UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de – Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 ……………………………………. apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 …………………………………………………. 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor …………… 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in România 1 …………………………………………………… 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD ………………… 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

“FABRICA DE MALT”…

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii “FABRICA MALT”……………………………………………… 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica …………………………………………………………… 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

……………………………….. Indicatori Indicatori ……………………………………………. …………………………………………..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD …………………………………………. CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

………………………………………. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

. fiecare solicitand anumite eforturi. o valorificare mai inalta a resurselor naturale. astfel incat sa se poata stabili solutia optima. ei interconditionandu-se reciproc. Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei. . Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv. Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale. tehnice. iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii.marimea investitiilor. fie el dintre cele mai simple. Intre acesti factori. isi gasesc deplina justificare.orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale.eficienta economica a investitiilor. nu se poate realiza o delimitare stricta. intr-un cuvant avantaje reale pentru societate. economie de munca si de materiale. precizanduse totodata prioritatile. 2 . Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: .timpul. de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice – sociale. sa existe mai multe posibilitati. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante. numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale. fiecare oferind anumite rezultate.

CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. Investitiile constituie suportul material al cresterii economice. C) unde: Ef – eforturi C – coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect. pe seama eforturilor facute pentru acestea. o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice. ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie.. cuantificata prin intermediul eficientei economice. 1.In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei. Conceptul de eficienta economica. 3 .2. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef. ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin. reprezinta o categorie economica.

calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: . Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective. fara de care eficienta ar fi definita incomplet. reprezinta numai o formula de principiu. Conceptul de eficienta economica. O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat. structura rezultatelor (ponderea produselor destinate 4 . exigentelor interpretand calitative. marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii economice. sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate. . Tinand cont de acestea. (ponderea materiilor prime importate). asociaza si alte elemente de judecata. .timpul actioneaza asupra eficientei. ca numai prin compararea efectelor cu eforturile. Rezulta deci.Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice. Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune.structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic.

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

5

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta. pe 9 . modernizarea unei capacitati de productie complexe. ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. cum este o intreprindere. Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor. ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi.energie. in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi. uneori dificil de realizat. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei. prin eliminarea strangularilor in productie. In al doilea rand. punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma. In al treilea rand. la cresterea eficientei economice. constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic. dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic. in raport cu constituirea de noi capacitati. scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor. prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora. ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. deriva din faptul ca. ci mai mare. de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei. consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii. Avantajele modernizarii capacitatilor de productie.

trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare. trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: . punand-o astfel mai bine in valoare. ceea ce implica eforturi mari. in conditiile in care profitul unitar creste. investitii active. fiecare echipament. In acest context. respectiv reutilare. atrage cheltuieli sporite. Analiza economica structurala. trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare. din punct de vedere tehnic. in consecinta. 10 . o reinoieste. utilajele. cele care realizeaza nemijlocit productia materiala. In afara acestui avantaj primordial. Ca urmare. Dupa cum se constata. modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt. celor vechi). La orice modernizare.consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs. scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie. utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput.care o dezvolta. sunt investitii pasive. fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput. elementele in miscare ale procesului de productie. investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate. investitiile. cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero. iar celelalte. iar pe de alta parte.

foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare.consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii. efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii. ele au un camp mai extins. Atat pentru dezvoltari.. dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare. timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe. aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte. de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii 11 . In general. ci ca dimpotriva. precum si calitatea efectelor. presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute. Avantajele modernizarii. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. considerate prin prisma eficientei economice. chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant. In principiu. mai mult sau mai putin sesizabile. modernizarea reclama un consum de resurse mai mic. investitiilor. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea. care determina importuri costisitoare.

magazine si locuinte. Aceste efecte. ROLUL FACTORULUI TIMP IN 12 . o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva. montaj.5 . probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici. imbunatatirea calitatii ei. favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc. A doua categorie de efecte. se refera la efectele conexe. dar chiar si aparitia unor unitati administrative. reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice. In scopul nostru. care se produc in alte intreprinderi sau ramuri. Modernizarea unei capacitati de productie. cum ar fi mijloace de acces mai largi. etc. rezultatele determinate in jurul efectelor directe. mai este mentionata si categoria efectelor colaterale. care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare. precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare. mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social. In sfarsit. creaza conditii mai bune pentru muncitori. ca urmare. cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice. determina cresterea nivelului de instruire al personalului. modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi. In literatura de specialitate.celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate. atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata. ca urmare a aparitiei efectelor directe.). diminueaza gradul de poluare al zonei respective. 1.

Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. Dimpotriva.APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp. Intotdeauna. In economie aceasta se 13 . cresterea potentialului economic al tarii. impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica. a noilor utilaje. crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare. schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile. are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate. a tehnologiilor perfectionate. umane. conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala. neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice. financiare. atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. o incetinire a ritmului de crestere a acesteia. Dinamismul procesului investitional. manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor. cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale.

in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice. exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime. accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente. rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta. Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice. impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva. cu efectele care se obtin in alta perioada. concretizata in spor de venit national. trebuie sa le aducem la acelasi moment. Aceasta va avea consecinta. Din punct de vedere practic. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada. prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate.manifesta sub forma uzurii morale. dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi. 14 .

Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu. ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci: x= 1 ⋅y (1+ a) h 1 h si =z y = (1+ a) ⋅ x h Daca notam cu “z” fractia (1+ a) si z’ = (1+ a) vom avea h x = z ⋅ y si 15 y = z ⋅x . exista legatura x (1 + a)h = y  x = (1 + a) h unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0. in anii urmatori vom avea: .II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei. deci. iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 .I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a” . Deci intre “x” investitii si y “y” profituri. ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani.15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x.III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3 .IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4 “ “ h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este.

actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere. cu ajutorul factorilor de actualizare. z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut. daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei. vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor.z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor.k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula: 16 . Astfel. iar cand se foloseste (1+ a) se aplica R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel: P' t R = ' −1 I ' P’t = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula: P' t = ∑ 1 ⋅ Ph h h=1 (1+ a) K h = 1…. Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula: R= Pt −1 I 1 h actualizarea se h realizeaza prin discontare.

I ' = ∑ (1 + a) ⋅ I h h h= 0 k−1 CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA 17 .

La ea pot adera numai statele membre 18 . alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne. au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state.1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -. Fondurile obtinute din resursele externe. BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare.06. alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI).1. BIRD functioneaza din data de 25. alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale. La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944. specializarea in anumite domenii de varf. trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea. crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului. atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. revine atragerii unor resurse externe.2. renasterea si sustinerea liberei initiative.

b) tehnologiile. cheltuieli. BIRD efectueaza un control. precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra. etc. amplasamentul. dar mai ales interne. permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre. o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre. 19 aspectul tehnic privind constructiile. c) aspectul institutional managerial .posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor. tehnic. . capacitatea. Structura financiara a bancii. . personalul utilajele. Pentru acordarea unor imprumuturi. bine determinate. organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe. exprimata prin participarea la capitalul social. care pot avea cauze externe.organigrama proiectului. imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective. care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. Statutul Bancii. Daca beneficiarul nu este insusi statul. in functie de puterea lor economica. pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre.ale Fondului Monetar International.

dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale.sursele de procurare a capitalului.evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului. 2. materiale.vanzarea viitoarelor produse. o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize. . .sistemul international. . In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: . MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi. e) analiza financiara . dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune. Daca la inceput a acordat imprumuturi 20 .acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate. . ce acopera de obicei.coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste. .evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului. d) analiza comerciala .determinarea veniturilor viitoare.2.organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica. .achizitii de materii prime. ..

metoda proiectelor releu. 21 . Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar. c) negocierea imprumutului si aprobarea lui. presedintelui bancii. Dupa ce a fost aprobat. este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului. in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei. se folosesc de obicei doua metode: . el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii. cand se examineaza toate aspectele imprumutului. d) finantarea proiectului din imprumutul acordat. ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere. incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului.pentru reconstructie. e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. sub forma de raport. economic. Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat. costurile externe. metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv. Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii. mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. institutional. b) preevaluarea si evaluarea proiectului. financiar. comercial si al achizitiilor. impunand elaborarea unui proiect nou. cu accent pe suprastructura. In cadrul etapei de preevaluare.

Pe masura ce se realizeaza proiectul.5 – 8%.proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic. tehnic. se utilizeaza si imprumutul acordat de banca. necesara pentru realizarea proiectului. Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: . de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD. . comercial si financiar. .proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii. are loc de regula. . intro perioada de 90 de zile de la semnare.Intrarea in vigoare a imprumutului.7.eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca. In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat. incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza. Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica . 22 .sa existe un proiect bine definit. . perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat.sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat. perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor). Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani.

aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale.3. a pietelor de desfacere posibile. In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca. METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza. Astfel. a tendintelor privind cererea si oferta de produse. e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei.b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje. evaluarea celorlalte . cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. 2. pentru constructii la preturile cele mai avantajoase. sau prin alti cooptati de la tarile membre. d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani. daca rata de actualizare folosita 23 salarizarea fortei de munca. Se analizeaza de asemenea. Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei. necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati.

actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. rata de actualizare va suporta o modificare cu ± si rata va deveni ± . In consecinta. In evaluarea proiectelor. Analiza financiara Analiza financiara. Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. se determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale. Pentru usurarea calculelor privind centralizarea. foloseste metodele actualizarii. utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare 24 . atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al inflatiei “. fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii. se trece la actualizarea acestuia. cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului. punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus. luandu-se in considerare influenta factorilor timp. In compararea diferitelor variante de proiect.pentru preturile constante ar fi “ i “.

cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului). accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp.Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii. in scopul de a realiza cresterea economiei impusa. fiindca acesta din urma. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale 25 . I R I R a0 Figura 1 a Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1. Coeficientul de actualizare. Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. ca un pret de garantie » pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului. Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare. trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii.

. fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul. n Suma limita sa maxima. t = 1. bazandu-se pe beneficiile unui singur an.N. de ani. Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare. .A. folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa. Venitul net actualizat (V. rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre 26 . Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata : Nt Kt ∑ R= t=1 h h (1 + i ) (1 + i ) t ∑ t=1 t Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr. considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect.) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia). 2.In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie. beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea.2 .

deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare . In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut.Pentru calcularea VNA. profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. valoarea neta actualizata este mai mare. proiectul va fi respins. deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. ori acest indicator. Daca are semn negativ. el fiind un indicator de 27 . exprima tocmai venitul net. a – coeficient de actualizare d – durata de realizare a proiectului D – durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului. Cu toate aceste avantaje. se foloseste urmatoarea expresie: 1 I h + Ch Vh − I h − C h VNA = ∑ V h ⋅ h=1 d+ D (1 + a) h −∑ d+ D h=1 (1 + a) h =∑ d+ D h=1 (1 + a) h VNA – venit net actualizat Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih – investitia anuala Ch – cheltuieli anuale de prod.

Relatia de calcul este: d+ D h=1 ∑ R= d+ D h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h Pe baza acestui indicator. 3. 28 . In cazul in care R = 1. fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. raportul este subunitar. se foloseste tehnica actualizarii. atunci proiectul este respins. rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile. Cu cat acest coeficient este mai mic. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate. ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor. Daca R<1. care se obtin in perioade diferite de timp. ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare. proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1. la un moment dat. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori. nu poate fi considerat indicator de eficienta economica. insa nu realizeaza nici un profit.volum.

el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale. deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit.incasarea anului h In perioada de executie. Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare) 29 . indicator ce exprima « situatia la zi ». a obiectului. Fluxul de numerar (cashflow). Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii. sau la nivelul agentului economic. 5. fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Vh . Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale. fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice.4. respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare.

din trecut. In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max). Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara. numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare. dar in mod deosebit din strainatate. Vor fi acceptate. la care VNA este zero. Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. unde se calculeaza uzual.prin reprezentare grafica: VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare .Valori (costuri) productie Costuri de productie Valoarea productie RIR Rata de discontare RIR este acea rata de discontare. respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. .

dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara. iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari. cu investitia si cu productia. care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR. respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total. pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta. Interpolarea intre rate de actualizare. RIR. chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. stabilind puterea economica a acestuia. pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate. Acest indicator.prin calcul analitic se foloseste relatia : V1 RIR = amin + (amax – amin) = V + V . Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. Aceasta. . relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii. 31 .Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare. deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului.

intre 10 – 15 ani se scade 0.20. ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate. intre 5 – 10 ani se scade 0. . de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus. Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg.De fapt. dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0. adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului. iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola.se bazeaza pe fluxul veniturilor brute.diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%. astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor. iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput.05. Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: .10. Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare. deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara.amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ. care cuprind si amortismentul. 32 . In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : . .amin si amax se stabileste prin incercari.

. exprimate in lei. cu investitia si cu productia. exprimate in valuta. deci marirea valorii incasarilor. La numitor se cuprind veniturile nete actualizate. 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO. produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe. Prin acest indicator. ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. . Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara. reflecta eforturile totale actualizate.depistarea unor piete noi. .renuntarea la importul materialelor si materiilor prime. Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor. se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura 33 .reducerea cheltuielilor anuale de productie. actualizate la o anumita rata de actualizare. Se calculeaza cu ajutorul relatiei: I h +Ch d+D h=1 ∑ R= d+D h=1 ∑ V ' h −I ' h −C' h (1 + a) (1 + a) h h Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: .necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat.reducerea creditului contractat de la BIRD. din care se scad uneori. pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate.. exprimate in lei.

la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie.promovarea exportului si diminuarea importului. deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare. ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata. unitatea sa nu lucreze cu pierderi. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi. foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate. caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. Prin urmare. Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate. La folosirea acestui indicator. sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net. 34 . atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori. modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei. adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa. De aceea BIRD. se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau.

proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari. Daca nu exista astfel de posibilitati. modificarea preturilor la materiile prime. incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata. numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD. Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. Asa cum reiese. probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale. Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc. cresterea salariilor. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR. trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor. deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. Analiza de senzitivitate economica. ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare.8) Senzitivitatea. indeosebi negative. De aceea. 35 . implica deci. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare.

A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice. TURN SA. PREZENTAREA S. CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” Constituirea societatii comerciale S. oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei.C.. judetul Dambovita. este persoana juridica romana. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste.C. TURN SA.. J/15/1553/1999. Statutul juridic S. 36 . aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane. avand forma juridica de societate pe actiuni. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: .productia de malt.1.C. cu certificatul de inmatriculare nr. durata societatii fiind nelimitata.CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” 3.

productia de bere. care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii. Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara.C.activitatea de comert. . alimentatie publica si turism. se creaza noi locuri de munca. . prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate 37 activitatea in agricultura. Varianta a doua. industrie . fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor. contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele.prestari servicii. alimentara. S. import – export. conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii.. zootehnie. cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere. TURN SA. Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet.

