42240917 Evaluarea Eficientei Economice a Unui Proiect de Investitii Prin Metodologia BIRD Fabrica de Malt Targoviste

UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de – Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 ……………………………………. apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 …………………………………………………. 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor …………… 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in România 1 …………………………………………………… 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD ………………… 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

“FABRICA DE MALT”…

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii “FABRICA MALT”……………………………………………… 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica …………………………………………………………… 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

……………………………….. Indicatori Indicatori ……………………………………………. …………………………………………..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD …………………………………………. CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

………………………………………. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei. astfel incat sa se poata stabili solutia optima. nu se poate realiza o delimitare stricta. 2 . intr-un cuvant avantaje reale pentru societate. Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale. de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice – sociale. fiecare solicitand anumite eforturi. numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante. sa existe mai multe posibilitati. isi gasesc deplina justificare.eficienta economica a investitiilor. .marimea investitiilor.orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale. ei interconditionandu-se reciproc. Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: .timpul. o valorificare mai inalta a resurselor naturale. Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv. Intre acesti factori. tehnice. iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii. economie de munca si de materiale. precizanduse totodata prioritatile. . fie el dintre cele mai simple. fiecare oferind anumite rezultate.

Conceptul de eficienta economica. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice. reprezinta o categorie economica. 3 . C) unde: Ef – eforturi C – coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect.2. ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp. ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef. Investitiile constituie suportul material al cresterii economice. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie. pe seama eforturilor facute pentru acestea.. 1. cuantificata prin intermediul eficientei economice.In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei.

Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. structura rezultatelor (ponderea produselor destinate 4 . marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii economice. (ponderea materiilor prime importate). .calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice. ca numai prin compararea efectelor cu eforturile. asociaza si alte elemente de judecata. exigentelor interpretand calitative. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune. produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: .timpul actioneaza asupra eficientei.structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. Conceptul de eficienta economica. Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective. fara de care eficienta ar fi definita incomplet. Tinand cont de acestea. sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate. Rezulta deci.Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice. O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. reprezinta numai o formula de principiu. .

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

5

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

deriva din faptul ca. la cresterea eficientei economice. pe 9 . dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic. cum este o intreprindere. ci mai mare. consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. modernizarea unei capacitati de productie complexe. punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma. In al treilea rand. scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor. ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi. In al doilea rand. Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor. prin eliminarea strangularilor in productie. in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi. prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora. astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. uneori dificil de realizat. modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta. constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic.energie. ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei. modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia. Avantajele modernizarii capacitatilor de productie. in raport cu constituirea de noi capacitati. de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei. ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc.

consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs. In acest context. Analiza economica structurala.care o dezvolta. trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare. trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: . ceea ce implica eforturi mari. in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput. Dupa cum se constata. elementele in miscare ale procesului de productie. fiecare echipament. celor vechi). in consecinta. 10 . utilajele. utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput. modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt. scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. o reinoieste. In afara acestui avantaj primordial. constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero. fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii. din punct de vedere tehnic. trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare. investitiile. in conditiile in care profitul unitar creste. atrage cheltuieli sporite. respectiv reutilare. iar celelalte. La orice modernizare. iar pe de alta parte. punand-o astfel mai bine in valoare. cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. Ca urmare. sunt investitii pasive. investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate. investitii active. cele care realizeaza nemijlocit productia materiala.

modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. ci ca dimpotriva. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea. In principiu. efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii. presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute. ele au un camp mai extins.consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii. In general. de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii 11 . considerate prin prisma eficientei economice. aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte. chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant.. investitiilor. modernizarea reclama un consum de resurse mai mic. dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare. care determina importuri costisitoare. timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor. mai mult sau mai putin sesizabile. precum si calitatea efectelor. Avantajele modernizarii. foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare. Atat pentru dezvoltari.

care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare. probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici. se refera la efectele conexe. o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva. montaj. imbunatatirea calitatii ei. dar chiar si aparitia unor unitati administrative. modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi. diminueaza gradul de poluare al zonei respective. magazine si locuinte. precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare. mai este mentionata si categoria efectelor colaterale. In sfarsit. cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice. In scopul nostru. ROLUL FACTORULUI TIMP IN 12 . care se produc in alte intreprinderi sau ramuri. Aceste efecte. ca urmare. ca urmare a aparitiei efectelor directe. atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata. rezultatele determinate in jurul efectelor directe. Modernizarea unei capacitati de productie.). creaza conditii mai bune pentru muncitori. A doua categorie de efecte. 1. In literatura de specialitate. reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice. determina cresterea nivelului de instruire al personalului.5 . mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social.celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate. favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc. etc. cum ar fi mijloace de acces mai largi.

crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare. manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor. are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate. cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale. a tehnologiilor perfectionate. umane. financiare. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. cresterea potentialului economic al tarii.APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp. atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie. a noilor utilaje. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica. conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. Dimpotriva. Intotdeauna. schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile. Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice. In economie aceasta se 13 . Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica. Dinamismul procesului investitional. o incetinire a ritmului de crestere a acesteia.

Din punct de vedere practic. Aceasta va avea consecinta. accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente. trebuie sa le aducem la acelasi moment. prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate. impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. 14 . rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta. dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita. cu efectele care se obtin in alta perioada. Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice. cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime.manifesta sub forma uzurii morale. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada. concretizata in spor de venit national. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva.

deci.II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei. iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 .I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a” . ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci: x= 1 ⋅y (1+ a) h 1 h si =z y = (1+ a) ⋅ x h Daca notam cu “z” fractia (1+ a) si z’ = (1+ a) vom avea h x = z ⋅ y si 15 y = z ⋅x . in anii urmatori vom avea: . exista legatura x (1 + a)h = y  x = (1 + a) h unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0.III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3 . ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani. Deci intre “x” investitii si y “y” profituri.15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x.Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu.IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4 “ “ h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este.

cu ajutorul factorilor de actualizare. iar cand se foloseste (1+ a) se aplica R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel: P' t R = ' −1 I ' P’t = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula: P' t = ∑ 1 ⋅ Ph h h=1 (1+ a) K h = 1…. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere.z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor.k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula: 16 . actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor. z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut. Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula: R= Pt −1 I 1 h actualizarea se h realizeaza prin discontare. Astfel. vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor. daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei.

I ' = ∑ (1 + a) ⋅ I h h h= 0 k−1 CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA 17 .

atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. specializarea in anumite domenii de varf. alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI). La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944.06. alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne.2. Fondurile obtinute din resursele externe.1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -. au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare. revine atragerii unor resurse externe. trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea. alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale.1. BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare. La ea pot adera numai statele membre 18 . renasterea si sustinerea liberei initiative. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state. crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului. BIRD functioneaza din data de 25.

bine determinate. personalul utilajele. . Pentru acordarea unor imprumuturi. b) tehnologiile. BIRD efectueaza un control. cheltuieli. 19 aspectul tehnic privind constructiile. o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre.organigrama proiectului. precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare. imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective. organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe. pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. exprimata prin participarea la capitalul social.ale Fondului Monetar International. c) aspectul institutional managerial . . etc.posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor. in functie de puterea lor economica. permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre. care pot avea cauze externe. care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. capacitatea. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra. Structura financiara a bancii. amplasamentul. Statutul Bancii. o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre. Daca beneficiarul nu este insusi statul. dar mai ales interne. tehnic.

. d) analiza comerciala . ce acopera de obicei. .2. Daca la inceput a acordat imprumuturi 20 . dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.vanzarea viitoarelor produse.determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune. In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: . o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize.evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului.acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate.evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului.determinarea veniturilor viitoare.sursele de procurare a capitalului. .coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste. . .sistemul international.organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica. materiale. . dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale. e) analiza financiara . . 2..achizitii de materii prime. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi.

economic. cu accent pe suprastructura. el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii. d) finantarea proiectului din imprumutul acordat. incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului. mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. impunand elaborarea unui proiect nou. ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere.pentru reconstructie. institutional. este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului. Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar. c) negocierea imprumutului si aprobarea lui. financiar. 21 . Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii. b) preevaluarea si evaluarea proiectului. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat. e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei. Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic. comercial si al achizitiilor. metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv. Dupa ce a fost aprobat.metoda proiectelor releu. costurile externe. In cadrul etapei de preevaluare. cand se examineaza toate aspectele imprumutului. sub forma de raport. presedintelui bancii. se folosesc de obicei doua metode: .

necesara pentru realizarea proiectului. perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor).5 – 8%. In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat.sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat. perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat.proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii. .eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca. . 22 . . de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD.sa existe un proiect bine definit. are loc de regula. comercial si financiar. tehnic. . intro perioada de 90 de zile de la semnare. Pe masura ce se realizeaza proiectul. se utilizeaza si imprumutul acordat de banca. Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani. incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza.Intrarea in vigoare a imprumutului.7.proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic. Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: . Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica .

3. daca rata de actualizare folosita 23 salarizarea fortei de munca. a pietelor de desfacere posibile. METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza. Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei.b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje. a tendintelor privind cererea si oferta de produse. necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. evaluarea celorlalte . e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei. aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale. c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati. pentru constructii la preturile cele mai avantajoase. cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. 2. d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani. Se analizeaza de asemenea. In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca. Astfel. sau prin alti cooptati de la tarile membre.

Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus. cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului. foloseste metodele actualizarii. In compararea diferitelor variante de proiect. Analiza financiara Analiza financiara. Pentru usurarea calculelor privind centralizarea. obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. rata de actualizare va suporta o modificare cu ± si rata va deveni ± . luandu-se in considerare influenta factorilor timp.pentru preturile constante ar fi “ i “. atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al inflatiei “. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. se trece la actualizarea acestuia. In consecinta. utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare 24 . fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii. se determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale. actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. In evaluarea proiectelor. punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita.

trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii. accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp. Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare. Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. Coeficientul de actualizare.Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii. in scopul de a realiza cresterea economiei impusa. I R I R a0 Figura 1 a Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1. cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului). ca un pret de garantie » pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale 25 . fiindca acesta din urma.

beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea.N. Venitul net actualizat (V. fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul. rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre 26 . . folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa.) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia). n Suma limita sa maxima.2 . de ani. .In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie. considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect. 2. t = 1. Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata : Nt Kt ∑ R= t=1 h h (1 + i ) (1 + i ) t ∑ t=1 t Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr.A. Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare. bazandu-se pe beneficiile unui singur an.

el fiind un indicator de 27 . prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului. deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului. Cu toate aceste avantaje.Pentru calcularea VNA. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare . profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. se foloseste urmatoarea expresie: 1 I h + Ch Vh − I h − C h VNA = ∑ V h ⋅ h=1 d+ D (1 + a) h −∑ d+ D h=1 (1 + a) h =∑ d+ D h=1 (1 + a) h VNA – venit net actualizat Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih – investitia anuala Ch – cheltuieli anuale de prod. exprima tocmai venitul net. valoarea neta actualizata este mai mare. proiectul va fi respins. a – coeficient de actualizare d – durata de realizare a proiectului D – durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. ori acest indicator. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut. Daca are semn negativ. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic.

care se obtin in perioade diferite de timp. Relatia de calcul este: d+ D h=1 ∑ R= d+ D h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h Pe baza acestui indicator. proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1. la un moment dat. 28 . Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune.volum. Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori. Cu cat acest coeficient este mai mic. ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor. raportul este subunitar. ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare. In cazul in care R = 1. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. 3. atunci proiectul este respins. insa nu realizeaza nici un profit. rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile. deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. se foloseste tehnica actualizarii. fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare. nu poate fi considerat indicator de eficienta economica. Daca R<1.

Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale. a obiectului. deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit. sau la nivelul agentului economic. fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii. Fluxul de numerar (cashflow). Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare) 29 . fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice. indicator ce exprima « situatia la zi ». 5.4. el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Vh .incasarea anului h In perioada de executie. respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul.

Valori (costuri) productie Costuri de productie Valoarea productie RIR Rata de discontare RIR este acea rata de discontare. Vor fi acceptate. respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. dar in mod deosebit din strainatate. la care VNA este zero. Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max). . din trecut.prin reprezentare grafica: VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare . unde se calculeaza uzual. Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara. numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare.

deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului. pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate. Acest indicator. stabilind puterea economica a acestuia. respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total. relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii. cu investitia si cu productia. care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR. Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. 31 . RIR. deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari. dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara. Aceasta.prin calcul analitic se foloseste relatia : V1 RIR = amin + (amax – amin) = V + V . iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat.Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare. pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta. . Interpolarea intre rate de actualizare. chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg.

intre 10 – 15 ani se scade 0. astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor. care cuprind si amortismentul.se bazeaza pe fluxul veniturilor brute. intre 5 – 10 ani se scade 0. iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola. ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate.De fapt. adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului.10. Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: . Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg.amin si amax se stabileste prin incercari.diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%. deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara. de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus.amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ. dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0.20. iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput. 32 . .05. Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare. . In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : .

se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura 33 .necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat. Prin acest indicator. reflecta eforturile totale actualizate. Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara. produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe.depistarea unor piete noi. Se calculeaza cu ajutorul relatiei: I h +Ch d+D h=1 ∑ R= d+D h=1 ∑ V ' h −I ' h −C' h (1 + a) (1 + a) h h Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: . . exprimate in lei. Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor. pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate.reducerea cheltuielilor anuale de productie. din care se scad uneori. deci marirea valorii incasarilor. actualizate la o anumita rata de actualizare. 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO.. cu investitia si cu productia. La numitor se cuprind veniturile nete actualizate. . . exprimate in lei.renuntarea la importul materialelor si materiilor prime. exprimate in valuta.reducerea creditului contractat de la BIRD. ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete.

34 . la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie. modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei. adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa. deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate. ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe. De aceea BIRD. unitatea sa nu lucreze cu pierderi. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata. sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net. se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare. se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau.promovarea exportului si diminuarea importului. Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate. caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. Prin urmare. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi. atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori. deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. La folosirea acestui indicator.

Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc. incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata. modificarea preturilor la materiile prime. Daca nu exista astfel de posibilitati. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari. Analiza de senzitivitate economica. Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor. De aceea. numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD. cresterea salariilor. probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale. 35 . se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. Asa cum reiese. ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale.8) Senzitivitatea. implica deci. indeosebi negative. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR. Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare.

