipulnd c lucrrile de proiectare i construcie, condiiile de funcionare a pieelor, coordonate n prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial i, dup caz, cu serviciul veterinar de stat teritorial, se aprob prin decizia autoritilor administraiei publice locale. Nu este clar de ce este necesar aprobarea autoritilor publice locale dup ce autoritile de specialitate i-au dat acordul. De asemenea, nu este clar dac aceast stipulare se extinde i la pieele construite pe terenuri aflate n proprietate privat. O alt remarc care se impune este faptul c autorii documentului confund administraia pieei cu proprietarul pieei. Acetia sunt obligai s acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor, spaii pentru lucru, urmrirea bnuiilor, depozite sigilate?). n al treilea rnd, regulamentul conine n mod alogic stipulri ce in de regimul strinilor (dreptul persoanelor strine la munc), de parc n R. Moldova nu ar exista legislaie special, care ar reglementa ansamblul normelor de baz privitoare la dreptul la munc. Dac este vorba de ngrdirea accesului pe pia a intermediarilor, atunci aceast prevedere contravine prevederilor constituionale fundamentale, care garanteaz drepturile la practicarea liber a activitilor economice, intermedierea fiind una dintre acestea. Nu este clar de asemenea de ce administraia pieei trebuie s accepte reclamaii asupra calitii, odat ce conform legislaiei de protecia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraiei asupra costului locului de desfacere a mrfurilor), dei Codul Fiscal nu prevede existena unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. De asemenea, documentul prevede c la stabilirea costului locului de desfacere se va ine cont de necesitatea asigurrii accesului pe pia al diverselor categorii de consumatori, n mod prioritar al persoanelor care comercializeaz produse agricole cultivate pe terenul propriu. Acest lucru oblig administraia pieei fie s stabileasc o tax minim care ar putea s nu

asigure un nivel optimal de rentabilitate, fie s practice discriminarea prin pre fa de vnztorii de pe pia. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiional a Republicii Moldova aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 234 din 27 februarie 2002. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor i libertilor omului n Republica Moldova n anul 2002. Liga pentru Aprarea Drepturilor Omului din Moldova. [3] Legea R. Moldova nr. Nr.81-XV din 18.03.2004 (M. O. nr. 64-66/344 din 23.04.2004) [4] Codul Civil nr. 1107-XV din 6.06.2002 (M. Of. R. M. nr. 82-86 din 22.06.2002) [5] Legea nr.1308- XIII din 25. 07.1997 (M.O. R. M. nr. 57-58/515 din 04.09.1997) [6] Legea nr.199 XIV din 18.11.1998 (M.O. R. M. nr. 27-28/123 din 23. 08. 1999) [7] Legea nr.550- XIII din 21. 07. 1995 (M.O. R. M. nr. 1/2 din 01.01.1996) [8] Raportul costul reglementrii afacerii n Republica Moldova, anul 2004. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07.2000 (MO al RM nr. 160162/1201 din 23. 12. 2000) [10] 28.05. 2003 , N 61-3. [11] Vezi SCERS i Strategia sectorial de reducere a srciei i de dezvoltare a agriculturii.

Cum stam la capitolul Leasing in Republica Moldova?


Obiectivul primar de a contribui la o dezvoltare economic a Moldsovei este susinerea ntreprinderilor mici i mijlocii. Aceasta poate avea loc prin accesul ntreprinderilor mici i mijlocii la metode moderne de afaceri i promovarea tehnicilor noi n implimentarea unei politici investiionale coerente. Una din modalitile eficiente de finanare a procesului de renovare i modernizare a potenialului de producere a bussinesului mic i mijlociu este leasingul. Leasingul ca afacere ar putea fi considerat cel mai ptimit domeniu din Moldova. Intervievarea selectiv a managerilor companiilor de leasig din Moldova a permis, printre altele, determinarea spectrului celor mai grave probleme cum sunt: - necesitatea unor surse de finanare mai ieftine i mai durabile; - incertitudinea regulilor i normelor impozitrii,evidenei contabile ale tranzaciilor de leasing; - mediul investiional nefavorabil, instabilitatea financiar i blocajul financiar din economia Moldovei. Principalele impedimente juridice n dezvoltarea leasingului n RM sunt neconcordana ntre actele normative n vigoare,instabilitatea legislativ i insuficiena aplicrii legilor, neaderarea la Convenia de la Ottava,care genereaz anumite rezerve din partea companiilor strine de a

ncheia operaiuni de leasing internaional. Din punct de vedere juridic relaiile de leasing sunt reglementate de cteva acte normatve.Dar diferitele regimuri juridice, determinate de aceste acte normative, conduc la o interpretare neunitar a operaiunilor de leasing. Astfel,legislaia nu determin clar deosebire ntre noiunile de leasing financiar i cel operaional,ceea ce conduce la diverse interpretri ale acestora. Este necesar a concretiza i denumirea nsi a legii,deoarece ea trebuie s reflecte raporturile de natur financiar ntre pri i,n consecin, natura raporturilor lor juridice,de aceea ar fi fost corect ca n titlul legii s se specificecu privire la leasingul financiar. Ar fi oportun a se prezenta noiunea de leasing ca form de activitate investiional privind achiziionarea bunurilor i transmiterea lor n temeiul contractului de leasing financiar persoanelor fizice i juridice contra plat, pe un termen limitat i n anumite condiii stipulate n contract, cu drept de rscumprare a bunului de ctre utilizator. Principalele divirgene ntre locator i utilizator apar n cazul neefecturii plilor contractuale. n asemenea situaii locatorului trebuie s i se asigure prin lege dreptul de a prelua (ridica) bunul de la partea care se face vinovat. Legislaia din RM prevede dou modaliti de asemenea preluare: - restituirea voluntar de ctre utilizator a obiectului leasingului n temeiul prevederilor contractuale; - executarea silit conform dispoziiilor Codului de procedur civil . Practica judiciar privind executarea silit a obligaiilor debitorului dovedete c se apeleaz la sechestrarea i vnzarea bunurilor debitorului. Este necesar clarificarea n legislaie i a situaiei n care bunurile utilizatorului sunt sechestrate la cererea organelor de stat ca urmare a executrii silite a creanelor bugetare sau la cererea altor creditori n contul datoriilor utilizatorului. Adeseori, organele fiscale alturi de bunurile proprii ale utilizatorului sechestreaz i bunurile deinute n leasing. Legislaia Germaniei i Elveiei prevede opiunea care transform leasigul n contract de cumprare- vnzare n rate de tip special: n cazul leasingului proprietar al bunurilor rmne locatorul, iar n cazul vnzrii-cumprrii n rate, dreptul de proprietate trece la utilizator odat cu ncheierea contractului. Tranzacia de leasing difer de tranzacia de ncheiere-vnzare, de tranzacia de cumprare-vnzuare n rate, de tranzacia prin garanie n general prin mrimea plilor, argumentate economic. Contractul de leasing se bazeaz n esen nu pe criterii economice, ci pe forma care corespunde normelor juridice. n Germania bncile controleaz doar tranzaciile de leasing, care sunt efectuate de structurile afiliate sau subordonate Parlamentului. La fel, activitatea de leasing, nu se reglementeaz i nu se limiteaz. Aciunile primordiale ce pot fi aplicate n domeniul legislativ ar fi: - definirea leasingului ca o component a activitii investiionale; - nlturarea dimensiunilor dintre Legea cu privire la leasing i actele normative din domeniul vamal i valutar, dat fiind faptul c prevederile Legii cu privire la leasing(art.17 puntul (2) i punctul (3)), nu sunt aplicabile deoarece contravin altor acte normative. Premiza instituional de formare i promovare a afacerilor de leasing ca o component a activitii investiional este fondarea unei asociaii naionale de non-profit. Una din soluiile actuale o constituie amortizarea Legii cu privire la leasing cu toate dispoziiile Codului civil,Codului fiscal, codului vamal ale RM. Toate modificrile i completrile legislative privind activitatea de leasing trebuie efectuate n strict concordan cu prevederile Conveniei de la Ottava cu privire la leasingul financiar internaional.

Avantajele si dezavantajele dezvoltarii unei afaceri in Franchisa in Republica Moldova.

Franchisingul este larg rspndit n sectorul serviciilor i este n cretere, pentru c mbin resursele proprietarului cu miestria managerial i succesul produsului franchiserului.Pentru antreprenori i ali oameni de afaceri mai experimentai, franciza constituie o afacere care n esen deja i-a dezvoltat pe pia produsul de succes, fiind considerat o afacere prosper.Franchisingul ofer astfel, posibilitatea copierii unei afaceri de succes de la o firm care are o reputaie nalt i posed o experien bogat. Att n plan mondial, ct i n cel european, cadrul juridic al francizei a constituit mult timp o zon neexplorat i nereglementat. Pn n prezent, numai n SUA, Romnia i Republica Moldova au fost adoptate legi speciale pentru activitatea de franchising. n alte ri (Frana,Germania, Rusia) cadrul legal se conine n alte legi (cod civil, activitatea de antreprenoriat etc.) sau este reglementat prin acte normative adoptate de guvern sau organizaii neguvernamentale specializate. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising conine n sine dispoziii care, n cazul iniierii unei afaceri de franciz, permite reglarea optim a raporturilor de franchising.Spre deosebire de rile occidentale, unde franchisingul a cptat o evoluare stabil i ascendent i se manifest printr-un succes considerabil, n Republica Moldova, dei exist de jure i de facto o lege special i posibilitati reale de implementare a ei, chestiunea dat deocamdat nu a avut efectul scontat. Dat fiind faptul c sistemul de franchising este complex, raporturile de franchising sunt supuse i prevederilor altor acte normative care reglementeaz raporturi similare franchisingului.Contractul de franchising este documentul principal care necesit prevederea tuturor clauzelor ce vor reglementa ntreg spectrul raporturilor dintre prile unei francize. Cu ct coninutul contractului va fi mai temeinic elaborat, cu att riscul de apariie a litigiilor i de nendeplinire a lui se diminueaz n mod corespunztor.Indiferent de domeniul francizei, contractele de franchising includ un ir de compartimente standard care trebuie determinate astfel nct s reflecte interesele prilor n contract i/sau a membrilor reelei de franciz, s protejeze drepturile de proprietate industrial sau intelectual ale franchiserului, s contribuie la meninerea identitii comune i a reputaiei francizei sau reelei de franciz. Beneficiile pentru operare n Republica Moldova includ fora de munc ieftin i costurile sczute pentru publicitate. Totodat exist i un nivel sczut al puterii de cumprare, precum i calitatea joas a serviciilor pe pia. Deoarece o bun parte a bunurilor i serviciilor oferite de ntreprinderile ce reprezint companii strine sunt destinate clienilor cu venituri medii i mari, volumul de vnzri al acestora vor depinde n mare parte de situaia economic din ar i creterea puterii de cumprare a populaiei. Barierele i problemele ntlnite n activitatea unei ntreprinderi ce activeaz n sistem de franchising sunt similare problemelor celorlalte tipuri de ntreprinderi i, n mare msur, depind de condiiile macroeconomice dintr-o anumit ar i de atmosfera general a businessului. Aceast atmosfer este influenat de cadrul legal, accesul la sursele de finanare, accesul la tehnologie, presiunea fiscal, criminalitatea, etc. Un loc aparte l ocup barierele legate de accesul la tehnologii noi, innd cont de importana primordial a tehnologiilor n franchising.Cu toate acestea, franchisingul are anse reale de aplicare la scar larg n viitor, deoarece exist un numr impuntor de ageni economici care activeaz n baz de contracte ce conin elemente de franchising. Acetia ar putea, eventual, s sporeasc nivelul de colaborare cu partenerii, utiliznd in acest scop franchisingul. De asemenea, schimbrile recente nregistrate n mediul de afaceri din ar inspir optimism n ce privete dezvoltarea businessului n general i a franchisingului n particular. Dezvoltarea franchisingului pe piaa acestor ri este mpiedicat de urmtoarele bariere: - cadrul legal inadecvat, insuficiena capitalului autohton, - accesul limitat la credite, - riscul relativ mare de ar i alte impedimente.

Extinderea franchisingului pe piaa s-a realizat preponderent n domeniul comerului cu amnuntul i alimentar. Totodat exist potenial de dezvoltare i n alte domenii de activitate, cum ar fi serviciile de curire, industria hotelier, nchirierea autoturismelor,educaie, n special, pentru copii etc. Lideri n implementarea sistemelor de franchising n rile europene ex-socialiste sunt Cehia i Ungaria. Mai modest ca dimensiune, dar mai intensiv n ritmuri, franchiza a nceput s se extind i pe piaa Poloniei, Bulgariei i Romniei.Astfel, Republica Ceh, cu circa 79 sisteme de franchising i 260 parteneri afiliai, se afl la nceputul unei dezvoltri promitoare a acestui domeniu de activitate. Cele mai solicitate sunt sectoarele alimentar i vestimentar. Din cauza profitabilitii semnificative i a recuperrii rapide a investiiilor se prefer amplasarea francizei n zonele cu o putere de cumprare relativ mai mare a populaiei. n scurt timp, pe piaa ceh au reuit s ptrund companiile cu renume din cele mai dezvoltate ri din lume n Ungaria, dei acest domeniu de activitate este considerat relativ nou, exist deja circa 250 sisteme de franchising cu peste 5,000 de franchisee. n acestor sector sunt angajai circa 45 mii de persoane i se realizeaz peste 2.6 mlrd euro, ceea ce constituie 5% din totalul vnzrilor cu amnuntul. Majoritatea afacerilor sunt stabilite n sectorul fast-food, celelalte fiind n sectoarele vestimentaie, servicii foto, copiere, staii PECO, servicii hoteliere,serviciile potale, produsele i serviciile automate, managementul imobiliar, articole de fierrie i menaj, aparatur, servicii de ntreinere casnic, faciliti de parcare, servicii legate de transportarea pasagerilor i a ncrcturilor, servicii de turism, de nchiriere i distribuie.Franchiserii prosperi i-au modificat strategia de abordare a pieei ungare, utiliznd subfranchiseri n cadrul sistemului de master franchising, prin care se ofer finanare i taxe de franciz mai joase i contribuie la succesul afacerii. Principalele domenii de activitate economic cu un potenial nalt de aplicare a sistemului de franchising n Moldova sunt: comerul cu amnuntul, alimentaia public, serviciile auto,serviciile medicale, serviciile menajere, sfera construciilor, educaia i cursurile de perfecionare, sfera turism sport - agrement, serviciile sociale i unele ramuri din sfera produciei.Forma cea mai adecvat de fondare a ntreprinderilor franchisee este cea bazat pe capitalul firmelor locale independente. De asemenea, pot fi create francize pe baz de ntreprinderi mixte. n calitate de forme mai simple de colaborare cu elemente de franchising pot servi agenia comercial, distribuia prin dealeri, producerea n baz de licen, reprezentanele franchiserilor. Implementarea unui sistem de franchising necesit parcurgerea de ctre viitorul antreprenor a apte etape de baz: autoevaluarea, documentarea, analiza francizelor, elaborarea business planului, evaluarea franchiserului, negocierea contractului, implementarea bus iness planului.Reieind din necesitile actuale i oportunitile identificate, se propun urmtoarele direcii de sprijinire a dezvoltrii franchisingului n Republica Moldova: - impulsionarea ofertei i stimularea cererii de franciz pe pia; - consolidarea i crearea cadrului legal i instituional specific franchisingului; - dezvoltarea spaiului informaional al franchisingului

De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova?


De ce se investeste atit de putin in Republica Moldova? Daca stiti raspunsul la aceasta intrebare, atunci cititi acest articol si scrieti-ne ce ar trebui de completat, daca nu atunci pur si simplu cititi cu atentie! Raspunsul la aceasta intrebare nu este unul simplu. De multe ori ti se pare ca investitorii straini doresc niste lucruri contradictorii. S-ar parea ca avem o mie si una de avantaje pentru care ar trebuie sa investeasca si totusi nu investesc, de ce? Noi doar le oferim atitea avantaje:

Localizare strategica poziia geografica avantajoasa intre est i vest, Vecinatate cu UE din 1 ianuarie2007, odata cu aderarea Romaniei la UE, Fora de munca ieftina cu un grad inalt de calificare i cunotine extinse in domeniul limbilor (in particular Romana i Rusa). Libertatea efectuarii investiiilor - investitorii ii pot plasa investiiile in orice domeniu al activitaii de intreprinzator, Condiii climaterice favorabile pentru producerea unei varietai de produse agricole, Preferine comerciale oferite de UE, O mulime de acorduri comerciale cu toate statele CSI si acorduri bilaterale de protecie a investiiilor. Si totusi se investeste putin, de ce? Companiile doresc ceva ca le-ar fi cunoscut deja, de exemplu niste standarde sau cai de conducere a biznesului pe care deja le cunosc si le-au practicat anterior. Dar intr-acelasi timp ei cauta ceva neasteptat, conditii specifice, care diferentiaza o natiune de alta si prin aceasta are avantaj in fata altor companii si tari. Aceasta este combinatia dintre obisnuit si neobisnuit, care ii face ca companiile sa investeasca intr o tara noua. Intr-adevar Moldova este atractiva pentru investitorii straini din punct de vedere al pozitiei geografice, solurilor fertile si prin urmare a recoltelor ce pot fi prelucrate si exportate si al fortei de munca relativ ieftina si calificata, aceastea reprezentind acel neobisnuit si specific avantaj fata de alte tari. Dar care este partea obisnuita la care se asteapta investorii straini? Este vorba de un cadru legal bine pus la punct. Investorii in primul rind asteapta sa fie tratati corect, legile sa fie aplicate la fel pentru companiile straine si cele autohtone. Ei doresc un cadru legal eficient, adica unul care sa ofere in primul rind stabilitate pe termen lung este un lucru normal si necesar ca fiecare investor sa-si planifice activitatea pentru citiva ani inainte, acest lucru fiind greu de obtinut cind normele legislative se schimba in cel mai bun caz in fiecare an. In al doilea rind toate companiile doresc o dezvoltare durabila desfasurata legal, si aici apare cea mai importanta problema pentru institutiile imputernicite /legislative sa creeze astfel de legi si norme care ar contribui la dezvoltarea si mentinerea biznesului si nu la falimentarea acestuia sau intarirea economiei tenebre si a dublei contabilitati. Si totusi cit de bune nu ar fi legile ele nu au valoare pina nu sunt aplicate. Din pacate in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri in care necatind la legislatia in vigoare, multor companii straine li s-au expropriat activele fara vre-o compensare. Exemplul companiei americane Europharm si celei Germane Unistar in cazul cu Air Moldova vorbesc de la sine. Inca un factor important care respinge investorii sraini este birocratia. Daca citam DEX-l: Atitudinea caracterizat printr-o respectare exagerat a formalitilor sau a regulilor scrise. Intr-un cuvint de ce un investor de success sa piarda citeva saptamini pentru a fonda o companie in Moldova, daca el poate face acelasi lucru in alta tara, care poate are mai putine avantaje ca Republica noastra, dar in care aceasta procedura dureaza maximum 2-3 zile, si atunci el cistiga timpul, iar pentru un investor adevarat timpul intr-adevar sunt bani, si bani grei. Ca concluzie la toate cele mentionate pina acum as spune ca da, intr-adevar Moldova are multe de oferit investorilor straini, dar toate aceste avantaje se vor transforma in stimuleni investiionali numai intr-un cadru legal adecvat, competent si democratic. Aceasta este raspunsul meu la intrebarea de ce se investeste putin in RM, dar pentru a privi obiectiv lucrurile, cred ca ar fi bine sa aflam chiar parerea personala a acestor oameni de afaceri care ar dori sa investeasca in RM dar nu o fac. Vom fi bucurosi sa aflam raspunsurile Dvs.

VINDEM sau NU VINDEM Teren agricol investitorilor straini?

Aceast problem controversat a aparut ca rezultat la o recent iniiativ legislativ de a lipsi ntreprinderile cu capital strin de posibilitatea de a procura terenuri agricole, existnd riscurile pierderii controlului asupra principalei resurse economice a statului pmntul, iar dezmotenirea ranilor va avea drept consecin migrarea masiv a acestora n orae sau peste hotarele rii.n Moldova pmnturile snt fertile i foarte ieftine, situarea geografic a rii este avantajoas, iar populaia, de o cam dat, se descurc cu greu n condiiile economiei de pia. n aceast situaie, sntem n drept s credem c pe undeva ar putea fi elaborat i vre-o politic sanitar, adic de curare a acestor pmnturi (n genere a ntregii republici) de populaia incapabil. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici mcar de argai, cci tehnologiile agricole intensive nu necesit prea multe brae de munc. n plus, cea mai mare parte dintre agricultorii notri experimentai, din anumite cauze obiective/subiective, deja au abandonat domeniul; deci, va fi nevoie de brae de munc calificate de peste hotare - muncitori care cunosc tehnologiile naintate i snt mai exigeni fa de sine i muncile exercitate. Pierderea controlului statului asupra terenurilor agricole nu poate fi vorba, deoarece astzi statul nici nu are dreptul s controleze utilizarea resurselor funciare, care se afl n proprietate privat, iar prevederile speciale fa de aceste terenuri se vor rspndi i asupra terenurilor agricole procurate de ntreprinderile cu capital strin. Vnzarea terenurilor agricole ctre investitorii strini va ridica valoarea lor i ranii vor putea s-i dea terenurile n arend n condiii mult mai convenabile dect n prezent. Totodat, dac pmntul va crete n valoare, el va fi acceptat de bnci n calitate de gaj i ranii vor putea lua credite, inclusiv pentru lrgirea suprafeelor. Numai dreptul de proprietate asupra terenului l va atrage pe investitor. n cazul arendei terenurilor agricole, investitorul strin nu poate s-i vnd afacerea altcuiva, iar astfel de afaceri precum crearea plantaiilor de vii i livezi necesit cheltuieli mari i investitorul nu va accepta s arendeze n acest scop terenuri agricole chiar i pe un termen ndelungat. Riscuri S ne ntrebm: a cta parte din populaia republicii cunoate mcar ceva despre aceste riscuri? i de unde s cunoasc dac cetenii notri nu prea citesc ziare, dar dac o i fac - nu prea cred n cele scrise/citite, iar radioul i televiziunea de stat, singurele care acoper ntreg teritoriul republicii, ne pun la dispoziie doar informaii filtrate, ce evit problemele incomode puterii. nti de toate vom constata faptul c un investitor strin din start este n afara concurenei n raport cu un potenial investitor autohton. Spre exemplu, un occidental cu un venit lunar, s zicem, de cca. 3000 de euro (cca. 36 mii lei pe lun), poate cumpra de la 4 la 10 hectare de pmnt, preul cruia oscileaz ntre 3 8 mii de lei. Cu asemenea venituri putem face un calcul ct se poate de exact privitor la potenialul occidentalilor de a cumpra pmnturile noastre? n Moldova pmnturile snt fertile i foarte ieftine, situarea geografic a rii este avantajoas, iar populaia, de o cam dat, se descurc cu greu n condiiile economiei de pia. n aceast situaie, sntem n drept s credem c pe undeva ar putea fi elaborat i vre-o politic sanitar, adic de curare a acestor pmnturi (n genere a ntregii republici) de populaia incapabil. Viitorii proprietari nu vor avea nevoie nici mcar de argai, cci tehnologiile agricole intensive nu necesit prea multe brae de munc. n plus, cea mai mare parte dintre agricultorii notri experimentai, din anumite cauze obiective/subiective, deja au abandonat domeniul; deci, va fi nevoie de brae de munc calificate de peste hotare - muncitori care cunosc tehnologiile naintate i snt mai exigeni fa de sine i muncile exercitate. n rile dezvoltate din punct de vedere economic agricultura este practicat de cca. 2 4 la sut din populaie, la noi, ns, de peste 40 la

sut. Venirea necontrolat a investitorilor strini cred c, n primul rnd, va accelera degradarea satelor noastre, care, din cte se tie, au fost leagnul naiunii noastre. Astzi deja putem vorbi despre njumtirea numrului populaiei din unele sate, altcndva cu tradiii i oameni harnici i mari gospodari. Civilizaia cunoate multe cazuri de eliminare a populaiilor aborigene, utilizndu-se prghii economice. n Statele Unite au fost cumprate pmnturile indienilor locali, de ctre migranii venii de pe aiurea. Un alt exemplu ar fi colonizarea Palestinei de ctre evreii sosii din toat lumea, care au cumprat pmnturile palestinienilor analfabei. Acest proces continu i n prezent. Bunoar, deja de cteva sptmni, canalele mediatice arabe informeaz despre ncercarea de a fura Ierusalimul. Se zice c dou echipe de investitori strini-evrei, au cumprat n mod clandestin pmnturile, hotelurile i restaurantele din jurul porilor Iaffa din cartierul vechi al oraului. Toate acestea erau proprietatea Bisericii ortodoxe greceti. Dup cum scria ziarul evreiesc Maariv, investitorii au avut scopul s pstreze aceste proprieti ale oraului Ierusalim pentru poporul evreu. Porile Iaffa snt principala intrare dinspre Asfinit n Oraul Sfnt, unde se afl i unul dintre cele mai cunoscute locuri istorice din Ierusalim Turnul lui David. De menionat, c n Israel este interzis vnzarea pmntului ctre ceteni neevrei, iar dac deintorul terenului este, spre exemplu, un arab, acesta are dreptul s-i vnd pmntul doar unui evreu. Din cte se tie, pmntul este declarat patrimoniu al poporului evreu dat lui de ctre Dumnezeu. Ar mai fi si alte exemple de mentionat dar am dori sa aflam si parerea Dumneavoastra : Dumneavoastr, ca cetean al acestei ri, ce prere avei despre posibilitatea comercializrii terenurilor arabile investitorilor strini?

Ce putem face pentru a elimina divergentelel ntre actele legislative i politica de investiii
Din pacate la moment o problema grava ramine a fi divergenta dintre actele regulatorii si politica de investitii. Dupa o cercetare minutioasa a acestei probleme Viorel Chivriga, Expert IDIS Viitorul a constatat divergente in: - politica de Creterea investiiilor n scopul asigurrii noilor locuri de munc, - Codul Vamal al Republici Moldova, - creterea investiiilor in regiunile care necesit susinere in dezvoltarea lor socialeconomic, - politica de orientare a factorilor de producere din Republica Moldova in directia atragerii in tara a potenialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieelor externe. Documentele principale, care n mod expres stabilesc politica de stat n domeniul investiional sunt Strategia Investiional a Republicii Moldova, prevederile din SCERS i Legea Republicii Moldova Cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor. De asemenea, principii generale foarte importante sunt stipulate n Constituie, Codul Fiscal i Codul Civil. n plus, prevederi importante sunt n strategiile i politicile sectoriale, cum ar fi Politica naional n telecomunicaii. Strategia Investiional a Republicii Moldova a fost elaborat in conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului pe anii 2001-2005 Renaterea Economiei Renaterea

rii" si ale Strategiei de dezvoltare socialeconomic a Republicii Moldova pe termen mediu (pn in anul 2005). Obiectivul fundamental al strategiei respective este accelerarea dezvoltrii economice a Republicii Moldova prin asigurarea unor ritmuri nalte de cretere a investiiilor, inclusiv a influxului de investiii strine directe, urmrind scopul de a obine pe aceasta cale o mbuntire cardinala a calitii vieii populaiei si de a atinge un grad nalt de ocupare in cmpul muncii 1 n prezent, la doi ani de la adoptarea strategiei, constatm c obiectivele trasate, dei au fost destul de realiste, au rmas n mare msur nerealizate. Mai mult ca att, situaia n domeniul investiional a devenit critic, n pofida unor realizri rzlee obinute n perfecionarea mediului de afaceri, care sunt cu prisosin mediatizate n interior i exterior, dar nerezultative n atragerea investiiilor, datorit impactului minimal al acestora asupra evoluiei influxurilor investiionale. De fapt, alte rezultate nici nu puteau fi ateptate, dac analizm situaia creat prin retrospectiva evenimentelor, care au anticipat procesul de elaborare a strategiei investiionale a Republicii Moldova, obiectivele principale propuse n strategie i impactul deficienelor legislative asupra realizrii acestora. Creterea investiiilor n scopul asigurrii noilor locuri de munc. n primul rnd, merge vorba de campania, declanat dup alegerile parlamentare i transpus n via n conformitate cu lista de trist faim, n care au fost incluse ntreprinderile cu capital strin, activitatea crora devenise obiect de investigaie pentru autoriti. 2 Intervenia statului pe piaa intern de capital sa soldat cu renaionalizarea unor ntreprinderi cu capital strin i cu intimidarea investitorilor majori. Distorsiunea activitii investiionale a prejudiciat grav imaginea R. Moldova n exterior, fapt care a condus spre eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiiilor n economia rii i la diminuarea drastic a ntrrilor de capital. Situaia creat a scos la iveal o mulime de fisuri n legislaia ce reglementeaz activitatea investiional. Garaniile acordate investitorilor au fost i sunt insuficiente pentru a reda o doz de credibilitate n bunele intenii ale guvernului i pe lng aceasta sunt inferioare calitativ i cantitativ celor acordate n statele vecine. Ca standard internaional n domeniul reglementrii juridice a investiiilor strine este conceput clauza de stabilizare ( Gross Father Clause ). Aceast clauz prevede pstrarea pentru toat durata de activitate a investitorului strin a tuturor condiiilor (garanii din partea statului, faciliti i stimulente) pe care le-a avut n faza iniial. n Legea cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor 3 aceast prevedere lipsete i este substituit cu dispoziia din aliniatul (2), art. 25 cu urmtorul coninut: Investitorii strini care au efectuat investiii i au beneficiat de garanii i faciliti n condiiile Legii nr. 998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiiile strine au dreptul s beneficieze n continuare de garaniile i facilitile acordate de aceasta. Prin aceast clauz, investitorii care au activat n condiiile Legii privind investiiile strine sunt plasai ntr-o situaie mai favorabil, comparativ cu noii investitori datorit faptului, c beneficiaz de un numr mai mare de faciliti i stimulente fiscale. n afar de aceasta n conformitate cu art. 1598 al Codului Civil, 4 citm: persoana juridic strin desfoar in Republica Moldova activitate comercial si alt activitate reglementat de legislaia civil in conformitate cu dispoziiile stabilite de aceasta legislaie pentru o activitate

similar a persoanelor juridice ale Republicii Moldova dac legea Republicii Moldova nu prevede altfel pentru persoanele juridice strine. n multe state, investitorii dispun de dreptul de a alege ntre regimul naional, care prevede aceleai drepturi pentru investitorii strini i cei autohtoni i clauza naiunii celei mai favorizate, care ofer drepturi egale cu a investitorilor din tere state. Dreptul de a face o alegere ntre aceste dou regimuri este o opiune extrem de convenabil pentru investitor i n mod sigur c acesta va alege varianta optimal pentru el i va investi n economia statului care-i va oferi acest drept. Este important de a nu confunda persoana juridic strin cu ntreprinderea cu investiii strine, care este reglementat prin Legea cu privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor. ntreprinderea cu investiii strine se constituie n Republica Moldova n una din formele societilor comerciale stabilite la art.106, alin.(2) al Codului Civil, se nregistreaz n Registrul de stat al ntreprinderilor i organizailor i este considerat persoan juridic naional. Legislaia pune anumite limite persoanelor juridice strine. De exemplu persoanele juridice strine sunt limitate n dreptul de a cumpra terenuri cu destinaie agricol conform art. 6 alin.(2) din Legea privind preul normativ i modul de vnzare cumprare a pmntului. 5 Societile pe aciuni din statele strine pot plasa aciuni n R. Moldova numai cu respectarea dispoziiilor art. 29 din Legea cu privire la piaa valorilor mobiliare. 6 Instituiile financiare strine pot desfura activiti pe teritoriul Republicii Moldova numai prin filiale i sucursale i numai dac au fost autorizate de Banca Naional a Moldovei, n conformitate cu art. 6 i 7 din Legea instituiilor financiare. 7 O alt problem destul de dificil pentru investitorii strini, dar care este tipic pentru tot mediul de afaceri din Republica Moldova este cadrul regulatoriu. Conform raportul pregtit de ProEra Grup S.R.L. i finanat de ctre DAI-Bizpro/Moldova 8 citm: n ultimii trei ani (2001-2003), procedura de nregistrare a unui agent economic a durat n mediu 27.6 zile, adic cu 1.7 mai mult ca n perioada 2000-2002. n mediu, costul nregistrrii a rmas la nivelul anilor precedeni i este de $151, din care pli i taxe oficiale $130. Timpul de modificare a documentelor de nregistrare s-a diminuat de la 25.2 zile (perioada 2000-2002) la 24.4 zile (perioada 2001-2003). Costurile legate de aceast procedur constituie $136, din care pli i taxe oficiale $125. Lichidarea afacerii este o problem destul de serioas care, n opinia ntreprinderilor chestionate poate dura mai mult de un an. Bariera de ieire: limiteaz posibilitatea agentului economic de a lichida ntreprinderea care nu genereaz profit; creeaz bariere n iniierea unei afaceri noi, deoarece, dac pe numele unei persoane au fost nregistrate anterior ntreprinderi care nu funcioneaz i care nu au fost lichidate n modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naional, persoanei n cauz i se refuz nregistrarea unei noi ntreprinderi, pn la nlturarea circumstanelor menionate. Codul Vamal al Republici Moldova 9 conine prevederi, care determin plafonul de timp pentru verificarea declaraiei vamale, a documentelor, controlul mrfurilor si a mijloacelor de transport. Astfel de prevedere exist numai n legislaia R. Moldova i a Federaiei Ruse, iar coninutul ei a fost identic n ambele cazuri pn la aprobarea Codului Vamal al Rusiei din 2003 10 n care termenul de timp pentru procedurile vamale a fost diminuat esenial. Conform raportului Costul reglementrii afacerii n Republica Moldova, n medie, n ultimii trei ani ntreprinderile au alocat 3.5 zile pentru obinerea autorizaiilor la export, sau de 2 ori mai mult ca n anii 2000-2002. Costurile acestei proceduri au fost n medie de $223, sau de 2 ori mai mult ca n perioada 2000-2002. Costurile includ plile oficiale, amenzile, toate tipurile de pli i pierderi din cauza staionrii i nu includ taxele vamale. ntreprinderile cu capital strin au

cheltuit n mediu 1.4 zile i $113 pentru o procedur vamal. ntreprinderile ce export spre rile OCDE au folosit 4 zile i $237 la o operaie de export. Compararea procedurilor de importexport arat c durata lor n Moldova n perioada 2001-2003 a fost mai mare ca n perioada 2000-2002. creterea investiiilor in regiunile care necesit susinere in dezvoltarea lor socialeconomica. n Republica Moldova exist un decalaj enorm ntre nivelul social-economic al dezvoltrii municipiului Chiinu n comparaie cu restul rii. Conform Strategiei de Cretere Economic i Reducere a Srciei pentru anii 2004-2006, diferenierea considerabil a potenialului economic al capitalei i al regiunilor a fost determinat de degradarea accelerat a industriei i a infrastructurii micilor orae n perioada crizei din anii 90, de poziia dominant n structura economiilor regionale a sectorului agrar cu o eficien sczut i de lipsa condiiilor i a resurselor necesare pentru dezvoltare. n regiuni locuiete circa 80% din populaia rii, creia i revine mai puin de 20% din volumul total de investiii strine, mai puin de 40% din export, nivelul salariului n periferie fiind de aproximativ dou ori mai mic dect n capital. ns n prezent, nici nu poate fi vorba de o cretere a investiiilor n regiuni, lund n consideraie situaia n domeniul investiional n general pe ar. n unele sectoare nici nu exist premise pentru o evoluie spre bine. De exemplu n agricultur, ramur cu condiii dintre cele mai favorabile pentru o activitate profitabil, investiiile sunt nesemnificative. Sunt o serie de avantaje, care la prima vedere ar putea s fie determinative pentru investitori n luarea deciziei de a investi ntr-un stat sau ntr-o ramur economic : ...poziie geografic reuit, tradiii n agricultur, cernoziomurile ocup 80% din suprafaa rii, clima e prielnic pentru creterea unei largi varieti de culturi agricole, dispunem de resurse umane calificate i brae de munc necostisitoare..." 11 ns constatm, c avantajele enumerate sunt mai mult dect insuficiente pentru a determina investitorii s-i focuseze atenia asupra sectorului agricol. n agricultur, dup prerea noastr principalele impedimente n atragerea investiiilor sunt legislaia, care prin prevederile sale limiteaz drepturile investitorilor asupra proprietilor funciare i lipsa unor proiecte investiionale atractive n ramura vinicol i a tutunului. n Republica Moldova drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile sunt stipulate n Legea cu privire la investiiile in activitatea de ntreprinztor i n Legea privind preul normativ i modul de vnzare cumprare a pmntului. Astfel, investitorii dispun de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile n conformitate cu urmtoarele prevederi legislative: Art. 22. a Legii cu privire la investiiile in activitatea de ntreprinztor, citm: investitorii strini pot dobndi, n conformitate cu legislaia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepia terenurilor cu destinaie agricol i a celor din fondul silvic, pentru a desfura activitate de ntreprinztor. Art.4 (3) a Legii privind preul normativ i modul de vnzare cumprare a pmntului cu urmtorul coninut: Terenurile proprietate public pot fi vndute att persoanelor fizice i persoanelor juridice ale Republicii Moldova, ct i investitorilor strini, cu excepia terenurilor cu destinaie agricol i ale fondului silvic care se vnd numai persoanelor fizice i persoanelor juridice ale Republicii Moldova. Dreptul de vnzare-cumprare a terenurilor cu destinaie agricol aflate n proprietate privat este stipulat n prevederile alin (2) i (3) din art. 6 ale Legii nr.1308- XIII din 25. 07.1997, care printre altele se contrazic:

alin (2) Dreptul de vnzare-cumprare a terenurilor cu destinaie agricol aparine statului, precum i persoanelor fizice i persoanelor juridice autohtone. alin (3) - n cazul n care cetenii strini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaie agricol sau ale fondului silvic prin motenire legal sau testamentar, ei au dreptul de a le nstrina prin acte juridice ntre vii numai cetenilor Republicii Moldova. Conform acestor prevederi legislative, investitorii strini nu dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa n agricultur i n mod sigur, numai din aceste considerente nu vor investi n aceast ramur. Statul vecin, Romnia care a avut probleme similare n agricultur a recurs la operarea unor amendamente n Constituia rii, oferind investitorilor drepturi asupra proprietilor funciare, condiionnd o serie de beneficii pentru investitorii romni. n conformitate cu alin. (2) din articolul 44 a Constituiei Romniei, cetenii strini i apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai n condiiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea European i din alte tratate internaionale la care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n condiiile prevzute prin lege organic, precum i prin motenire legal. De altfel, aplicarea unui astfel de tratament investitorilor strini, care presupune un maximum de beneficii pentru toate prile este utilizat de majoritatea statelor, care au aderat sau care sunt n curs de aderare la Uniunea European. orientarea factorilor de producere din Republica Moldova spre atragerea in tara a potenialului productiv din exterior si producerea in Republica Moldova a bunurilor destinate pieelor externe Legea nr.998-XII din 1 aprilie 1992 privind investiiile strine oferea unele faciliti la importul bunurilor introduse n ar ca aport la capitalul social. n conformitate cu prevederile alin (2) a art.36, ntreprinderea cu investiii strine era scutit de plata taxelor vamale pentru acele bunuri (materie prim, semifabricate etc.), importate pentru a fi folosite la fabricarea articolelor pentru export. Pentru a nu admite folosirea bunurilor importate n alte scopuri, actul legislativ respectiv prevedea achitarea taxelor vamale in ntregime, inclusiv i dobnda bancara aferenta in decursul primilor trei ani. Dup abrogarea legii privind investiiile strine de aceste faciliti pot beneficia n continuare numai agenii economici care au activat n condiiile, prevzute de prevederile acestui act legislativ. ntreprinderile care au ntrat pe pia, n condiiile prevzute de legea cu privire la investiiile in activitatea de ntreprinztor sunt lipsii de aceast facilitate. Astfel prin omiterea n legea n vigoare a dispoziiilor ce prevd faciliti n atragerea in tar a potenialului productiv din exterior sau creat condiii inegale pentru investitorii strini la crearea i majorarea capitalului social a ntreprinderilor. Cadrul actelor regulatorii este extins i complicat. Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i nu au for juridic, dar oricum sunt impuse spre executare agenilor economici de ctre organele de stat. O bun parte din ele sunt adoptate n grab, fr o analiz preliminar judicioas a impactului pe care poate sl aib respectivul act regulatoriu. n cazul cel mai bun aceste documente dubleaz prevederile unor acte legislative, n cazul cel mai ru le contrazic. n boxa 3 este analizat un act regulatoriu adoptat recent Regulamentul tip de funcionare a pieelor. Regulamentul analizat n boxa 3 sus este o mostr de act normativ, prevederile cruia contravin principiilor fundamentale stipulate n Codul Fiscal, Codul Civil i alte acte legislative.

Nu este clar cum i de ce administraia sau proprietarul pieei ar trebuie s asigure sporirea afluxului pe pia produselor agricole prin antrenarea n activitatea comercial a productorilor acestora (punctul 9, partea II). Boxa 3. Regulamentul tip de funcionare a pieelor mostr a inflaiei juridice Regulamentul tip de funcionare a pieelor a fost aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 955 din 21/08/2004, n scopul eficientizrii funcionrii pieelor. Controlul asupra executrii prevederilor hotrrii se pune n sarcina Departamentului Comerului, structur a Ministerului Economiei al Republicii Moldova. De fapt, anume Departamentul Comerului i a elaborat conceptul regulamentului. Acest regulament are foarte multe laturi slabe i este criticabil. n primul rnd, denumirea documentului este nereuit. n teoria economic contemporan prin noiunea pia se nelege nu locul geografic unde are loc vnzarea legumelor, ci totalitatea de relaii i instituii specifice dintre vnztor ca exponent al cererii de pia i cumprtor ca exponent al ofertei de pia n urma crora are loc stabilirea unui pre liber de pia la obiectul tranzaciei. Astfel, Codul Fiscal n articolul 5 definete piaa ca sistem de relaii economice ce se formeaz n procesul produciei, circulaiei i distribuirii mrfurilor, prestrii serviciilor, precum i circulaiei mijloacelor bneti, care se caracterizeaz prin libertatea subiecilor la alegerea cumprtorilor i vnztorilor, determinarea preurilor, formarea i folosirea resurselor. Credem, c Departamentul pentru Comer al Ministerului Economiei nu poate pretinde la promovarea unui regulament-tip de reglementare a unor asemenea relaii i instituii. n al doilea rnd, documentul este imprecis i permite interpretri ambigue. Sintagma din punctul 2 partea I piee - subieci ai antreprenoriatului este incorect deoarece pieele ca atare, n sensul spaial-geografic utilizat de autorii regulamentului, nu pot fi subieci ai antreprenoriatului. De asemenea, punctul 4 este extrem de ambiguu, acesta stipulnd c lucrrile de proiectare i construcie, condiiile de funcionare a pieelor, coordonate n prealabil cu serviciul sanitaroepidemiologic de stat teritorial i, dup caz, cu serviciul veterinar de stat teritorial, se aprob prin decizia autoritilor administraiei publice locale. Nu este clar de ce este necesar aprobarea autoritilor publice locale dup ce autoritile de specialitate i-au dat acordul. De asemenea, nu este clar dac aceast stipulare se extinde i la pieele construite pe terenuri aflate n proprietate privat. O alt remarc care se impune este faptul c autorii documentului confund administraia pieei cu proprietarul pieei. Acetia sunt obligai s acorde ajutor (nu este clar ce fel de ajutor, spaii pentru lucru, urmrirea bnuiilor, depozite sigilate?). n al treilea rnd, regulamentul conine n mod alogic stipulri ce in de regimul strinilor (dreptul persoanelor strine la munc), de parc n R. Moldova nu ar exista legislaie special, care ar reglementa ansamblul normelor de baz privitoare la dreptul la munc. Dac este vorba de ngrdirea accesului pe pia a intermediarilor, atunci aceast prevedere contravine prevederilor constituionale fundamentale, care garanteaz drepturile la practicarea liber a activitilor economice, intermedierea fiind una dintre acestea. Nu este clar de asemenea de ce administraia pieei trebuie s accepte reclamaii asupra calitii, odat ce conform legislaiei de protecia consumatorilor sunt responsabile organe specializate. Regulamentul prevede introducerea unor rapoarte fiscale noi (decizia administraiei asupra costului locului de desfacere a mrfurilor), dei Codul Fiscal nu prevede existena unor asemenea tipuri de rapoarte fiscale. De asemenea, documentul prevede c la stabilirea costului locului de desfacere se va ine cont de necesitatea asigurrii accesului pe pia al diverselor categorii de consumatori, n mod prioritar al persoanelor care comercializeaz produse agricole cultivate pe terenul propriu. Acest lucru oblig administraia pieei fie s stabileasc o tax minim care ar putea s nu

asigure un nivel optimal de rentabilitate, fie s practice discriminarea prin pre fa de vnztorii de pe pia. Autor articol Josanu Victoria [1] Strategia Investiional a Republicii Moldova aprobat prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 234 din 27 februarie 2002. [2] Vezi: Raportul privind respectarea drepturilor i libertilor omului n Republica Moldova n anul 2002. Liga pentru Aprarea Drepturilor Omului din Moldova. [3] Legea R. Moldova nr. Nr.81-XV din 18.03.2004 (M. O. nr. 64-66/344 din 23.04.2004) [4] Codul Civil nr. 1107-XV din 6.06.2002 (M. Of. R. M. nr. 82-86 din 22.06.2002) [5] Legea nr.1308- XIII din 25. 07.1997 (M.O. R. M. nr. 57-58/515 din 04.09.1997) [6] Legea nr.199 XIV din 18.11.1998 (M.O. R. M. nr. 27-28/123 din 23. 08. 1999) [7] Legea nr.550- XIII din 21. 07. 1995 (M.O. R. M. nr. 1/2 din 01.01.1996) [8] Raportul costul reglementrii afacerii n Republica Moldova, anul 2004. [9] Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07.2000 (MO al RM nr. 160162/1201 din 23. 12. 2000) [10] 28.05. 2003 , N 61-3. [11] Vezi SCERS i Strategia sectorial de reducere a srciei i de dezvoltare a agriculturii.

http://www.amn.md/analize-0-10-0.html

S-ar putea să vă placă și