811.0 lei 10.utilaje cu montaj si independente .Total 2.0 lei.0 lei 687.270.0 lei . VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2.0 lei 153. conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune.credit banca spaniola 965. dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor.975.0 lei .229 lei.constructii instalatii 38 .839.din care import 1.264.385 lei.5%.909. VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3.0 lei 1. cu un cost mai ridicat al utilajelor.0 lei 1.267.0 lei 1.877.0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490.263. cu o dobanda mult mai redusa . din care utilajele – 687.809.774.267.constructii montaj .0 lei se asigura astfel: .constructii instalatii .144.229.664.199.772.alte cheltuieli Pentru VARIANTA II – Total din care: . Din surse proprii se asigura suma de 421.840.10.credit banca romana 1.090.de firma SEGINSA SPANIA.dotari si obiective inventar . iar diferenta de 2.809.0 lei 3.136.350.0 lei 1.utilaje total 1.777.975 lei.303.263 lei din care: .0 lei .173. iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.957.163.0 lei Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: .constructii montaj .

4 ha. se propune amplasarea unui complex. precum si utilitatile aferente.dotari .303. este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie. Obiectivul este o investitie noua. in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa. Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante. se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia.alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste.000 h1/an.utilaje cu montaj si independente 1. la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare.0 lei . De asemenea.0 lei 178. aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit.000 t/an si o fabrica de bere de 250. in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal. avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale.618..034. deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic. alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3.0 lei 39 . Materii prime. permitand si o eventuala extindere de capacitate.772. tehnologice si procese tehnologice utilizate 10. decat in varinta 1.

va fi de 60%. pe langa tehnologia folosita. .modul de fertilizare a terenului. are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate. materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. In conditiile asigurate. Descrierea procesului tehnologic in varianta I.varietate.40%. Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie. care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre. influentata de mai multi factori: .Pentru a se obtine un malt de calitate.modul de pastrare. Calitatea acesteia este la randul ei. soi. iar cel de orzoaica . a) Receptia materiei prime 40 . cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica. . . insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate. conditii pedoclimatice. Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca. orzoaica cu calitati optime de maltificare. 1. in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita. este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz.agrotehnica aplicata. In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit.

Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale. in conditii de microclimat (umiditate. b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz. aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare. capacitatea totala fiind de circa 8. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21. in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata. dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III.400 tone orz – orzoaica.000 tone malt si 3. la maltificare se utilizeaza sortul I si II.. e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile). f) Uscarea maltului 41 . racire si umidificare a aerului. De regula. conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile. In urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri. c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice. ceea ce va asigura depozitarea a circa 2.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari.c.800 m. iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine. iar durata inmuierii.

transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere. . .la propunerea firmei asociate. apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare. furnizorul va livra un ventilator. Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit. descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai. dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta. 42 .receptia materiei prime. cu gratar basculant. se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime. datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari. . Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat.la uscarea si degerminarea maltului. iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR. In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic. baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla. de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici. comparativ cu varianta I astfel: .Se va realiza in doua uscatoare.la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt. cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat.in a doua varianta. g) Degerminarea. . in afara de gratarul uscatorului.

va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic.o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime..livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci.o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei. c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0. . in ambele variante. . astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt. b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica. Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt. se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa.4 KV o putere de 1000 KVA fiecare. va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: .evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica. atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire. in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste. Piata si comercializarea 43 .

judetul Dambovita si judetele limitrofe. va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului. distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur. in mediul urban. este impusa de caracterul complex al eficientei economice.2. in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste. care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste. deoarece 44 . cat si intreprinzatori particulari. Gaesti. motivat atat de deprinderile populatiei.In urma studiilor efectuate. cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere. Este de asteptat o crestere a cererii de bere. solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald. Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana. datorita fenomenului concurentei. 3. Titu. zona luata in considerare. cat si din considerente importantanta financiare. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori. au fost deservite de fabricile de bere existente. va capata aparitiei urmatori.. cu deosebire in perioada de vara. moreni. majora in Acest anii ultim aspect.A. producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului. 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S. Pana in prezent. comparativ cu cel rural.

la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere. coeficientul de eficienta economica a investitiilor). termenul de recuperare. valoarea anuala a productiei.). in 45 . b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala. Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie.). structura etc. pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat.fiecare dintre In ei. sistemul indicatori care reflecta economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis. ci masoara volumul activitatii. care se refera in principal. nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele). surprinde de un anumit criteriu de eficienta eficienta economica. Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic. d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica. indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului.). durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc. Indicatorii calculati la nivelul microeconomic. care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. c) marirea imobilizarilor. la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc.

In cazul obiectivului de investitii. aceasta este: de 15. in 220 sarje – 1 sarja la 36 h. bucati etc. FABRICA DE MALT. iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import).indicatori specifici. 3.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an.1. 46 .indicatori suplimentari.indicatori de baza. dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat. dupa sfera de de cuprindere.nivel de agent economic. . Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada. se putea realiza cantitatea de malt special. . impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. precum si a eficientei economice a acestuia. .indicatori cu caracter general. Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone. in: . metri liniari.2. Cu instalatia proiectata. contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. Acestia se pot imparti. in ambele variante. In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje. in conditii normale de functionare. INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori.

pentru orice proiect. Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr. intr-o unitate de timp. I VAR. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39 Pentru varianta 2: 47 . numit numarul mediu scriptic de salariati. intereseaza atat numarul de persoane slariate. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. valoarea productiei ce revine pe un salariat. in special operatori – oameni specializati. deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa.b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale.cr t. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi: W1 = 15. 35 Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori Nr. posturi VAR. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat. se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ.000 = 428. in cazul variantei a doua. cat si structura acestora dupa profesie. este necesar un numar mai mare de salariati.58 t/pers. timpul de munca in om-ore. consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs.

In cazul Fabricii de Malt.62 t/pers. Avand in vedere acest indicator.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423. productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1. se va opta pentru folosirea variantei 1. trebuie sa scada de la o perioada la alta. tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare.210. s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526. asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri. Nivelul costului de productie. cresterea eficientei economice a obiectivului. sau pentru cresterea productiei fizice.000 t/an. d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori. pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic.84 0 . ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori. in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie.W2 = 15. care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15. crt.000 = 384. I 1. II 1. se cuantifica eforturile totale facute de societate.84 0 VAR. Aceste cifre reies din tabelul alaturat: CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr. 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime 48 UM lei VAR. datorita numarului de salariati mai mic.170 lei/an pentru a doua varianta.210. 39 Asa cum se observa.

04 6 630.45 4 300.957 3.861 2.90 4 300.0 00 1.365 10.90 4 67.810.423.426 9.211 10. care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse.40 8 1.877.995 2.0 00 1.357 3.17 0 15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate. e) Valoarea productiei 49 .686 15.526.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 9.079 680 109.772 15.577.921 73.602 4.143 95.850 116.659 610 91.390 7.450 1.185 7.84 8 10.49 6 716.40 8 1.433 10.3 52 2.560.45 4 67.1 24 2. cea mai buna varianta este cea de-a doua.860.350 101.793.622 1.087 3.

dar cheltuielile difera.970 Acest profit brut obtinut. asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe.330 6. profitul prevazut a se obtine. in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai.Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp.181. este prezentat in urmatorul tabel: Nr. plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat. Specificare U. Prin el. In cazul fabricii de malt. agentii economici.824. este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare. f) Profitul Este un indicator deosebit de important.500 lei/an. in ambele variante propuse. plus amortismentul inclus in costuri. din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor. In cazul obiectivului prezentat. formeaza totalul de surse al societatii comerciale.850 758. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua.891.M.650 5. crt. VARIANTA I VARIANTA II 1 2 Profit brut Total 10 ani lei/an lei/an 654. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie. 50 . obtinandu-se astfel profitul net al societatii. se prevede obtinerea a circa 3. a dobanzilor acestora. in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte. ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate.

Asa cum se observa. 3.g) Consumul specific de materii prime. materiale. combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale. se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum. combustibil si energie. care presupune utilaje din import.2. aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai. cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua. chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica. Tinand cont de cele afirmate mai sus. cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua. termica. aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii.2. ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei 51 . apa. obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua.

Aport propriu 15% 2. CS = alte cheltuieli.809.730 b) Durata de executie a lucrarilor de investitii 52 .844 2.267.229 lei VARIANTA II – cu utilaje din import – 3. valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I – cu utilaje din tara . ce caracterizeaza eforturile procesului investitional. Credit bancar 85% din care: .264 965.credit Banca Romana .173 1.777.lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II cele doua variante: asa cum 1. In cazul obiectivului studiat. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului.387.716.credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei 421. folosit in adoptarea deciziei de investitii. I = investitia calculata conform devizului general.890 433. diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: .760 - 490.811.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare. pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala.Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali.909 2. Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului.387.581.090 2.385 2.2.844 3.

perioada de functionare a capitalului fix. in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare. se contacteaza constructorul si se deschide finantarea. fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale. In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat. se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea. d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si 53 . indiferent de varianta aleasa. deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime. in care se elaboreaza documentatiile. perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri.Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane. iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga. . ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati. materiale si financiare). se obtin avizele si aprobarile. Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani. perioada normala de functionare si perioada de declin. in care se elaboreaza documentatiile. c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare.

809. e) Termenul de recuperare a investitiilor 54 . precum si pentru comparatii intre variante astfel: .28 lei/tona 15. modernizari si retehnologizari. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi. pentru dezvoltari.rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie.263 = 217.000 Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie. buc.) Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale. fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta.229 = 187.267. insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai.pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\ Si = Ii qi Ii = investi]ia aferent\ variantei “i” qi = capacitatea de produc]ie (tone. In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante.000 3. Si = S2 = 2.81 lei/tona 15.

29ani 654.Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie. Deci vom avea : T1 = 2.267.pentru obiective noi : Phi I hi ei = Phi. Ca si la investitia specifica.809.330 f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare. avand in vedere ca este un obiectiv nou. Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i” 55 .263 = 4. pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei.30ani 758.650 T2 = 3. . ce urmeaza a fi construit.229 = 4. .pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n Ti = Ii Phi varianta “i” Ii = valoarea investi]iei `n varianta In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se “i” calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus.

170 · 5 = 15. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor.423. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i” Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i” Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2.29 1 = 0. care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.809.30 Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim.443. exista diferente foarte mici intre variantele analizate.383.263 + 2.526. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate.229 + 2.234lei 4.Se anume observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si 1 Ti ei = Pentru cele doua variante analizate.848 · 5 = 15. coeficientul de eficienta este : e1 = e1 = 1 = 0.233lei 4.267.113 lei 56 .469 lei K2 = 3.

850 − 1 = 1.824.970 − 1 = 1.229 6.Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie.092 2.809. Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua.891. el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii P R i = ni Ii obiectivului economic si efortul al investitional si se calculeaza astfel: Ri = randamentul economic variantei “i” Pni = profit net pentru varianta “i” Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta Prin profit net se intelege profitul ce se obtine. deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare. dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual. deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus.267. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati.093 3. deci : Pni = Pti – Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel : Ri = Pti −1 Ii In cazul nostru randamentul economic va fi : R1 = R2 = 5.263 57 .

prin metodologia BIRD. Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica. u – momentul inceperii restituirii creditelor primite. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii. se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului. este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 58 . f = 1 an. d = 2 ani.Varianta mai buna este varianta a doua. care sunt. n – momentul inceperii lucrarilor de investitii. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel : g d f D m n p u v timpul In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an . 3. m – momentul adoptarii deciziei de investitii. v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix. la orice moment de referinta. p – momentul punerii in functiune a noului capital fix.2. D = 10 ani.3. la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima.

f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun. urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza . c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata . I. Referitor la obiectivul de investitie studiat. b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero.a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica. d) se traseaza triunghiurile actualizarii. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h : Im t = ∑ a g+ d h=1 (1 + a) 1 n ⋅Ih g m=0 n d p 59 Tma D v timpul . e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica. unul pentru investitii. pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate. altul pentru profit .

deci vom avea: Im = ta1 h= g+1 g+ d ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.15 )4 Im = ta2 h= g+ 1 ∑ g+ d (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.I P Asa cum se observa din reprezentarea grafica.15 ) 1 3 ⋅ 3.267.229 + + 1 ⋅ 2.263 + (1+ 0.809. pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale.809.267.263 + + 1 ⋅ 3.300 lei (1 + 0.15 )4 b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula: g+d+ D h=g+d+1 m Pta = ∑ (1 + a) Ph h In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa : m Pta = Ph (1+ a) − 1 1 ⋅ g+d D (1+ a) a(1+ a) D 60 .15 ) 1 2 ⋅ 3.15 ) 1 3 ⋅ 2.15 ) 1 2 ⋅ 2.267.500 lei (1 + 0.263 = 643.229 = 553.229 + (1+ 0.809.

300 m R a1 = profit/1 leu investit 61 .37lei 553.15 ) 10 10 m ta1 = 654.165.15 ) 0.484 lei (1+ 0.869. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna. astfel : g+ d+ D h= g+ d+1 m Ra = ∑ (1+ a) 1 1 h ⋅ Ph −1 ⋅Ih h= g+1 ∑ g+ d .(1+ 0.15 (1+ 0.57 ⋅ 5.56 3 lei Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii.480 − 1 = 3.330 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii.650 ⋅ 0. profitul actualizat fiind mai mare. care este 1 an.01 = 1.57 ⋅ 5.37 − 1 = 2.330 ⋅ 0.01 = 2.15 ) −1 = 1 P = 758.15 ) 0.15 (1+ 0.15 ) 10 10 m ta2 = 758.profit variabil in timp (1+ a) h R m a ( a + a) = 1 a( a + a ) g+ d 1 ⋅ Ih ∑ h h= g+ 1 ( 1 + a) g+ d D ( a + a) ⋅ D −1 ⋅ Ph −1 Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea : 1.15 ) −1 = 1 P = 654.650 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.869. dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp.

15 )T T . Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static.pentru varianta II : 642.15 )T T In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5.29 ani si respectiv 4.300 = (1 + 0. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat. care a fost de 4.560 − 1 = 3. 62 .15 (1 + 0. formula de calcul folosita este : m Ia = (1+ a) Ph h+ d ⋅ (1 + a) − 1 a(1 + a) T T In cazul nostru acesta va fi : .15 ) 0.15 ) − 1 ⋅ 2.15 ) − 1 ⋅ 1.500 profit/1 leu investit d) investitiilor Termenul de recuperare actualizat al Pentru momentul luarii deciziei avem : I = m ta m g+ d+ Ta h= g+ d+1 ∑ (1 + a) 1 h ⋅ Ph Cand profitul anual este considerat a fi constant.165. deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp.3 ani.pentru varianta I : 553.15 ) 0.869.37 lei 643.560 1 ⋅ 4 (1 + 0.37 − 1 = 2.m R a2 = 2.500 = (1 + 0.480 1 ⋅ 4 (1 + 0. in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.165.15 (1 + 0.02 ani pentru ambele variante.

75 ⋅ 5.330 ⋅ 0.01 = 2.01 = 2.II. nu se obtine profit si relatia devine : Pan = d+ D h=d+1 ∑ (1 + a) Ph h In cazul in care profitul este constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 1 ⋅ d (1+ a) a(1 + a) D D n Pa1 = 654. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate : 1 n Ia =∑ d h=1 (1 + a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare : d+ D h=1 Pan = ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ph In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie.650 ⋅ 0.840 lei n Pa2 = 758.849.425 lei c) randamentul economic actualizat: n Ra = n Pta −1 In t d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare : I = Ph n a ( a + 1) − 1 ⋅ (1+ a) a( a + 1) 1 T h T 63 .75 ⋅ 5.459.

Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p) d m p=0 T I p a D v timp P a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales.Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor. e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica : K = I t + Ch ⋅ D si forma dinamica va fi : Ih Ch Ka = ∑ d h=1 (1+ a) h +∑ d+ D h=1 (1+ a) h III. investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z ’ = (1+a)h : p Ia = ∑ ( 1 + a) ⋅ I h h h= 0 d− 1 b) profitul total actualizat : Pap = ∑ h=1 D (1 + a) Ph h 64 .

.pentru profit constant in timp : I = Ph p a (1 + a) − 1 ⋅ a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de recuperare a investitiilor.01 = 3. IV.pentru profit constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 a(1 + a) D D n Pa1 = 654.279.796 lei n Pa2 = 758. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u) 65 .650 ⋅ 5.233 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .799.01 = 3.330 ⋅ 5.pentru profit constant in timp: Ph ⋅ P Ra = d− 1 (1+ a) − 1 (1+ a) ⋅ a ∑ (1 + a) ⋅ I D D h h= 0 h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : .

77 = 3.375.pentru profit constant in timp : Pau = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) D−f −1 D−f ⋅ Ph u ) ⋅ 654. relatia de calcul este: f + d− 1 h= 0 u Ia = ∑ (1+ a) h ⋅ I h − ∑ ( 1 + a) ⋅ I h = h h= 0 f −1 f + d− 1 h= f ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de multiplicare “z”.330 = 4.650 Pa1 = (1 + 4.77 ⋅ 758.330 lei u Pa2 = 5.777.pentru profit constant in timp: 66 .d n f p I D u=0 T u a v timp P1 P2 a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii.560 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: . iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”: .

(1+ a) u Ra = (1+ a) a a(1 + a) ∑ (1+ a) ⋅ I f −1 D− f D− f + Ph −1 f + d− 1 h= f h h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume : - pentru Tau <f: u Ia = Ph (1 + a) ⋅ f (1 + a) − 1 a(1 + a) T T - pentru Tau >f: u Ia = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) T −f −1 T −f Ph Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei. V. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v) d n I D p T u a v=0 timp P 67 .

394. Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este : v Ia = d+ D − 1 h= D ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat: .3 = 13.090 lei c) randamentul economic actualizat : . In concluzie.a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h.pentru profit constant in timp : Pav = (1 + a) D −1 a ⋅ Ph v Pa1 = 654.3 = 15.650 ⋅ 20.289. Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de 68 . indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua. aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus.330 ⋅ 20.pentru profit constant : (1+ a) R = v a d+ D− 1 h= D D −1 h a ⋅ Ph ⋅Ih ∑ (1 + a) d) termenul actualizat de recuperare : v Ia = Ph (1 + a) ⋅ D (1 + a) − 1 a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat.395 lei v Pa2 = 758.

3. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare. reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul. fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare.500 lei/an. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT ».181. prin metodologia BIRD. 3. In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28.633. cat si la nivelul economiei nationale.500 lei. pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3. Referitor la obiectivul studiat. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit. SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv. care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic. se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta. la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase. 69 .functionare a obiectivului. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international.

mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei. cat si cheltuielile de productie. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate – 70 . c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare. aplicand formula de calcul urmatoare: d+ D R = d+ D ∑ h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h=1 h Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. Se foloseste tehnica actualizarii. dobanzi pe care le face investitorul. avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada. cheltuielile totale sunt egale cu 24. 1. Pentru afectuarea analizei financiare. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat.b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia.900 lei. ce sunt cuprinse in tabelul nr. precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. taxe. in costuri se mai includ si o serie de impozite.092.

pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.540. se pot urmari in tabelul nr.562. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare. sub raportul eficientei economice. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv. acest indicator este egal cu 168.575 = 1.394.02 ceea 10. Asa cum rezulta din tabelul nr.600 lei. ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este : VNA = ∑ d+ D h=1 (1 + a) Vh h −∑ d+ D h=1 I h + Ch (1 + a) h =∑ d+ D h=1 Vh − I h − C h (1+ a) h In functie de acest indicator.costuri actualizate care este de 10.172 ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale.495 lei. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Valorile acestui indicator. 2 pe total acesta reprezentand 4. 1. d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare : RIR = amin + (amax − amin ) ⋅ V1 V1 + V2 71 . pe ani.

fapt ce se realizeaza in tabelul nr.22 168.20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari.25 − 0. folosind calculul analitic. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate. de 25%.05 ⋅ = 0. 2.20 Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import).20 + 0.810 )⋅ RIR = 0.Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0.400 168. 168. 72 .400 = 0.410 422.20 + ( 0.400 + 254. permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate.

652 370.960 2.711.267.700 925.313.092.57 0.826 1.210 439.19 0.234 10.420 347.260 2.181.Tabelul nr.313.313.960 2.632 1.16 - 2. 1 GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL 3.181.181.770 532.500 3.040 10.272.288 234.500 3.500 3.960 2.500 416.181.455 1.23 0.394.607 624.820 598.960 2.960 2.313.230 199.500 3.181.181.313.500 3.049.495 73 .575 -2.313.895 859.100 286.535 164.181.000 731.313.957 1.596.600 1.960 2.711.500 3.33 0.633.83 0.500 3.172 2.562.181.27 0.313.48 0.960 24.40 0.960 2.500 0.745 604.120 1.181.813.235 1.318.960 2.806 168.900 3.69 0.500 28.500 3.313.584 763.527.785 509.603 494.833 138.195.110.

5 00 867. crt.54 0 0.51 442.313.80 2.5 00 867.313.44 5 4 2.54 0 0.9 60 3.9 60 3.092.54 0 0.54 0 0.81 0 2 2.80 7 9 2.01 6 5 2.64 555.78 0 10 2.16 138.26 0 0.181.9 60 3.267.40 347.633.50 8 8 2.5 00 867.56 0 7 2.181.5 00 867.181.755 Total 24.313.313.313.5 00 867.9 60 3. 1 2 Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat Anii de functionare 1 3.54 0 0.54 0 0.181.26 0 3.313.313.20 173.10 86.32 277.5 00 867.181.5 00 867.54 0 0.313. 2 GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25% Nr.181.54 0 0.9 60 3.100 74 .313.9 60 3.Tabelul nr.9 60 3.26 225.540.90 0 28.267.9 60 3.613.181.50 0 4.181.9 60 3.181.22 6 3 2.54 0 0.600 3 4 5 -254.61 3 6 2.5 00 867.5 00 867.13 112.

se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta. se desprind urmatoarele concluzii: . De aceea. fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. si pe cat posibil. 75 . sub aspect cantitativ. pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici. Astfel.CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect. pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica. ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte. care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”. durata de realizare a activitatii. efecte. raportul existent intre acestea. durata de obtinere a efectelor economice sau sociale.avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15. Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata. calitativ. fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica.000 t/an. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse.

referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii. . acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola. obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea. se 76 urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele . cu un coeficient de actualizare de 20%. ca fiind cea optima.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici. obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168.in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua. se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat. . Dar. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. fata de cele practicate de Banca Romana. numar de salariati. In concluzii: . in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei. tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii..referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD.

indica ca varianta optima varianta a doua. . Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii. . in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar.constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti.emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social.export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa. realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica. care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici. . in viitor.in acelasi timp. este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: .la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola. profitul anual de productie. . calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna. calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie. tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante.dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna. luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate. cu dobanzile aferente la data aceasta. termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia. 77 .

nu numai pentru asigurarea materiei prime. In continuare. deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica). BIBLIOGRAFIE 78 . S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt.o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%. . Realizarea investitiei intr-un timp scurt. tratative de incheiere. ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii.majorarea capitalului social in numerar. ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice. ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse.Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii. trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare. in scopul reducerii creditelor necesare. pot conduce la crearea unor activitati cu profit. contracte. ce se poate realiza prin emiterea de actiuni. societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari. Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: . necesare productiei de bere. asocierea cu parteneri interni sau externi.

E. dr. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992. Prof. 5. – 1991.E. Prof. 3. 79 . Editura Eficon Press – 2006. ROMANU ION.R. Societatea Comerciala „TURN” S. univ. 6. Editura A. – 1990. B. univ. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992. Prof.1993. 4. univ. dr. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic. ROMANU ION.D.1. dr. dr. Editura A. univ.S. 2. VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor. evaluarea si auditul proiectelor.A. Prof. Prof. Prof. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix. univ. VASILESCU ION – Pregatirea. dr. univ.S. dr. Editura Didactica si Pedagogica .