C. A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice. Statutul juridic S. TURN SA.productia de malt. judetul Dambovita...1. durata societatii fiind nelimitata. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: . TURN SA. aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste. oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita. cu certificatul de inmatriculare nr. avand forma juridica de societate pe actiuni.C. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei. 36 . CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” Constituirea societatii comerciale S.C. este persoana juridica romana. PREZENTAREA S.CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” 3. J/15/1553/1999.

conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet. societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere.. . creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor. fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. Varianta a doua. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii. . Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara. cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele. prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate 37 activitatea in agricultura. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii. industrie .C.activitatea de comert.prestari servicii. TURN SA. import – export. care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica. zootehnie. alimentara.productia de bere. se creaza noi locuri de munca. S. alimentatie publica si turism.

0 lei 1.163. VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2. cu o dobanda mult mai redusa .229 lei.090.de firma SEGINSA SPANIA.839.957.0 lei 153.0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490. dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor.5%.385 lei.267.264.utilaje total 1.0 lei 687.0 lei .975. iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.975 lei.664.263 lei din care: .constructii montaj .270.173.777.811.0 lei 10.0 lei Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: .809.267. Din surse proprii se asigura suma de 421.772.199.136.229.809.0 lei 1.constructii montaj .263.alte cheltuieli Pentru VARIANTA II – Total din care: .dotari si obiective inventar .877.constructii instalatii .utilaje cu montaj si independente . cu un cost mai ridicat al utilajelor.0 lei 1.constructii instalatii 38 .144.0 lei . conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune.0 lei 3.0 lei se asigura astfel: .din care import 1.840. iar diferenta de 2.10.0 lei .credit banca spaniola 965.0 lei 1.Total 2.774.909.303.credit banca romana 1.350.0 lei. VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3. din care utilajele – 687.

dotari .303. tehnologice si procese tehnologice utilizate 10.0 lei 178. in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal. decat in varinta 1. De asemenea. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3.000 t/an si o fabrica de bere de 250.utilaje cu montaj si independente 1. alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15. precum si utilitatile aferente. Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante. se propune amplasarea unui complex.. Obiectivul este o investitie noua. aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit. permitand si o eventuala extindere de capacitate.618. la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare.0 lei . este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie. Materii prime. in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa. avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale.0 lei 39 . se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia.772.034.alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste.4 ha. deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic.000 h1/an.

modul de fertilizare a terenului.varietate. influentata de mai multi factori: . .modul de pastrare.Pentru a se obtine un malt de calitate. materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca. .agrotehnica aplicata. are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate. In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit. orzoaica cu calitati optime de maltificare. iar cel de orzoaica . va fi de 60%. pe langa tehnologia folosita. a) Receptia materiei prime 40 . care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre. cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica.40%. soi. in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita. . insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate. conditii pedoclimatice. Calitatea acesteia este la randul ei. 1. In conditiile asigurate. Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie. este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz. Descrierea procesului tehnologic in varianta I.

Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie.c. conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore. in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata. iar durata inmuierii.400 tone orz – orzoaica. ceea ce va asigura depozitarea a circa 2.800 m. e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile). c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice.. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare.000 tone malt si 3. la maltificare se utilizeaza sortul I si II. iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine. racire si umidificare a aerului. dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III. in conditii de microclimat (umiditate. De regula. capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz. aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari. capacitatea totala fiind de circa 8. In urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri.Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21. f) Uscarea maltului 41 . b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h.

de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici. in afara de gratarul uscatorului. comparativ cu varianta I astfel: .receptia materiei prime.la uscarea si degerminarea maltului. datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari. furnizorul va livra un ventilator. In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic.Se va realiza in doua uscatoare. apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare. . . iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR.in a doua varianta. cu gratar basculant. dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta. baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla. descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai. g) Degerminarea. . Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit.la propunerea firmei asociate.la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt. cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat. Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat. transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere. 42 . . se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime.

astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt. atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire.. se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa. in ambele variante. in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste.evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: . . .livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci.o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei. c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0.o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime. va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice. va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic.4 KV o putere de 1000 KVA fiecare. b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica. Piata si comercializarea 43 . Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt.

care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste. au fost deservite de fabricile de bere existente. Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana.2. cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere.A. in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste. in mediul urban. cat si intreprinzatori particulari. Este de asteptat o crestere a cererii de bere. va capata aparitiei urmatori.In urma studiilor efectuate. judetul Dambovita si judetele limitrofe. solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald. distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur. motivat atat de deprinderile populatiei. Pana in prezent. va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. Gaesti. moreni. cu deosebire in perioada de vara. 3. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori. Titu.. 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S. majora in Acest anii ultim aspect. comparativ cu cel rural. cat si din considerente importantanta financiare. datorita fenomenului concurentei. producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului. este impusa de caracterul complex al eficientei economice. deoarece 44 . de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului. zona luata in considerare.

).). structura etc. nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele). valoarea anuala a productiei. coeficientul de eficienta economica a investitiilor). surprinde de un anumit criteriu de eficienta eficienta economica. la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc.fiecare dintre In ei. ci masoara volumul activitatii. in 45 . indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului.). c) marirea imobilizarilor. d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica. sistemul indicatori care reflecta economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis. termenul de recuperare. Indicatorii calculati la nivelul microeconomic. care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic. care se refera in principal. durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc. la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere. b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala. Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie. pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat.

indicatori cu caracter general. contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. precum si a eficientei economice a acestuia. Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone.indicatori de baza.nivel de agent economic. metri liniari. .2. Acestia se pot imparti. in: . INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori. in ambele variante. in conditii normale de functionare.1. . 3.indicatori suplimentari.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an. aceasta este: de 15. bucati etc. 46 .indicatori specifici. iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import). dupa sfera de de cuprindere. . in 220 sarje – 1 sarja la 36 h. impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada. In cazul obiectivului de investitii. In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje. se putea realiza cantitatea de malt special. FABRICA DE MALT. Cu instalatia proiectata. dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat.

este necesar un numar mai mare de salariati. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi: W1 = 15. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. valoarea productiei ce revine pe un salariat.58 t/pers. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat. cat si structura acestora dupa profesie.cr t. pentru orice proiect. intr-o unitate de timp.b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale. posturi VAR. se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa.000 = 428. in cazul variantei a doua. Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr. numit numarul mediu scriptic de salariati. in special operatori – oameni specializati. I VAR. consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs. intereseaza atat numarul de persoane slariate. timpul de munca in om-ore. 35 Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori Nr. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39 Pentru varianta 2: 47 . deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import.

II 1.62 t/pers. Avand in vedere acest indicator. tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. I 1.000 = 384. crt.84 0 . In cazul Fabricii de Malt.210. trebuie sa scada de la o perioada la alta.84 0 VAR. care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15. pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic.170 lei/an pentru a doua varianta. productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1.210. 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime 48 UM lei VAR.W2 = 15. sau pentru cresterea productiei fizice. ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori. 39 Asa cum se observa. se va opta pentru folosirea variantei 1. Nivelul costului de productie.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423. Aceste cifre reies din tabelul alaturat: CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr. in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie.000 t/an. asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri. cresterea eficientei economice a obiectivului. s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526. datorita numarului de salariati mai mic. d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori. se cuantifica eforturile totale facute de societate.

0 00 1.185 7.45 4 67.686 15. cea mai buna varianta este cea de-a doua.772 15.0 00 1.850 116.526.659 610 91.560. e) Valoarea productiei 49 .810.450 1.793.90 4 300.357 3.211 10.84 8 10.423.877.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 9.426 9.390 7.90 4 67.1 24 2.079 680 109.17 0 15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate.995 2.577.433 10.49 6 716.860.04 6 630.921 73.45 4 300.3 52 2.40 8 1.40 8 1.365 10.143 95.622 1.350 101.602 4.957 3. care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse.087 3.861 2.

a dobanzilor acestora. asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe. dar cheltuielile difera.Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp.650 5. Specificare U.970 Acest profit brut obtinut. formeaza totalul de surse al societatii comerciale.891.181. In cazul fabricii de malt. agentii economici.824.M. crt.500 lei/an. profitul prevazut a se obtine. se prevede obtinerea a circa 3. este prezentat in urmatorul tabel: Nr. in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai. in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte. in ambele variante propuse. obtinandu-se astfel profitul net al societatii.850 758. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua. ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim. 50 . f) Profitul Este un indicator deosebit de important. Prin el. In cazul obiectivului prezentat. plus amortismentul inclus in costuri. din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor.330 6. VARIANTA I VARIANTA II 1 2 Profit brut Total 10 ani lei/an lei/an 654. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie. este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare. plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat.

ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala. Asa cum se observa. termica.2. obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici. apa. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua.g) Consumul specific de materii prime. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei 51 . cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua. cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua. combustibil si energie. 3. combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale. aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii. aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai. chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica. care presupune utilaje din import. materiale. Tinand cont de cele afirmate mai sus. se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum.2.

844 3. Credit bancar 85% din care: . ce caracterizeaza eforturile procesului investitional.909 2.387.777.760 - 490. valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I – cu utilaje din tara .385 2.844 2.809.716. pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala.264 965. Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului.credit Banca Romana . In cazul obiectivului studiat.lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II cele doua variante: asa cum 1.090 2.267. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului.229 lei VARIANTA II – cu utilaje din import – 3.730 b) Durata de executie a lucrarilor de investitii 52 . diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: . Aport propriu 15% 2. CS = alte cheltuieli.173 1. folosit in adoptarea deciziei de investitii.890 433.2.581.811.387.credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei 421. I = investitia calculata conform devizului general.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare.Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali.

Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat. c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare. se obtin avizele si aprobarile. In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea. perioada normala de functionare si perioada de declin. materiale si financiare). Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani. indiferent de varianta aleasa.perioada de functionare a capitalului fix. se contacteaza constructorul si se deschide finantarea. fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. in care se elaboreaza documentatiile. in care se elaboreaza documentatiile. ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati. Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale.Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane. . iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga. in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare. perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri. deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime. d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si 53 .

modernizari si retehnologizari. pentru dezvoltari.rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie.000 Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie. In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante.267.81 lei/tona 15. Si = S2 = 2. e) Termenul de recuperare a investitiilor 54 . Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi. insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai. buc.28 lei/tona 15.) Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale. fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta.809. precum si pentru comparatii intre variante astfel: .229 = 187.000 3.263 = 217.pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\ Si = Ii qi Ii = investi]ia aferent\ variantei “i” qi = capacitatea de produc]ie (tone.

263 = 4.pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n Ti = Ii Phi varianta “i” Ii = valoarea investi]iei `n varianta In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se “i” calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus.330 f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare.267. ce urmeaza a fi construit. .Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie.809. Deci vom avea : T1 = 2. . Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i” 55 .pentru obiective noi : Phi I hi ei = Phi.229 = 4. pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei.29ani 654. avand in vedere ca este un obiectiv nou.30ani 758.650 T2 = 3. Ca si la investitia specifica.

29 1 = 0.443.Se anume observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si 1 Ti ei = Pentru cele doua variante analizate. exista diferente foarte mici intre variantele analizate. coeficientul de eficienta este : e1 = e1 = 1 = 0.113 lei 56 .267.423.30 Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim.383. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor.469 lei K2 = 3.229 + 2. care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.233lei 4.170 · 5 = 15.234lei 4.809. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate.848 · 5 = 15.526. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i” Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i” Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2.263 + 2.

229 6. deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare. dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual. el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii P R i = ni Ii obiectivului economic si efortul al investitional si se calculeaza astfel: Ri = randamentul economic variantei “i” Pni = profit net pentru varianta “i” Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta Prin profit net se intelege profitul ce se obtine. Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua.Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie.093 3.809.970 − 1 = 1.092 2. deci : Pni = Pti – Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel : Ri = Pti −1 Ii In cazul nostru randamentul economic va fi : R1 = R2 = 5.824. deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus.263 57 .850 − 1 = 1.267. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati.891.

la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima. u – momentul inceperii restituirii creditelor primite. care sunt. se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului. d = 2 ani. m – momentul adoptarii deciziei de investitii. prin metodologia BIRD. v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix.Varianta mai buna este varianta a doua. la orice moment de referinta. f = 1 an. p – momentul punerii in functiune a noului capital fix.2. Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica.3. n – momentul inceperii lucrarilor de investitii. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel : g d f D m n p u v timpul In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an . este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 58 . 3. D = 10 ani. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii.

c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata . pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h : Im t = ∑ a g+ d h=1 (1 + a) 1 n ⋅Ih g m=0 n d p 59 Tma D v timpul . b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero.a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica. urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza . f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun. altul pentru profit . e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica. I. Referitor la obiectivul de investitie studiat. unul pentru investitii. d) se traseaza triunghiurile actualizarii.

15 ) 1 2 ⋅ 3.263 + + 1 ⋅ 3.15 )4 Im = ta2 h= g+ 1 ∑ g+ d (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.267.229 = 553.809.267.15 ) 1 3 ⋅ 2.809.15 ) 1 3 ⋅ 3.809.263 + (1+ 0.229 + (1+ 0. pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale.267.229 + + 1 ⋅ 2.300 lei (1 + 0.15 ) 1 2 ⋅ 2.263 = 643.I P Asa cum se observa din reprezentarea grafica. deci vom avea: Im = ta1 h= g+1 g+ d ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.15 )4 b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula: g+d+ D h=g+d+1 m Pta = ∑ (1 + a) Ph h In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa : m Pta = Ph (1+ a) − 1 1 ⋅ g+d D (1+ a) a(1+ a) D 60 .500 lei (1 + 0.

650 ⋅ 0.869.15 ) −1 = 1 P = 654.15 (1+ 0.165.330 ⋅ 0.profit variabil in timp (1+ a) h R m a ( a + a) = 1 a( a + a ) g+ d 1 ⋅ Ih ∑ h h= g+ 1 ( 1 + a) g+ d D ( a + a) ⋅ D −1 ⋅ Ph −1 Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea : 1.300 m R a1 = profit/1 leu investit 61 . astfel : g+ d+ D h= g+ d+1 m Ra = ∑ (1+ a) 1 1 h ⋅ Ph −1 ⋅Ih h= g+1 ∑ g+ d .15 ) 10 10 m ta1 = 654.15 ) −1 = 1 P = 758.57 ⋅ 5.01 = 2.15 ) 0. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii.15 ) 10 10 m ta2 = 758.15 (1+ 0.484 lei (1+ 0.480 − 1 = 3.56 3 lei Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna. care este 1 an. dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp.01 = 1.57 ⋅ 5. profitul actualizat fiind mai mare.650 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.(1+ 0.869.15 ) 0.37lei 553.37 − 1 = 2.330 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.

560 1 ⋅ 4 (1 + 0.480 1 ⋅ 4 (1 + 0.165.500 profit/1 leu investit d) investitiilor Termenul de recuperare actualizat al Pentru momentul luarii deciziei avem : I = m ta m g+ d+ Ta h= g+ d+1 ∑ (1 + a) 1 h ⋅ Ph Cand profitul anual este considerat a fi constant.37 lei 643.869.3 ani. Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static.15 ) − 1 ⋅ 2.37 − 1 = 2.29 ani si respectiv 4.02 ani pentru ambele variante.15 ) 0. in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.15 (1 + 0.165. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat.15 ) − 1 ⋅ 1.15 ) 0. formula de calcul folosita este : m Ia = (1+ a) Ph h+ d ⋅ (1 + a) − 1 a(1 + a) T T In cazul nostru acesta va fi : .pentru varianta II : 642. 62 . deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp.m R a2 = 2.300 = (1 + 0. care a fost de 4.pentru varianta I : 553.560 − 1 = 3.500 = (1 + 0.15 )T T .15 (1 + 0.15 )T T In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5.

425 lei c) randamentul economic actualizat: n Ra = n Pta −1 In t d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare : I = Ph n a ( a + 1) − 1 ⋅ (1+ a) a( a + 1) 1 T h T 63 .75 ⋅ 5.330 ⋅ 0.II. nu se obtine profit si relatia devine : Pan = d+ D h=d+1 ∑ (1 + a) Ph h In cazul in care profitul este constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 1 ⋅ d (1+ a) a(1 + a) D D n Pa1 = 654.849.01 = 2. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate : 1 n Ia =∑ d h=1 (1 + a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare : d+ D h=1 Pan = ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ph In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie.650 ⋅ 0.459.75 ⋅ 5.01 = 2.840 lei n Pa2 = 758.

e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica : K = I t + Ch ⋅ D si forma dinamica va fi : Ih Ch Ka = ∑ d h=1 (1+ a) h +∑ d+ D h=1 (1+ a) h III. investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z ’ = (1+a)h : p Ia = ∑ ( 1 + a) ⋅ I h h h= 0 d− 1 b) profitul total actualizat : Pap = ∑ h=1 D (1 + a) Ph h 64 . Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p) d m p=0 T I p a D v timp P a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales.Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor.

pentru profit constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 a(1 + a) D D n Pa1 = 654.650 ⋅ 5. IV.01 = 3..233 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .279.pentru profit constant in timp: Ph ⋅ P Ra = d− 1 (1+ a) − 1 (1+ a) ⋅ a ∑ (1 + a) ⋅ I D D h h= 0 h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : .330 ⋅ 5. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u) 65 .796 lei n Pa2 = 758.pentru profit constant in timp : I = Ph p a (1 + a) − 1 ⋅ a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de recuperare a investitiilor.799.01 = 3.

pentru profit constant in timp: 66 . relatia de calcul este: f + d− 1 h= 0 u Ia = ∑ (1+ a) h ⋅ I h − ∑ ( 1 + a) ⋅ I h = h h= 0 f −1 f + d− 1 h= f ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de multiplicare “z”.330 lei u Pa2 = 5.330 = 4.77 ⋅ 758. iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”: .375.d n f p I D u=0 T u a v timp P1 P2 a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii.pentru profit constant in timp : Pau = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) D−f −1 D−f ⋅ Ph u ) ⋅ 654.650 Pa1 = (1 + 4.77 = 3.777.560 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .

(1+ a) u Ra = (1+ a) a a(1 + a) ∑ (1+ a) ⋅ I f −1 D− f D− f + Ph −1 f + d− 1 h= f h h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume : - pentru Tau <f: u Ia = Ph (1 + a) ⋅ f (1 + a) − 1 a(1 + a) T T - pentru Tau >f: u Ia = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) T −f −1 T −f Ph Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v) d n I D p T u a v=0 timp P 67 . V.

indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua.pentru profit constant in timp : Pav = (1 + a) D −1 a ⋅ Ph v Pa1 = 654. Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este : v Ia = d+ D − 1 h= D ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat: .289.650 ⋅ 20.3 = 15.330 ⋅ 20. Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de 68 .3 = 13.a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h.090 lei c) randamentul economic actualizat : .394.395 lei v Pa2 = 758. aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus.pentru profit constant : (1+ a) R = v a d+ D− 1 h= D D −1 h a ⋅ Ph ⋅Ih ∑ (1 + a) d) termenul actualizat de recuperare : v Ia = Ph (1 + a) ⋅ D (1 + a) − 1 a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat. In concluzie.

fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT ». reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul.500 lei/an. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic. 69 . prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit. prin metodologia BIRD.633.3. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor.181. Referitor la obiectivul studiat. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3.functionare a obiectivului.500 lei. se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta. pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. cat si la nivelul economiei nationale. In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar. SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv. la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase. iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28. 3.

in costuri se mai includ si o serie de impozite.b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia. dobanzi pe care le face investitorul. avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada. cheltuielile totale sunt egale cu 24. 1. precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%. Pentru afectuarea analizei financiare. aplicand formula de calcul urmatoare: d+ D R = d+ D ∑ h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h=1 h Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. ce sunt cuprinse in tabelul nr. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare. mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. cat si cheltuielile de productie. care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat.900 lei. taxe.092. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate – 70 . c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. Se foloseste tehnica actualizarii.

172 ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale. 2 pe total acesta reprezentand 4. se pot urmari in tabelul nr. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Valorile acestui indicator.394. ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic.495 lei. acest indicator este egal cu 168. Asa cum rezulta din tabelul nr.575 = 1.costuri actualizate care este de 10. f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare : RIR = amin + (amax − amin ) ⋅ V1 V1 + V2 71 . d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul.02 ceea 10.600 lei. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare. pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero. pe ani. sub raportul eficientei economice. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este : VNA = ∑ d+ D h=1 (1 + a) Vh h −∑ d+ D h=1 I h + Ch (1 + a) h =∑ d+ D h=1 Vh − I h − C h (1+ a) h In functie de acest indicator.540. 1.562. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv.

20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari.20 + ( 0. 168.400 168. permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate.Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0. folosind calculul analitic.400 + 254.25 − 0.20 Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import).410 422.05 ⋅ = 0.810 )⋅ RIR = 0. de 25%.400 = 0. 72 . fapt ce se realizeaza in tabelul nr. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate.22 168.20 + 0. 2.

313.960 2.181.235 1.960 2.960 2.500 3.700 925.633.57 0.711.Tabelul nr.960 2. 1 GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL 3.181.313.500 416.500 3.562.33 0.455 1.000 731.895 859.711.27 0.288 234.313.500 3.527.826 1.195.313.500 3.318.495 73 .267.48 0.120 1.833 138.960 2.770 532.181.172 2.394.69 0.652 370.785 509.110.420 347.584 763.535 164.210 439.596.181.500 3.313.260 2.500 3.600 1.181.313.181.960 2.575 -2.23 0.19 0.500 3.500 0.500 3.181.100 286.181.900 3.607 624.960 24.16 - 2.960 2.83 0.092.049.806 168.957 1.313.745 604.272.040 10.820 598.960 2.234 10.603 494.181.313.500 28.40 0.813.313.632 1.230 199.

crt.5 00 867.26 0 3.313.01 6 5 2.5 00 867.540.267.54 0 0.267.9 60 3.16 138.32 277.100 74 .54 0 0.313.50 8 8 2.181.181.54 0 0.54 0 0.50 0 4.20 173.313.181.9 60 3.90 0 28.5 00 867.600 3 4 5 -254. 1 2 Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat Anii de functionare 1 3.54 0 0.5 00 867.181.54 0 0.313.313.181.9 60 3.26 225.313.313.22 6 3 2.10 86.5 00 867.51 442.633.5 00 867.092.78 0 10 2.54 0 0.313.181.9 60 3.40 347.80 7 9 2.81 0 2 2. 2 GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25% Nr.9 60 3.9 60 3.56 0 7 2.44 5 4 2.26 0 0.181.181.9 60 3.5 00 867.64 555.313.13 112.5 00 867.80 2.Tabelul nr.9 60 3.5 00 867.61 3 6 2.9 60 3.54 0 0.54 0 0.613.181.755 Total 24.

000 t/an. sub aspect cantitativ. in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”. se desprind urmatoarele concluzii: . pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici. durata de obtinere a efectelor economice sau sociale. fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica. calitativ. fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi. Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata. si pe cat posibil. pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica. efecte. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse. care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa.avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. durata de realizare a activitatii. raportul existent intre acestea. se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta. De aceea. Astfel. 75 .CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect. ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte.

obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168. fata de cele practicate de Banca Romana. se 76 urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele . .. tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp. . De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii.referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD. Dar. cu un coeficient de actualizare de 20%. acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%. In concluzii: . ca fiind cea optima.in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua. se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat.referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici. numar de salariati. in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei. obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola.

in viitor. in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar. . termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia. calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna. este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: .export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa. . cu dobanzile aferente la data aceasta. profitul anual de productie. 77 . calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie.dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna.in acelasi timp.emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social. care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici. . indica ca varianta optima varianta a doua. luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate. realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica. .constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti. Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola. tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante.

Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: . nu numai pentru asigurarea materiei prime. necesare productiei de bere. asocierea cu parteneri interni sau externi. . contracte.majorarea capitalului social in numerar. S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt. deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica). trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare. Realizarea investitiei intr-un timp scurt.Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii. ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. ce se poate realiza prin emiterea de actiuni. activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice. In continuare. BIBLIOGRAFIE 78 . in scopul reducerii creditelor necesare. tratative de incheiere. ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii. societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari.o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%. pot conduce la crearea unor activitati cu profit. ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse.

dr.S. 5. VASILESCU ION – Pregatirea. univ. Editura Didactica si Pedagogica . univ. 4. Prof. dr.E.1.A. ROMANU ION. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992. Prof. Prof. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992. VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor. 79 . univ. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic.1993. dr. univ. ROMANU ION. dr. dr.R. Prof. – 1990. univ.S. 3. dr. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix. Prof. 6. 2. – 1991. evaluarea si auditul proiectelor. B.D. Editura A. Prof. univ. Societatea Comerciala „TURN” S. Editura A. Editura Eficon Press – 2006.E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful