UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de – Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 ……………………………………. apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 …………………………………………………. 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor …………… 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in România 1 …………………………………………………… 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD ………………… 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

“FABRICA DE MALT”…

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii “FABRICA MALT”……………………………………………… 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica …………………………………………………………… 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

……………………………….. Indicatori Indicatori ……………………………………………. …………………………………………..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD …………………………………………. CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

………………………………………. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante. fiecare oferind anumite rezultate. 2 . sa existe mai multe posibilitati.eficienta economica a investitiilor. Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei. tehnice. isi gasesc deplina justificare. astfel incat sa se poata stabili solutia optima. intr-un cuvant avantaje reale pentru societate. . Intre acesti factori. ei interconditionandu-se reciproc. Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: . iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii. Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale. precizanduse totodata prioritatile. de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice – sociale. economie de munca si de materiale.timpul. fie el dintre cele mai simple.marimea investitiilor. Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv. . o valorificare mai inalta a resurselor naturale. fiecare solicitand anumite eforturi. numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale. nu se poate realiza o delimitare stricta.

reprezinta o categorie economica. 3 .In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei. pe seama eforturilor facute pentru acestea. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie.. C) unde: Ef – eforturi C – coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect.2. 1. ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin. Conceptul de eficienta economica. o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice. ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp. Investitiile constituie suportul material al cresterii economice. cuantificata prin intermediul eficientei economice.

calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice. ca numai prin compararea efectelor cu eforturile. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: . Rezulta deci. (ponderea materiilor prime importate). marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii economice. fara de care eficienta ar fi definita incomplet.Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice. putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. . Conceptul de eficienta economica.timpul actioneaza asupra eficientei. Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat. sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune. exigentelor interpretand calitative. O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. structura rezultatelor (ponderea produselor destinate 4 . reprezinta numai o formula de principiu.structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. asociaza si alte elemente de judecata. Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective. Tinand cont de acestea. .

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

5

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi. uneori dificil de realizat. ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic. modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta. In al treilea rand. dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic.energie. ci mai mare. modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei. scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor. cum este o intreprindere. de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei. ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii. la cresterea eficientei economice. punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma. astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. Avantajele modernizarii capacitatilor de productie. prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora. pe 9 . prin eliminarea strangularilor in productie. Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor. deriva din faptul ca. modernizarea unei capacitati de productie complexe. In al doilea rand. in raport cu constituirea de noi capacitati.

investitiile. investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate. ceea ce implica eforturi mari. In afara acestui avantaj primordial. iar celelalte.care o dezvolta. In acest context. iar pe de alta parte. o reinoieste. La orice modernizare. trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: . in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput. trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare.consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs. utilajele. cele care realizeaza nemijlocit productia materiala. trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare. fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii. sunt investitii pasive. respectiv reutilare. utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput. celor vechi). fiecare echipament. din punct de vedere tehnic. in conditiile in care profitul unitar creste. modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt. Analiza economica structurala. investitii active. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. 10 . atrage cheltuieli sporite. cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. in consecinta. punand-o astfel mai bine in valoare. elementele in miscare ale procesului de productie. Ca urmare. scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie. Dupa cum se constata. constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero.

aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte. dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare. timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor. care determina importuri costisitoare. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea. ele au un camp mai extins. de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii 11 . foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare. considerate prin prisma eficientei economice. investitiilor. Avantajele modernizarii. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii. In principiu.consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii.. precum si calitatea efectelor. ci ca dimpotriva. Atat pentru dezvoltari. modernizarea reclama un consum de resurse mai mic. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe. presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute. modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant. In general. mai mult sau mai putin sesizabile.

care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare. probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici.). diminueaza gradul de poluare al zonei respective.5 . o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva. 1. modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi. reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice. rezultatele determinate in jurul efectelor directe. ca urmare a aparitiei efectelor directe.celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate. determina cresterea nivelului de instruire al personalului. atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata. In scopul nostru. care se produc in alte intreprinderi sau ramuri. dar chiar si aparitia unor unitati administrative. ROLUL FACTORULUI TIMP IN 12 . In sfarsit. cum ar fi mijloace de acces mai largi. In literatura de specialitate. etc. A doua categorie de efecte. favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc. Modernizarea unei capacitati de productie. magazine si locuinte. mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social. ca urmare. cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice. creaza conditii mai bune pentru muncitori. precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare. mai este mentionata si categoria efectelor colaterale. imbunatatirea calitatii ei. Aceste efecte. montaj. se refera la efectele conexe.

manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor. conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. o incetinire a ritmului de crestere a acesteia. umane. cresterea potentialului economic al tarii. cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. Dinamismul procesului investitional. Intotdeauna. In economie aceasta se 13 . a tehnologiilor perfectionate. neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice.APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp. a noilor utilaje. Dimpotriva. crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare. impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala. are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate. Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica. schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile. atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie. financiare.

14 . Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice. in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita. trebuie sa le aducem la acelasi moment. cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime. rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada. Din punct de vedere practic. dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate. accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii.manifesta sub forma uzurii morale. impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. concretizata in spor de venit national. cu efectele care se obtin in alta perioada. Aceasta va avea consecinta. exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva.

exista legatura x (1 + a)h = y  x = (1 + a) h unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0. ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani.III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3 .Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu. iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 .II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei. ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci: x= 1 ⋅y (1+ a) h 1 h si =z y = (1+ a) ⋅ x h Daca notam cu “z” fractia (1+ a) si z’ = (1+ a) vom avea h x = z ⋅ y si 15 y = z ⋅x . Deci intre “x” investitii si y “y” profituri. in anii urmatori vom avea: . deci.I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a” .15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x.IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4 “ “ h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este.

z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor. daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei. Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula: R= Pt −1 I 1 h actualizarea se h realizeaza prin discontare. z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut. vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor.k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula: 16 . actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor. cu ajutorul factorilor de actualizare. Astfel. iar cand se foloseste (1+ a) se aplica R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel: P' t R = ' −1 I ' P’t = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula: P' t = ∑ 1 ⋅ Ph h h=1 (1+ a) K h = 1…. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere.

I ' = ∑ (1 + a) ⋅ I h h h= 0 k−1 CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA 17 .

La ea pot adera numai statele membre 18 .2. La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944. atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. revine atragerii unor resurse externe. alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI).1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -. crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului. BIRD functioneaza din data de 25. specializarea in anumite domenii de varf. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale. Fondurile obtinute din resursele externe. BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare. alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne. alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International.06. au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare. renasterea si sustinerea liberei initiative. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state. trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea.1.

. pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre. c) aspectul institutional managerial . precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare. organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra. capacitatea. amplasamentul.ale Fondului Monetar International. cheltuieli. exprimata prin participarea la capitalul social. Statutul Bancii. BIRD efectueaza un control.posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor. bine determinate. tehnic. o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre. care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. b) tehnologiile. dar mai ales interne. Pentru acordarea unor imprumuturi. in functie de puterea lor economica. Daca beneficiarul nu este insusi statul. personalul utilajele. etc. Structura financiara a bancii. .organigrama proiectului. imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective. 19 aspectul tehnic privind constructiile. o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre. care pot avea cauze externe.

evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului. In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: . dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale.2.determinarea veniturilor viitoare..determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune. o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize.sistemul international. ce acopera de obicei.acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate. Daca la inceput a acordat imprumuturi 20 . . .evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului.sursele de procurare a capitalului. materiale.vanzarea viitoarelor produse. d) analiza comerciala .coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste. dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.achizitii de materii prime. . . . . 2.organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica. e) analiza financiara . MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi. .

In cadrul etapei de preevaluare. Dupa ce a fost aprobat. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat. Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii. financiar. in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei. sub forma de raport. institutional. 21 . este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului. b) preevaluarea si evaluarea proiectului. economic.pentru reconstructie. presedintelui bancii. e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere. comercial si al achizitiilor. incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului. se folosesc de obicei doua metode: . c) negocierea imprumutului si aprobarea lui. el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii. mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic. cand se examineaza toate aspectele imprumutului. d) finantarea proiectului din imprumutul acordat.metoda proiectelor releu. cu accent pe suprastructura. metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv. impunand elaborarea unui proiect nou. costurile externe. Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar.

sa existe un proiect bine definit. comercial si financiar. intro perioada de 90 de zile de la semnare. incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza. necesara pentru realizarea proiectului. perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor). are loc de regula.sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat. Pe masura ce se realizeaza proiectul. . . . Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica . . de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD.5 – 8%.proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii. In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat.eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca. se utilizeaza si imprumutul acordat de banca. 22 .Intrarea in vigoare a imprumutului.proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic. perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat. tehnic. Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani. Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: .7.

sau prin alti cooptati de la tarile membre. aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale. evaluarea celorlalte . METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza. d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani. e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei. a tendintelor privind cererea si oferta de produse. Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei. a pietelor de desfacere posibile.b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje. 2. cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. pentru constructii la preturile cele mai avantajoase. Astfel. Se analizeaza de asemenea. c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati. daca rata de actualizare folosita 23 salarizarea fortei de munca.3. necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca.

pentru preturile constante ar fi “ i “. foloseste metodele actualizarii. Analiza financiara Analiza financiara. luandu-se in considerare influenta factorilor timp. rata de actualizare va suporta o modificare cu ± si rata va deveni ± . se trece la actualizarea acestuia. utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare 24 . se determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale. obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii. punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. Pentru usurarea calculelor privind centralizarea. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al inflatiei “. In evaluarea proiectelor. actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. In compararea diferitelor variante de proiect. Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus. In consecinta. Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului.

Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii. accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp. fiindca acesta din urma. I R I R a0 Figura 1 a Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1. cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului). ca un pret de garantie » pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului. in scopul de a realiza cresterea economiei impusa. Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare. trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii. Coeficientul de actualizare. Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale 25 .

Venitul net actualizat (V. de ani. bazandu-se pe beneficiile unui singur an. beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea. t = 1.2 . rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre 26 . 2. n Suma limita sa maxima. . . considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect.) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia).In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie. Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare. Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata : Nt Kt ∑ R= t=1 h h (1 + i ) (1 + i ) t ∑ t=1 t Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr. folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa.A.N. fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul.

In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului. profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. Cu toate aceste avantaje. valoarea neta actualizata este mai mare. Daca are semn negativ.Pentru calcularea VNA. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare . prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului. deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. exprima tocmai venitul net. se foloseste urmatoarea expresie: 1 I h + Ch Vh − I h − C h VNA = ∑ V h ⋅ h=1 d+ D (1 + a) h −∑ d+ D h=1 (1 + a) h =∑ d+ D h=1 (1 + a) h VNA – venit net actualizat Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih – investitia anuala Ch – cheltuieli anuale de prod. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic. el fiind un indicator de 27 . proiectul va fi respins. ori acest indicator. a – coeficient de actualizare d – durata de realizare a proiectului D – durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut.

Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. se foloseste tehnica actualizarii. Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate. la un moment dat. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori. 28 . ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. insa nu realizeaza nici un profit. In cazul in care R = 1. 3. nu poate fi considerat indicator de eficienta economica. Daca R<1. ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor. deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. raportul este subunitar. Cu cat acest coeficient este mai mic. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1.volum. Relatia de calcul este: d+ D h=1 ∑ R= d+ D h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h Pe baza acestui indicator. rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune. care se obtin in perioade diferite de timp. atunci proiectul este respins. cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare. fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare.

deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit.4. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Vh . sau la nivelul agentului economic. Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale. a obiectului. indicator ce exprima « situatia la zi ». 5. Fluxul de numerar (cashflow). cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii. el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale. Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare) 29 .incasarea anului h In perioada de executie. fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice. respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul.

din trecut. numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare. Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate.Valori (costuri) productie Costuri de productie Valoarea productie RIR Rata de discontare RIR este acea rata de discontare. unde se calculeaza uzual. In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max). Vor fi acceptate.prin reprezentare grafica: VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare . Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara. . la care VNA este zero. dar in mod deosebit din strainatate.

. RIR. pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta. deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului. relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii. Aceasta. Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. Acest indicator. respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total.prin calcul analitic se foloseste relatia : V1 RIR = amin + (amax – amin) = V + V . iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. Interpolarea intre rate de actualizare. chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR. cu investitia si cu productia. stabilind puterea economica a acestuia. 31 . dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara.Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare. pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate. deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari.

10.diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%. Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare. care cuprind si amortismentul. Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. . intre 10 – 15 ani se scade 0.20. deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara. astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor. iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola. ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate. intre 5 – 10 ani se scade 0. de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus.amin si amax se stabileste prin incercari. adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului. .De fapt.amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ. 32 . iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput.05. Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: . In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : .se bazeaza pe fluxul veniturilor brute. dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0.

. exprimate in lei. Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor. se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura 33 .. ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe. Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara. pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate. deci marirea valorii incasarilor.reducerea cheltuielilor anuale de productie. cu investitia si cu productia. reflecta eforturile totale actualizate. Prin acest indicator. Se calculeaza cu ajutorul relatiei: I h +Ch d+D h=1 ∑ R= d+D h=1 ∑ V ' h −I ' h −C' h (1 + a) (1 + a) h h Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: .depistarea unor piete noi.renuntarea la importul materialelor si materiilor prime. actualizate la o anumita rata de actualizare. . La numitor se cuprind veniturile nete actualizate.necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat.reducerea creditului contractat de la BIRD. din care se scad uneori. exprimate in valuta. exprimate in lei. . 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO.

ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe. foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate.promovarea exportului si diminuarea importului. 34 . Prin urmare. se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare. Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate. atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori. De aceea BIRD. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata. modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei. La folosirea acestui indicator. se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi. adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa. unitatea sa nu lucreze cu pierderi. deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net. caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie.

indeosebi negative. Asa cum reiese. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR. deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor.8) Senzitivitatea. numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD. modificarea preturilor la materiile prime. Analiza de senzitivitate economica. Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare. Daca nu exista astfel de posibilitati. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare. De aceea. proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari. incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata. Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc. implica deci. Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. cresterea salariilor. probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale. 35 .

A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice.C.. CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” Constituirea societatii comerciale S. Statutul juridic S. TURN SA. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei. PREZENTAREA S. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: .C. este persoana juridica romana. avand forma juridica de societate pe actiuni. judetul Dambovita. 36 . durata societatii fiind nelimitata. J/15/1553/1999.productia de malt.1. oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita. TURN SA. aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane.CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” 3..C. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste. cu certificatul de inmatriculare nr.

fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii. TURN SA. alimentatie publica si turism. Varianta a doua. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii.activitatea de comert. creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor.prestari servicii. care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica. . contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele. S. industrie . prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate 37 activitatea in agricultura.C. Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet. alimentara.productia de bere. societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere. se creaza noi locuri de munca.. import – export. Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara. . cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. zootehnie.

270.utilaje total 1.alte cheltuieli Pentru VARIANTA II – Total din care: .constructii instalatii 38 . iar diferenta de 2.de firma SEGINSA SPANIA.090. Din surse proprii se asigura suma de 421.0 lei.173.utilaje cu montaj si independente .809.credit banca spaniola 965.839.0 lei .267.664.957. conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune.5%.constructii montaj . cu o dobanda mult mai redusa .975. VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2.0 lei 1.385 lei.0 lei .772.144. dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor.263 lei din care: .credit banca romana 1. cu un cost mai ridicat al utilajelor.din care import 1.constructii instalatii .0 lei 1.909.163.0 lei 687.229.877.0 lei 1.0 lei 3.840.809.774.264.777.0 lei .199.0 lei 1.dotari si obiective inventar .constructii montaj .10.Total 2.350. iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.975 lei.0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490.136.0 lei se asigura astfel: . VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3.0 lei 10.263.267.811.229 lei.303.0 lei 153.0 lei Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: . din care utilajele – 687.

se propune amplasarea unui complex. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3. Materii prime. la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare.0 lei 178.4 ha. Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante.utilaje cu montaj si independente 1. Obiectivul este o investitie noua. avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale.dotari . precum si utilitatile aferente.0 lei 39 . tehnologice si procese tehnologice utilizate 10. De asemenea. permitand si o eventuala extindere de capacitate.618. in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal.034.303.000 t/an si o fabrica de bere de 250.0 lei . se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia. in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa. deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic.000 h1/an.alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste. aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit.772. decat in varinta 1. este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie. alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15..

pe langa tehnologia folosita. insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate. .modul de pastrare. este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz. soi. conditii pedoclimatice.modul de fertilizare a terenului. are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate. va fi de 60%.varietate. In conditiile asigurate. 1. materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit.40%. care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre.agrotehnica aplicata. Calitatea acesteia este la randul ei.Pentru a se obtine un malt de calitate. iar cel de orzoaica . orzoaica cu calitati optime de maltificare. cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica. . influentata de mai multi factori: . Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie. . a) Receptia materiei prime 40 . in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita. Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca. Descrierea procesului tehnologic in varianta I.

400 tone orz – orzoaica. aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile. In urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri. c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice. e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile). dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III. ceea ce va asigura depozitarea a circa 2.Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari. iar durata inmuierii. conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore.000 tone malt si 3. racire si umidificare a aerului. f) Uscarea maltului 41 . De regula. capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz. b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. capacitatea totala fiind de circa 8. in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata. iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine.. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21.800 m. la maltificare se utilizeaza sortul I si II. in conditii de microclimat (umiditate.c.

comparativ cu varianta I astfel: . Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat. In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic. baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla. iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR. 42 . . transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere. dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta. Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit.la uscarea si degerminarea maltului. in afara de gratarul uscatorului.Se va realiza in doua uscatoare. cu gratar basculant. se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime. cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat. descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai. de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici. .la propunerea firmei asociate. .receptia materiei prime. datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari.la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt. g) Degerminarea. apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare.in a doua varianta. . furnizorul va livra un ventilator.

c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0. . Piata si comercializarea 43 .4 KV o putere de 1000 KVA fiecare. in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste. Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt.evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica. va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice.o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei.o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: .livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci. atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire. va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic. astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt. se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa. . b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica.. in ambele variante.

Gaesti. este impusa de caracterul complex al eficientei economice. care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste. distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur.A. majora in Acest anii ultim aspect. solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald. cu deosebire in perioada de vara.. in mediul urban. comparativ cu cel rural. motivat atat de deprinderile populatiei. Este de asteptat o crestere a cererii de bere. de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului. cat si intreprinzatori particulari. moreni. zona luata in considerare. Titu. datorita fenomenului concurentei. producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului. cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere. deoarece 44 . in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste. au fost deservite de fabricile de bere existente. cat si din considerente importantanta financiare. judetul Dambovita si judetele limitrofe. Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana.In urma studiilor efectuate. va capata aparitiei urmatori.2. 3. va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. Pana in prezent. 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori.

la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc.). valoarea anuala a productiei. pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat. b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala. ci masoara volumul activitatii. in 45 . coeficientul de eficienta economica a investitiilor). la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere. care se refera in principal. Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie.). Indicatorii calculati la nivelul microeconomic. care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. sistemul indicatori care reflecta economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis. d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica. Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic. termenul de recuperare. c) marirea imobilizarilor. nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele). indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului. durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc.). structura etc.fiecare dintre In ei. surprinde de un anumit criteriu de eficienta eficienta economica.

Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada.2. in conditii normale de functionare. iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import). Acestia se pot imparti. in ambele variante.indicatori de baza.nivel de agent economic. 3.indicatori specifici. In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje. INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori. . Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone. FABRICA DE MALT. dupa sfera de de cuprindere. se putea realiza cantitatea de malt special.indicatori suplimentari. aceasta este: de 15. Cu instalatia proiectata. dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat. metri liniari.indicatori cu caracter general.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an. in: .1. 46 . . precum si a eficientei economice a acestuia. impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. In cazul obiectivului de investitii. bucati etc. in 220 sarje – 1 sarja la 36 h. .

este necesar un numar mai mare de salariati. cat si structura acestora dupa profesie.58 t/pers. consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs. numit numarul mediu scriptic de salariati. 35 Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori Nr. posturi VAR. I VAR. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi: W1 = 15. intereseaza atat numarul de persoane slariate. se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ.cr t. valoarea productiei ce revine pe un salariat. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39 Pentru varianta 2: 47 . pentru orice proiect.000 = 428. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa. in special operatori – oameni specializati. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import. in cazul variantei a doua. Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr. timpul de munca in om-ore. intr-o unitate de timp.b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale.

84 0 . 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime 48 UM lei VAR. asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri.210. pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic.W2 = 15. d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori. tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. Nivelul costului de productie. trebuie sa scada de la o perioada la alta.84 0 VAR. I 1.210.170 lei/an pentru a doua varianta.000 = 384. II 1. s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526. Avand in vedere acest indicator. cresterea eficientei economice a obiectivului.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423. Aceste cifre reies din tabelul alaturat: CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr.62 t/pers. ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori. 39 Asa cum se observa. datorita numarului de salariati mai mic. care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15. In cazul Fabricii de Malt. in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie. crt. se va opta pentru folosirea variantei 1. se cuantifica eforturile totale facute de societate.000 t/an. sau pentru cresterea productiei fizice. productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1.

426 9.3 52 2.423.921 73.357 3.45 4 300.602 4.90 4 67.622 1.365 10.957 3.861 2.087 3.577.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 9. cea mai buna varianta este cea de-a doua.40 8 1.0 00 1.433 10.860.45 4 67.995 2.877.1 24 2.560.350 101.079 680 109.793.04 6 630.211 10.450 1.84 8 10.390 7. care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse.772 15. e) Valoarea productiei 49 .40 8 1.0 00 1.143 95.49 6 716.810.686 15.659 610 91.850 116.526.185 7.17 0 15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate.90 4 300.

se prevede obtinerea a circa 3. obtinandu-se astfel profitul net al societatii. este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare. in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai.650 5.Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie. plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat. plus amortismentul inclus in costuri. este prezentat in urmatorul tabel: Nr. ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate.330 6.M. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim.824. 50 .970 Acest profit brut obtinut. agentii economici. asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe. formeaza totalul de surse al societatii comerciale. crt. in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte. dar cheltuielile difera.500 lei/an. din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor. In cazul fabricii de malt. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua. a dobanzilor acestora.891. VARIANTA I VARIANTA II 1 2 Profit brut Total 10 ani lei/an lei/an 654. In cazul obiectivului prezentat. f) Profitul Este un indicator deosebit de important. Specificare U. in ambele variante propuse.850 758. Prin el.181. profitul prevazut a se obtine.

chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica.g) Consumul specific de materii prime.2. materiale. aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai. aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii. care presupune utilaje din import. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei 51 . ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala. Asa cum se observa. combustibil si energie. 3. cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua.2. obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici. cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua. combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale. Tinand cont de cele afirmate mai sus. se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum. termica. apa. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua.

730 b) Durata de executie a lucrarilor de investitii 52 . CS = alte cheltuieli.777. Credit bancar 85% din care: .264 965.890 433.909 2.385 2.581.809. I = investitia calculata conform devizului general.Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali.2.387.760 - 490. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului. folosit in adoptarea deciziei de investitii.credit Banca Romana . diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: . pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala. Aport propriu 15% 2.229 lei VARIANTA II – cu utilaje din import – 3.lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II cele doua variante: asa cum 1.716.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare.844 2.090 2. ce caracterizeaza eforturile procesului investitional.173 1. valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I – cu utilaje din tara . In cazul obiectivului studiat.267.387. Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului.credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei 421.844 3.811.

se contacteaza constructorul si se deschide finantarea. ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati. d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si 53 . perioada normala de functionare si perioada de declin. iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga. In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. . se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea. c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare.perioada de functionare a capitalului fix. Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale. indiferent de varianta aleasa. perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri. in care se elaboreaza documentatiile. materiale si financiare). in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat.Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane. in care se elaboreaza documentatiile. Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani. se obtin avizele si aprobarile. fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime.

809.81 lei/tona 15. buc.28 lei/tona 15.000 Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie.263 = 217.229 = 187. modernizari si retehnologizari. precum si pentru comparatii intre variante astfel: . e) Termenul de recuperare a investitiilor 54 .000 3. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi.) Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale.pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\ Si = Ii qi Ii = investi]ia aferent\ variantei “i” qi = capacitatea de produc]ie (tone.rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie. pentru dezvoltari.267. insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai. fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta. Si = S2 = 2. In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante.

267.229 = 4.30ani 758. avand in vedere ca este un obiectiv nou. .pentru obiective noi : Phi I hi ei = Phi.pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n Ti = Ii Phi varianta “i” Ii = valoarea investi]iei `n varianta In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se “i” calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus. pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei.Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie.809.29ani 654. Deci vom avea : T1 = 2.330 f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare.650 T2 = 3.263 = 4. ce urmeaza a fi construit. Ca si la investitia specifica. . Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i” 55 .

Se anume observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si 1 Ti ei = Pentru cele doua variante analizate.383.113 lei 56 .263 + 2. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate.848 · 5 = 15.423.29 1 = 0.229 + 2.30 Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim.809.233lei 4. coeficientul de eficienta este : e1 = e1 = 1 = 0.170 · 5 = 15.267. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i” Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i” Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor.443. exista diferente foarte mici intre variantele analizate. care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.526.234lei 4.469 lei K2 = 3.

092 2. el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii P R i = ni Ii obiectivului economic si efortul al investitional si se calculeaza astfel: Ri = randamentul economic variantei “i” Pni = profit net pentru varianta “i” Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta Prin profit net se intelege profitul ce se obtine.891.850 − 1 = 1.229 6.093 3.Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie.824.970 − 1 = 1. deci : Pni = Pti – Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel : Ri = Pti −1 Ii In cazul nostru randamentul economic va fi : R1 = R2 = 5. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati. deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare. dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual.267. Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua.809.263 57 . deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus.

care sunt. 3. d = 2 ani. la orice moment de referinta.3. la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima. p – momentul punerii in functiune a noului capital fix. D = 10 ani. Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel : g d f D m n p u v timpul In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an . m – momentul adoptarii deciziei de investitii. n – momentul inceperii lucrarilor de investitii. se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului. v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix. u – momentul inceperii restituirii creditelor primite.Varianta mai buna este varianta a doua. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii. este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 58 .2. f = 1 an. prin metodologia BIRD.

a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h : Im t = ∑ a g+ d h=1 (1 + a) 1 n ⋅Ih g m=0 n d p 59 Tma D v timpul . I. e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica. d) se traseaza triunghiurile actualizarii. urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza . pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate. b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero. f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun. c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata . altul pentru profit . Referitor la obiectivul de investitie studiat. unul pentru investitii.

300 lei (1 + 0.15 )4 b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula: g+d+ D h=g+d+1 m Pta = ∑ (1 + a) Ph h In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa : m Pta = Ph (1+ a) − 1 1 ⋅ g+d D (1+ a) a(1+ a) D 60 .15 ) 1 3 ⋅ 2.809. pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale.500 lei (1 + 0.263 + (1+ 0. deci vom avea: Im = ta1 h= g+1 g+ d ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.15 )4 Im = ta2 h= g+ 1 ∑ g+ d (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.267.809.15 ) 1 3 ⋅ 3.263 + + 1 ⋅ 3.229 + (1+ 0.267.15 ) 1 2 ⋅ 3.229 = 553.263 = 643.267.15 ) 1 2 ⋅ 2.I P Asa cum se observa din reprezentarea grafica.809.229 + + 1 ⋅ 2.

dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp.37lei 553.330 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.15 ) 10 10 m ta1 = 654.869.(1+ 0.01 = 1.15 ) 0.300 m R a1 = profit/1 leu investit 61 .37 − 1 = 2.15 (1+ 0.01 = 2. astfel : g+ d+ D h= g+ d+1 m Ra = ∑ (1+ a) 1 1 h ⋅ Ph −1 ⋅Ih h= g+1 ∑ g+ d .15 ) −1 = 1 P = 758.650 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.56 3 lei Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii.330 ⋅ 0. profitul actualizat fiind mai mare. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna.650 ⋅ 0.57 ⋅ 5.15 ) 0.869.15 ) −1 = 1 P = 654.57 ⋅ 5. care este 1 an. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii.15 ) 10 10 m ta2 = 758.480 − 1 = 3.165.profit variabil in timp (1+ a) h R m a ( a + a) = 1 a( a + a ) g+ d 1 ⋅ Ih ∑ h h= g+ 1 ( 1 + a) g+ d D ( a + a) ⋅ D −1 ⋅ Ph −1 Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea : 1.484 lei (1+ 0.15 (1+ 0.

15 ) 0.3 ani.15 (1 + 0.869.02 ani pentru ambele variante.480 1 ⋅ 4 (1 + 0. formula de calcul folosita este : m Ia = (1+ a) Ph h+ d ⋅ (1 + a) − 1 a(1 + a) T T In cazul nostru acesta va fi : .500 = (1 + 0. 62 .pentru varianta II : 642.300 = (1 + 0. deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp.15 )T T In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5.15 ) − 1 ⋅ 2.pentru varianta I : 553.165.15 (1 + 0.165.37 − 1 = 2. Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static. care a fost de 4.15 )T T .15 ) 0.m R a2 = 2. in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.560 − 1 = 3.29 ani si respectiv 4. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat.15 ) − 1 ⋅ 1.37 lei 643.560 1 ⋅ 4 (1 + 0.500 profit/1 leu investit d) investitiilor Termenul de recuperare actualizat al Pentru momentul luarii deciziei avem : I = m ta m g+ d+ Ta h= g+ d+1 ∑ (1 + a) 1 h ⋅ Ph Cand profitul anual este considerat a fi constant.

nu se obtine profit si relatia devine : Pan = d+ D h=d+1 ∑ (1 + a) Ph h In cazul in care profitul este constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 1 ⋅ d (1+ a) a(1 + a) D D n Pa1 = 654.75 ⋅ 5. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate : 1 n Ia =∑ d h=1 (1 + a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare : d+ D h=1 Pan = ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ph In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie.330 ⋅ 0.849.650 ⋅ 0.01 = 2.459.425 lei c) randamentul economic actualizat: n Ra = n Pta −1 In t d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare : I = Ph n a ( a + 1) − 1 ⋅ (1+ a) a( a + 1) 1 T h T 63 .840 lei n Pa2 = 758.01 = 2.II.75 ⋅ 5.

Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor. investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z ’ = (1+a)h : p Ia = ∑ ( 1 + a) ⋅ I h h h= 0 d− 1 b) profitul total actualizat : Pap = ∑ h=1 D (1 + a) Ph h 64 . e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica : K = I t + Ch ⋅ D si forma dinamica va fi : Ih Ch Ka = ∑ d h=1 (1+ a) h +∑ d+ D h=1 (1+ a) h III. Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p) d m p=0 T I p a D v timp P a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales.

796 lei n Pa2 = 758. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u) 65 .233 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: . IV..01 = 3.330 ⋅ 5.279.pentru profit constant in timp : I = Ph p a (1 + a) − 1 ⋅ a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de recuperare a investitiilor.01 = 3.799.pentru profit constant in timp: Ph ⋅ P Ra = d− 1 (1+ a) − 1 (1+ a) ⋅ a ∑ (1 + a) ⋅ I D D h h= 0 h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : .650 ⋅ 5.pentru profit constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 a(1 + a) D D n Pa1 = 654.

77 ⋅ 758. iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”: .330 lei u Pa2 = 5.d n f p I D u=0 T u a v timp P1 P2 a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii.330 = 4.777.650 Pa1 = (1 + 4.560 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .375.pentru profit constant in timp : Pau = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) D−f −1 D−f ⋅ Ph u ) ⋅ 654.77 = 3.pentru profit constant in timp: 66 . relatia de calcul este: f + d− 1 h= 0 u Ia = ∑ (1+ a) h ⋅ I h − ∑ ( 1 + a) ⋅ I h = h h= 0 f −1 f + d− 1 h= f ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de multiplicare “z”.

V. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v) d n I D p T u a v=0 timp P 67 .(1+ a) u Ra = (1+ a) a a(1 + a) ∑ (1+ a) ⋅ I f −1 D− f D− f + Ph −1 f + d− 1 h= f h h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume : - pentru Tau <f: u Ia = Ph (1 + a) ⋅ f (1 + a) − 1 a(1 + a) T T - pentru Tau >f: u Ia = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) T −f −1 T −f Ph Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei.

090 lei c) randamentul economic actualizat : .395 lei v Pa2 = 758.394. Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de 68 .330 ⋅ 20. aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus.a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h.289.650 ⋅ 20. indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua. Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este : v Ia = d+ D − 1 h= D ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat: .pentru profit constant in timp : Pav = (1 + a) D −1 a ⋅ Ph v Pa1 = 654.3 = 15.3 = 13. In concluzie.pentru profit constant : (1+ a) R = v a d+ D− 1 h= D D −1 h a ⋅ Ph ⋅Ih ∑ (1 + a) d) termenul actualizat de recuperare : v Ia = Ph (1 + a) ⋅ D (1 + a) − 1 a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat.

633. fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor.functionare a obiectivului. iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28.500 lei/an. In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar. pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic. reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare.181. SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv.500 lei. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3. la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. prin metodologia BIRD. 69 . 3.3. prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit. se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta. cat si la nivelul economiei nationale. Referitor la obiectivul studiat. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT ».

ce sunt cuprinse in tabelul nr. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare. in costuri se mai includ si o serie de impozite. taxe.b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia. cheltuielile totale sunt egale cu 24. aplicand formula de calcul urmatoare: d+ D R = d+ D ∑ h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h=1 h Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. 1. Pentru afectuarea analizei financiare. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%. dobanzi pe care le face investitorul. c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. cat si cheltuielile de productie. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat. care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei.092.900 lei. avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada. precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate – 70 . Se foloseste tehnica actualizarii. mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix.

Asa cum rezulta din tabelul nr. d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Valorile acestui indicator. f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare : RIR = amin + (amax − amin ) ⋅ V1 V1 + V2 71 . se pot urmari in tabelul nr.costuri actualizate care este de 10. ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare.575 = 1.02 ceea 10. acest indicator este egal cu 168. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este : VNA = ∑ d+ D h=1 (1 + a) Vh h −∑ d+ D h=1 I h + Ch (1 + a) h =∑ d+ D h=1 Vh − I h − C h (1+ a) h In functie de acest indicator. pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.394. 2 pe total acesta reprezentand 4.540.495 lei. sub raportul eficientei economice. 1. pe ani.172 ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale.600 lei. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv.562.

20 Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import).410 422.810 )⋅ RIR = 0.05 ⋅ = 0. 72 .400 = 0.400 168. de 25%. fapt ce se realizeaza in tabelul nr.20 + ( 0.22 168. folosind calculul analitic. 2.20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari. 168.20 + 0.400 + 254.Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate. permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate.25 − 0.

535 164.313.633.181.500 3.83 0.420 347.960 2.235 1.040 10.455 1.960 2.049.313.Tabelul nr.500 3.500 3.960 2.313.110.596.313. 1 GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL 3.785 509.960 24.181.267.895 859.313.260 2.181.313.584 763.318.603 494.495 73 .500 0.957 1.172 2.770 532.23 0.527.313.69 0.234 10.181.181.40 0.181.500 3.000 731.700 925.210 439.57 0.960 2.500 416.19 0.500 3.813.500 3.313.092.394.607 624.230 199.652 370.575 -2.562.48 0.181.181.820 598.27 0.826 1.313.833 138.288 234.632 1.500 3.960 2.745 604.960 2.16 - 2.500 3.900 3.600 1.711.272.181.806 168.120 1.960 2.711.195.500 28.33 0.960 2.100 286.

5 00 867.9 60 3.5 00 867.54 0 0.61 3 6 2.181.9 60 3.20 173.54 0 0.313.80 7 9 2. 1 2 Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat Anii de functionare 1 3.90 0 28.54 0 0.313.44 5 4 2.54 0 0.54 0 0.16 138.181.9 60 3.613.313.26 0 3.313. 2 GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25% Nr.181.181.51 442.181.100 74 .181.9 60 3.540.Tabelul nr.54 0 0.5 00 867.5 00 867.01 6 5 2.600 3 4 5 -254.5 00 867.9 60 3.54 0 0.80 2.81 0 2 2.313.78 0 10 2.313.633.181.9 60 3.22 6 3 2. crt.50 0 4.313.5 00 867.32 277.26 0 0.9 60 3.313.64 555.267.9 60 3.267.755 Total 24.54 0 0.181.56 0 7 2.5 00 867.26 225.181.54 0 0.9 60 3.092.50 8 8 2.5 00 867.5 00 867.40 347.13 112.313.10 86.

in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”.CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect. se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta. ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte.avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15. Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata. pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica. Astfel. fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi. De aceea. fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica. 75 . sub aspect cantitativ. durata de realizare a activitatii. efecte. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii.000 t/an. durata de obtinere a efectelor economice sau sociale. se desprind urmatoarele concluzii: . raportul existent intre acestea. care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici. calitativ. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse. si pe cat posibil.

acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua.in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua. Dar. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola. obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea.referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii. fata de cele practicate de Banca Romana. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici.. numar de salariati.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%. tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii. cu un coeficient de actualizare de 20%. se 76 urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele . . ca fiind cea optima. .referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD. obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168. In concluzii: . se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat. in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei.

calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna.emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social. termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia. calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie. profitul anual de productie. in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar.dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna. tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante. Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii. . . luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate.in acelasi timp.constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti. 77 . cu dobanzile aferente la data aceasta. care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici. este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: .la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola. realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica. indica ca varianta optima varianta a doua. in viitor. . .export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa.

Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: . Realizarea investitiei intr-un timp scurt. pot conduce la crearea unor activitati cu profit. activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice. contracte. societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari. ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii.o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%. In continuare. ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt.majorarea capitalului social in numerar. BIBLIOGRAFIE 78 . tratative de incheiere. trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare. asocierea cu parteneri interni sau externi.Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii. in scopul reducerii creditelor necesare. ce se poate realiza prin emiterea de actiuni. necesare productiei de bere. ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse. deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica). . S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt. nu numai pentru asigurarea materiei prime.

3. dr. 4. ROMANU ION. ROMANU ION. evaluarea si auditul proiectelor.E. Prof. VASILESCU ION – Pregatirea.1. univ. – 1990. dr. dr. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix.A. VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor. dr.S. Editura A. dr. 79 .S. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992. 2. univ.R. – 1991. 6.D. 5. dr. Prof. Prof.1993. Editura Didactica si Pedagogica . univ. B. Societatea Comerciala „TURN” S. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic. univ. Prof. univ.E. univ. Prof. Editura A. Prof. Editura Eficon Press – 2006.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful