UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de – Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 ……………………………………. apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 …………………………………………………. 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor …………… 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in România 1 …………………………………………………… 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD ………………… 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

“FABRICA DE MALT”…

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii “FABRICA MALT”……………………………………………… 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica …………………………………………………………… 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

……………………………….. Indicatori Indicatori ……………………………………………. …………………………………………..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD …………………………………………. CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

………………………………………. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

astfel incat sa se poata stabili solutia optima. precizanduse totodata prioritatile. fiecare solicitand anumite eforturi. 2 .orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale. tehnice. fiecare oferind anumite rezultate. Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv. numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale. sa existe mai multe posibilitati. Intre acesti factori. isi gasesc deplina justificare. . o valorificare mai inalta a resurselor naturale. nu se poate realiza o delimitare stricta.marimea investitiilor.eficienta economica a investitiilor. de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice – sociale. Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei. intr-un cuvant avantaje reale pentru societate. Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale. Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: . . ei interconditionandu-se reciproc. economie de munca si de materiale.timpul. fie el dintre cele mai simple. iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante.

o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice. C) unde: Ef – eforturi C – coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. 1.In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei. ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp. reprezinta o categorie economica. 3 . Investitiile constituie suportul material al cresterii economice. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie. ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin. Conceptul de eficienta economica. cuantificata prin intermediul eficientei economice. pe seama eforturilor facute pentru acestea.2..

.Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice. produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat. reprezinta numai o formula de principiu.calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice. Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective. Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: .timpul actioneaza asupra eficientei. fara de care eficienta ar fi definita incomplet. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune. Rezulta deci. . marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii economice. Tinand cont de acestea.structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. exigentelor interpretand calitative. (ponderea materiilor prime importate). O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. Conceptul de eficienta economica. structura rezultatelor (ponderea produselor destinate 4 . ca numai prin compararea efectelor cu eforturile. sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate. asociaza si alte elemente de judecata.

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

5

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

Avantajele modernizarii capacitatilor de productie. in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi. in raport cu constituirea de noi capacitati. prin eliminarea strangularilor in productie. constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic. dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic. de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei. modernizarea unei capacitati de productie complexe. In al doilea rand. la cresterea eficientei economice. consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii. ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta. astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei. ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. cum este o intreprindere. prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora. In al treilea rand. ci mai mare. punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma. scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor. ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi.energie. Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor. deriva din faptul ca. uneori dificil de realizat. pe 9 .

in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput. din punct de vedere tehnic. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. Dupa cum se constata. trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare. celor vechi). in consecinta.consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs. constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero. cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale.care o dezvolta. elementele in miscare ale procesului de productie. trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare. punand-o astfel mai bine in valoare. scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie. utilajele. cele care realizeaza nemijlocit productia materiala. Ca urmare. Analiza economica structurala. o reinoieste. iar celelalte. modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt. In acest context. in conditiile in care profitul unitar creste. 10 . investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate. iar pe de alta parte. ceea ce implica eforturi mari. respectiv reutilare. La orice modernizare. In afara acestui avantaj primordial. investitii active. utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput. investitiile. atrage cheltuieli sporite. fiecare echipament. sunt investitii pasive. trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: . fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii.

de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii 11 .. chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant. timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor. aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte. care determina importuri costisitoare. foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii. Atat pentru dezvoltari. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea. In general. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe. considerate prin prisma eficientei economice. modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. mai mult sau mai putin sesizabile. ci ca dimpotriva. presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute. modernizarea reclama un consum de resurse mai mic. In principiu. investitiilor. precum si calitatea efectelor.consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii. ele au un camp mai extins. Avantajele modernizarii. dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare.

magazine si locuinte.). In sfarsit. probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici. dar chiar si aparitia unor unitati administrative. A doua categorie de efecte. Aceste efecte. ROLUL FACTORULUI TIMP IN 12 . reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice. precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare. 1.5 . determina cresterea nivelului de instruire al personalului. ca urmare a aparitiei efectelor directe. se refera la efectele conexe. care se produc in alte intreprinderi sau ramuri. favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc. modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi. Modernizarea unei capacitati de productie. imbunatatirea calitatii ei. mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social. montaj. cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice. cum ar fi mijloace de acces mai largi. ca urmare. mai este mentionata si categoria efectelor colaterale. diminueaza gradul de poluare al zonei respective. etc. In literatura de specialitate. atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata. o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva. care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare. rezultatele determinate in jurul efectelor directe. creaza conditii mai bune pentru muncitori. In scopul nostru.celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate.

Intotdeauna.APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp. crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare. In economie aceasta se 13 . a noilor utilaje. financiare. umane. impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica. cresterea potentialului economic al tarii. are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala. conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica. Dimpotriva. a tehnologiilor perfectionate. atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. Dinamismul procesului investitional. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. o incetinire a ritmului de crestere a acesteia. manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor. schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile. neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice. cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale.

14 . Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime. Din punct de vedere practic. Aceasta va avea consecinta. trebuie sa le aducem la acelasi moment. concretizata in spor de venit national. exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta. in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita. cu efectele care se obtin in alta perioada. dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate.manifesta sub forma uzurii morale. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada. accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi. impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice.

Deci intre “x” investitii si y “y” profituri. exista legatura x (1 + a)h = y  x = (1 + a) h unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0. ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani.II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei. deci.IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4 “ “ h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este.15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x. iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 . ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci: x= 1 ⋅y (1+ a) h 1 h si =z y = (1+ a) ⋅ x h Daca notam cu “z” fractia (1+ a) si z’ = (1+ a) vom avea h x = z ⋅ y si 15 y = z ⋅x .Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu. in anii urmatori vom avea: .I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a” .III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3 .

daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei. Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula: R= Pt −1 I 1 h actualizarea se h realizeaza prin discontare.z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere. iar cand se foloseste (1+ a) se aplica R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel: P' t R = ' −1 I ' P’t = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula: P' t = ∑ 1 ⋅ Ph h h=1 (1+ a) K h = 1…. Astfel.k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula: 16 . z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut. cu ajutorul factorilor de actualizare. actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor. vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor.

I ' = ∑ (1 + a) ⋅ I h h h= 0 k−1 CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA 17 .

La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944.2. BIRD functioneaza din data de 25. renasterea si sustinerea liberei initiative. au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state.1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -. trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea. Fondurile obtinute din resursele externe. alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI). ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale.06. revine atragerii unor resurse externe. alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne. crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului. alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International.1. specializarea in anumite domenii de varf. BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare. atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. La ea pot adera numai statele membre 18 .

. permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre. Daca beneficiarul nu este insusi statul. personalul utilajele. cheltuieli. c) aspectul institutional managerial . organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe. amplasamentul.posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor. capacitatea. bine determinate. o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre. exprimata prin participarea la capitalul social.organigrama proiectului. precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare.ale Fondului Monetar International. tehnic. Statutul Bancii. in functie de puterea lor economica. BIRD efectueaza un control. Structura financiara a bancii. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra. pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. etc. dar mai ales interne. b) tehnologiile. o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre. care pot avea cauze externe. imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective. Pentru acordarea unor imprumuturi. care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. 19 aspectul tehnic privind constructiile. .

evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului.organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica. materiale. .determinarea veniturilor viitoare.2.sistemul international. 2. e) analiza financiara .evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului.acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate.vanzarea viitoarelor produse.determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune. . In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: . .. . d) analiza comerciala . ce acopera de obicei. . dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize.coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste. dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi. . .sursele de procurare a capitalului. Daca la inceput a acordat imprumuturi 20 .achizitii de materii prime.

se folosesc de obicei doua metode: . d) finantarea proiectului din imprumutul acordat. mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat. cand se examineaza toate aspectele imprumutului. economic. 21 . In cadrul etapei de preevaluare. b) preevaluarea si evaluarea proiectului. e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului. Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar. costurile externe. el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii. c) negocierea imprumutului si aprobarea lui. cu accent pe suprastructura. Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii. impunand elaborarea unui proiect nou. metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv. ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere. este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului. in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei.metoda proiectelor releu. institutional. financiar. Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic. presedintelui bancii. Dupa ce a fost aprobat. comercial si al achizitiilor. sub forma de raport.pentru reconstructie.

de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD. In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat. se utilizeaza si imprumutul acordat de banca.7. intro perioada de 90 de zile de la semnare. .Intrarea in vigoare a imprumutului.5 – 8%. Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani.sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat.sa existe un proiect bine definit. tehnic. 22 . Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica . Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: . incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza. Pe masura ce se realizeaza proiectul.eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca. . necesara pentru realizarea proiectului.proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii. perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor). . comercial si financiar. .proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic. are loc de regula. perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat.

Se analizeaza de asemenea. daca rata de actualizare folosita 23 salarizarea fortei de munca. 2. In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca. sau prin alti cooptati de la tarile membre. pentru constructii la preturile cele mai avantajoase. Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei. necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale. evaluarea celorlalte . Astfel. e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei. c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati. d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani. METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza.3.b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje. cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. a pietelor de desfacere posibile. a tendintelor privind cererea si oferta de produse.

Analiza financiara Analiza financiara. fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii. Pentru usurarea calculelor privind centralizarea. rata de actualizare va suporta o modificare cu ± si rata va deveni ± . Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus. Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al inflatiei “. In evaluarea proiectelor. cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului. utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare 24 . se trece la actualizarea acestuia. In compararea diferitelor variante de proiect.pentru preturile constante ar fi “ i “. foloseste metodele actualizarii. punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. In consecinta. se determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale. luandu-se in considerare influenta factorilor timp.

in scopul de a realiza cresterea economiei impusa. Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare. accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp.Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii. I R I R a0 Figura 1 a Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1. cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului). Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale 25 . Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. Coeficientul de actualizare. trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii. ca un pret de garantie » pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului. fiindca acesta din urma.

t = 1. . rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre 26 . Venitul net actualizat (V. 2. folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa. beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea. Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata : Nt Kt ∑ R= t=1 h h (1 + i ) (1 + i ) t ∑ t=1 t Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr. bazandu-se pe beneficiile unui singur an. n Suma limita sa maxima. fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul. de ani.A. Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare. .N.2 .In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie. considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect.) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia).

Pentru calcularea VNA. prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului. proiectul va fi respins. In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic. valoarea neta actualizata este mai mare. Daca are semn negativ. profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. se foloseste urmatoarea expresie: 1 I h + Ch Vh − I h − C h VNA = ∑ V h ⋅ h=1 d+ D (1 + a) h −∑ d+ D h=1 (1 + a) h =∑ d+ D h=1 (1 + a) h VNA – venit net actualizat Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih – investitia anuala Ch – cheltuieli anuale de prod. el fiind un indicator de 27 . deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare . Cu toate aceste avantaje. a – coeficient de actualizare d – durata de realizare a proiectului D – durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. ori acest indicator. exprima tocmai venitul net. deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut.

28 . proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1. la un moment dat. Relatia de calcul este: d+ D h=1 ∑ R= d+ D h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h Pe baza acestui indicator. ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor. atunci proiectul este respins. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori. care se obtin in perioade diferite de timp. Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate. insa nu realizeaza nici un profit. cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare. Daca R<1. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. nu poate fi considerat indicator de eficienta economica. 3. Cu cat acest coeficient este mai mic.volum. fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare. In cazul in care R = 1. raportul este subunitar. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune. rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile. deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. se foloseste tehnica actualizarii. ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare.

Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii. respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul.4. Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare) 29 . Fluxul de numerar (cashflow). cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. 5. sau la nivelul agentului economic. indicator ce exprima « situatia la zi ». el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale.incasarea anului h In perioada de executie. deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit. fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice. fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. a obiectului. Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Vh .

Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. unde se calculeaza uzual. Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara. Vor fi acceptate.Valori (costuri) productie Costuri de productie Valoarea productie RIR Rata de discontare RIR este acea rata de discontare. . numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare. dar in mod deosebit din strainatate. respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. la care VNA este zero. din trecut.prin reprezentare grafica: VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare . In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max).

respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total.Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare. RIR. . relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii. Interpolarea intre rate de actualizare. cu investitia si cu productia. iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate. Acest indicator. pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta. care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR. chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara. 31 . deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari. Aceasta. deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului. stabilind puterea economica a acestuia.prin calcul analitic se foloseste relatia : V1 RIR = amin + (amax – amin) = V + V .

amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ. 32 .amin si amax se stabileste prin incercari. ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate. astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor. Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare. . adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului. dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0. deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara.De fapt.10. .se bazeaza pe fluxul veniturilor brute.20. intre 10 – 15 ani se scade 0. intre 5 – 10 ani se scade 0. iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola. iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput. Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: . de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus. care cuprind si amortismentul.05.diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%. In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : . Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg.

deci marirea valorii incasarilor.. . Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara. actualizate la o anumita rata de actualizare.renuntarea la importul materialelor si materiilor prime. se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura 33 .reducerea creditului contractat de la BIRD. exprimate in lei. ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO. La numitor se cuprind veniturile nete actualizate. Se calculeaza cu ajutorul relatiei: I h +Ch d+D h=1 ∑ R= d+D h=1 ∑ V ' h −I ' h −C' h (1 + a) (1 + a) h h Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: . Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor. produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe. din care se scad uneori.necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat. exprimate in lei.reducerea cheltuielilor anuale de productie. cu investitia si cu productia. pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate.depistarea unor piete noi. . exprimate in valuta. Prin acest indicator. reflecta eforturile totale actualizate. .

sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net. la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie. deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau. se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare. modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei.promovarea exportului si diminuarea importului. deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa. unitatea sa nu lucreze cu pierderi. Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate. De aceea BIRD. foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate. Prin urmare. 34 . Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi. atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori. ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe. caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata. La folosirea acestui indicator.

Daca nu exista astfel de posibilitati. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. 35 . indeosebi negative. Analiza de senzitivitate economica. numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare. deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare. cresterea salariilor. incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata. implica deci. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR. De aceea. Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. modificarea preturilor la materiile prime. proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari.8) Senzitivitatea. Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc. Asa cum reiese. trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor. probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale.

.C. durata societatii fiind nelimitata. 36 . J/15/1553/1999. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: . TURN SA.CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” 3. avand forma juridica de societate pe actiuni. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei. aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane.1.C. este persoana juridica romana. judetul Dambovita. TURN SA.productia de malt.C. PREZENTAREA S. A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice. Statutul juridic S. cu certificatul de inmatriculare nr.. oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita. CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” Constituirea societatii comerciale S.

. alimentatie publica si turism. se creaza noi locuri de munca. cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii. S. Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara. import – export. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii. prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate 37 activitatea in agricultura.productia de bere. Varianta a doua. societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere. creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor. . conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale.C.prestari servicii. care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica. fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele.. TURN SA. zootehnie. industrie . alimentara. Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet.activitatea de comert.

0 lei Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: .839.0 lei .772.136.909.0 lei .270.0 lei 1.975.263 lei din care: .811.alte cheltuieli Pentru VARIANTA II – Total din care: .163.0 lei .229.Total 2.229 lei.5%.957.credit banca romana 1.constructii montaj . iar diferenta de 2. dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor.de firma SEGINSA SPANIA.0 lei 153.0 lei 687.777.267.877.975 lei.0 lei 1. VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2. VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3.350.0 lei 1. cu o dobanda mult mai redusa .0 lei 3.090.credit banca spaniola 965. conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune. Din surse proprii se asigura suma de 421.263.774.664.199.0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490.dotari si obiective inventar . iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.constructii montaj . din care utilajele – 687.264.utilaje total 1.267.constructii instalatii .385 lei.10.144.0 lei se asigura astfel: .840.0 lei 1.utilaje cu montaj si independente .809.809.0 lei.303. cu un cost mai ridicat al utilajelor.constructii instalatii 38 .din care import 1.173.0 lei 10.

alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste.dotari . tehnologice si procese tehnologice utilizate 10. precum si utilitatile aferente. se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia. alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15. Materii prime. este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie.utilaje cu montaj si independente 1. in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal.0 lei .618.4 ha.0 lei 39 .034.000 t/an si o fabrica de bere de 250. la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare.. in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa.000 h1/an. aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit. decat in varinta 1. deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic.772. De asemenea. avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale.0 lei 178. permitand si o eventuala extindere de capacitate.303. Obiectivul este o investitie noua. se propune amplasarea unui complex. Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3.

. . insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate. este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz. care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre.40%. Descrierea procesului tehnologic in varianta I. cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica. in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita. Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie.agrotehnica aplicata.varietate. Calitatea acesteia este la randul ei.modul de pastrare. soi. 1. Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca. va fi de 60%. a) Receptia materiei prime 40 . In conditiile asigurate. influentata de mai multi factori: . pe langa tehnologia folosita. conditii pedoclimatice. orzoaica cu calitati optime de maltificare. In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit. materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. . are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate.Pentru a se obtine un malt de calitate. iar cel de orzoaica .modul de fertilizare a terenului.

iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine. conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore. aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare. De regula. ceea ce va asigura depozitarea a circa 2. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21. In urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri. f) Uscarea maltului 41 . e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile). b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice. in conditii de microclimat (umiditate.000 tone malt si 3. in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata.800 m.Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile. capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz. la maltificare se utilizeaza sortul I si II.400 tone orz – orzoaica.c. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare. iar durata inmuierii. capacitatea totala fiind de circa 8.. racire si umidificare a aerului. dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari.

cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat.Se va realiza in doua uscatoare. Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit. dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta. comparativ cu varianta I astfel: .receptia materiei prime. transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere. In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic. 42 . apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare. . Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat. . iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR. de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici. descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai. baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla. se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime.in a doua varianta. g) Degerminarea. .la propunerea firmei asociate. .la uscarea si degerminarea maltului.la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt. furnizorul va livra un ventilator. cu gratar basculant. datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari. in afara de gratarul uscatorului.

astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt.4 KV o putere de 1000 KVA fiecare.o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei. in ambele variante.o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime. .evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica. atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire. b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica. se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa. c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: . . Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt.livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci. Piata si comercializarea 43 . va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic. va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice.. in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste.

datorita fenomenului concurentei. Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana. 3. 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S. este impusa de caracterul complex al eficientei economice.. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori.In urma studiilor efectuate. cat si din considerente importantanta financiare. Este de asteptat o crestere a cererii de bere. de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului. judetul Dambovita si judetele limitrofe. zona luata in considerare. cat si intreprinzatori particulari. in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste. comparativ cu cel rural. moreni. Gaesti. producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului. distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur. cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere. va capata aparitiei urmatori. motivat atat de deprinderile populatiei. in mediul urban. deoarece 44 . va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. Titu.A.2. majora in Acest anii ultim aspect. cu deosebire in perioada de vara. care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste. au fost deservite de fabricile de bere existente. Pana in prezent. solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald.

surprinde de un anumit criteriu de eficienta eficienta economica. care se refera in principal. Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie. termenul de recuperare.fiecare dintre In ei. indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului.). la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere. durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc. coeficientul de eficienta economica a investitiilor). Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic. c) marirea imobilizarilor.). sistemul indicatori care reflecta economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis. la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc. ci masoara volumul activitatii. b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala. pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat. d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica. care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele). in 45 . Indicatorii calculati la nivelul microeconomic.). structura etc. valoarea anuala a productiei.

bucati etc. Acestia se pot imparti.indicatori cu caracter general. in: . in 220 sarje – 1 sarja la 36 h. 46 . 3. contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. . impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. Cu instalatia proiectata.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an. . in conditii normale de functionare.1.nivel de agent economic. metri liniari. INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori. Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada. In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje. In cazul obiectivului de investitii. in ambele variante. dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat. .2. Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone. iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import).indicatori suplimentari.indicatori specifici. FABRICA DE MALT. dupa sfera de de cuprindere. se putea realiza cantitatea de malt special. precum si a eficientei economice a acestuia.indicatori de baza. aceasta este: de 15.

posturi VAR. I VAR. 35 Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori Nr. valoarea productiei ce revine pe un salariat.58 t/pers.000 = 428. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat.b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa. Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi: W1 = 15. in cazul variantei a doua. deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import. consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs. intr-o unitate de timp. numit numarul mediu scriptic de salariati.cr t. in special operatori – oameni specializati. se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ. intereseaza atat numarul de persoane slariate. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. este necesar un numar mai mare de salariati. timpul de munca in om-ore. pentru orice proiect. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39 Pentru varianta 2: 47 . cat si structura acestora dupa profesie.

I 1. datorita numarului de salariati mai mic. In cazul Fabricii de Malt.170 lei/an pentru a doua varianta. trebuie sa scada de la o perioada la alta.000 t/an. care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15. Nivelul costului de productie. pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic. 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime 48 UM lei VAR. se cuantifica eforturile totale facute de societate. se va opta pentru folosirea variantei 1.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423. cresterea eficientei economice a obiectivului. d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori. productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1.210. tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. II 1. in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie. s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526. Aceste cifre reies din tabelul alaturat: CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr.W2 = 15. ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori.62 t/pers. asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri. sau pentru cresterea productiei fizice.210. crt. 39 Asa cum se observa.000 = 384. Avand in vedere acest indicator.84 0 VAR.84 0 .

185 7.772 15.390 7.087 3.577.45 4 67.365 10.40 8 1.450 1.211 10.433 10.0 00 1.90 4 67.659 610 91.850 116.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 9.357 3.04 6 630.40 8 1.877.861 2.49 6 716.350 101. e) Valoarea productiei 49 .17 0 15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate. cea mai buna varianta este cea de-a doua.793.45 4 300.602 4.957 3. care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse.686 15.1 24 2.622 1.560.426 9.0 00 1.143 95.860.921 73.84 8 10.995 2.526.810.423.90 4 300.079 680 109.3 52 2.

824.181.970 Acest profit brut obtinut. Prin el. In cazul fabricii de malt. In cazul obiectivului prezentat. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie. 50 . ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate. formeaza totalul de surse al societatii comerciale. profitul prevazut a se obtine. VARIANTA I VARIANTA II 1 2 Profit brut Total 10 ani lei/an lei/an 654. in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte.Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp. din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim.650 5. este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare. crt. f) Profitul Este un indicator deosebit de important. in ambele variante propuse. a dobanzilor acestora. agentii economici. plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat. plus amortismentul inclus in costuri.M. Specificare U. in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai.330 6.500 lei/an. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua. este prezentat in urmatorul tabel: Nr. dar cheltuielile difera.850 758.891. se prevede obtinerea a circa 3. obtinandu-se astfel profitul net al societatii. asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe.

aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua. ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala. 3. materiale. cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua. combustibil si energie. se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum. obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici. Asa cum se observa. apa. combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale. cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua. aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai.2.g) Consumul specific de materii prime. chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica. care presupune utilaje din import. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei 51 . termica. Tinand cont de cele afirmate mai sus.2.

Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului.844 2. CS = alte cheltuieli.264 965. pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala. Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului. diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: .090 2.2.Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali.credit Banca Romana . folosit in adoptarea deciziei de investitii. Credit bancar 85% din care: .716. ce caracterizeaza eforturile procesului investitional.267.387.760 - 490. In cazul obiectivului studiat.lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II cele doua variante: asa cum 1. I = investitia calculata conform devizului general.173 1.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare.809.387.385 2.credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei 421.730 b) Durata de executie a lucrarilor de investitii 52 .229 lei VARIANTA II – cu utilaje din import – 3. Aport propriu 15% 2.811. valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I – cu utilaje din tara .777.890 433.909 2.581.844 3.

se obtin avizele si aprobarile. ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat. in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare. fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. in care se elaboreaza documentatiile. d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si 53 .Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane. Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani. In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. . in care se elaboreaza documentatiile. iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga. Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale. se contacteaza constructorul si se deschide finantarea. perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri. materiale si financiare). c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare.perioada de functionare a capitalului fix. perioada normala de functionare si perioada de declin. indiferent de varianta aleasa. deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime. se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea.

) Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale. e) Termenul de recuperare a investitiilor 54 . fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta.229 = 187.28 lei/tona 15.000 Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie.000 3. In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante. insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai.267.pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\ Si = Ii qi Ii = investi]ia aferent\ variantei “i” qi = capacitatea de produc]ie (tone.263 = 217. buc. precum si pentru comparatii intre variante astfel: .81 lei/tona 15.809.rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie. modernizari si retehnologizari. Si = S2 = 2. pentru dezvoltari. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi.

Deci vom avea : T1 = 2. Ca si la investitia specifica.pentru obiective noi : Phi I hi ei = Phi.29ani 654. Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i” 55 .330 f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare.Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie.650 T2 = 3. .809. avand in vedere ca este un obiectiv nou.pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n Ti = Ii Phi varianta “i” Ii = valoarea investi]iei `n varianta In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se “i” calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus. . pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei.229 = 4.30ani 758.267.263 = 4. ce urmeaza a fi construit.

coeficientul de eficienta este : e1 = e1 = 1 = 0.170 · 5 = 15. care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.29 1 = 0.113 lei 56 .469 lei K2 = 3.848 · 5 = 15.263 + 2.229 + 2. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor.Se anume observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si 1 Ti ei = Pentru cele doua variante analizate. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i” Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i” Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2.233lei 4.383.526. exista diferente foarte mici intre variantele analizate.267.234lei 4.809. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate.30 Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim.443.423.

263 57 . Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua.824. deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus. el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii P R i = ni Ii obiectivului economic si efortul al investitional si se calculeaza astfel: Ri = randamentul economic variantei “i” Pni = profit net pentru varianta “i” Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta Prin profit net se intelege profitul ce se obtine.267.850 − 1 = 1.Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie.093 3.229 6. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati.970 − 1 = 1.092 2.809. deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare.891. deci : Pni = Pti – Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel : Ri = Pti −1 Ii In cazul nostru randamentul economic va fi : R1 = R2 = 5. dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual.

v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix. u – momentul inceperii restituirii creditelor primite.3. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii. n – momentul inceperii lucrarilor de investitii. m – momentul adoptarii deciziei de investitii. se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului.Varianta mai buna este varianta a doua. p – momentul punerii in functiune a noului capital fix. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel : g d f D m n p u v timpul In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an . d = 2 ani. prin metodologia BIRD. la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima. la orice moment de referinta. Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica. D = 10 ani. este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 58 . 3.2. care sunt. f = 1 an.

e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica. pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate. f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun. Referitor la obiectivul de investitie studiat. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h : Im t = ∑ a g+ d h=1 (1 + a) 1 n ⋅Ih g m=0 n d p 59 Tma D v timpul . I.a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica. b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero. urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza . unul pentru investitii. d) se traseaza triunghiurile actualizarii. altul pentru profit . c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata .

15 ) 1 3 ⋅ 3.I P Asa cum se observa din reprezentarea grafica.267. deci vom avea: Im = ta1 h= g+1 g+ d ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.300 lei (1 + 0.809.263 + (1+ 0.263 = 643.263 + + 1 ⋅ 3.809.15 ) 1 2 ⋅ 2. pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale.229 + (1+ 0.15 )4 Im = ta2 h= g+ 1 ∑ g+ d (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.809.15 ) 1 3 ⋅ 2.15 ) 1 2 ⋅ 3.267.267.15 )4 b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula: g+d+ D h=g+d+1 m Pta = ∑ (1 + a) Ph h In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa : m Pta = Ph (1+ a) − 1 1 ⋅ g+d D (1+ a) a(1+ a) D 60 .229 + + 1 ⋅ 2.500 lei (1 + 0.229 = 553.

15 ) 10 10 m ta2 = 758.15 ) 0.869. dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp.37 − 1 = 2.37lei 553.15 ) −1 = 1 P = 654.165.480 − 1 = 3. care este 1 an.15 (1+ 0.57 ⋅ 5.15 ) −1 = 1 P = 758.300 m R a1 = profit/1 leu investit 61 .01 = 2. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii.330 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.56 3 lei Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii. profitul actualizat fiind mai mare. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna.(1+ 0.650 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.15 (1+ 0.15 ) 10 10 m ta1 = 654.15 ) 0.01 = 1. astfel : g+ d+ D h= g+ d+1 m Ra = ∑ (1+ a) 1 1 h ⋅ Ph −1 ⋅Ih h= g+1 ∑ g+ d .330 ⋅ 0.57 ⋅ 5.869.484 lei (1+ 0.profit variabil in timp (1+ a) h R m a ( a + a) = 1 a( a + a ) g+ d 1 ⋅ Ih ∑ h h= g+ 1 ( 1 + a) g+ d D ( a + a) ⋅ D −1 ⋅ Ph −1 Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea : 1.650 ⋅ 0.

m R a2 = 2.15 ) 0.15 ) − 1 ⋅ 1.15 ) 0.pentru varianta II : 642.02 ani pentru ambele variante. care a fost de 4. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat.300 = (1 + 0.869.29 ani si respectiv 4.15 (1 + 0. Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static.560 1 ⋅ 4 (1 + 0.480 1 ⋅ 4 (1 + 0.15 (1 + 0.560 − 1 = 3.165.37 − 1 = 2. in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.500 profit/1 leu investit d) investitiilor Termenul de recuperare actualizat al Pentru momentul luarii deciziei avem : I = m ta m g+ d+ Ta h= g+ d+1 ∑ (1 + a) 1 h ⋅ Ph Cand profitul anual este considerat a fi constant. 62 . deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp.500 = (1 + 0.15 )T T .15 ) − 1 ⋅ 2.3 ani.pentru varianta I : 553. formula de calcul folosita este : m Ia = (1+ a) Ph h+ d ⋅ (1 + a) − 1 a(1 + a) T T In cazul nostru acesta va fi : .165.15 )T T In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5.37 lei 643.

849.75 ⋅ 5.01 = 2.425 lei c) randamentul economic actualizat: n Ra = n Pta −1 In t d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare : I = Ph n a ( a + 1) − 1 ⋅ (1+ a) a( a + 1) 1 T h T 63 .840 lei n Pa2 = 758.75 ⋅ 5. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate : 1 n Ia =∑ d h=1 (1 + a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare : d+ D h=1 Pan = ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ph In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie.01 = 2.II. nu se obtine profit si relatia devine : Pan = d+ D h=d+1 ∑ (1 + a) Ph h In cazul in care profitul este constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 1 ⋅ d (1+ a) a(1 + a) D D n Pa1 = 654.650 ⋅ 0.459.330 ⋅ 0.

investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z ’ = (1+a)h : p Ia = ∑ ( 1 + a) ⋅ I h h h= 0 d− 1 b) profitul total actualizat : Pap = ∑ h=1 D (1 + a) Ph h 64 . e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica : K = I t + Ch ⋅ D si forma dinamica va fi : Ih Ch Ka = ∑ d h=1 (1+ a) h +∑ d+ D h=1 (1+ a) h III. Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p) d m p=0 T I p a D v timp P a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales.Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor.

279.01 = 3.pentru profit constant in timp: Ph ⋅ P Ra = d− 1 (1+ a) − 1 (1+ a) ⋅ a ∑ (1 + a) ⋅ I D D h h= 0 h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : .330 ⋅ 5.233 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .. IV.650 ⋅ 5.01 = 3.pentru profit constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 a(1 + a) D D n Pa1 = 654. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u) 65 .796 lei n Pa2 = 758.799.pentru profit constant in timp : I = Ph p a (1 + a) − 1 ⋅ a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de recuperare a investitiilor.

d n f p I D u=0 T u a v timp P1 P2 a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii.77 ⋅ 758.650 Pa1 = (1 + 4. relatia de calcul este: f + d− 1 h= 0 u Ia = ∑ (1+ a) h ⋅ I h − ∑ ( 1 + a) ⋅ I h = h h= 0 f −1 f + d− 1 h= f ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de multiplicare “z”.330 = 4.pentru profit constant in timp: 66 .330 lei u Pa2 = 5.77 = 3. iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”: .777.560 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .375.pentru profit constant in timp : Pau = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) D−f −1 D−f ⋅ Ph u ) ⋅ 654.

(1+ a) u Ra = (1+ a) a a(1 + a) ∑ (1+ a) ⋅ I f −1 D− f D− f + Ph −1 f + d− 1 h= f h h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume : - pentru Tau <f: u Ia = Ph (1 + a) ⋅ f (1 + a) − 1 a(1 + a) T T - pentru Tau >f: u Ia = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) T −f −1 T −f Ph Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v) d n I D p T u a v=0 timp P 67 . V.

090 lei c) randamentul economic actualizat : .pentru profit constant in timp : Pav = (1 + a) D −1 a ⋅ Ph v Pa1 = 654.650 ⋅ 20. aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus. Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de 68 . Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este : v Ia = d+ D − 1 h= D ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat: .3 = 15. indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua. In concluzie.289.3 = 13.394.a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h.pentru profit constant : (1+ a) R = v a d+ D− 1 h= D D −1 h a ⋅ Ph ⋅Ih ∑ (1 + a) d) termenul actualizat de recuperare : v Ia = Ph (1 + a) ⋅ D (1 + a) − 1 a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat.395 lei v Pa2 = 758.330 ⋅ 20.

cat si la nivelul economiei nationale. prin metodologia BIRD. Referitor la obiectivul studiat. 3. fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3. SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv. care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic. pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit. reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale.633. In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar.500 lei/an.500 lei. iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT ». care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor.181. se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta.functionare a obiectivului. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare.3. 69 . la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international.

avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare. taxe. cat si cheltuielile de productie. aplicand formula de calcul urmatoare: d+ D R = d+ D ∑ h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h=1 h Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat. Pentru afectuarea analizei financiare. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%. care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei. Se foloseste tehnica actualizarii.900 lei. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate – 70 . 1. ce sunt cuprinse in tabelul nr. cheltuielile totale sunt egale cu 24.b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia. in costuri se mai includ si o serie de impozite.092. dobanzi pe care le face investitorul. mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix.

394. sub raportul eficientei economice.600 lei. 1.172 ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este : VNA = ∑ d+ D h=1 (1 + a) Vh h −∑ d+ D h=1 I h + Ch (1 + a) h =∑ d+ D h=1 Vh − I h − C h (1+ a) h In functie de acest indicator. acest indicator este egal cu 168.495 lei. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare.562.540.costuri actualizate care este de 10. Asa cum rezulta din tabelul nr. d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare : RIR = amin + (amax − amin ) ⋅ V1 V1 + V2 71 . pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.02 ceea 10. se pot urmari in tabelul nr. pe ani.575 = 1. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Valorile acestui indicator. 2 pe total acesta reprezentand 4. ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic.

410 422.Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0.25 − 0. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate. permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate. 2.20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari. fapt ce se realizeaza in tabelul nr.05 ⋅ = 0. de 25%.20 + ( 0. 72 .400 + 254.20 + 0.810 )⋅ RIR = 0.22 168. folosind calculul analitic.400 168. 168.20 Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import).400 = 0.

603 494.806 168.745 604.785 509.100 286.040 10.960 2.16 - 2.960 2.826 1.195.770 532.833 138.181.83 0.181.960 24.596.313.960 2.495 73 .110.562.500 3.313.181.500 0.267.575 -2.313.652 370.313.500 3.500 3.455 1.527.27 0.234 10.Tabelul nr.23 0.900 3.394.711.500 3.40 0.700 925.313.318.600 1.813.181.48 0.235 1.181.19 0.960 2.633.500 3.960 2.313.120 1.181.181.820 598.260 2.313.711.000 731.181.313.272.172 2.895 859.420 347.957 1.607 624.535 164.584 763.960 2.632 1.500 3.181.69 0.210 439.57 0.500 416.500 3.960 2.960 2. 1 GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL 3.049.500 3.313.500 28.288 234.092.33 0.230 199.

5 00 867.32 277.092.313.9 60 3.26 0 3.54 0 0.181.10 86.20 173.64 555.56 0 7 2. crt.633.81 0 2 2.50 8 8 2.40 347.51 442.181.9 60 3.313.9 60 3.50 0 4.80 7 9 2.78 0 10 2.313.22 6 3 2.54 0 0.Tabelul nr.5 00 867.54 0 0.90 0 28.181.54 0 0.181.181.5 00 867.540.5 00 867.100 74 .54 0 0. 2 GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25% Nr.54 0 0.267.313.01 6 5 2.9 60 3.5 00 867.26 225.181.313.9 60 3.313.54 0 0.54 0 0.5 00 867.5 00 867.5 00 867.313.613.9 60 3.26 0 0.44 5 4 2.755 Total 24.9 60 3.600 3 4 5 -254.9 60 3.9 60 3.313.80 2.61 3 6 2.5 00 867.181.267.181.313.13 112.16 138.181.54 0 0. 1 2 Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat Anii de functionare 1 3.

se desprind urmatoarele concluzii: . durata de realizare a activitatii. ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte. calitativ. De aceea. pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici. se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta. in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”. durata de obtinere a efectelor economice sau sociale. pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica.CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect. sub aspect cantitativ. fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse. fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi. raportul existent intre acestea. 75 . Astfel.avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15.000 t/an. si pe cat posibil. efecte.

tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp.. In concluzii: . in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei. se 76 urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele . fata de cele practicate de Banca Romana. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici. obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%.referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD. ca fiind cea optima. se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii. .referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii. cu un coeficient de actualizare de 20%. Dar. .in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola. numar de salariati. acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua. obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic.

.in acelasi timp. in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar. realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica. termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia. 77 .emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social. . luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate. cu dobanzile aferente la data aceasta.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola. . .export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa. calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie. in viitor.constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti. Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii. este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: .dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna. indica ca varianta optima varianta a doua. profitul anual de productie. calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna. care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici. tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante.

ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. BIBLIOGRAFIE 78 . activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice. ce se poate realiza prin emiterea de actiuni. tratative de incheiere. ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii. pot conduce la crearea unor activitati cu profit. societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari.majorarea capitalului social in numerar. Realizarea investitiei intr-un timp scurt. ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse. S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt. necesare productiei de bere. contracte. nu numai pentru asigurarea materiei prime. deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica). in scopul reducerii creditelor necesare. Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: . In continuare.Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii.o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%. trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare. asocierea cu parteneri interni sau externi. .

VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor. univ. – 1990.A. univ.E. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic. evaluarea si auditul proiectelor. Prof. VASILESCU ION – Pregatirea. 6. dr. 3. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992. Societatea Comerciala „TURN” S. dr. Editura Didactica si Pedagogica . ROMANU ION.R. Editura Eficon Press – 2006.S.E. B. Editura A. univ. univ.1. dr. dr. univ. ROMANU ION. Prof. dr. Prof.D. Prof.1993. 79 .S. 2. Prof. Prof. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992. Editura A. dr. – 1991. 5. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix. univ. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful