UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de – Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 ……………………………………. apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 …………………………………………………. 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor …………… 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in România 1 …………………………………………………… 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD ………………… 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

“FABRICA DE MALT”…

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii “FABRICA MALT”……………………………………………… 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica …………………………………………………………… 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

……………………………….. Indicatori Indicatori ……………………………………………. …………………………………………..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD …………………………………………. CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

………………………………………. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

Intre acesti factori. precizanduse totodata prioritatile. . ei interconditionandu-se reciproc. nu se poate realiza o delimitare stricta. iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii. sa existe mai multe posibilitati. Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: . fie el dintre cele mai simple. Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale. tehnice. intr-un cuvant avantaje reale pentru societate. . astfel incat sa se poata stabili solutia optima.timpul.eficienta economica a investitiilor. de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice – sociale. Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv. isi gasesc deplina justificare. 2 .orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale. fiecare solicitand anumite eforturi. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante. fiecare oferind anumite rezultate. o valorificare mai inalta a resurselor naturale.marimea investitiilor. numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale. economie de munca si de materiale. Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei.

o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. pe seama eforturilor facute pentru acestea. C) unde: Ef – eforturi C – coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect. 1. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef. Conceptul de eficienta economica.. cuantificata prin intermediul eficientei economice.In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei. reprezinta o categorie economica. ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin. ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp.2. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie. 3 . Investitiile constituie suportul material al cresterii economice.

putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. ca numai prin compararea efectelor cu eforturile.Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice. Conceptul de eficienta economica. Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective.calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice.structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. asociaza si alte elemente de judecata. marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii economice. produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat. structura rezultatelor (ponderea produselor destinate 4 . .timpul actioneaza asupra eficientei. Rezulta deci. exigentelor interpretand calitative. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune. O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. Tinand cont de acestea. reprezinta numai o formula de principiu. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: . sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate. (ponderea materiilor prime importate). . fara de care eficienta ar fi definita incomplet.

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

5

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor. modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta. uneori dificil de realizat. punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma.energie. ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi. pe 9 . prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora. dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic. ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. ci mai mare. deriva din faptul ca. in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi. consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii. scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor. in raport cu constituirea de noi capacitati. constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic. prin eliminarea strangularilor in productie. ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. In al doilea rand. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. la cresterea eficientei economice. modernizarea unei capacitati de productie complexe. cum este o intreprindere. In al treilea rand. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei. Avantajele modernizarii capacitatilor de productie. modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia. de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei.

In acest context. scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie. elementele in miscare ale procesului de productie. utilajele. in conditiile in care profitul unitar creste. cele care realizeaza nemijlocit productia materiala. sunt investitii pasive. din punct de vedere tehnic. trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: . investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate. celor vechi). 10 . In afara acestui avantaj primordial. modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt. punand-o astfel mai bine in valoare. utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput. constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero. fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii. o reinoieste. Ca urmare. fiecare echipament. respectiv reutilare. in consecinta. iar pe de alta parte. La orice modernizare. investitiile.care o dezvolta. Analiza economica structurala. in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput.consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs. iar celelalte. cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare. trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. atrage cheltuieli sporite. investitii active. Dupa cum se constata. ceea ce implica eforturi mari.

consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii. presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute. mai mult sau mai putin sesizabile. In general. timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor. precum si calitatea efectelor. ele au un camp mai extins. Avantajele modernizarii. dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea. efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii. ci ca dimpotriva. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. considerate prin prisma eficientei economice. de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii 11 . care determina importuri costisitoare. aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte. foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare. In principiu. modernizarea reclama un consum de resurse mai mic. Atat pentru dezvoltari. investitiilor.. modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe. chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant.

5 . mai este mentionata si categoria efectelor colaterale. imbunatatirea calitatii ei. ca urmare. se refera la efectele conexe. etc. magazine si locuinte. ca urmare a aparitiei efectelor directe.). In scopul nostru. atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata. mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social. In sfarsit. cum ar fi mijloace de acces mai largi. 1. In literatura de specialitate. modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi. Aceste efecte. creaza conditii mai bune pentru muncitori. ROLUL FACTORULUI TIMP IN 12 . cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice.celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate. precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare. favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc. montaj. care se produc in alte intreprinderi sau ramuri. care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare. A doua categorie de efecte. Modernizarea unei capacitati de productie. diminueaza gradul de poluare al zonei respective. reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice. probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici. dar chiar si aparitia unor unitati administrative. determina cresterea nivelului de instruire al personalului. o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva. rezultatele determinate in jurul efectelor directe.

Intotdeauna. conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale. neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice. Dimpotriva. o incetinire a ritmului de crestere a acesteia. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor.APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp. cresterea potentialului economic al tarii. umane. In economie aceasta se 13 . Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. a tehnologiilor perfectionate. impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica. financiare. schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile. crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala. atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie. Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica. a noilor utilaje. Dinamismul procesului investitional. are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate.

accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente. impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva. cu efectele care se obtin in alta perioada. fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta. concretizata in spor de venit national. 14 . prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate. Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice. in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita. trebuie sa le aducem la acelasi moment. Aceasta va avea consecinta. exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice.manifesta sub forma uzurii morale. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime. dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada. Din punct de vedere practic.

Deci intre “x” investitii si y “y” profituri.I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a” .III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3 . deci.II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei. in anii urmatori vom avea: . ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani.IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4 “ “ h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este. ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci: x= 1 ⋅y (1+ a) h 1 h si =z y = (1+ a) ⋅ x h Daca notam cu “z” fractia (1+ a) si z’ = (1+ a) vom avea h x = z ⋅ y si 15 y = z ⋅x . iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 .Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu. exista legatura x (1 + a)h = y  x = (1 + a) h unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0.15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x.

cu ajutorul factorilor de actualizare. daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei. iar cand se foloseste (1+ a) se aplica R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel: P' t R = ' −1 I ' P’t = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula: P' t = ∑ 1 ⋅ Ph h h=1 (1+ a) K h = 1…. vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor.k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula: 16 . Astfel.z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor. actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere. z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut. Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula: R= Pt −1 I 1 h actualizarea se h realizeaza prin discontare.

I ' = ∑ (1 + a) ⋅ I h h h= 0 k−1 CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA 17 .

1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -. La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944.2. alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International. La ea pot adera numai statele membre 18 . trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea. BIRD functioneaza din data de 25. Fondurile obtinute din resursele externe. crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului. alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI).06. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state. revine atragerii unor resurse externe. specializarea in anumite domenii de varf.1. atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale. renasterea si sustinerea liberei initiative. BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare. au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare. alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne.

personalul utilajele. precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare. . Pentru acordarea unor imprumuturi. Structura financiara a bancii. tehnic. cheltuieli. Statutul Bancii.posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor. BIRD efectueaza un control. dar mai ales interne. in functie de puterea lor economica. exprimata prin participarea la capitalul social. permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre. 19 aspectul tehnic privind constructiile. capacitatea.ale Fondului Monetar International. c) aspectul institutional managerial . o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre. amplasamentul. organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe. pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre. care pot avea cauze externe. etc.organigrama proiectului. care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective. b) tehnologiile. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra. Daca beneficiarul nu este insusi statul. bine determinate. .

vanzarea viitoarelor produse. ce acopera de obicei. . e) analiza financiara .evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului.determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune. . .organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica. . d) analiza comerciala . . . o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize.2. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi. materiale. In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: .evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului. dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale.coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste. . dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. Daca la inceput a acordat imprumuturi 20 .achizitii de materii prime.sistemul international.sursele de procurare a capitalului.. 2.determinarea veniturilor viitoare.acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate.

sub forma de raport. Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic. e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. costurile externe. mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. b) preevaluarea si evaluarea proiectului. ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere.metoda proiectelor releu. presedintelui bancii. Dupa ce a fost aprobat. cu accent pe suprastructura. se folosesc de obicei doua metode: . metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv. impunand elaborarea unui proiect nou. cand se examineaza toate aspectele imprumutului. Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar. in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei. este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului. economic. el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii. incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului.pentru reconstructie. Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii. financiar. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat. In cadrul etapei de preevaluare. 21 . c) negocierea imprumutului si aprobarea lui. d) finantarea proiectului din imprumutul acordat. institutional. comercial si al achizitiilor.

22 . . Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani. In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat. are loc de regula.proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii. comercial si financiar. tehnic. Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica . de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD. incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza. necesara pentru realizarea proiectului. intro perioada de 90 de zile de la semnare. . Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: . .eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca. se utilizeaza si imprumutul acordat de banca.Intrarea in vigoare a imprumutului. perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor).sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat. Pe masura ce se realizeaza proiectul.5 – 8%. perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat.7.proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic. .sa existe un proiect bine definit.

2. c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati. a tendintelor privind cererea si oferta de produse. daca rata de actualizare folosita 23 salarizarea fortei de munca. e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei. In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca. cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. evaluarea celorlalte . METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza. necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. a pietelor de desfacere posibile.3. Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei. Se analizeaza de asemenea. sau prin alti cooptati de la tarile membre. aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale. Astfel.b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje. pentru constructii la preturile cele mai avantajoase. d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani.

rata de actualizare va suporta o modificare cu ± si rata va deveni ± . Analiza financiara Analiza financiara. se determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale. obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. luandu-se in considerare influenta factorilor timp. fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii. Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului. atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al inflatiei “.pentru preturile constante ar fi “ i “. In consecinta. Pentru usurarea calculelor privind centralizarea. punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare 24 . In compararea diferitelor variante de proiect. Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus. se trece la actualizarea acestuia. In evaluarea proiectelor. foloseste metodele actualizarii.

Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. fiindca acesta din urma. ca un pret de garantie » pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale 25 . Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare. cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului). Coeficientul de actualizare. I R I R a0 Figura 1 a Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1. trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii. in scopul de a realiza cresterea economiei impusa. accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp.Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii.

n Suma limita sa maxima. rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre 26 .N.2 . Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata : Nt Kt ∑ R= t=1 h h (1 + i ) (1 + i ) t ∑ t=1 t Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr. folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa. beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea. . 2. de ani.A. fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul. bazandu-se pe beneficiile unui singur an. Venitul net actualizat (V. Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare.) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia). t = 1. . considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect.In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie.

Pentru calcularea VNA. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare . prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului. el fiind un indicator de 27 . valoarea neta actualizata este mai mare. Cu toate aceste avantaje. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic. profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. ori acest indicator. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut. exprima tocmai venitul net. In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului. a – coeficient de actualizare d – durata de realizare a proiectului D – durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. se foloseste urmatoarea expresie: 1 I h + Ch Vh − I h − C h VNA = ∑ V h ⋅ h=1 d+ D (1 + a) h −∑ d+ D h=1 (1 + a) h =∑ d+ D h=1 (1 + a) h VNA – venit net actualizat Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih – investitia anuala Ch – cheltuieli anuale de prod. Daca are semn negativ. proiectul va fi respins.

Cu cat acest coeficient este mai mic.volum. la un moment dat. se foloseste tehnica actualizarii. deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. raportul este subunitar. Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate. ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. In cazul in care R = 1. fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare. nu poate fi considerat indicator de eficienta economica. Daca R<1. insa nu realizeaza nici un profit. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune. proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1. atunci proiectul este respins. 28 . 3. cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori. ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. Relatia de calcul este: d+ D h=1 ∑ R= d+ D h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h Pe baza acestui indicator. care se obtin in perioade diferite de timp.

sau la nivelul agentului economic. a obiectului. Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale. Fluxul de numerar (cashflow). el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale. Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare) 29 . deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit.4. fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice. respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. 5. fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Vh . Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii. indicator ce exprima « situatia la zi ».incasarea anului h In perioada de executie. cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare.

numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare.Valori (costuri) productie Costuri de productie Valoarea productie RIR Rata de discontare RIR este acea rata de discontare. Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. . In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max). unde se calculeaza uzual. Vor fi acceptate. din trecut. la care VNA este zero.prin reprezentare grafica: VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare . Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara. respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. dar in mod deosebit din strainatate.

Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare. Acest indicator. care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR. pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate. respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total. chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. Interpolarea intre rate de actualizare. . 31 . pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta. Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. Aceasta. dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara. RIR. cu investitia si cu productia. iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. stabilind puterea economica a acestuia. deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului. deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari.prin calcul analitic se foloseste relatia : V1 RIR = amin + (amax – amin) = V + V . relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii.

amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ.10.amin si amax se stabileste prin incercari.se bazeaza pe fluxul veniturilor brute. de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus. . Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare. iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola. intre 5 – 10 ani se scade 0.De fapt. . care cuprind si amortismentul.05. ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate. intre 10 – 15 ani se scade 0.20. In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : . 32 . astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor. adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului. iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput. Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0.diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%. deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara. Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: .

La numitor se cuprind veniturile nete actualizate. actualizate la o anumita rata de actualizare. . Se calculeaza cu ajutorul relatiei: I h +Ch d+D h=1 ∑ R= d+D h=1 ∑ V ' h −I ' h −C' h (1 + a) (1 + a) h h Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: . reflecta eforturile totale actualizate. .reducerea cheltuielilor anuale de productie. exprimate in lei. exprimate in valuta. exprimate in lei. produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe. 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO. Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara. se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura 33 .renuntarea la importul materialelor si materiilor prime. Prin acest indicator..necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat.reducerea creditului contractat de la BIRD. pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate. Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor. deci marirea valorii incasarilor. . din care se scad uneori.depistarea unor piete noi. ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. cu investitia si cu productia.

34 . unitatea sa nu lucreze cu pierderi. deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. La folosirea acestui indicator. Prin urmare. Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate. ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe. atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori. foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate. caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata.promovarea exportului si diminuarea importului. sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi. la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie. se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare. se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau. De aceea BIRD. adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa. deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei.

indeosebi negative. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. modificarea preturilor la materiile prime. ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare. Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare. Daca nu exista astfel de posibilitati. Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc. deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor. probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale. Asa cum reiese. De aceea. proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari. cresterea salariilor. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. Analiza de senzitivitate economica. numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR.8) Senzitivitatea. incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata. implica deci. 35 . Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie.

CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” Constituirea societatii comerciale S.C. avand forma juridica de societate pe actiuni.productia de malt. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei.C. PREZENTAREA S. TURN SA. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: . aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane. TURN SA. Statutul juridic S. cu certificatul de inmatriculare nr.. durata societatii fiind nelimitata. este persoana juridica romana. judetul Dambovita. oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita.C. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste.. 36 . J/15/1553/1999. A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice.1.CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” 3.

alimentatie publica si turism. se creaza noi locuri de munca. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii. import – export.prestari servicii. zootehnie. cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. industrie . conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. .productia de bere.. fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica. Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii. . TURN SA. prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate 37 activitatea in agricultura. societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere. Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet.C.activitatea de comert. alimentara. S. Varianta a doua. contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele. creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor.

0 lei 3.0 lei Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: .264.Total 2.constructii instalatii 38 . conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune.877.267.credit banca spaniola 965.975. din care utilajele – 687.809.constructii montaj .credit banca romana 1.0 lei 1.229.136. dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor.0 lei 1. iar diferenta de 2. Din surse proprii se asigura suma de 421.0 lei 687.alte cheltuieli Pentru VARIANTA II – Total din care: .0 lei . cu o dobanda mult mai redusa .263 lei din care: .199.0 lei 1.dotari si obiective inventar .0 lei 153.772.839.811.840.809.173.163.270.5%.229 lei.0 lei .777.utilaje total 1.385 lei.267.utilaje cu montaj si independente .0 lei 1.0 lei.0 lei .664.303.774. VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2.144. VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3.975 lei.0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490. cu un cost mai ridicat al utilajelor.constructii instalatii .090.din care import 1.0 lei 10.10.909.263. iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.de firma SEGINSA SPANIA.constructii montaj .957.0 lei se asigura astfel: .350.

0 lei 178. Materii prime. tehnologice si procese tehnologice utilizate 10. Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante.772.034.618.dotari . avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale.. precum si utilitatile aferente.000 t/an si o fabrica de bere de 250. la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare. permitand si o eventuala extindere de capacitate. deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic.utilaje cu montaj si independente 1. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3. in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa.4 ha. decat in varinta 1. se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia. alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15. se propune amplasarea unui complex. aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit.0 lei 39 . in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal.0 lei .alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste.000 h1/an. Obiectivul este o investitie noua.303. De asemenea. este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie.

1.Pentru a se obtine un malt de calitate.modul de pastrare. . In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit. a) Receptia materiei prime 40 . pe langa tehnologia folosita. Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie. orzoaica cu calitati optime de maltificare. Calitatea acesteia este la randul ei. cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica. Descrierea procesului tehnologic in varianta I. materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara.varietate. iar cel de orzoaica . insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate. In conditiile asigurate. are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate.40%. care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre. . .agrotehnica aplicata.modul de fertilizare a terenului. va fi de 60%. Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca. in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita. influentata de mai multi factori: . este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz. soi. conditii pedoclimatice.

capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz. racire si umidificare a aerului. ceea ce va asigura depozitarea a circa 2.000 tone malt si 3. c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice.800 m. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile. in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata. la maltificare se utilizeaza sortul I si II. In urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri.400 tone orz – orzoaica. dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III. conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore. iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine.Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale. b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare.. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie. capacitatea totala fiind de circa 8. f) Uscarea maltului 41 .000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari. e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile). in conditii de microclimat (umiditate. iar durata inmuierii. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21. De regula. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare.c.

transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere. descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai. g) Degerminarea.la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt. .receptia materiei prime. 42 . . comparativ cu varianta I astfel: . cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat. cu gratar basculant. Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit. baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla. .la uscarea si degerminarea maltului.la propunerea firmei asociate. In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic. . apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare. furnizorul va livra un ventilator. datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari. Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat.Se va realiza in doua uscatoare. de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici. dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta. iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR.in a doua varianta. in afara de gratarul uscatorului. se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime.

.o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime. astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt. atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire.livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci.o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei. va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic. b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica. Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt. va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice. in ambele variante. in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: . c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0.. Piata si comercializarea 43 .evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica. .4 KV o putere de 1000 KVA fiecare. se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa.

Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana. au fost deservite de fabricile de bere existente. cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere. va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. cat si din considerente importantanta financiare. Titu. deoarece 44 . 3. in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste.A. datorita fenomenului concurentei. va capata aparitiei urmatori. 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S.2. cu deosebire in perioada de vara. moreni. Este de asteptat o crestere a cererii de bere. judetul Dambovita si judetele limitrofe. in mediul urban. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori. care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste. producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului. Pana in prezent. majora in Acest anii ultim aspect. comparativ cu cel rural. motivat atat de deprinderile populatiei. este impusa de caracterul complex al eficientei economice.. zona luata in considerare. Gaesti.In urma studiilor efectuate. cat si intreprinzatori particulari. de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului. distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur. solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald.

coeficientul de eficienta economica a investitiilor).). sistemul indicatori care reflecta economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis. Indicatorii calculati la nivelul microeconomic. la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc. nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele). la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere. Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic. c) marirea imobilizarilor. in 45 . valoarea anuala a productiei. d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica. termenul de recuperare. durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc. b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala. care se refera in principal. surprinde de un anumit criteriu de eficienta eficienta economica. pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat. Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie.fiecare dintre In ei. structura etc.).). ci masoara volumul activitatii. care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului.

Cu instalatia proiectata.nivel de agent economic. dupa sfera de de cuprindere.2. in ambele variante. Acestia se pot imparti. . precum si a eficientei economice a acestuia. FABRICA DE MALT. contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. .000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an. . iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import).indicatori cu caracter general. 3. 46 .indicatori de baza. impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. in 220 sarje – 1 sarja la 36 h. bucati etc. Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone.1. in: . dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat. metri liniari. aceasta este: de 15. In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje. in conditii normale de functionare.indicatori suplimentari.indicatori specifici. Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada. In cazul obiectivului de investitii. INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori. se putea realiza cantitatea de malt special.

in cazul variantei a doua. intereseaza atat numarul de persoane slariate. este necesar un numar mai mare de salariati. consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa.000 = 428. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat. I VAR. intr-o unitate de timp.b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale.cr t. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi: W1 = 15. in special operatori – oameni specializati. deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import. posturi VAR. numit numarul mediu scriptic de salariati. valoarea productiei ce revine pe un salariat. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. timpul de munca in om-ore. cat si structura acestora dupa profesie.58 t/pers. Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr. pentru orice proiect. 35 Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori Nr. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39 Pentru varianta 2: 47 . se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ.

000 = 384. crt. in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie. productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1. cresterea eficientei economice a obiectivului.62 t/pers. Nivelul costului de productie.W2 = 15. care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15. se cuantifica eforturile totale facute de societate. pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic. I 1.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423.210. II 1. Avand in vedere acest indicator. 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime 48 UM lei VAR.84 0 VAR.210.170 lei/an pentru a doua varianta.000 t/an. In cazul Fabricii de Malt. tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri. ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori. Aceste cifre reies din tabelul alaturat: CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr. trebuie sa scada de la o perioada la alta. se va opta pentru folosirea variantei 1. s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526. sau pentru cresterea productiei fizice. 39 Asa cum se observa. datorita numarului de salariati mai mic.84 0 . d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori.

772 15.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 9.45 4 67.211 10.850 116. e) Valoarea productiei 49 .3 52 2.40 8 1.577.622 1.602 4.0 00 1.0 00 1.90 4 300.84 8 10.49 6 716.810.45 4 300.957 3.90 4 67.861 2.1 24 2.426 9.365 10.433 10. care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse.390 7.995 2.143 95.450 1.079 680 109.17 0 15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate.423.185 7.860.877.357 3.686 15.526.921 73.04 6 630.350 101.087 3. cea mai buna varianta este cea de-a doua.560.659 610 91.40 8 1.793.

Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie. in ambele variante propuse.970 Acest profit brut obtinut.500 lei/an. obtinandu-se astfel profitul net al societatii.891. a dobanzilor acestora. In cazul fabricii de malt. 50 . plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat. crt.330 6. asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe. se prevede obtinerea a circa 3. VARIANTA I VARIANTA II 1 2 Profit brut Total 10 ani lei/an lei/an 654. plus amortismentul inclus in costuri. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua. ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate. din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor. este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare. formeaza totalul de surse al societatii comerciale. dar cheltuielile difera. este prezentat in urmatorul tabel: Nr. in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte.824. Specificare U.Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim.650 5. in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai. Prin el.850 758. agentii economici. profitul prevazut a se obtine.M.181. In cazul obiectivului prezentat. f) Profitul Este un indicator deosebit de important.

chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica. combustibil si energie. materiale. Tinand cont de cele afirmate mai sus. apa. cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua. obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici. aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii. se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum. combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale. aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai. care presupune utilaje din import. ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala.2. Asa cum se observa. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei 51 . termica. cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua. 3.g) Consumul specific de materii prime.2. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua.

Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali.730 b) Durata de executie a lucrarilor de investitii 52 .809.844 2. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului.909 2.387. ce caracterizeaza eforturile procesului investitional.581.890 433. In cazul obiectivului studiat. diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: .credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei 421.385 2.lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II cele doua variante: asa cum 1. Aport propriu 15% 2. valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I – cu utilaje din tara .777.844 3. I = investitia calculata conform devizului general. Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului.090 2.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare.2.267.387.716.173 1.811. CS = alte cheltuieli. Credit bancar 85% din care: .229 lei VARIANTA II – cu utilaje din import – 3. folosit in adoptarea deciziei de investitii.264 965.760 - 490. pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala.credit Banca Romana .

d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si 53 . perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri. In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. perioada normala de functionare si perioada de declin. iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga. Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale. .Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat. se contacteaza constructorul si se deschide finantarea. c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare. se obtin avizele si aprobarile. in care se elaboreaza documentatiile. Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani. materiale si financiare). indiferent de varianta aleasa. in care se elaboreaza documentatiile.perioada de functionare a capitalului fix. ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati. deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime. se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea. fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare.

28 lei/tona 15. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi.000 3.000 Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie.809. Si = S2 = 2. modernizari si retehnologizari. insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai.81 lei/tona 15. e) Termenul de recuperare a investitiilor 54 . In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante. precum si pentru comparatii intre variante astfel: .rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie.263 = 217.229 = 187.pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\ Si = Ii qi Ii = investi]ia aferent\ variantei “i” qi = capacitatea de produc]ie (tone. pentru dezvoltari.) Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale.267. fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta. buc.

ce urmeaza a fi construit.267. . avand in vedere ca este un obiectiv nou.650 T2 = 3. pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei.Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie.263 = 4.809.30ani 758. . Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i” 55 .29ani 654.330 f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare. Deci vom avea : T1 = 2.pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n Ti = Ii Phi varianta “i” Ii = valoarea investi]iei `n varianta In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se “i” calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus.pentru obiective noi : Phi I hi ei = Phi. Ca si la investitia specifica.229 = 4.

809.443.423.233lei 4.Se anume observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si 1 Ti ei = Pentru cele doua variante analizate.29 1 = 0.267.30 Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim.170 · 5 = 15. exista diferente foarte mici intre variantele analizate.113 lei 56 .383. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i” Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i” Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2.848 · 5 = 15.229 + 2. coeficientul de eficienta este : e1 = e1 = 1 = 0.234lei 4.263 + 2. care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.469 lei K2 = 3. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate.526. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor.

093 3.970 − 1 = 1.824. el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii P R i = ni Ii obiectivului economic si efortul al investitional si se calculeaza astfel: Ri = randamentul economic variantei “i” Pni = profit net pentru varianta “i” Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta Prin profit net se intelege profitul ce se obtine. deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare.263 57 . deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus.809.092 2. dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual.229 6.Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie. Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua.267. deci : Pni = Pti – Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel : Ri = Pti −1 Ii In cazul nostru randamentul economic va fi : R1 = R2 = 5.850 − 1 = 1. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati.891.

m – momentul adoptarii deciziei de investitii. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii. v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix. Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica. 3.Varianta mai buna este varianta a doua. care sunt. u – momentul inceperii restituirii creditelor primite.2. D = 10 ani. prin metodologia BIRD. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel : g d f D m n p u v timpul In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an . n – momentul inceperii lucrarilor de investitii. p – momentul punerii in functiune a noului capital fix. se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului. la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima. f = 1 an. d = 2 ani.3. este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 58 . la orice moment de referinta.

f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun. urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza . Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h : Im t = ∑ a g+ d h=1 (1 + a) 1 n ⋅Ih g m=0 n d p 59 Tma D v timpul . Referitor la obiectivul de investitie studiat. altul pentru profit .a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica. c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata . pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate. b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero. d) se traseaza triunghiurile actualizarii. e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica. unul pentru investitii. I.

267. pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale.809.263 + + 1 ⋅ 3.809.15 )4 b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula: g+d+ D h=g+d+1 m Pta = ∑ (1 + a) Ph h In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa : m Pta = Ph (1+ a) − 1 1 ⋅ g+d D (1+ a) a(1+ a) D 60 .267.300 lei (1 + 0.15 ) 1 3 ⋅ 3.500 lei (1 + 0.I P Asa cum se observa din reprezentarea grafica.15 )4 Im = ta2 h= g+ 1 ∑ g+ d (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.15 ) 1 3 ⋅ 2.229 + (1+ 0.229 = 553.809.267. deci vom avea: Im = ta1 h= g+1 g+ d ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.229 + + 1 ⋅ 2.15 ) 1 2 ⋅ 3.15 ) 1 2 ⋅ 2.263 + (1+ 0.263 = 643.

869. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii.01 = 1.57 ⋅ 5.57 ⋅ 5.15 ) 10 10 m ta1 = 654.869. astfel : g+ d+ D h= g+ d+1 m Ra = ∑ (1+ a) 1 1 h ⋅ Ph −1 ⋅Ih h= g+1 ∑ g+ d .15 ) 0. dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp.484 lei (1+ 0.01 = 2.37 − 1 = 2.650 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.165.300 m R a1 = profit/1 leu investit 61 .15 (1+ 0.15 (1+ 0. care este 1 an.15 ) 10 10 m ta2 = 758.15 ) 0.15 ) −1 = 1 P = 758.profit variabil in timp (1+ a) h R m a ( a + a) = 1 a( a + a ) g+ d 1 ⋅ Ih ∑ h h= g+ 1 ( 1 + a) g+ d D ( a + a) ⋅ D −1 ⋅ Ph −1 Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea : 1.480 − 1 = 3.330 ⋅ 0.15 ) −1 = 1 P = 654.37lei 553.56 3 lei Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii.650 ⋅ 0. profitul actualizat fiind mai mare.(1+ 0. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna.330 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.

480 1 ⋅ 4 (1 + 0.500 = (1 + 0.15 ) − 1 ⋅ 2.15 ) 0. deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp.869.560 1 ⋅ 4 (1 + 0. 62 .pentru varianta I : 553.m R a2 = 2. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat.165.29 ani si respectiv 4.37 − 1 = 2. Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static.500 profit/1 leu investit d) investitiilor Termenul de recuperare actualizat al Pentru momentul luarii deciziei avem : I = m ta m g+ d+ Ta h= g+ d+1 ∑ (1 + a) 1 h ⋅ Ph Cand profitul anual este considerat a fi constant.15 (1 + 0. formula de calcul folosita este : m Ia = (1+ a) Ph h+ d ⋅ (1 + a) − 1 a(1 + a) T T In cazul nostru acesta va fi : .02 ani pentru ambele variante.560 − 1 = 3.3 ani.15 ) 0.15 )T T .165.37 lei 643.15 (1 + 0.15 )T T In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5. care a fost de 4.15 ) − 1 ⋅ 1.300 = (1 + 0.pentru varianta II : 642. in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.

01 = 2.01 = 2.459.849. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate : 1 n Ia =∑ d h=1 (1 + a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare : d+ D h=1 Pan = ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ph In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie.650 ⋅ 0. nu se obtine profit si relatia devine : Pan = d+ D h=d+1 ∑ (1 + a) Ph h In cazul in care profitul este constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 1 ⋅ d (1+ a) a(1 + a) D D n Pa1 = 654.330 ⋅ 0.75 ⋅ 5.II.425 lei c) randamentul economic actualizat: n Ra = n Pta −1 In t d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare : I = Ph n a ( a + 1) − 1 ⋅ (1+ a) a( a + 1) 1 T h T 63 .840 lei n Pa2 = 758.75 ⋅ 5.

Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor. Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p) d m p=0 T I p a D v timp P a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales. e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica : K = I t + Ch ⋅ D si forma dinamica va fi : Ih Ch Ka = ∑ d h=1 (1+ a) h +∑ d+ D h=1 (1+ a) h III. investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z ’ = (1+a)h : p Ia = ∑ ( 1 + a) ⋅ I h h h= 0 d− 1 b) profitul total actualizat : Pap = ∑ h=1 D (1 + a) Ph h 64 .

01 = 3.pentru profit constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 a(1 + a) D D n Pa1 = 654.650 ⋅ 5.279.pentru profit constant in timp: Ph ⋅ P Ra = d− 1 (1+ a) − 1 (1+ a) ⋅ a ∑ (1 + a) ⋅ I D D h h= 0 h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : . IV.796 lei n Pa2 = 758.330 ⋅ 5.799.233 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .pentru profit constant in timp : I = Ph p a (1 + a) − 1 ⋅ a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de recuperare a investitiilor..01 = 3. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u) 65 .

777.77 = 3.pentru profit constant in timp : Pau = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) D−f −1 D−f ⋅ Ph u ) ⋅ 654. iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”: .560 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .pentru profit constant in timp: 66 .330 = 4.375.77 ⋅ 758.650 Pa1 = (1 + 4. relatia de calcul este: f + d− 1 h= 0 u Ia = ∑ (1+ a) h ⋅ I h − ∑ ( 1 + a) ⋅ I h = h h= 0 f −1 f + d− 1 h= f ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de multiplicare “z”.d n f p I D u=0 T u a v timp P1 P2 a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii.330 lei u Pa2 = 5.

(1+ a) u Ra = (1+ a) a a(1 + a) ∑ (1+ a) ⋅ I f −1 D− f D− f + Ph −1 f + d− 1 h= f h h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume : - pentru Tau <f: u Ia = Ph (1 + a) ⋅ f (1 + a) − 1 a(1 + a) T T - pentru Tau >f: u Ia = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) T −f −1 T −f Ph Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v) d n I D p T u a v=0 timp P 67 . V.

indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua.090 lei c) randamentul economic actualizat : . aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus.3 = 15.394.3 = 13.pentru profit constant in timp : Pav = (1 + a) D −1 a ⋅ Ph v Pa1 = 654. In concluzie.650 ⋅ 20.a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h.289.330 ⋅ 20.pentru profit constant : (1+ a) R = v a d+ D− 1 h= D D −1 h a ⋅ Ph ⋅Ih ∑ (1 + a) d) termenul actualizat de recuperare : v Ia = Ph (1 + a) ⋅ D (1 + a) − 1 a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat. Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de 68 . Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este : v Ia = d+ D − 1 h= D ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat: .395 lei v Pa2 = 758.

reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul.500 lei/an. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor.3. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare. care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic. fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare. prin metodologia BIRD.500 lei. prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit. SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv. 3. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international. iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28. cat si la nivelul economiei nationale. 69 .181. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3. pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase. se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta.633.functionare a obiectivului. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. Referitor la obiectivul studiat. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT ». In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar.

900 lei. 1. cat si cheltuielile de productie. ce sunt cuprinse in tabelul nr. aplicand formula de calcul urmatoare: d+ D R = d+ D ∑ h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h=1 h Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%.b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia. Se foloseste tehnica actualizarii. care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate – 70 .092. taxe. mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare. in costuri se mai includ si o serie de impozite. cheltuielile totale sunt egale cu 24. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat. dobanzi pe care le face investitorul. avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada. Pentru afectuarea analizei financiare. c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente.

Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv.172 ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale.394.575 = 1. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Valorile acestui indicator. Asa cum rezulta din tabelul nr. d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este : VNA = ∑ d+ D h=1 (1 + a) Vh h −∑ d+ D h=1 I h + Ch (1 + a) h =∑ d+ D h=1 Vh − I h − C h (1+ a) h In functie de acest indicator. f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare : RIR = amin + (amax − amin ) ⋅ V1 V1 + V2 71 .495 lei.02 ceea 10. sub raportul eficientei economice.540.costuri actualizate care este de 10. pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.600 lei. 1. pe ani.562. 2 pe total acesta reprezentand 4. se pot urmari in tabelul nr. acest indicator este egal cu 168. ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic.

Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0. fapt ce se realizeaza in tabelul nr.20 + ( 0.400 + 254. folosind calculul analitic. permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate.05 ⋅ = 0.400 168. de 25%.20 + 0.400 = 0.22 168. 2. 168.810 )⋅ RIR = 0.410 422.20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari.20 Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import).25 − 0. 72 .

500 3.210 439.313.313.394.500 3.960 2.500 416.049.960 2.600 1.957 1.500 3.562.23 0.40 0.Tabelul nr.960 2.633.092.267.181.48 0.745 604.960 2.820 598.181.596.495 73 .181.19 0.500 3.181.313.895 859.33 0.83 0.632 1.584 763.813.960 2.235 1.535 164.040 10.711.806 168.960 2.172 2.288 234.234 10.181.500 3.711.826 1.181.455 1.770 532.181.181.120 1.69 0.16 - 2.110.960 2.603 494.500 28.230 199.313. 1 GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL 3.960 2.607 624.272.000 731.318.420 347.313.57 0.960 24.527.260 2.100 286.500 3.900 3.500 0.27 0.313.313.575 -2.195.652 370.500 3.500 3.313.313.700 925.181.785 509.833 138.

313.54 0 0.16 138.64 555.313.181.54 0 0.01 6 5 2.755 Total 24.092.313.9 60 3.600 3 4 5 -254.50 8 8 2.9 60 3.80 7 9 2.5 00 867.9 60 3.78 0 10 2.26 0 0.5 00 867. 1 2 Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat Anii de functionare 1 3.54 0 0.9 60 3.181.100 74 .5 00 867.51 442.5 00 867.54 0 0.56 0 7 2.54 0 0.54 0 0.20 173.181.54 0 0.50 0 4.9 60 3.313.54 0 0.26 225.9 60 3.5 00 867.54 0 0.313.9 60 3.Tabelul nr.13 112.80 2.90 0 28.26 0 3.267.181.5 00 867.9 60 3.613.181.313.313.22 6 3 2.181.9 60 3. crt.540.313.5 00 867.61 3 6 2.5 00 867. 2 GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25% Nr.10 86.32 277.181.81 0 2 2.181.633.44 5 4 2.40 347.5 00 867.181.313.267.

efecte.CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect. pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici. care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. De aceea. durata de obtinere a efectelor economice sau sociale. calitativ. fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi. se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata. ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte. durata de realizare a activitatii. si pe cat posibil. Astfel. in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”.000 t/an.avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15. se desprind urmatoarele concluzii: . raportul existent intre acestea. sub aspect cantitativ. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse. pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica. 75 . fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica.

se 76 urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele . tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp. fata de cele practicate de Banca Romana. in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei. acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua.referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii. Dar.referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii. .in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua. obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168. cu un coeficient de actualizare de 20%. se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat. ca fiind cea optima. . Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola. numar de salariati.. In concluzii: . obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea.

tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante. realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica. in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar. care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici. calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie. luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate. 77 . calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna.emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social. . termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia. . profitul anual de productie.in acelasi timp. indica ca varianta optima varianta a doua.dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna. in viitor.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola. .constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti.export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa. Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii. este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: . cu dobanzile aferente la data aceasta. .

trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare. contracte.majorarea capitalului social in numerar. societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari. ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii. ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse. . ce se poate realiza prin emiterea de actiuni. in scopul reducerii creditelor necesare. pot conduce la crearea unor activitati cu profit. S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt. Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: . necesare productiei de bere. deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica).Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii. Realizarea investitiei intr-un timp scurt. asocierea cu parteneri interni sau externi. ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. In continuare.o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%. BIBLIOGRAFIE 78 . nu numai pentru asigurarea materiei prime. tratative de incheiere. activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice.

1993. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix. ROMANU ION.A. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992. dr. dr. – 1991. Editura Didactica si Pedagogica . dr. VASILESCU ION – Pregatirea. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992. 4. Prof.E.D. Editura A. 3. Societatea Comerciala „TURN” S. Editura A. dr. Prof. – 1990. Prof. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic. VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor. univ.1. univ.S. 2. ROMANU ION. dr. Prof. Prof. 5. univ. univ. B.S. 6.E. Editura Eficon Press – 2006.R. dr. evaluarea si auditul proiectelor. Prof. univ. 79 . univ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful