P. 1
42240917 Evaluarea Eficientei Economice a Unui Proiect de Investitii Prin Metodologia BIRD Fabrica de Malt Targoviste

42240917 Evaluarea Eficientei Economice a Unui Proiect de Investitii Prin Metodologia BIRD Fabrica de Malt Targoviste

|Views: 9|Likes:
Published by Georgiana Parauta

More info:

Published by: Georgiana Parauta on Jun 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de – Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 ……………………………………. apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 …………………………………………………. 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor …………… 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in România 1 …………………………………………………… 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD ………………… 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

“FABRICA DE MALT”…

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii “FABRICA MALT”……………………………………………… 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica …………………………………………………………… 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

……………………………….. Indicatori Indicatori ……………………………………………. …………………………………………..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD …………………………………………. CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

………………………………………. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei. isi gasesc deplina justificare. precizanduse totodata prioritatile.eficienta economica a investitiilor. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante. Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv. astfel incat sa se poata stabili solutia optima. economie de munca si de materiale. ei interconditionandu-se reciproc. tehnice. sa existe mai multe posibilitati. fie el dintre cele mai simple. . de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice – sociale. fiecare oferind anumite rezultate.timpul.orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale. Intre acesti factori. Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: . . fiecare solicitand anumite eforturi. numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale. 2 . nu se poate realiza o delimitare stricta.marimea investitiilor. Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale. o valorificare mai inalta a resurselor naturale. intr-un cuvant avantaje reale pentru societate. iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii.

reprezinta o categorie economica. 1. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp. Investitiile constituie suportul material al cresterii economice. pe seama eforturilor facute pentru acestea. cuantificata prin intermediul eficientei economice. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef.. o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice.2. Conceptul de eficienta economica. ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin. 3 .In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei. C) unde: Ef – eforturi C – coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect.

structura rezultatelor (ponderea produselor destinate 4 . produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat.calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice. exigentelor interpretand calitative. marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii economice. reprezinta numai o formula de principiu.Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice. . Conceptul de eficienta economica. asociaza si alte elemente de judecata. Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective. Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. Tinand cont de acestea. ca numai prin compararea efectelor cu eforturile. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune. O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. . Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: .timpul actioneaza asupra eficientei. Rezulta deci. sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate. (ponderea materiilor prime importate).structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. fara de care eficienta ar fi definita incomplet.

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

5

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia. constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic. Avantajele modernizarii capacitatilor de productie. ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor. modernizarea unei capacitati de productie complexe. modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta. In al treilea rand. la cresterea eficientei economice. punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma. astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor. consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii. deriva din faptul ca. cum este o intreprindere. in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi. uneori dificil de realizat. prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora. ci mai mare. de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei. ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. in raport cu constituirea de noi capacitati. prin eliminarea strangularilor in productie. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic. In al doilea rand. pe 9 .energie. ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi.

scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie. iar pe de alta parte. iar celelalte. Ca urmare. utilajele. utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput. respectiv reutilare. investitiile. cele care realizeaza nemijlocit productia materiala. Analiza economica structurala. sunt investitii pasive. atrage cheltuieli sporite. cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: . in conditiile in care profitul unitar creste.care o dezvolta. in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput. In acest context. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt. elementele in miscare ale procesului de productie. celor vechi). fiecare echipament. din punct de vedere tehnic. Dupa cum se constata. trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare. punand-o astfel mai bine in valoare. ceea ce implica eforturi mari. o reinoieste. fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii. constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero. In afara acestui avantaj primordial. La orice modernizare. trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare. 10 . investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate.consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs. in consecinta. investitii active.

foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. care determina importuri costisitoare. aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte. mai mult sau mai putin sesizabile. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea. In general. considerate prin prisma eficientei economice. In principiu. modernizarea reclama un consum de resurse mai mic.consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii.. timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor. chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant. precum si calitatea efectelor. modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute. efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii. ci ca dimpotriva. Atat pentru dezvoltari. ele au un camp mai extins. dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare. de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii 11 . investitiilor. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe. Avantajele modernizarii.

care se produc in alte intreprinderi sau ramuri.). A doua categorie de efecte. mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social. Modernizarea unei capacitati de productie. precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare. care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare. determina cresterea nivelului de instruire al personalului. mai este mentionata si categoria efectelor colaterale.celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate. 1. favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc. In scopul nostru. Aceste efecte. ROLUL FACTORULUI TIMP IN 12 . probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici. cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice. reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice. cum ar fi mijloace de acces mai largi. ca urmare. etc. In sfarsit. In literatura de specialitate. magazine si locuinte. imbunatatirea calitatii ei. se refera la efectele conexe. diminueaza gradul de poluare al zonei respective. montaj. o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva. rezultatele determinate in jurul efectelor directe. modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi. ca urmare a aparitiei efectelor directe. atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata. creaza conditii mai bune pentru muncitori.5 . dar chiar si aparitia unor unitati administrative.

financiare. In economie aceasta se 13 . cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale. impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica. atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie. a tehnologiilor perfectionate. are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate. cresterea potentialului economic al tarii. umane.APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp. o incetinire a ritmului de crestere a acesteia. crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala. Intotdeauna. Dinamismul procesului investitional. Dimpotriva. manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor. Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. a noilor utilaje. schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice.

dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita. Din punct de vedere practic. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. cu efectele care se obtin in alta perioada. fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente.manifesta sub forma uzurii morale. impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi. prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate. concretizata in spor de venit national. rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta. trebuie sa le aducem la acelasi moment. cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada. 14 . Aceasta va avea consecinta. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva. exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime.

III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3 .IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4 “ “ h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este. deci. Deci intre “x” investitii si y “y” profituri. ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci: x= 1 ⋅y (1+ a) h 1 h si =z y = (1+ a) ⋅ x h Daca notam cu “z” fractia (1+ a) si z’ = (1+ a) vom avea h x = z ⋅ y si 15 y = z ⋅x . ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani. iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 . in anii urmatori vom avea: .II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei.I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a” .Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu.15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x. exista legatura x (1 + a)h = y  x = (1 + a) h unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0.

actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor. daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei.k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula: 16 . iar cand se foloseste (1+ a) se aplica R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel: P' t R = ' −1 I ' P’t = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula: P' t = ∑ 1 ⋅ Ph h h=1 (1+ a) K h = 1…. vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor. cu ajutorul factorilor de actualizare. Astfel. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere. Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula: R= Pt −1 I 1 h actualizarea se h realizeaza prin discontare. z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut.z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor.

I ' = ∑ (1 + a) ⋅ I h h h= 0 k−1 CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA 17 .

renasterea si sustinerea liberei initiative. specializarea in anumite domenii de varf. BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare.1. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale. alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne.06.2. alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state. La ea pot adera numai statele membre 18 . trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea. atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului. La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944. alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI).1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -. revine atragerii unor resurse externe. Fondurile obtinute din resursele externe. BIRD functioneaza din data de 25. au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare.

Structura financiara a bancii. care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective. . Daca beneficiarul nu este insusi statul. tehnic.ale Fondului Monetar International. pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. cheltuieli. capacitatea. organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe. o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra. personalul utilajele. exprimata prin participarea la capitalul social. . c) aspectul institutional managerial . in functie de puterea lor economica. permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre. bine determinate. o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre. BIRD efectueaza un control. b) tehnologiile.organigrama proiectului. care pot avea cauze externe. Pentru acordarea unor imprumuturi. amplasamentul. etc. dar mai ales interne. Statutul Bancii. precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare.posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor. 19 aspectul tehnic privind constructiile.

. dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale. . 2. . . o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize. .2.vanzarea viitoarelor produse. . dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare..organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica. materiale.coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste.sistemul international.sursele de procurare a capitalului.evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului.evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului. In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: .determinarea veniturilor viitoare. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi.acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate.achizitii de materii prime. e) analiza financiara . ce acopera de obicei. d) analiza comerciala . Daca la inceput a acordat imprumuturi 20 . .determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune.

Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic. economic. institutional. e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. c) negocierea imprumutului si aprobarea lui. incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului. este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului. metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv. b) preevaluarea si evaluarea proiectului. In cadrul etapei de preevaluare. Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar.pentru reconstructie.metoda proiectelor releu. ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere. Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat. se folosesc de obicei doua metode: . impunand elaborarea unui proiect nou. sub forma de raport. d) finantarea proiectului din imprumutul acordat. mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. costurile externe. cu accent pe suprastructura. Dupa ce a fost aprobat. comercial si al achizitiilor. financiar. presedintelui bancii. el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii. cand se examineaza toate aspectele imprumutului. 21 . in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei.

tehnic. se utilizeaza si imprumutul acordat de banca. incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza. Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica .proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic. .Intrarea in vigoare a imprumutului. . In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat.sa existe un proiect bine definit.proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii. Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: . de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD. .7. Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani.5 – 8%. are loc de regula. perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor). 22 . Pe masura ce se realizeaza proiectul.eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca.sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat. intro perioada de 90 de zile de la semnare. . necesara pentru realizarea proiectului. comercial si financiar. perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat.

In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca.b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje. sau prin alti cooptati de la tarile membre. evaluarea celorlalte . a pietelor de desfacere posibile. pentru constructii la preturile cele mai avantajoase. METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza. necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei. d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani. daca rata de actualizare folosita 23 salarizarea fortei de munca. aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale.3. Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei. a tendintelor privind cererea si oferta de produse. Se analizeaza de asemenea. 2. Astfel. cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati.

cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului. se trece la actualizarea acestuia. In compararea diferitelor variante de proiect. utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare 24 . foloseste metodele actualizarii. In evaluarea proiectelor. punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. se determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale. rata de actualizare va suporta o modificare cu ± si rata va deveni ± . Pentru usurarea calculelor privind centralizarea. actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. In consecinta. Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. luandu-se in considerare influenta factorilor timp.pentru preturile constante ar fi “ i “. fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii. atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al inflatiei “. obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. Analiza financiara Analiza financiara. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus.

Coeficientul de actualizare. Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale 25 . Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare. accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp. cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului).Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii. trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii. fiindca acesta din urma. I R I R a0 Figura 1 a Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1. in scopul de a realiza cresterea economiei impusa. ca un pret de garantie » pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului.

2 . .In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie. fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul.A. de ani. .) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia). Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata : Nt Kt ∑ R= t=1 h h (1 + i ) (1 + i ) t ∑ t=1 t Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr. Venitul net actualizat (V. Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare. 2. folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa. n Suma limita sa maxima. rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre 26 .N. beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea. t = 1. considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect. bazandu-se pe beneficiile unui singur an.

prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului.Pentru calcularea VNA. profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului. el fiind un indicator de 27 . a – coeficient de actualizare d – durata de realizare a proiectului D – durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. proiectul va fi respins. exprima tocmai venitul net. ori acest indicator. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare . valoarea neta actualizata este mai mare. Cu toate aceste avantaje. deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut. se foloseste urmatoarea expresie: 1 I h + Ch Vh − I h − C h VNA = ∑ V h ⋅ h=1 d+ D (1 + a) h −∑ d+ D h=1 (1 + a) h =∑ d+ D h=1 (1 + a) h VNA – venit net actualizat Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih – investitia anuala Ch – cheltuieli anuale de prod. Daca are semn negativ.

volum. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune. Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate. raportul este subunitar. Cu cat acest coeficient este mai mic. insa nu realizeaza nici un profit. care se obtin in perioade diferite de timp. deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. se foloseste tehnica actualizarii. fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare. ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. atunci proiectul este respins. rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile. 28 . Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori. 3. cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare. la un moment dat. In cazul in care R = 1. ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor. Relatia de calcul este: d+ D h=1 ∑ R= d+ D h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h Pe baza acestui indicator. proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1. Daca R<1. nu poate fi considerat indicator de eficienta economica.

cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare) 29 . fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. a obiectului.incasarea anului h In perioada de executie. sau la nivelul agentului economic. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii. 5. Fluxul de numerar (cashflow). fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice. indicator ce exprima « situatia la zi ». Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale. el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale. respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul.4. deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Vh .

Vor fi acceptate.prin reprezentare grafica: VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare . . Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. la care VNA este zero. din trecut. respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare. In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max).Valori (costuri) productie Costuri de productie Valoarea productie RIR Rata de discontare RIR este acea rata de discontare. unde se calculeaza uzual. dar in mod deosebit din strainatate. Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara.

stabilind puterea economica a acestuia. relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii. Interpolarea intre rate de actualizare.Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare. iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. Aceasta. pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate. 31 . pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta. Acest indicator. respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total. cu investitia si cu productia. chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. .prin calcul analitic se foloseste relatia : V1 RIR = amin + (amax – amin) = V + V . Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. RIR. dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara. deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului. deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari. care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR.

Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare.20. iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput. iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola. . astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor.10.De fapt. ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate. intre 10 – 15 ani se scade 0. intre 5 – 10 ani se scade 0.amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ. Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului. In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : . Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: . care cuprind si amortismentul.amin si amax se stabileste prin incercari. dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0.05.diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%. de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus. deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara.se bazeaza pe fluxul veniturilor brute. . 32 .

. se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura 33 . Prin acest indicator. reflecta eforturile totale actualizate. Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara.reducerea creditului contractat de la BIRD. pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate. 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO. Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor.necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat. actualizate la o anumita rata de actualizare. La numitor se cuprind veniturile nete actualizate.depistarea unor piete noi. cu investitia si cu productia. exprimate in lei. deci marirea valorii incasarilor. din care se scad uneori.. exprimate in valuta. . produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe. Se calculeaza cu ajutorul relatiei: I h +Ch d+D h=1 ∑ R= d+D h=1 ∑ V ' h −I ' h −C' h (1 + a) (1 + a) h h Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: . .reducerea cheltuielilor anuale de productie. exprimate in lei. ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete.renuntarea la importul materialelor si materiilor prime.

Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate.promovarea exportului si diminuarea importului. 34 . modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei. deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. Prin urmare. la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi. foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate. sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net. ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe. se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau. unitatea sa nu lucreze cu pierderi. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata. caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare. De aceea BIRD. deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori. adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa. La folosirea acestui indicator.

35 . implica deci. cresterea salariilor. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale. Analiza de senzitivitate economica. Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. De aceea. ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare.8) Senzitivitatea. indeosebi negative. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR. modificarea preturilor la materiile prime. Asa cum reiese. se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc. deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD. incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata. Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare. Daca nu exista astfel de posibilitati. proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari.

36 . J/15/1553/1999. PREZENTAREA S. oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita. este persoana juridica romana. aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane. avand forma juridica de societate pe actiuni. Statutul juridic S. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: . TURN SA..C. A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei.C.productia de malt. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste. judetul Dambovita..CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” 3.1. durata societatii fiind nelimitata. TURN SA. CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” Constituirea societatii comerciale S.C. cu certificatul de inmatriculare nr.

C. Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet.productia de bere. Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii.activitatea de comert. import – export. fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. alimentatie publica si turism. industrie . cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. S. se creaza noi locuri de munca. societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere. contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele. Varianta a doua. . nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii. prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate 37 activitatea in agricultura. .. zootehnie. alimentara. TURN SA. care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica. creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor.prestari servicii.

385 lei.0 lei 153.0 lei Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: .0 lei .constructii montaj .199.136. VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3.0 lei 10. din care utilajele – 687.5%. iar diferenta de 2.de firma SEGINSA SPANIA. cu o dobanda mult mai redusa .0 lei. iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.909.839.840.263 lei din care: .144.664.utilaje total 1.0 lei 3.957.0 lei 1.constructii instalatii .10.303.0 lei 1.173.090.809.dotari si obiective inventar . dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor.772.774.0 lei 1. VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2.264.229.constructii montaj .0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490. Din surse proprii se asigura suma de 421.975.267.0 lei 1. conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune.Total 2.0 lei .0 lei se asigura astfel: .267.constructii instalatii 38 .777.811.0 lei 687.din care import 1.credit banca romana 1.270. cu un cost mai ridicat al utilajelor.credit banca spaniola 965.229 lei.263.alte cheltuieli Pentru VARIANTA II – Total din care: .350.877.809.0 lei .975 lei.utilaje cu montaj si independente .163.

permitand si o eventuala extindere de capacitate. Materii prime. aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit.0 lei 178.dotari . decat in varinta 1.303. tehnologice si procese tehnologice utilizate 10.000 t/an si o fabrica de bere de 250.000 h1/an. precum si utilitatile aferente.utilaje cu montaj si independente 1. deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic.034. este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie. De asemenea. se propune amplasarea unui complex.alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3. la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare.772.0 lei 39 .618.4 ha. se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia. avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale. Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante. in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa.0 lei .. Obiectivul este o investitie noua. in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal. alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15.

va fi de 60%. .modul de fertilizare a terenului. care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre. Descrierea procesului tehnologic in varianta I.Pentru a se obtine un malt de calitate. . materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. a) Receptia materiei prime 40 . Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca. pe langa tehnologia folosita. In conditiile asigurate.agrotehnica aplicata. este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz. 1. soi. conditii pedoclimatice. Calitatea acesteia este la randul ei. iar cel de orzoaica .varietate. are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate. insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate. influentata de mai multi factori: .modul de pastrare. Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie. In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit. cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica. .40%. in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita. orzoaica cu calitati optime de maltificare.

racire si umidificare a aerului.400 tone orz – orzoaica. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie. aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare. dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III. ceea ce va asigura depozitarea a circa 2.000 tone malt si 3. In urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri. la maltificare se utilizeaza sortul I si II. De regula. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare. c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21. e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile). conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore.c.Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale. capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz. capacitatea totala fiind de circa 8. f) Uscarea maltului 41 . in conditii de microclimat (umiditate..800 m. in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata. iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile. b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. iar durata inmuierii.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari.

iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR. datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari. transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere. cu gratar basculant. Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit. furnizorul va livra un ventilator.la propunerea firmei asociate. dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta.Se va realiza in doua uscatoare. se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime.in a doua varianta. g) Degerminarea.la uscarea si degerminarea maltului. . apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare. . In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic. baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla. de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici. comparativ cu varianta I astfel: . Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat. cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat.receptia materiei prime. descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai. .la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt. in afara de gratarul uscatorului. . 42 .

4 KV o putere de 1000 KVA fiecare. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: .o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei. b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica. va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic. va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice. Piata si comercializarea 43 . in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste..livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci. se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa. astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt. .evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica.o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime. atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire. in ambele variante. c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0. . Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt.

A. zona luata in considerare. Este de asteptat o crestere a cererii de bere. majora in Acest anii ultim aspect. moreni. datorita fenomenului concurentei.In urma studiilor efectuate. Pana in prezent. deoarece 44 . Titu. va capata aparitiei urmatori. distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur. 3. Gaesti. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori. motivat atat de deprinderile populatiei. solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald.2. in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste. in mediul urban. 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S. care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste. comparativ cu cel rural. Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana. de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului. va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere. au fost deservite de fabricile de bere existente. cat si intreprinzatori particulari. cu deosebire in perioada de vara. este impusa de caracterul complex al eficientei economice. producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului. cat si din considerente importantanta financiare. judetul Dambovita si judetele limitrofe..

durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc. b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala. la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc.). Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic. d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica. surprinde de un anumit criteriu de eficienta eficienta economica. care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. care se refera in principal. la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere.). indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului. c) marirea imobilizarilor. sistemul indicatori care reflecta economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis. ci masoara volumul activitatii. valoarea anuala a productiei. structura etc.fiecare dintre In ei. pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat. in 45 . coeficientul de eficienta economica a investitiilor). termenul de recuperare. nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele). Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie. Indicatorii calculati la nivelul microeconomic.).

Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an. in: .2. bucati etc.1. . precum si a eficientei economice a acestuia. in 220 sarje – 1 sarja la 36 h. Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone. 3. 46 .indicatori cu caracter general. . metri liniari. dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat. contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. FABRICA DE MALT. In cazul obiectivului de investitii. se putea realiza cantitatea de malt special. In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje. iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import).nivel de agent economic. impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori. Acestia se pot imparti. aceasta este: de 15.indicatori suplimentari. in conditii normale de functionare. in ambele variante. Cu instalatia proiectata. dupa sfera de de cuprindere.indicatori specifici.indicatori de baza. .

Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr. I VAR. intereseaza atat numarul de persoane slariate. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat. este necesar un numar mai mare de salariati. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa. numit numarul mediu scriptic de salariati. consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs. se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi: W1 = 15. posturi VAR. in special operatori – oameni specializati. 35 Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori Nr.b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale.cr t. pentru orice proiect. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39 Pentru varianta 2: 47 . cat si structura acestora dupa profesie. in cazul variantei a doua. deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import.000 = 428. timpul de munca in om-ore. intr-o unitate de timp.58 t/pers. valoarea productiei ce revine pe un salariat.

84 0 VAR. II 1. Aceste cifre reies din tabelul alaturat: CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr. d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori. se cuantifica eforturile totale facute de societate. sau pentru cresterea productiei fizice. in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie.210. 39 Asa cum se observa.000 = 384. tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1. Nivelul costului de productie.84 0 . 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime 48 UM lei VAR. ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori. cresterea eficientei economice a obiectivului.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423. datorita numarului de salariati mai mic. care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15. In cazul Fabricii de Malt.62 t/pers. I 1. trebuie sa scada de la o perioada la alta.000 t/an. Avand in vedere acest indicator. se va opta pentru folosirea variantei 1. crt.W2 = 15. s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526.170 lei/an pentru a doua varianta.210. asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri. pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic.

390 7.45 4 67. cea mai buna varianta este cea de-a doua.426 9.350 101.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 9.526. care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse.04 6 630.087 3.45 4 300.861 2.602 4.686 15.793.079 680 109.995 2.1 24 2.772 15.84 8 10.90 4 300.877.921 73.659 610 91.423.211 10.90 4 67.860.40 8 1.622 1.0 00 1.17 0 15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate.810.185 7.560.577.850 116.0 00 1.3 52 2.143 95.957 3.365 10. e) Valoarea productiei 49 .49 6 716.450 1.433 10.40 8 1.357 3.

M.850 758. VARIANTA I VARIANTA II 1 2 Profit brut Total 10 ani lei/an lei/an 654.330 6.891. obtinandu-se astfel profitul net al societatii. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim. in ambele variante propuse.181. asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe.650 5.Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp. In cazul fabricii de malt. ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate. plus amortismentul inclus in costuri. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie. 50 . din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor. formeaza totalul de surse al societatii comerciale. crt. In cazul obiectivului prezentat. plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat. este prezentat in urmatorul tabel: Nr. profitul prevazut a se obtine. Specificare U. Prin el. se prevede obtinerea a circa 3. este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare. dar cheltuielile difera. agentii economici.970 Acest profit brut obtinut. in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte.500 lei/an.824. f) Profitul Este un indicator deosebit de important. in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai. a dobanzilor acestora. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua.

se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei 51 . cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua. 3. combustibil si energie. ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala. Tinand cont de cele afirmate mai sus. Asa cum se observa. materiale. combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale. aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai.2. cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua. obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici. apa.2. chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica. termica. aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua.g) Consumul specific de materii prime. care presupune utilaje din import.

In cazul obiectivului studiat.credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei 421.730 b) Durata de executie a lucrarilor de investitii 52 .lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II cele doua variante: asa cum 1.909 2. ce caracterizeaza eforturile procesului investitional.716.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare.264 965.760 - 490. pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala.385 2.Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali. valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I – cu utilaje din tara . Aport propriu 15% 2. CS = alte cheltuieli. I = investitia calculata conform devizului general.811.581.890 433. diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: .844 2.844 3.387. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului.2.credit Banca Romana .267. Credit bancar 85% din care: .387.809. Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului.229 lei VARIANTA II – cu utilaje din import – 3.173 1.090 2. folosit in adoptarea deciziei de investitii.777.

se obtin avizele si aprobarile. perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri. deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime. Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale. fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare. perioada normala de functionare si perioada de declin. se contacteaza constructorul si se deschide finantarea.Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane. materiale si financiare). indiferent de varianta aleasa. se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea. in care se elaboreaza documentatiile. c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare. in care se elaboreaza documentatiile. iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga. d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si 53 . . In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani. ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati.perioada de functionare a capitalului fix. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat.

precum si pentru comparatii intre variante astfel: . modernizari si retehnologizari.28 lei/tona 15.809.) Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale.rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie.pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\ Si = Ii qi Ii = investi]ia aferent\ variantei “i” qi = capacitatea de produc]ie (tone.81 lei/tona 15. fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta.000 3.263 = 217. Si = S2 = 2. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi.229 = 187.267. insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai. In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante. buc. pentru dezvoltari.000 Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie. e) Termenul de recuperare a investitiilor 54 .

809.30ani 758. Deci vom avea : T1 = 2. Ca si la investitia specifica.267. ce urmeaza a fi construit. Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i” 55 .pentru obiective noi : Phi I hi ei = Phi.263 = 4.650 T2 = 3.330 f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare. pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei. . . avand in vedere ca este un obiectiv nou.229 = 4.pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n Ti = Ii Phi varianta “i” Ii = valoarea investi]iei `n varianta In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se “i” calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus.Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie.29ani 654.

469 lei K2 = 3.267. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i” Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i” Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2.113 lei 56 .809.526. care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.234lei 4.29 1 = 0. coeficientul de eficienta este : e1 = e1 = 1 = 0.383.263 + 2.233lei 4. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor.229 + 2.848 · 5 = 15.423. exista diferente foarte mici intre variantele analizate.30 Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim.443.Se anume observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si 1 Ti ei = Pentru cele doua variante analizate.170 · 5 = 15. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate.

Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie. deci : Pni = Pti – Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel : Ri = Pti −1 Ii In cazul nostru randamentul economic va fi : R1 = R2 = 5.809. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati.229 6.891.093 3.263 57 . deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare.092 2. el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii P R i = ni Ii obiectivului economic si efortul al investitional si se calculeaza astfel: Ri = randamentul economic variantei “i” Pni = profit net pentru varianta “i” Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta Prin profit net se intelege profitul ce se obtine.824. dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual. deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus.850 − 1 = 1.267. Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua.970 − 1 = 1.

se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului.3. care sunt. v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix. la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima. u – momentul inceperii restituirii creditelor primite. m – momentul adoptarii deciziei de investitii. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii. 3. D = 10 ani. d = 2 ani. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel : g d f D m n p u v timpul In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an . Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica. f = 1 an. este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 58 . prin metodologia BIRD. p – momentul punerii in functiune a noului capital fix.2.Varianta mai buna este varianta a doua. n – momentul inceperii lucrarilor de investitii. la orice moment de referinta.

a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica. b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero. urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza . unul pentru investitii. altul pentru profit . I. d) se traseaza triunghiurile actualizarii. Referitor la obiectivul de investitie studiat. f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h : Im t = ∑ a g+ d h=1 (1 + a) 1 n ⋅Ih g m=0 n d p 59 Tma D v timpul . e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica. c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata . pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate.

pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale.263 = 643.809.15 ) 1 3 ⋅ 2.229 + + 1 ⋅ 2.15 )4 Im = ta2 h= g+ 1 ∑ g+ d (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.263 + (1+ 0.15 ) 1 2 ⋅ 2.15 )4 b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula: g+d+ D h=g+d+1 m Pta = ∑ (1 + a) Ph h In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa : m Pta = Ph (1+ a) − 1 1 ⋅ g+d D (1+ a) a(1+ a) D 60 .300 lei (1 + 0.I P Asa cum se observa din reprezentarea grafica.267.229 + (1+ 0.809.15 ) 1 3 ⋅ 3.267.500 lei (1 + 0.263 + + 1 ⋅ 3.15 ) 1 2 ⋅ 3.809. deci vom avea: Im = ta1 h= g+1 g+ d ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.267.229 = 553.

650 ⋅ 0.37lei 553.57 ⋅ 5.(1+ 0.15 ) 0.300 m R a1 = profit/1 leu investit 61 .15 (1+ 0.484 lei (1+ 0.profit variabil in timp (1+ a) h R m a ( a + a) = 1 a( a + a ) g+ d 1 ⋅ Ih ∑ h h= g+ 1 ( 1 + a) g+ d D ( a + a) ⋅ D −1 ⋅ Ph −1 Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea : 1.869. profitul actualizat fiind mai mare.01 = 2.15 (1+ 0.37 − 1 = 2.480 − 1 = 3.165. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii.330 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna.15 ) −1 = 1 P = 758.56 3 lei Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii.15 ) −1 = 1 P = 654.01 = 1.15 ) 0.330 ⋅ 0. care este 1 an. dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp. astfel : g+ d+ D h= g+ d+1 m Ra = ∑ (1+ a) 1 1 h ⋅ Ph −1 ⋅Ih h= g+1 ∑ g+ d .15 ) 10 10 m ta2 = 758.869.57 ⋅ 5.15 ) 10 10 m ta1 = 654.650 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.

560 − 1 = 3.500 = (1 + 0.37 lei 643. formula de calcul folosita este : m Ia = (1+ a) Ph h+ d ⋅ (1 + a) − 1 a(1 + a) T T In cazul nostru acesta va fi : .pentru varianta II : 642.15 ) 0.15 )T T In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5.15 ) − 1 ⋅ 2.869.480 1 ⋅ 4 (1 + 0.15 (1 + 0.37 − 1 = 2.165.165. deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp. 62 .m R a2 = 2.3 ani.15 ) 0.29 ani si respectiv 4. Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat.pentru varianta I : 553.15 (1 + 0.560 1 ⋅ 4 (1 + 0.15 )T T .300 = (1 + 0.02 ani pentru ambele variante. care a fost de 4.500 profit/1 leu investit d) investitiilor Termenul de recuperare actualizat al Pentru momentul luarii deciziei avem : I = m ta m g+ d+ Ta h= g+ d+1 ∑ (1 + a) 1 h ⋅ Ph Cand profitul anual este considerat a fi constant. in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.15 ) − 1 ⋅ 1.

330 ⋅ 0.459.II.01 = 2.849. nu se obtine profit si relatia devine : Pan = d+ D h=d+1 ∑ (1 + a) Ph h In cazul in care profitul este constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 1 ⋅ d (1+ a) a(1 + a) D D n Pa1 = 654.425 lei c) randamentul economic actualizat: n Ra = n Pta −1 In t d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare : I = Ph n a ( a + 1) − 1 ⋅ (1+ a) a( a + 1) 1 T h T 63 .650 ⋅ 0.840 lei n Pa2 = 758. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate : 1 n Ia =∑ d h=1 (1 + a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare : d+ D h=1 Pan = ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ph In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie.75 ⋅ 5.75 ⋅ 5.01 = 2.

Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p) d m p=0 T I p a D v timp P a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales.Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor. e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica : K = I t + Ch ⋅ D si forma dinamica va fi : Ih Ch Ka = ∑ d h=1 (1+ a) h +∑ d+ D h=1 (1+ a) h III. investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z ’ = (1+a)h : p Ia = ∑ ( 1 + a) ⋅ I h h h= 0 d− 1 b) profitul total actualizat : Pap = ∑ h=1 D (1 + a) Ph h 64 .

IV.650 ⋅ 5.01 = 3.796 lei n Pa2 = 758.pentru profit constant in timp : I = Ph p a (1 + a) − 1 ⋅ a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de recuperare a investitiilor.233 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .pentru profit constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 a(1 + a) D D n Pa1 = 654.330 ⋅ 5..01 = 3.279. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u) 65 .799.pentru profit constant in timp: Ph ⋅ P Ra = d− 1 (1+ a) − 1 (1+ a) ⋅ a ∑ (1 + a) ⋅ I D D h h= 0 h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : .

560 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .77 ⋅ 758.330 lei u Pa2 = 5.330 = 4.d n f p I D u=0 T u a v timp P1 P2 a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii.650 Pa1 = (1 + 4.pentru profit constant in timp: 66 .pentru profit constant in timp : Pau = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) D−f −1 D−f ⋅ Ph u ) ⋅ 654. relatia de calcul este: f + d− 1 h= 0 u Ia = ∑ (1+ a) h ⋅ I h − ∑ ( 1 + a) ⋅ I h = h h= 0 f −1 f + d− 1 h= f ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de multiplicare “z”.375.777. iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”: .77 = 3.

V.(1+ a) u Ra = (1+ a) a a(1 + a) ∑ (1+ a) ⋅ I f −1 D− f D− f + Ph −1 f + d− 1 h= f h h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume : - pentru Tau <f: u Ia = Ph (1 + a) ⋅ f (1 + a) − 1 a(1 + a) T T - pentru Tau >f: u Ia = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) T −f −1 T −f Ph Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v) d n I D p T u a v=0 timp P 67 .

Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de 68 .pentru profit constant in timp : Pav = (1 + a) D −1 a ⋅ Ph v Pa1 = 654. Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este : v Ia = d+ D − 1 h= D ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat: . aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus.3 = 15.650 ⋅ 20.3 = 13.289.090 lei c) randamentul economic actualizat : .pentru profit constant : (1+ a) R = v a d+ D− 1 h= D D −1 h a ⋅ Ph ⋅Ih ∑ (1 + a) d) termenul actualizat de recuperare : v Ia = Ph (1 + a) ⋅ D (1 + a) − 1 a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat. indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua. In concluzie.395 lei v Pa2 = 758.330 ⋅ 20.394.a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h.

prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit.181. Referitor la obiectivul studiat. iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28.500 lei. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT ». se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta.500 lei/an.3. prin metodologia BIRD.633. reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3. pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. 3. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare.functionare a obiectivului. la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase. SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. cat si la nivelul economiei nationale. 69 . In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar. fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic.

Se foloseste tehnica actualizarii. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat. precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate – 70 . in costuri se mai includ si o serie de impozite. c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare. aplicand formula de calcul urmatoare: d+ D R = d+ D ∑ h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h=1 h Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. 1. avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada. cat si cheltuielile de productie. ce sunt cuprinse in tabelul nr. cheltuielile totale sunt egale cu 24. Pentru afectuarea analizei financiare.092. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%. dobanzi pe care le face investitorul. taxe.b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia. care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei.900 lei.

495 lei.562. 1. pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero. pe ani. acest indicator este egal cu 168. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este : VNA = ∑ d+ D h=1 (1 + a) Vh h −∑ d+ D h=1 I h + Ch (1 + a) h =∑ d+ D h=1 Vh − I h − C h (1+ a) h In functie de acest indicator. se pot urmari in tabelul nr.540.172 ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale. d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv. Asa cum rezulta din tabelul nr. sub raportul eficientei economice. 2 pe total acesta reprezentand 4.costuri actualizate care este de 10. ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare : RIR = amin + (amax − amin ) ⋅ V1 V1 + V2 71 .394. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare.600 lei.02 ceea 10.575 = 1. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Valorile acestui indicator.

20 Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import).22 168. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate. permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate. fapt ce se realizeaza in tabelul nr.05 ⋅ = 0.20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari.400 = 0. 168. folosind calculul analitic.410 422. de 25%.25 − 0.Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0.400 + 254.810 )⋅ RIR = 0. 2.400 168. 72 .20 + 0.20 + ( 0.

420 347.23 0.100 286.900 3.16 - 2. 1 GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL 3.272.313.181.000 731.596.181.500 3.960 2.607 624.181.313.500 3.785 509.172 2.181.313.500 28.700 925.313.234 10.120 1.813.500 3.313.500 3.181.960 2.745 604.69 0.500 416.500 3.181.957 1.535 164.394.83 0.495 73 .313.960 2.181.562.313.960 2.288 234.600 1.195.110.633.820 598.500 3.527.652 370.33 0.806 168.833 138.960 2.500 0.826 1.210 439.500 3.575 -2.318.500 3.Tabelul nr.313.260 2.584 763.960 2.770 532.049.48 0.455 1.711.603 494.960 2.230 199.895 859.27 0.181.181.40 0.57 0.960 24.632 1.711.267.092.040 10.19 0.960 2.235 1.313.

181.600 3 4 5 -254.613.9 60 3.313.26 225.56 0 7 2.181.50 0 4.9 60 3.313.5 00 867.5 00 867.16 138.9 60 3.267.181. crt.5 00 867.50 8 8 2.313.26 0 3.267.755 Total 24.90 0 28.313.54 0 0.5 00 867.9 60 3.10 86.81 0 2 2.313.22 6 3 2.9 60 3.13 112.181.54 0 0.32 277.54 0 0. 1 2 Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat Anii de functionare 1 3.313.9 60 3.181.100 74 .Tabelul nr. 2 GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25% Nr.633.20 173.64 555.313.5 00 867.9 60 3.9 60 3.181.54 0 0.44 5 4 2.5 00 867.5 00 867.80 7 9 2.01 6 5 2.313.54 0 0.092.61 3 6 2.54 0 0.51 442.54 0 0.181.181.40 347.80 2.54 0 0.313.5 00 867.54 0 0.181.5 00 867.9 60 3.26 0 0.78 0 10 2.540.

se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta. fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi. se desprind urmatoarele concluzii: . 75 . calitativ. durata de obtinere a efectelor economice sau sociale. care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. si pe cat posibil. Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata. durata de realizare a activitatii. pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica. pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse. in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”. ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte.000 t/an. raportul existent intre acestea. Astfel. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. sub aspect cantitativ. fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica.CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect. efecte. De aceea.avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15.

tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp. obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%. se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat. obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea. cu un coeficient de actualizare de 20%. Dar.. fata de cele practicate de Banca Romana. .referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD. numar de salariati. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici. .in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua. ca fiind cea optima.referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola. acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua. In concluzii: . se 76 urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele . in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii.

tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante. realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica. .emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social. calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna. indica ca varianta optima varianta a doua.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola. in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar.in acelasi timp. luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate. profitul anual de productie.export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa. .dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna.constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti. termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia. Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii. este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: . in viitor. . care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici. calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie. cu dobanzile aferente la data aceasta. . 77 .

pot conduce la crearea unor activitati cu profit. ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. In continuare. asocierea cu parteneri interni sau externi. nu numai pentru asigurarea materiei prime. contracte. ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse. BIBLIOGRAFIE 78 . trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare. tratative de incheiere. Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: .o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%. ce se poate realiza prin emiterea de actiuni.majorarea capitalului social in numerar.Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii. activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice. necesare productiei de bere. ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii. S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt. in scopul reducerii creditelor necesare. Realizarea investitiei intr-un timp scurt. societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari. deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica). .

univ. Editura Eficon Press – 2006.R.D.E. ROMANU ION. Editura A. Prof. Prof. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix. univ. dr. dr. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992. univ. 4. univ.S. dr. univ. univ. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic. Prof. Editura Didactica si Pedagogica . Societatea Comerciala „TURN” S.E. B. Editura A. 6. dr.S. 79 . – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992. VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor. 2. evaluarea si auditul proiectelor.1. 3. – 1991.1993. Prof.A. – 1990. Prof. ROMANU ION. 5. VASILESCU ION – Pregatirea. dr. dr. Prof.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->