UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de – Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 ……………………………………. apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 …………………………………………………. 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor …………… 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in România 1 …………………………………………………… 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD ………………… 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

“FABRICA DE MALT”…

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii “FABRICA MALT”……………………………………………… 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica …………………………………………………………… 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

……………………………….. Indicatori Indicatori ……………………………………………. …………………………………………..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD …………………………………………. CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

………………………………………. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

. Intre acesti factori. de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice – sociale. . numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale. precizanduse totodata prioritatile. tehnice. Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei. intr-un cuvant avantaje reale pentru societate. Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv. nu se poate realiza o delimitare stricta. fiecare oferind anumite rezultate.eficienta economica a investitiilor.orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale. economie de munca si de materiale. fiecare solicitand anumite eforturi. isi gasesc deplina justificare. sa existe mai multe posibilitati. ei interconditionandu-se reciproc. 2 . Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale. Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: . iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii.timpul.marimea investitiilor. astfel incat sa se poata stabili solutia optima. o valorificare mai inalta a resurselor naturale. fie el dintre cele mai simple. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante.

o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice. Conceptul de eficienta economica.2. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. cuantificata prin intermediul eficientei economice. C) unde: Ef – eforturi C – coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect. 1. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie. reprezinta o categorie economica.. ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp. Investitiile constituie suportul material al cresterii economice. pe seama eforturilor facute pentru acestea.In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef. ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin. 3 .

reprezinta numai o formula de principiu. marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii economice. Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. Tinand cont de acestea. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune.Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice. produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat. sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate. . Rezulta deci. Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective. putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. Conceptul de eficienta economica.calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice. asociaza si alte elemente de judecata. fara de care eficienta ar fi definita incomplet. structura rezultatelor (ponderea produselor destinate 4 . (ponderea materiilor prime importate). exigentelor interpretand calitative. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: . .timpul actioneaza asupra eficientei.structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. ca numai prin compararea efectelor cu eforturile.

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

5

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic. consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii. Avantajele modernizarii capacitatilor de productie. prin eliminarea strangularilor in productie. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei. la cresterea eficientei economice. In al doilea rand. in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi. ci mai mare. uneori dificil de realizat. in raport cu constituirea de noi capacitati. prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora. modernizarea unei capacitati de productie complexe. modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta. de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei. pe 9 . ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia. In al treilea rand. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor. ridicarea nivelului calitativ al produselor etc.energie. constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic. astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma. deriva din faptul ca. Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor. cum este o intreprindere. ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi.

fiecare echipament. constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero. in conditiile in care profitul unitar creste. Ca urmare. modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt. cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie. ceea ce implica eforturi mari. punand-o astfel mai bine in valoare. In acest context. investitii active. respectiv reutilare. investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate. utilajele. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. din punct de vedere tehnic. in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput. iar pe de alta parte. 10 . trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare. in consecinta. o reinoieste. fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii. utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput. cele care realizeaza nemijlocit productia materiala.consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs. trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: . iar celelalte. investitiile. Dupa cum se constata. atrage cheltuieli sporite. celor vechi). Analiza economica structurala.care o dezvolta. sunt investitii pasive. In afara acestui avantaj primordial. La orice modernizare. elementele in miscare ale procesului de productie. trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare.

modernizarea reclama un consum de resurse mai mic. modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte. Avantajele modernizarii. ci ca dimpotriva. timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor. investitiilor. de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii 11 .consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii. presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute. Atat pentru dezvoltari. In general. In principiu. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe. dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare. care determina importuri costisitoare.. considerate prin prisma eficientei economice. mai mult sau mai putin sesizabile. chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare. ele au un camp mai extins. efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea. precum si calitatea efectelor.

mai este mentionata si categoria efectelor colaterale. diminueaza gradul de poluare al zonei respective. imbunatatirea calitatii ei. ROLUL FACTORULUI TIMP IN 12 . Modernizarea unei capacitati de productie. atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata. In sfarsit. etc.). reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice. creaza conditii mai bune pentru muncitori. modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi. rezultatele determinate in jurul efectelor directe. determina cresterea nivelului de instruire al personalului. 1.celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate. Aceste efecte.5 . se refera la efectele conexe. mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social. In scopul nostru. montaj. A doua categorie de efecte. probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici. favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc. dar chiar si aparitia unor unitati administrative. cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice. ca urmare a aparitiei efectelor directe. cum ar fi mijloace de acces mai largi. In literatura de specialitate. ca urmare. care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare. precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare. o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva. care se produc in alte intreprinderi sau ramuri. magazine si locuinte.

Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile. In economie aceasta se 13 .APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp. atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie. cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala. cresterea potentialului economic al tarii. neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice. Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. financiare. Dimpotriva. umane. crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate. impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica. Dinamismul procesului investitional. Intotdeauna. Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica. a noilor utilaje. manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor. conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. a tehnologiilor perfectionate. o incetinire a ritmului de crestere a acesteia.

prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate. 14 . Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice. cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice. dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi. accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente. fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. Aceasta va avea consecinta. cu efectele care se obtin in alta perioada.manifesta sub forma uzurii morale. rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta. in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita. trebuie sa le aducem la acelasi moment. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. concretizata in spor de venit national. Din punct de vedere practic. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada.

iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 . Deci intre “x” investitii si y “y” profituri. deci. exista legatura x (1 + a)h = y  x = (1 + a) h unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0. ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani.I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a” .II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei.Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu.IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4 “ “ h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este. ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci: x= 1 ⋅y (1+ a) h 1 h si =z y = (1+ a) ⋅ x h Daca notam cu “z” fractia (1+ a) si z’ = (1+ a) vom avea h x = z ⋅ y si 15 y = z ⋅x . in anii urmatori vom avea: .III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3 .15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x.

iar cand se foloseste (1+ a) se aplica R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel: P' t R = ' −1 I ' P’t = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula: P' t = ∑ 1 ⋅ Ph h h=1 (1+ a) K h = 1…. cu ajutorul factorilor de actualizare. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere.k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula: 16 . actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor. Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula: R= Pt −1 I 1 h actualizarea se h realizeaza prin discontare.z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor. z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut. Astfel. daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei. vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor.

I ' = ∑ (1 + a) ⋅ I h h h= 0 k−1 CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA 17 .

renasterea si sustinerea liberei initiative. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale. au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare. Fondurile obtinute din resursele externe. BIRD functioneaza din data de 25. BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare.06. specializarea in anumite domenii de varf. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state. revine atragerii unor resurse externe. alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI).1. trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea.2. atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. La ea pot adera numai statele membre 18 . crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului. alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International.1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -. alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne. La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944.

exprimata prin participarea la capitalul social. organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe. capacitatea. bine determinate. in functie de puterea lor economica. 19 aspectul tehnic privind constructiile. precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra. Daca beneficiarul nu este insusi statul. dar mai ales interne. pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. cheltuieli.ale Fondului Monetar International. b) tehnologiile. BIRD efectueaza un control.posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor.organigrama proiectului. . Structura financiara a bancii. permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre. amplasamentul. . care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. care pot avea cauze externe. Pentru acordarea unor imprumuturi. c) aspectul institutional managerial . o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre. etc. tehnic. o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre. personalul utilajele. imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective. Statutul Bancii.

ce acopera de obicei. . .evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi.. dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize.coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste. 2. . Daca la inceput a acordat imprumuturi 20 .acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate. .2. e) analiza financiara .determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune.organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica. In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: .sursele de procurare a capitalului. .determinarea veniturilor viitoare.vanzarea viitoarelor produse. dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale.evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului.achizitii de materii prime. . . d) analiza comerciala . materiale.sistemul international.

b) preevaluarea si evaluarea proiectului. Dupa ce a fost aprobat. incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului. presedintelui bancii. institutional. sub forma de raport. metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv.pentru reconstructie. c) negocierea imprumutului si aprobarea lui. este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului. Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii. In cadrul etapei de preevaluare. economic. cand se examineaza toate aspectele imprumutului. ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere. e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. se folosesc de obicei doua metode: . in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei. Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic. el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii. costurile externe. cu accent pe suprastructura. financiar. comercial si al achizitiilor. impunand elaborarea unui proiect nou. mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. d) finantarea proiectului din imprumutul acordat. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat. 21 .metoda proiectelor releu. Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar.

. de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD. perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat.7. In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat. perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor).proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic.sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat. necesara pentru realizarea proiectului. Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: . intro perioada de 90 de zile de la semnare.Intrarea in vigoare a imprumutului.sa existe un proiect bine definit. are loc de regula. tehnic. Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani. .eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca. incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza.5 – 8%. 22 . comercial si financiar. . Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica . Pe masura ce se realizeaza proiectul.proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii. se utilizeaza si imprumutul acordat de banca. .

Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei.3. aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale. daca rata de actualizare folosita 23 salarizarea fortei de munca. d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani. METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza. cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. Astfel. pentru constructii la preturile cele mai avantajoase.b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje. c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati. evaluarea celorlalte . sau prin alti cooptati de la tarile membre. e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei. a tendintelor privind cererea si oferta de produse. In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca. 2. Se analizeaza de asemenea. a pietelor de desfacere posibile. necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei.

rata de actualizare va suporta o modificare cu ± si rata va deveni ± . luandu-se in considerare influenta factorilor timp. In evaluarea proiectelor. In consecinta. actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. Pentru usurarea calculelor privind centralizarea.pentru preturile constante ar fi “ i “. utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare 24 . atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al inflatiei “. Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. In compararea diferitelor variante de proiect. foloseste metodele actualizarii. Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus. Analiza financiara Analiza financiara. fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii. cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului. punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. se trece la actualizarea acestuia. se determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale.

ca un pret de garantie » pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului. cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului). Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare. in scopul de a realiza cresterea economiei impusa. I R I R a0 Figura 1 a Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1.Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii. Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale 25 . fiindca acesta din urma. accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp. trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii. Coeficientul de actualizare.

folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa.N. beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea. Venitul net actualizat (V. considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect. bazandu-se pe beneficiile unui singur an. fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul. . rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre 26 . Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata : Nt Kt ∑ R= t=1 h h (1 + i ) (1 + i ) t ∑ t=1 t Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr.2 .In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie. n Suma limita sa maxima. t = 1. 2.) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia). . Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare. de ani.A.

se foloseste urmatoarea expresie: 1 I h + Ch Vh − I h − C h VNA = ∑ V h ⋅ h=1 d+ D (1 + a) h −∑ d+ D h=1 (1 + a) h =∑ d+ D h=1 (1 + a) h VNA – venit net actualizat Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih – investitia anuala Ch – cheltuieli anuale de prod. a – coeficient de actualizare d – durata de realizare a proiectului D – durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. el fiind un indicator de 27 . deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. exprima tocmai venitul net. ori acest indicator. prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului. valoarea neta actualizata este mai mare. Daca are semn negativ. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare .Pentru calcularea VNA. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut. profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. Cu toate aceste avantaje. In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului. proiectul va fi respins.

Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate. la un moment dat. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori. ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. Daca R<1. Relatia de calcul este: d+ D h=1 ∑ R= d+ D h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h Pe baza acestui indicator. se foloseste tehnica actualizarii.volum. nu poate fi considerat indicator de eficienta economica. deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. In cazul in care R = 1. insa nu realizeaza nici un profit. fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare. cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare. proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1. care se obtin in perioade diferite de timp. 3. rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile. ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. Cu cat acest coeficient este mai mic. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune. 28 . atunci proiectul este respins. raportul este subunitar.

fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice. Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii. indicator ce exprima « situatia la zi ». a obiectului. cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare) 29 .incasarea anului h In perioada de executie. el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale. Fluxul de numerar (cashflow).4. fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Vh . sau la nivelul agentului economic. deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit. 5. respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul.

. din trecut. respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. unde se calculeaza uzual. la care VNA este zero.Valori (costuri) productie Costuri de productie Valoarea productie RIR Rata de discontare RIR este acea rata de discontare. Vor fi acceptate. Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara. In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max). dar in mod deosebit din strainatate. numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare.prin reprezentare grafica: VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare .

RIR. Interpolarea intre rate de actualizare. pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate. Aceasta. stabilind puterea economica a acestuia. dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara. respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total.Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare. iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului. cu investitia si cu productia.prin calcul analitic se foloseste relatia : V1 RIR = amin + (amax – amin) = V + V . Acest indicator. pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta. 31 . Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii. . care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR. deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari.

de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus.amin si amax se stabileste prin incercari. Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: .10. iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput.amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ. adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului. intre 5 – 10 ani se scade 0. In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : . Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare. ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate.20. 32 .05. . care cuprind si amortismentul.De fapt.diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%. iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola.se bazeaza pe fluxul veniturilor brute. dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0. . intre 10 – 15 ani se scade 0. Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara. astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor.

. cu investitia si cu productia. exprimate in valuta. actualizate la o anumita rata de actualizare.. Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara.necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat. . 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO. din care se scad uneori. Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor.reducerea cheltuielilor anuale de productie. exprimate in lei. pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate. deci marirea valorii incasarilor. exprimate in lei. Se calculeaza cu ajutorul relatiei: I h +Ch d+D h=1 ∑ R= d+D h=1 ∑ V ' h −I ' h −C' h (1 + a) (1 + a) h h Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: .renuntarea la importul materialelor si materiilor prime.depistarea unor piete noi. . La numitor se cuprind veniturile nete actualizate. reflecta eforturile totale actualizate. Prin acest indicator. se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura 33 . produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe. ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete.reducerea creditului contractat de la BIRD.

deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata. 34 . ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe. se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare. atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori. se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau.promovarea exportului si diminuarea importului. caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie. sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi. deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei. De aceea BIRD. Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate. Prin urmare. adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa. foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate. La folosirea acestui indicator. unitatea sa nu lucreze cu pierderi.

cresterea salariilor. trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor. Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare. Asa cum reiese.8) Senzitivitatea. numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD. probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale. ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare. Daca nu exista astfel de posibilitati. proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari. deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc. se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. De aceea. indeosebi negative. Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. modificarea preturilor la materiile prime. Analiza de senzitivitate economica. incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. implica deci. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR. 35 .

TURN SA.. judetul Dambovita. durata societatii fiind nelimitata.1. J/15/1553/1999. TURN SA. aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane.productia de malt. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei. PREZENTAREA S. cu certificatul de inmatriculare nr. este persoana juridica romana. Statutul juridic S. oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita.C. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: . avand forma juridica de societate pe actiuni. 36 .C.CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” 3. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste.C. CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” Constituirea societatii comerciale S.. A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice.

cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. import – export. zootehnie. Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara. industrie . TURN SA. societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere. fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. . .. contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele.C.activitatea de comert. conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet.prestari servicii. Varianta a doua. creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor. S. se creaza noi locuri de munca. alimentatie publica si turism. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii. care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica. alimentara.productia de bere. prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate 37 activitatea in agricultura.

267.0 lei .0 lei.385 lei.0 lei .0 lei 3.Total 2.350.credit banca spaniola 965.constructii instalatii .811.264.0 lei Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: .0 lei .utilaje total 1.199.664.0 lei se asigura astfel: .0 lei 1.909.090.5%.alte cheltuieli Pentru VARIANTA II – Total din care: .dotari si obiective inventar .10. VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3. Din surse proprii se asigura suma de 421.809.267.975.0 lei 1.877.975 lei.270. din care utilajele – 687. conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune.constructii montaj .229.credit banca romana 1. iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.0 lei 1.229 lei. cu o dobanda mult mai redusa .839.de firma SEGINSA SPANIA.0 lei 1. iar diferenta de 2.0 lei 153.263 lei din care: .772.0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490. dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor.809. cu un cost mai ridicat al utilajelor.144.163.constructii montaj . VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2.840.774.din care import 1.303.263.957.777.136.0 lei 687.173.utilaje cu montaj si independente .constructii instalatii 38 .0 lei 10.

utilaje cu montaj si independente 1.4 ha.618.0 lei . decat in varinta 1.0 lei 39 .000 t/an si o fabrica de bere de 250. se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia. alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15. in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal. tehnologice si procese tehnologice utilizate 10.000 h1/an. De asemenea. precum si utilitatile aferente. se propune amplasarea unui complex. avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale.772. in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa. permitand si o eventuala extindere de capacitate.. Obiectivul este o investitie noua.303. aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit. este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie. deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic. la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare. Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3.034.dotari .alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste. Materii prime.0 lei 178.

este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz. In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit. pe langa tehnologia folosita.40%. cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica.modul de pastrare. a) Receptia materiei prime 40 . insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate. soi. influentata de mai multi factori: . iar cel de orzoaica . . materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. orzoaica cu calitati optime de maltificare. Calitatea acesteia este la randul ei.Pentru a se obtine un malt de calitate. In conditiile asigurate.varietate. . va fi de 60%.modul de fertilizare a terenului. conditii pedoclimatice. . Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie. Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca. Descrierea procesului tehnologic in varianta I.agrotehnica aplicata. 1. are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate. care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre. in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita.

De regula. aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare. conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore. iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine.Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale. dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21. la maltificare se utilizeaza sortul I si II. e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile). b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie.000 tone malt si 3.. capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare. c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari. in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata. racire si umidificare a aerului. In urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri.400 tone orz – orzoaica. iar durata inmuierii.800 m. in conditii de microclimat (umiditate. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile.c. f) Uscarea maltului 41 . ceea ce va asigura depozitarea a circa 2. capacitatea totala fiind de circa 8.

baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla.la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt. cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat. apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare.receptia materiei prime. Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit. cu gratar basculant. in afara de gratarul uscatorului.la uscarea si degerminarea maltului. se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime. de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici. iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR. descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai.la propunerea firmei asociate. transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere. 42 . dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta. . furnizorul va livra un ventilator. . comparativ cu varianta I astfel: . Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat.in a doua varianta. . datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari. In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic.Se va realiza in doua uscatoare. . g) Degerminarea.

o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: . va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic.evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica. astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt. va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice. . Piata si comercializarea 43 . atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire. c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0.4 KV o putere de 1000 KVA fiecare. se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa. . b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica.livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci. in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste.. Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt.o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei. in ambele variante.

motivat atat de deprinderile populatiei. judetul Dambovita si judetele limitrofe. deoarece 44 . cat si intreprinzatori particulari. solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald. va capata aparitiei urmatori. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori. comparativ cu cel rural. cu deosebire in perioada de vara. in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste. zona luata in considerare. datorita fenomenului concurentei. Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana. Titu. 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S.A. majora in Acest anii ultim aspect. distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur. Gaesti. Este de asteptat o crestere a cererii de bere. moreni. 3. au fost deservite de fabricile de bere existente. cat si din considerente importantanta financiare. este impusa de caracterul complex al eficientei economice.In urma studiilor efectuate. producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului.2. Pana in prezent. in mediul urban. de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului. care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste.. va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere.

care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale.). la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere. durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc. structura etc. valoarea anuala a productiei.). Indicatorii calculati la nivelul microeconomic. sistemul indicatori care reflecta economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis. d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica.fiecare dintre In ei. la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc. nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele). surprinde de un anumit criteriu de eficienta eficienta economica. Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic. Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie. care se refera in principal. coeficientul de eficienta economica a investitiilor). termenul de recuperare. pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat. in 45 . c) marirea imobilizarilor.). b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala. indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului. ci masoara volumul activitatii.

metri liniari.indicatori specifici. Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada.indicatori de baza. in conditii normale de functionare. FABRICA DE MALT. Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone. aceasta este: de 15. Acestia se pot imparti.nivel de agent economic. dupa sfera de de cuprindere. In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje. Cu instalatia proiectata. se putea realiza cantitatea de malt special.indicatori cu caracter general. dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat. 46 .indicatori suplimentari. . contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. 3. in 220 sarje – 1 sarja la 36 h. INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori. iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import). . bucati etc. . In cazul obiectivului de investitii. impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an.2. precum si a eficientei economice a acestuia. in ambele variante. in: .1.

deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. 35 Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori Nr. Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr. intr-o unitate de timp. este necesar un numar mai mare de salariati. consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs. posturi VAR. in special operatori – oameni specializati.b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale.000 = 428. valoarea productiei ce revine pe un salariat. pentru orice proiect. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi: W1 = 15. cat si structura acestora dupa profesie. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39 Pentru varianta 2: 47 .cr t. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat.58 t/pers. I VAR. timpul de munca in om-ore. in cazul variantei a doua. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa. se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ. intereseaza atat numarul de persoane slariate. numit numarul mediu scriptic de salariati.

62 t/pers. Avand in vedere acest indicator. se cuantifica eforturile totale facute de societate.170 lei/an pentru a doua varianta. pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic.210. Nivelul costului de productie.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423.84 0 .W2 = 15. Aceste cifre reies din tabelul alaturat: CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr. trebuie sa scada de la o perioada la alta. 39 Asa cum se observa. asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri. ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori.84 0 VAR.000 = 384. in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie. cresterea eficientei economice a obiectivului. care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15. sau pentru cresterea productiei fizice. datorita numarului de salariati mai mic. I 1. In cazul Fabricii de Malt.000 t/an.210. s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526. II 1. crt. tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori. 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime 48 UM lei VAR. productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1. se va opta pentru folosirea variantei 1.

350 101.957 3.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 9.861 2.0 00 1.602 4.577.921 73.810.995 2.686 15.211 10.793.45 4 300.84 8 10. e) Valoarea productiei 49 .49 6 716.659 610 91.45 4 67.143 95.357 3.560.772 15.860.423.079 680 109.426 9.40 8 1.17 0 15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate.450 1.526.90 4 67.90 4 300.1 24 2.087 3.390 7.3 52 2.40 8 1.877.850 116.185 7.365 10.0 00 1. care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse.433 10. cea mai buna varianta este cea de-a doua.622 1.04 6 630.

plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat. este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare. in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte. din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim.970 Acest profit brut obtinut. formeaza totalul de surse al societatii comerciale. a dobanzilor acestora. 50 . crt. obtinandu-se astfel profitul net al societatii. este prezentat in urmatorul tabel: Nr.850 758. f) Profitul Este un indicator deosebit de important.500 lei/an.824.M. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie. ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate. Specificare U.Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp. In cazul obiectivului prezentat.891. in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai. agentii economici. in ambele variante propuse. Prin el.181.650 5.330 6. asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe. se prevede obtinerea a circa 3. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua. In cazul fabricii de malt. plus amortismentul inclus in costuri. dar cheltuielile difera. profitul prevazut a se obtine. VARIANTA I VARIANTA II 1 2 Profit brut Total 10 ani lei/an lei/an 654.

aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai.2. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua. obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici. ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala. combustibil si energie.2. care presupune utilaje din import.g) Consumul specific de materii prime. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei 51 . cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua. chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica. Asa cum se observa. apa. cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua. materiale. 3. termica. se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum. combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale. Tinand cont de cele afirmate mai sus. aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii.

581.777. I = investitia calculata conform devizului general.173 1.387.229 lei VARIANTA II – cu utilaje din import – 3. CS = alte cheltuieli.760 - 490.890 433.267. Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului. valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I – cu utilaje din tara .844 3.credit Banca Romana .385 2.730 b) Durata de executie a lucrarilor de investitii 52 .387. folosit in adoptarea deciziei de investitii.Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali.2. Aport propriu 15% 2. ce caracterizeaza eforturile procesului investitional. Credit bancar 85% din care: .844 2. In cazul obiectivului studiat. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare.809.264 965.811.090 2. diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: .909 2. pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala.lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II cele doua variante: asa cum 1.716.credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei 421.

Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani.Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane. perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri. indiferent de varianta aleasa.perioada de functionare a capitalului fix. in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare. In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare. ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati. se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat. se obtin avizele si aprobarile. fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale. iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga. in care se elaboreaza documentatiile. deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime. materiale si financiare). se contacteaza constructorul si se deschide finantarea. d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si 53 . . in care se elaboreaza documentatiile. perioada normala de functionare si perioada de declin.

263 = 217. insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai.81 lei/tona 15.28 lei/tona 15. In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante.rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie.229 = 187.000 3. Si = S2 = 2.000 Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie. precum si pentru comparatii intre variante astfel: . e) Termenul de recuperare a investitiilor 54 . fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi. buc.pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\ Si = Ii qi Ii = investi]ia aferent\ variantei “i” qi = capacitatea de produc]ie (tone.) Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale. pentru dezvoltari.809. modernizari si retehnologizari.267.

263 = 4.330 f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare.30ani 758.267. avand in vedere ca este un obiectiv nou.pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n Ti = Ii Phi varianta “i” Ii = valoarea investi]iei `n varianta In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se “i” calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus.809.pentru obiective noi : Phi I hi ei = Phi. ce urmeaza a fi construit.650 T2 = 3.Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie. pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei.229 = 4. . .29ani 654. Ca si la investitia specifica. Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i” 55 . Deci vom avea : T1 = 2.

exista diferente foarte mici intre variantele analizate.30 Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim.113 lei 56 .Se anume observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si 1 Ti ei = Pentru cele doua variante analizate. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate.469 lei K2 = 3.229 + 2.234lei 4. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor.526.267.383.233lei 4.263 + 2.170 · 5 = 15.848 · 5 = 15. care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.29 1 = 0.423.443.809. coeficientul de eficienta este : e1 = e1 = 1 = 0. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i” Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i” Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2.

el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii P R i = ni Ii obiectivului economic si efortul al investitional si se calculeaza astfel: Ri = randamentul economic variantei “i” Pni = profit net pentru varianta “i” Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta Prin profit net se intelege profitul ce se obtine. Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua. deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare.850 − 1 = 1.229 6. deci : Pni = Pti – Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel : Ri = Pti −1 Ii In cazul nostru randamentul economic va fi : R1 = R2 = 5.263 57 .809.092 2.891.267.Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie.970 − 1 = 1.824. dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual.093 3. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati. deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus.

la orice moment de referinta. 3. u – momentul inceperii restituirii creditelor primite. D = 10 ani. v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix. prin metodologia BIRD. Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica.3.2.Varianta mai buna este varianta a doua. f = 1 an. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii. se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului. care sunt. d = 2 ani. n – momentul inceperii lucrarilor de investitii. p – momentul punerii in functiune a noului capital fix. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel : g d f D m n p u v timpul In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an . la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima. m – momentul adoptarii deciziei de investitii. este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 58 .

f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun. pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h : Im t = ∑ a g+ d h=1 (1 + a) 1 n ⋅Ih g m=0 n d p 59 Tma D v timpul .a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica. e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica. unul pentru investitii. I. d) se traseaza triunghiurile actualizarii. Referitor la obiectivul de investitie studiat. c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata . altul pentru profit . urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza . b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero.

15 ) 1 3 ⋅ 2.300 lei (1 + 0.267.809.500 lei (1 + 0.267.263 + (1+ 0.I P Asa cum se observa din reprezentarea grafica.263 = 643.229 + (1+ 0.263 + + 1 ⋅ 3.229 = 553. deci vom avea: Im = ta1 h= g+1 g+ d ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.15 ) 1 3 ⋅ 3.15 )4 b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula: g+d+ D h=g+d+1 m Pta = ∑ (1 + a) Ph h In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa : m Pta = Ph (1+ a) − 1 1 ⋅ g+d D (1+ a) a(1+ a) D 60 .809.229 + + 1 ⋅ 2. pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale.15 ) 1 2 ⋅ 3.15 )4 Im = ta2 h= g+ 1 ∑ g+ d (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.267.809.15 ) 1 2 ⋅ 2.

330 ⋅ 0.01 = 2.57 ⋅ 5.15 ) 10 10 m ta1 = 654. profitul actualizat fiind mai mare.15 (1+ 0.300 m R a1 = profit/1 leu investit 61 .56 3 lei Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii.37lei 553.15 ) 0.165.330 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.480 − 1 = 3. care este 1 an.15 (1+ 0.15 ) −1 = 1 P = 654.869.profit variabil in timp (1+ a) h R m a ( a + a) = 1 a( a + a ) g+ d 1 ⋅ Ih ∑ h h= g+ 1 ( 1 + a) g+ d D ( a + a) ⋅ D −1 ⋅ Ph −1 Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea : 1.650 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna.15 ) 10 10 m ta2 = 758. astfel : g+ d+ D h= g+ d+1 m Ra = ∑ (1+ a) 1 1 h ⋅ Ph −1 ⋅Ih h= g+1 ∑ g+ d .15 ) 0. dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp.484 lei (1+ 0.869.(1+ 0.37 − 1 = 2.15 ) −1 = 1 P = 758.650 ⋅ 0.57 ⋅ 5.01 = 1. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii.

300 = (1 + 0.m R a2 = 2.560 − 1 = 3.500 profit/1 leu investit d) investitiilor Termenul de recuperare actualizat al Pentru momentul luarii deciziei avem : I = m ta m g+ d+ Ta h= g+ d+1 ∑ (1 + a) 1 h ⋅ Ph Cand profitul anual este considerat a fi constant.15 )T T In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5. formula de calcul folosita este : m Ia = (1+ a) Ph h+ d ⋅ (1 + a) − 1 a(1 + a) T T In cazul nostru acesta va fi : .15 (1 + 0.15 (1 + 0.pentru varianta II : 642.15 ) 0.02 ani pentru ambele variante.15 ) − 1 ⋅ 1. care a fost de 4.37 − 1 = 2.pentru varianta I : 553.15 ) − 1 ⋅ 2.560 1 ⋅ 4 (1 + 0. Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static. deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp.15 )T T .37 lei 643. 62 .3 ani. in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.165.165. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat.500 = (1 + 0.869.29 ani si respectiv 4.15 ) 0.480 1 ⋅ 4 (1 + 0.

650 ⋅ 0.849.425 lei c) randamentul economic actualizat: n Ra = n Pta −1 In t d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare : I = Ph n a ( a + 1) − 1 ⋅ (1+ a) a( a + 1) 1 T h T 63 . Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate : 1 n Ia =∑ d h=1 (1 + a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare : d+ D h=1 Pan = ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ph In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie.II.01 = 2.01 = 2.840 lei n Pa2 = 758.75 ⋅ 5.459.75 ⋅ 5.330 ⋅ 0. nu se obtine profit si relatia devine : Pan = d+ D h=d+1 ∑ (1 + a) Ph h In cazul in care profitul este constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 1 ⋅ d (1+ a) a(1 + a) D D n Pa1 = 654.

Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor. e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica : K = I t + Ch ⋅ D si forma dinamica va fi : Ih Ch Ka = ∑ d h=1 (1+ a) h +∑ d+ D h=1 (1+ a) h III. investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z ’ = (1+a)h : p Ia = ∑ ( 1 + a) ⋅ I h h h= 0 d− 1 b) profitul total actualizat : Pap = ∑ h=1 D (1 + a) Ph h 64 . Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p) d m p=0 T I p a D v timp P a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales.

pentru profit constant in timp : I = Ph p a (1 + a) − 1 ⋅ a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de recuperare a investitiilor.01 = 3.pentru profit constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 a(1 + a) D D n Pa1 = 654. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u) 65 .796 lei n Pa2 = 758.pentru profit constant in timp: Ph ⋅ P Ra = d− 1 (1+ a) − 1 (1+ a) ⋅ a ∑ (1 + a) ⋅ I D D h h= 0 h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : .799.279.650 ⋅ 5.233 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .01 = 3.330 ⋅ 5.. IV.

relatia de calcul este: f + d− 1 h= 0 u Ia = ∑ (1+ a) h ⋅ I h − ∑ ( 1 + a) ⋅ I h = h h= 0 f −1 f + d− 1 h= f ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de multiplicare “z”. iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”: .650 Pa1 = (1 + 4.pentru profit constant in timp : Pau = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) D−f −1 D−f ⋅ Ph u ) ⋅ 654.pentru profit constant in timp: 66 .d n f p I D u=0 T u a v timp P1 P2 a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii.560 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .77 ⋅ 758.375.330 = 4.777.77 = 3.330 lei u Pa2 = 5.

Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v) d n I D p T u a v=0 timp P 67 .(1+ a) u Ra = (1+ a) a a(1 + a) ∑ (1+ a) ⋅ I f −1 D− f D− f + Ph −1 f + d− 1 h= f h h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume : - pentru Tau <f: u Ia = Ph (1 + a) ⋅ f (1 + a) − 1 a(1 + a) T T - pentru Tau >f: u Ia = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) T −f −1 T −f Ph Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei. V.

330 ⋅ 20. indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua. aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus.394. Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este : v Ia = d+ D − 1 h= D ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat: .395 lei v Pa2 = 758.3 = 15.650 ⋅ 20.pentru profit constant in timp : Pav = (1 + a) D −1 a ⋅ Ph v Pa1 = 654. In concluzie.pentru profit constant : (1+ a) R = v a d+ D− 1 h= D D −1 h a ⋅ Ph ⋅Ih ∑ (1 + a) d) termenul actualizat de recuperare : v Ia = Ph (1 + a) ⋅ D (1 + a) − 1 a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat.3 = 13.a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h.090 lei c) randamentul economic actualizat : . Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de 68 .289.

cat si la nivelul economiei nationale.3. fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare. SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv.functionare a obiectivului. prin metodologia BIRD. pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada.633. se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta. prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit. 3. Referitor la obiectivul studiat. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic. reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul. 69 . CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT ».500 lei/an. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3.500 lei. In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar. iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28. la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase.181.

1. cheltuielile totale sunt egale cu 24. precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat. Pentru afectuarea analizei financiare. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%.092. taxe. aplicand formula de calcul urmatoare: d+ D R = d+ D ∑ h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h=1 h Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. ce sunt cuprinse in tabelul nr. care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare. dobanzi pe care le face investitorul. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate – 70 . in costuri se mai includ si o serie de impozite. c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate.900 lei. Se foloseste tehnica actualizarii. mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada.b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia. cat si cheltuielile de productie.

acest indicator este egal cu 168. pe ani.600 lei. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv.394. Asa cum rezulta din tabelul nr. d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este : VNA = ∑ d+ D h=1 (1 + a) Vh h −∑ d+ D h=1 I h + Ch (1 + a) h =∑ d+ D h=1 Vh − I h − C h (1+ a) h In functie de acest indicator.02 ceea 10. 1.562.575 = 1. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Valorile acestui indicator. se pot urmari in tabelul nr. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare.495 lei. 2 pe total acesta reprezentand 4. f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare : RIR = amin + (amax − amin ) ⋅ V1 V1 + V2 71 . pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.costuri actualizate care este de 10. ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. sub raportul eficientei economice.172 ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale.540.

de 25%. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate.25 − 0. fapt ce se realizeaza in tabelul nr.400 + 254.22 168. 168.810 )⋅ RIR = 0. permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate. 2.20 Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import). folosind calculul analitic.05 ⋅ = 0.20 + ( 0.410 422.400 = 0. 72 .20 + 0.Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0.20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari.400 168.

234 10.313.960 24.260 2.960 2.500 28.27 0.049.500 3.500 3.603 494.455 1.500 0.120 1.633.33 0.833 138.562.181.584 763.313.181.181.83 0.575 -2.181.820 598. 1 GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL 3.092.313.195.895 859.48 0.500 3.100 286.500 3.210 439.813.313.57 0.267.313.313.181.632 1.394.500 3.600 1.181.19 0.181.500 3.313.16 - 2.313.69 0.288 234.172 2.500 416.960 2.960 2.Tabelul nr.596.527.420 347.652 370.960 2.806 168.711.957 1.181.313.230 199.495 73 .960 2.700 925.110.745 604.272.960 2.500 3.318.000 731.785 509.960 2.770 532.607 624.235 1.40 0.960 2.711.535 164.900 3.23 0.826 1.181.500 3.040 10.

5 00 867.600 3 4 5 -254.5 00 867.22 6 3 2.61 3 6 2.181.5 00 867.20 173.80 2.54 0 0.313.9 60 3.5 00 867.100 74 .313.13 112.5 00 867.51 442.9 60 3.267.9 60 3.181.54 0 0.181.26 0 0.181.5 00 867.313.5 00 867.313.50 0 4.540.9 60 3.54 0 0.26 0 3.313.54 0 0.181.9 60 3.5 00 867.633. crt.54 0 0.32 277. 2 GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25% Nr.16 138.40 347.01 6 5 2.313.613.313.10 86.092.267. 1 2 Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat Anii de functionare 1 3.90 0 28.54 0 0.80 7 9 2.5 00 867.54 0 0.9 60 3.44 5 4 2.9 60 3.26 225.181.54 0 0.313.9 60 3.181.50 8 8 2.54 0 0.78 0 10 2.181.56 0 7 2.9 60 3.64 555.81 0 2 2.313.Tabelul nr.181.755 Total 24.

Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata. 75 . De aceea. pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica. care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. calitativ. durata de obtinere a efectelor economice sau sociale. ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte. raportul existent intre acestea. efecte. in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”. pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici. durata de realizare a activitatii. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. si pe cat posibil. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse. se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta. se desprind urmatoarele concluzii: . fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi.CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect. sub aspect cantitativ.avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15. fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica. Astfel.000 t/an.

obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea. se 76 urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele .in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua. in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii.referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD. se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%. Dar. cu un coeficient de actualizare de 20%. tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp. . In concluzii: . ca fiind cea optima. obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola. fata de cele practicate de Banca Romana. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici.. acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua. numar de salariati. .referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii.

emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social. cu dobanzile aferente la data aceasta.constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti. calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie.export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa. . care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici. luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate. in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar. termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia. indica ca varianta optima varianta a doua. .dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna. profitul anual de productie. 77 . Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii. . in viitor. tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante. este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: . realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica. .la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola.in acelasi timp. calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna.

ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii. activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice. nu numai pentru asigurarea materiei prime. tratative de incheiere.Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii. BIBLIOGRAFIE 78 . S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt. Realizarea investitiei intr-un timp scurt. ce se poate realiza prin emiterea de actiuni. contracte. Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: . ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt.majorarea capitalului social in numerar. asocierea cu parteneri interni sau externi. . In continuare.o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%. in scopul reducerii creditelor necesare. societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari. trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare. ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse. deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica). pot conduce la crearea unor activitati cu profit. necesare productiei de bere.

Prof. VASILESCU ION – Pregatirea. 4. dr. B. univ. 3. ROMANU ION. dr. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992. 5. univ. Prof. Editura Eficon Press – 2006. 79 . – 1991. dr. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix. dr.1993.A. Societatea Comerciala „TURN” S. univ. Prof. 2. univ.S. evaluarea si auditul proiectelor. univ. dr. – 1990. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992.S. ROMANU ION. dr. Editura A. Editura A. 6.1.D. univ. VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor. Prof.E. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic. Editura Didactica si Pedagogica .E. Prof.R. Prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful