UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de – Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 ……………………………………. apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 …………………………………………………. 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor …………… 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in România 1 …………………………………………………… 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD ………………… 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

“FABRICA DE MALT”…

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii “FABRICA MALT”……………………………………………… 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii “FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica …………………………………………………………… 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

……………………………….. Indicatori Indicatori ……………………………………………. …………………………………………..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », specifici metodologiei BIRD …………………………………………. CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

………………………………………. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA
1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

o valorificare mai inalta a resurselor naturale. isi gasesc deplina justificare. iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii. Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: . fiecare solicitand anumite eforturi. sa existe mai multe posibilitati. Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale. Intre acesti factori. economie de munca si de materiale. Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei. precizanduse totodata prioritatile. . de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice – sociale.eficienta economica a investitiilor. intr-un cuvant avantaje reale pentru societate.timpul. fie el dintre cele mai simple. . nu se poate realiza o delimitare stricta. fiecare oferind anumite rezultate. tehnice. astfel incat sa se poata stabili solutia optima. ei interconditionandu-se reciproc. 2 .marimea investitiilor. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante.orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale. numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale. Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv.

o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. pe seama eforturilor facute pentru acestea. Conceptul de eficienta economica. C) unde: Ef – eforturi C – coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect. 3 .2. 1.. reprezinta o categorie economica.In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei. cuantificata prin intermediul eficientei economice. Investitiile constituie suportul material al cresterii economice. ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp. ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin.

sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate.Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice. Conceptul de eficienta economica. fara de care eficienta ar fi definita incomplet. asociaza si alte elemente de judecata.timpul actioneaza asupra eficientei. reprezinta numai o formula de principiu. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: . (ponderea materiilor prime importate). Rezulta deci. .calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice. produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat. putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. exigentelor interpretand calitative.structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. . Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective. O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. ca numai prin compararea efectelor cu eforturile. structura rezultatelor (ponderea produselor destinate 4 . marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii economice. Tinand cont de acestea.

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

5

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii. in raport cu constituirea de noi capacitati. la cresterea eficientei economice. ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. cum este o intreprindere. modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia. punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma. In al doilea rand. ci mai mare. constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic. pe 9 . ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi. modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta. prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora. deriva din faptul ca.energie. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei. Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor. ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei. Avantajele modernizarii capacitatilor de productie. dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic. astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. modernizarea unei capacitati de productie complexe. uneori dificil de realizat. in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi. prin eliminarea strangularilor in productie. scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor. In al treilea rand.

elementele in miscare ale procesului de productie. fiecare echipament. scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie. din punct de vedere tehnic. trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare. iar celelalte. Dupa cum se constata. punand-o astfel mai bine in valoare. sunt investitii pasive. trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: . In acest context. investitii active. iar pe de alta parte. in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput. cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. atrage cheltuieli sporite. utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput. Ca urmare. ceea ce implica eforturi mari. utilajele. fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii. in consecinta. investitiile. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate. La orice modernizare. respectiv reutilare. Analiza economica structurala.care o dezvolta.consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs. 10 . celor vechi). o reinoieste. In afara acestui avantaj primordial. modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt. in conditiile in care profitul unitar creste. cele care realizeaza nemijlocit productia materiala. constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero. trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare.

Atat pentru dezvoltari. considerate prin prisma eficientei economice. investitiilor.. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. Avantajele modernizarii. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe.consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea. In principiu. precum si calitatea efectelor. care determina importuri costisitoare. modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant. dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare. modernizarea reclama un consum de resurse mai mic. foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare. ele au un camp mai extins. In general. ci ca dimpotriva. mai mult sau mai putin sesizabile. efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii. aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte. de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii 11 . timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor. presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute.

In sfarsit. ca urmare. cum ar fi mijloace de acces mai largi. o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva. In literatura de specialitate. A doua categorie de efecte. creaza conditii mai bune pentru muncitori. dar chiar si aparitia unor unitati administrative. 1. Aceste efecte. atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata. ca urmare a aparitiei efectelor directe. care se produc in alte intreprinderi sau ramuri. mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social. Modernizarea unei capacitati de productie. ROLUL FACTORULUI TIMP IN 12 .celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate. magazine si locuinte.5 . probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici. care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare. favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc. rezultatele determinate in jurul efectelor directe. diminueaza gradul de poluare al zonei respective. In scopul nostru. reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice. determina cresterea nivelului de instruire al personalului. montaj. imbunatatirea calitatii ei. precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare. cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice. se refera la efectele conexe.). mai este mentionata si categoria efectelor colaterale. etc. modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi.

are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate. schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile. Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica. In economie aceasta se 13 . crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare. financiare. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. Intotdeauna. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala. Dimpotriva. o incetinire a ritmului de crestere a acesteia. Dinamismul procesului investitional. manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor. umane. Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice. cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale. a noilor utilaje. cresterea potentialului economic al tarii. conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie. impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica.APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp. a tehnologiilor perfectionate.

Din punct de vedere practic. impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta. in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita. accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi.manifesta sub forma uzurii morale. cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice. exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. trebuie sa le aducem la acelasi moment. dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. concretizata in spor de venit national. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva. Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime. cu efectele care se obtin in alta perioada. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada. Aceasta va avea consecinta. 14 . fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate.

deci. exista legatura x (1 + a)h = y  x = (1 + a) h unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0.IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4 “ “ h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este. ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste “h” ani.I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a” . Deci intre “x” investitii si y “y” profituri.III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3 .Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu.II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei. ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci: x= 1 ⋅y (1+ a) h 1 h si =z y = (1+ a) ⋅ x h Daca notam cu “z” fractia (1+ a) si z’ = (1+ a) vom avea h x = z ⋅ y si 15 y = z ⋅x .15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x. iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 . in anii urmatori vom avea: .

z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut. Astfel. vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor. daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei. actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor.z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor. cu ajutorul factorilor de actualizare. iar cand se foloseste (1+ a) se aplica R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel: P' t R = ' −1 I ' P’t = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula: P' t = ∑ 1 ⋅ Ph h h=1 (1+ a) K h = 1….k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula: 16 . Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula: R= Pt −1 I 1 h actualizarea se h realizeaza prin discontare. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere.

I ' = ∑ (1 + a) ⋅ I h h h= 0 k−1 CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA 17 .

trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea.2. La ea pot adera numai statele membre 18 . revine atragerii unor resurse externe.1. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state. alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International. alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI). BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare. au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare. La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944. BIRD functioneaza din data de 25. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale. renasterea si sustinerea liberei initiative. alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne. specializarea in anumite domenii de varf.06. crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului.1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -. atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. Fondurile obtinute din resursele externe.

organigrama proiectului. bine determinate. . care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. cheltuieli. personalul utilajele. imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective. . exprimata prin participarea la capitalul social. Structura financiara a bancii. c) aspectul institutional managerial . Pentru acordarea unor imprumuturi. precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare. b) tehnologiile. o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre. Statutul Bancii. 19 aspectul tehnic privind constructiile.ale Fondului Monetar International. pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre. BIRD efectueaza un control. amplasamentul. Daca beneficiarul nu este insusi statul. permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre. etc. care pot avea cauze externe. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra. capacitatea. organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe. in functie de puterea lor economica. tehnic. dar mai ales interne.posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor.

. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi. 2. .determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune. o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize. In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: . . d) analiza comerciala .evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului. e) analiza financiara . ce acopera de obicei. .coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste.achizitii de materii prime. dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale. Daca la inceput a acordat imprumuturi 20 .evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului.sursele de procurare a capitalului.determinarea veniturilor viitoare.2. . dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.. . .organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica.sistemul international. materiale.vanzarea viitoarelor produse.acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate.

impunand elaborarea unui proiect nou. in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei. Dupa ce a fost aprobat. Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar.metoda proiectelor releu. comercial si al achizitiilor. c) negocierea imprumutului si aprobarea lui. Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii. b) preevaluarea si evaluarea proiectului. e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat. ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere. institutional. metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv. cand se examineaza toate aspectele imprumutului. sub forma de raport. Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic. cu accent pe suprastructura. 21 . d) finantarea proiectului din imprumutul acordat. presedintelui bancii. financiar.pentru reconstructie. se folosesc de obicei doua metode: . incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului. economic. este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului. mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. In cadrul etapei de preevaluare. el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii. costurile externe.

7.Intrarea in vigoare a imprumutului. de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD. . perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat.proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic. Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica . 22 . In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat.eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca. necesara pentru realizarea proiectului. Pe masura ce se realizeaza proiectul.5 – 8%. . tehnic. are loc de regula.proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii. Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: . incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza. perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor). . se utilizeaza si imprumutul acordat de banca.sa existe un proiect bine definit. comercial si financiar. . intro perioada de 90 de zile de la semnare. Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani.sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat.

sau prin alti cooptati de la tarile membre. aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale. e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei. a tendintelor privind cererea si oferta de produse. necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca. c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati. evaluarea celorlalte . METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza. d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani. Astfel. cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. Se analizeaza de asemenea. daca rata de actualizare folosita 23 salarizarea fortei de munca.3. pentru constructii la preturile cele mai avantajoase. Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei. a pietelor de desfacere posibile. 2.b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje.

rata de actualizare va suporta o modificare cu ± si rata va deveni ± . luandu-se in considerare influenta factorilor timp. se trece la actualizarea acestuia. Analiza financiara Analiza financiara. Pentru usurarea calculelor privind centralizarea. cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului. Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. In consecinta. utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare 24 . obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. se determinea fluxul de numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale. actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. foloseste metodele actualizarii. In evaluarea proiectelor. punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. In compararea diferitelor variante de proiect. atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al inflatiei “. Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus.pentru preturile constante ar fi “ i “. fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii.

Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare. Coeficientul de actualizare. Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective.Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii. cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului). Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale 25 . fiindca acesta din urma. I R I R a0 Figura 1 a Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1. trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii. in scopul de a realiza cresterea economiei impusa. ca un pret de garantie » pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului. accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp.

considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect. t = 1. . rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre 26 . folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa. bazandu-se pe beneficiile unui singur an.In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie. n Suma limita sa maxima. 2. beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea. Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare. de ani. fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul.2 . Venitul net actualizat (V.N.) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia).A. Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata : Nt Kt ∑ R= t=1 h h (1 + i ) (1 + i ) t ∑ t=1 t Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr. .

deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare . prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului. ori acest indicator. Daca are semn negativ. profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. se foloseste urmatoarea expresie: 1 I h + Ch Vh − I h − C h VNA = ∑ V h ⋅ h=1 d+ D (1 + a) h −∑ d+ D h=1 (1 + a) h =∑ d+ D h=1 (1 + a) h VNA – venit net actualizat Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih – investitia anuala Ch – cheltuieli anuale de prod. deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. Cu toate aceste avantaje. el fiind un indicator de 27 .Pentru calcularea VNA. a – coeficient de actualizare d – durata de realizare a proiectului D – durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut. exprima tocmai venitul net. proiectul va fi respins. In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului. valoarea neta actualizata este mai mare.

28 . raportul este subunitar. Cu cat acest coeficient este mai mic. cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare. la un moment dat. ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor.volum. 3. insa nu realizeaza nici un profit. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile. atunci proiectul este respins. In cazul in care R = 1. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. care se obtin in perioade diferite de timp. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune. Daca R<1. ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate. deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. se foloseste tehnica actualizarii. fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare. Relatia de calcul este: d+ D h=1 ∑ R= d+ D h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h Pe baza acestui indicator. nu poate fi considerat indicator de eficienta economica. proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1.

incasarea anului h In perioada de executie. cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Vh . Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare) 29 . Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale. fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit. Fluxul de numerar (cashflow). indicator ce exprima « situatia la zi ». el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale. respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. 5. a obiectului.4. fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice. sau la nivelul agentului economic. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii.

numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare. Vor fi acceptate.Valori (costuri) productie Costuri de productie Valoarea productie RIR Rata de discontare RIR este acea rata de discontare. unde se calculeaza uzual.prin reprezentare grafica: VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare . la care VNA este zero. Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara. din trecut. . respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. dar in mod deosebit din strainatate. In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max).

deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului. pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta. Interpolarea intre rate de actualizare. Aceasta. dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara. RIR. pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate. care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR.Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare. Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii. respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total.prin calcul analitic se foloseste relatia : V1 RIR = amin + (amax – amin) = V + V . 31 . . Acest indicator. stabilind puterea economica a acestuia. deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari. cu investitia si cu productia.

32 . astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor. Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: . deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara. ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate. .amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ. intre 5 – 10 ani se scade 0.10.20. adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului.se bazeaza pe fluxul veniturilor brute. care cuprind si amortismentul. iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola.amin si amax se stabileste prin incercari.diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%. In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : .De fapt. de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus. Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare. intre 10 – 15 ani se scade 0. Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput. dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0. .05.

Prin acest indicator. se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura 33 . Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor. . cu investitia si cu productia. exprimate in lei. din care se scad uneori. ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. . La numitor se cuprind veniturile nete actualizate. pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate. reflecta eforturile totale actualizate. exprimate in lei.necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat. actualizate la o anumita rata de actualizare.renuntarea la importul materialelor si materiilor prime.depistarea unor piete noi. Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara. 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO. exprimate in valuta. Se calculeaza cu ajutorul relatiei: I h +Ch d+D h=1 ∑ R= d+D h=1 ∑ V ' h −I ' h −C' h (1 + a) (1 + a) h h Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: .. produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe. .reducerea cheltuielilor anuale de productie.reducerea creditului contractat de la BIRD. deci marirea valorii incasarilor.

sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net. modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei. 34 . deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. De aceea BIRD. Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate. ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe. deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. Prin urmare. unitatea sa nu lucreze cu pierderi. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata. La folosirea acestui indicator. se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau. caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare. atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori.promovarea exportului si diminuarea importului. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi. adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa. la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie. foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate.

Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare. numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD. De aceea. indeosebi negative. incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata. 35 . se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor. implica deci. Analiza de senzitivitate economica. modificarea preturilor la materiile prime. probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale. deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc. proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR.8) Senzitivitatea. Daca nu exista astfel de posibilitati. Asa cum reiese. trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor. cresterea salariilor. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale.

TURN SA.C. TURN SA. 36 . TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste.productia de malt.C. judetul Dambovita.1. Statutul juridic S. avand forma juridica de societate pe actiuni.C. aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane. oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita.. PREZENTAREA S. durata societatii fiind nelimitata. J/15/1553/1999. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei. CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” Constituirea societatii comerciale S.CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” 3. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: . cu certificatul de inmatriculare nr.. este persoana juridica romana. A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice.

Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet. alimentatie publica si turism. se creaza noi locuri de munca.productia de bere. societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere. Varianta a doua.. Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara.prestari servicii. alimentara. cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. .activitatea de comert. prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate 37 activitatea in agricultura. creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii. contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele.C. S. care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica. . fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii. conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. zootehnie. industrie . import – export. TURN SA.

267. Din surse proprii se asigura suma de 421.263.163.0 lei Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: .0 lei .173.303.credit banca romana 1. iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.constructii instalatii .alte cheltuieli Pentru VARIANTA II – Total din care: .10.839.811. cu o dobanda mult mai redusa .350.909.0 lei 153.267. VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3.809.dotari si obiective inventar .0 lei 687.199.0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490.385 lei.144.de firma SEGINSA SPANIA.957.constructii montaj . din care utilajele – 687.772.664.0 lei se asigura astfel: .777.0 lei . dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor.840.090. conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune.136.5%.utilaje cu montaj si independente .din care import 1.constructii montaj .0 lei 1.0 lei 10.229.975.0 lei.0 lei 1.credit banca spaniola 965.0 lei .975 lei. iar diferenta de 2.270. VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2.Total 2.229 lei.264.constructii instalatii 38 .263 lei din care: .0 lei 1.0 lei 3.0 lei 1.809.774.877.utilaje total 1. cu un cost mai ridicat al utilajelor.

Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante.000 h1/an. in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa. Obiectivul este o investitie noua. se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia.utilaje cu montaj si independente 1.4 ha.dotari . in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal.000 t/an si o fabrica de bere de 250. este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie.. la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare. se propune amplasarea unui complex.0 lei 39 . avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale.alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste. aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit.0 lei .034.772. permitand si o eventuala extindere de capacitate. De asemenea. Materii prime. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3. decat in varinta 1.303. alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15.0 lei 178.618. deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic. tehnologice si procese tehnologice utilizate 10. precum si utilitatile aferente.

modul de fertilizare a terenului.Pentru a se obtine un malt de calitate. In conditiile asigurate. iar cel de orzoaica . are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate.agrotehnica aplicata. este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz. a) Receptia materiei prime 40 . conditii pedoclimatice. orzoaica cu calitati optime de maltificare. Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca. materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. soi. insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate. .40%. influentata de mai multi factori: . care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre.varietate. In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit. Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie. in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita. pe langa tehnologia folosita.modul de pastrare. . Descrierea procesului tehnologic in varianta I. va fi de 60%. Calitatea acesteia este la randul ei. 1. . cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica.

Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile. in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata. capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz. la maltificare se utilizeaza sortul I si II.800 m. c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice.000 tone malt si 3. iar durata inmuierii. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21. ceea ce va asigura depozitarea a circa 2. e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile). conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore.. dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III. aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari. In urma curatirii – sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri. capacitatea totala fiind de circa 8. f) Uscarea maltului 41 . b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. in conditii de microclimat (umiditate. racire si umidificare a aerului.Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale.c.400 tone orz – orzoaica. iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare. De regula.

. comparativ cu varianta I astfel: . iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR. cu gratar basculant. transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere. datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari.la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt. In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic. g) Degerminarea. cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat. apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare.receptia materiei prime. se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime.la propunerea firmei asociate. descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai. furnizorul va livra un ventilator. de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici. 42 . baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla.Se va realiza in doua uscatoare. dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta. Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit. . Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat. in afara de gratarul uscatorului.in a doua varianta.la uscarea si degerminarea maltului. . .

. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: . Piata si comercializarea 43 .o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei. in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste. se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa.o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime. in ambele variante. va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice. atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire. va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic. . Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt.. c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0. astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt.livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci. b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica.evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica.4 KV o putere de 1000 KVA fiecare.

distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur.A. care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT” CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori. judetul Dambovita si judetele limitrofe. in mediul urban. in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste. 2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S. va capata aparitiei urmatori. Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana. producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului. cat si intreprinzatori particulari. motivat atat de deprinderile populatiei. Este de asteptat o crestere a cererii de bere. datorita fenomenului concurentei. au fost deservite de fabricile de bere existente. cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere. cat si din considerente importantanta financiare. este impusa de caracterul complex al eficientei economice. deoarece 44 .. majora in Acest anii ultim aspect. comparativ cu cel rural. cu deosebire in perioada de vara. solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald. 3. de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului. Gaesti. va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. Pana in prezent.2. zona luata in considerare. Titu.In urma studiilor efectuate. moreni.

termenul de recuperare. d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica. coeficientul de eficienta economica a investitiilor). la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc. structura etc.). sistemul indicatori care reflecta economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis. Indicatorii calculati la nivelul microeconomic.fiecare dintre In ei. surprinde de un anumit criteriu de eficienta eficienta economica. ci masoara volumul activitatii. care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala. la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere. durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc. in 45 . care se refera in principal.). valoarea anuala a productiei. Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic. pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat. c) marirea imobilizarilor. nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele). Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie. indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului.).

in 220 sarje – 1 sarja la 36 h. dupa sfera de de cuprindere. se putea realiza cantitatea de malt special. . Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada. .indicatori cu caracter general. bucati etc. aceasta este: de 15. contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic. iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import). 46 . In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje. Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone. Cu instalatia proiectata.indicatori de baza. in: . in conditii normale de functionare. dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat. 3. Acestia se pot imparti.2. INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori.indicatori specifici. FABRICA DE MALT. in ambele variante. . impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. metri liniari. precum si a eficientei economice a acestuia.nivel de agent economic.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an.1. In cazul obiectivului de investitii.indicatori suplimentari.

Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr.000 = 428. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi: W1 = 15.58 t/pers. se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ. este necesar un numar mai mare de salariati. deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import. numit numarul mediu scriptic de salariati. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat. 35 Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori Nr. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39 Pentru varianta 2: 47 . in cazul variantei a doua. posturi VAR. in special operatori – oameni specializati. pentru orice proiect.cr t.b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale. I VAR. intr-o unitate de timp. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa. cat si structura acestora dupa profesie. intereseaza atat numarul de persoane slariate. timpul de munca in om-ore. valoarea productiei ce revine pe un salariat.

170 lei/an pentru a doua varianta. asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri. se cuantifica eforturile totale facute de societate. in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie. 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime 48 UM lei VAR. cresterea eficientei economice a obiectivului.000 t/an. Aceste cifre reies din tabelul alaturat: CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr. datorita numarului de salariati mai mic. care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15. tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic.210.000 = 384.210. productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1.84 0 VAR. crt. II 1.W2 = 15. sau pentru cresterea productiei fizice. In cazul Fabricii de Malt. s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526. 39 Asa cum se observa. ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori. d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori. Nivelul costului de productie. trebuie sa scada de la o perioada la alta.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423.84 0 . Avand in vedere acest indicator.62 t/pers. I 1. se va opta pentru folosirea variantei 1.

450 1.423.45 4 67.995 2.079 680 109.143 95.90 4 300. care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse.185 7.0 00 1.957 3.860.861 2.433 10.686 15.426 9.84 8 10.350 101.850 116.877.365 10.45 4 300.390 7.659 610 91.90 4 67.357 3.560.087 3.211 10.793.622 1. e) Valoarea productiei 49 .49 6 716.921 73.526.577.40 8 1.04 6 630.1 24 2.40 8 1.3 52 2.772 15.810.17 0 15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate.2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei 9. cea mai buna varianta este cea de-a doua.0 00 1.602 4.

plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat. in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai. agentii economici. in ambele variante propuse. Specificare U. crt.850 758. 50 . f) Profitul Este un indicator deosebit de important. VARIANTA I VARIANTA II 1 2 Profit brut Total 10 ani lei/an lei/an 654.M. formeaza totalul de surse al societatii comerciale. In cazul obiectivului prezentat. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua. ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate.650 5. obtinandu-se astfel profitul net al societatii. plus amortismentul inclus in costuri. se prevede obtinerea a circa 3.181. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim. asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe.970 Acest profit brut obtinut. este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare. In cazul fabricii de malt. profitul prevazut a se obtine. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie. a dobanzilor acestora.824.891. in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte. dar cheltuielile difera.500 lei/an.Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp. este prezentat in urmatorul tabel: Nr.330 6. Prin el. din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor.

ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala. apa. cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei 51 . combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale. chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica. aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai. termica. Tinand cont de cele afirmate mai sus.2. materiale. care presupune utilaje din import.2. combustibil si energie. 3. aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii. cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua. se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum. Asa cum se observa.g) Consumul specific de materii prime. obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici.

090 2.387.581. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului. Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului. ce caracterizeaza eforturile procesului investitional. pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala.Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali.716.credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei 421.811.385 2.264 965.387.909 2.lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II cele doua variante: asa cum 1.890 433.229 lei VARIANTA II – cu utilaje din import – 3.267.730 b) Durata de executie a lucrarilor de investitii 52 . In cazul obiectivului studiat. diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: .809.2.credit Banca Romana . folosit in adoptarea deciziei de investitii. CS = alte cheltuieli. I = investitia calculata conform devizului general. Aport propriu 15% 2.760 - 490.844 2.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare.777.173 1. valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I – cu utilaje din tara . Credit bancar 85% din care: .844 3.

iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga. c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare. se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea. in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare. se contacteaza constructorul si se deschide finantarea. fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani. d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si 53 . indiferent de varianta aleasa. ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat. in care se elaboreaza documentatiile. In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime. perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri.perioada de functionare a capitalului fix. perioada normala de functionare si perioada de declin. . se obtin avizele si aprobarile. materiale si financiare). Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale. in care se elaboreaza documentatiile.Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane.

229 = 187.28 lei/tona 15.263 = 217.000 Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie.81 lei/tona 15. modernizari si retehnologizari.pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\ Si = Ii qi Ii = investi]ia aferent\ variantei “i” qi = capacitatea de produc]ie (tone. buc. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi.) Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale.809. In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante.267.000 3. e) Termenul de recuperare a investitiilor 54 . fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta. insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai. precum si pentru comparatii intre variante astfel: . Si = S2 = 2.rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie. pentru dezvoltari.

30ani 758.229 = 4. Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i” 55 . Deci vom avea : T1 = 2. pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei.Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie.330 f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare. . .pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n Ti = Ii Phi varianta “i” Ii = valoarea investi]iei `n varianta In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se “i” calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus.809.263 = 4.267.pentru obiective noi : Phi I hi ei = Phi. ce urmeaza a fi construit.29ani 654.650 T2 = 3. avand in vedere ca este un obiectiv nou. Ca si la investitia specifica.

423.526.233lei 4. coeficientul de eficienta este : e1 = e1 = 1 = 0.234lei 4.443.Se anume observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si 1 Ti ei = Pentru cele doua variante analizate.383. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i” Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i” Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2. care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.113 lei 56 .263 + 2.29 1 = 0.848 · 5 = 15. exista diferente foarte mici intre variantele analizate.809.267.229 + 2.469 lei K2 = 3. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor.30 Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate.170 · 5 = 15.

dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati. deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare.267.Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie. el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii P R i = ni Ii obiectivului economic si efortul al investitional si se calculeaza astfel: Ri = randamentul economic variantei “i” Pni = profit net pentru varianta “i” Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta Prin profit net se intelege profitul ce se obtine.850 − 1 = 1. Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua.824.263 57 . deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus.092 2.970 − 1 = 1.093 3.891.229 6. deci : Pni = Pti – Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel : Ri = Pti −1 Ii In cazul nostru randamentul economic va fi : R1 = R2 = 5.809.

Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica. D = 10 ani. u – momentul inceperii restituirii creditelor primite. la orice moment de referinta. d = 2 ani. v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix.3. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel : g d f D m n p u v timpul In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an . n – momentul inceperii lucrarilor de investitii. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii. se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului.2. 3. la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima.Varianta mai buna este varianta a doua. p – momentul punerii in functiune a noului capital fix. care sunt. f = 1 an. m – momentul adoptarii deciziei de investitii. este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 58 . prin metodologia BIRD.

e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica.a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica. d) se traseaza triunghiurile actualizarii. unul pentru investitii. pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta considerate. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h : Im t = ∑ a g+ d h=1 (1 + a) 1 n ⋅Ih g m=0 n d p 59 Tma D v timpul . I. altul pentru profit . c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata . urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza . Referitor la obiectivul de investitie studiat. b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero. f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun.

deci vom avea: Im = ta1 h= g+1 g+ d ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.15 ) 1 2 ⋅ 3.263 + (1+ 0. pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale.300 lei (1 + 0.229 + + 1 ⋅ 2.267.263 + + 1 ⋅ 3.809.229 + (1+ 0.809.263 = 643.500 lei (1 + 0.15 ) 1 3 ⋅ 3.15 )4 Im = ta2 h= g+ 1 ∑ g+ d (1+ a) 1 h ⋅ Ih = (1+ 0.I P Asa cum se observa din reprezentarea grafica.15 ) 1 3 ⋅ 2.809.267.15 ) 1 2 ⋅ 2.229 = 553.267.15 )4 b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula: g+d+ D h=g+d+1 m Pta = ∑ (1 + a) Ph h In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa : m Pta = Ph (1+ a) − 1 1 ⋅ g+d D (1+ a) a(1+ a) D 60 .

650 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.15 ) −1 = 1 P = 758.57 ⋅ 5.01 = 1.869.15 ) −1 = 1 P = 654.57 ⋅ 5.01 = 2.484 lei (1+ 0. care este 1 an.37lei 553.56 3 lei Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii.(1+ 0.15 (1+ 0.300 m R a1 = profit/1 leu investit 61 .869.165.330 ⋅ 0.profit variabil in timp (1+ a) h R m a ( a + a) = 1 a( a + a ) g+ d 1 ⋅ Ih ∑ h h= g+ 1 ( 1 + a) g+ d D ( a + a) ⋅ D −1 ⋅ Ph −1 Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea : 1. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii. profitul actualizat fiind mai mare.15 (1+ 0. astfel : g+ d+ D h= g+ d+1 m Ra = ∑ (1+ a) 1 1 h ⋅ Ph −1 ⋅Ih h= g+1 ∑ g+ d . dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp.480 − 1 = 3.15 ) 10 10 m ta1 = 654.650 ⋅ 0.37 − 1 = 2. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna.15 ) 10 10 m ta2 = 758.15 ) 0.15 ) 0.330 ⋅ ⋅ 4 (1+ 0.

15 (1 + 0. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat.869. in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.15 )T T .165.165.15 ) 0.15 ) − 1 ⋅ 2.15 ) − 1 ⋅ 1.37 lei 643.pentru varianta II : 642.3 ani.15 (1 + 0.500 profit/1 leu investit d) investitiilor Termenul de recuperare actualizat al Pentru momentul luarii deciziei avem : I = m ta m g+ d+ Ta h= g+ d+1 ∑ (1 + a) 1 h ⋅ Ph Cand profitul anual este considerat a fi constant.15 )T T In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5.02 ani pentru ambele variante. deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp. Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static.500 = (1 + 0.29 ani si respectiv 4. 62 .480 1 ⋅ 4 (1 + 0.15 ) 0.560 − 1 = 3. formula de calcul folosita este : m Ia = (1+ a) Ph h+ d ⋅ (1 + a) − 1 a(1 + a) T T In cazul nostru acesta va fi : .37 − 1 = 2.560 1 ⋅ 4 (1 + 0. care a fost de 4.pentru varianta I : 553.m R a2 = 2.300 = (1 + 0.

II.75 ⋅ 5.330 ⋅ 0. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate : 1 n Ia =∑ d h=1 (1 + a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare : d+ D h=1 Pan = ∑ (1+ a) 1 h ⋅ Ph In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie.849.01 = 2.425 lei c) randamentul economic actualizat: n Ra = n Pta −1 In t d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare : I = Ph n a ( a + 1) − 1 ⋅ (1+ a) a( a + 1) 1 T h T 63 .75 ⋅ 5.840 lei n Pa2 = 758.01 = 2. nu se obtine profit si relatia devine : Pan = d+ D h=d+1 ∑ (1 + a) Ph h In cazul in care profitul este constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 1 ⋅ d (1+ a) a(1 + a) D D n Pa1 = 654.650 ⋅ 0.459.

e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica : K = I t + Ch ⋅ D si forma dinamica va fi : Ih Ch Ka = ∑ d h=1 (1+ a) h +∑ d+ D h=1 (1+ a) h III. investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z ’ = (1+a)h : p Ia = ∑ ( 1 + a) ⋅ I h h h= 0 d− 1 b) profitul total actualizat : Pap = ∑ h=1 D (1 + a) Ph h 64 . Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p) d m p=0 T I p a D v timp P a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales.Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor.

233 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .279..796 lei n Pa2 = 758.01 = 3. IV.799.01 = 3.330 ⋅ 5.pentru profit constant vom avea : Pan = Ph ⋅ (1+ a) − 1 a(1 + a) D D n Pa1 = 654.pentru profit constant in timp : I = Ph p a (1 + a) − 1 ⋅ a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de recuperare a investitiilor.pentru profit constant in timp: Ph ⋅ P Ra = d− 1 (1+ a) − 1 (1+ a) ⋅ a ∑ (1 + a) ⋅ I D D h h= 0 h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : .650 ⋅ 5. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u) 65 .

77 = 3.375.77 ⋅ 758.330 lei u Pa2 = 5. relatia de calcul este: f + d− 1 h= 0 u Ia = ∑ (1+ a) h ⋅ I h − ∑ ( 1 + a) ⋅ I h = h h= 0 f −1 f + d− 1 h= f ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de multiplicare “z”.777. iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize factorul de actualizare “z”: .330 = 4.pentru profit constant in timp : Pau = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) D−f −1 D−f ⋅ Ph u ) ⋅ 654.560 lei c) randamentul economic actualizat al investitiilor: .pentru profit constant in timp: 66 .650 Pa1 = (1 + 4.d n f p I D u=0 T u a v timp P1 P2 a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii.

V.(1+ a) u Ra = (1+ a) a a(1 + a) ∑ (1+ a) ⋅ I f −1 D− f D− f + Ph −1 f + d− 1 h= f h h d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume : - pentru Tau <f: u Ia = Ph (1 + a) ⋅ f (1 + a) − 1 a(1 + a) T T - pentru Tau >f: u Ia = (1 + a) a f −1 + (1 + a) a(1 + a) T −f −1 T −f Ph Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v) d n I D p T u a v=0 timp P 67 .

394.090 lei c) randamentul economic actualizat : .pentru profit constant : (1+ a) R = v a d+ D− 1 h= D D −1 h a ⋅ Ph ⋅Ih ∑ (1 + a) d) termenul actualizat de recuperare : v Ia = Ph (1 + a) ⋅ D (1 + a) − 1 a(1 + a) T T Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat. indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua.3 = 13.pentru profit constant in timp : Pav = (1 + a) D −1 a ⋅ Ph v Pa1 = 654.289. In concluzie.a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h.3 = 15. Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de 68 .650 ⋅ 20.330 ⋅ 20.395 lei v Pa2 = 758. Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este : v Ia = d+ D − 1 h= D ∑ (1+ a) h ⋅ Ih b) profitul total actualizat: . aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului propus.

iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28. 3. care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor.500 lei/an. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare. cat si la nivelul economiei nationale. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3.181.500 lei. In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar. se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale.633. fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare. SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII « FABRICA DE MALT ».functionare a obiectivului. la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase. prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit. se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta.3. prin metodologia BIRD. pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international. reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul. care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic. Referitor la obiectivul studiat. 69 .

dobanzi pe care le face investitorul. Se foloseste tehnica actualizarii. ce sunt cuprinse in tabelul nr. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate – 70 . c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%. mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. Pentru afectuarea analizei financiare. 1. precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei. taxe.092. aplicand formula de calcul urmatoare: d+ D R = d+ D ∑ h=1 ∑ I h + Ch (1 + a) (1 + a) Vh h h=1 h Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. cat si cheltuielile de productie.b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia. in costuri se mai includ si o serie de impozite. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat. cheltuielile totale sunt egale cu 24. avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada.900 lei. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare.

Asa cum rezulta din tabelul nr.394. sub raportul eficientei economice. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este : VNA = ∑ d+ D h=1 (1 + a) Vh h −∑ d+ D h=1 I h + Ch (1 + a) h =∑ d+ D h=1 Vh − I h − C h (1+ a) h In functie de acest indicator. Relatia de calcul este : Fh = Vh – (Ch + Ih) Valorile acestui indicator. f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare : RIR = amin + (amax − amin ) ⋅ V1 V1 + V2 71 . pe ani. ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic.575 = 1. 1. se pot urmari in tabelul nr. d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.540. 2 pe total acesta reprezentand 4.02 ceea 10.172 ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale.600 lei. acest indicator este egal cu 168.562.495 lei. deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare.costuri actualizate care este de 10.

05 ⋅ = 0. 2. de 25%.20 + ( 0.22 168. 72 .400 168.410 422. 168.25 − 0.Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0. permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate.20 + 0.400 = 0.400 + 254. fapt ce se realizeaza in tabelul nr. folosind calculul analitic.20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate.810 )⋅ RIR = 0.20 Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import).

895 859.69 0.700 925.235 1.770 532.957 1.455 1.711.049.313.318.960 2.500 3.23 0.500 3.820 598.19 0.313.100 286.500 28.313.603 494.16 - 2.813.500 3.260 2.040 10.000 731.960 2.313.960 2.48 0.110.500 3.267.960 2.230 199.900 3.181.633.181.711.27 0.120 1.584 763.600 1.40 0.785 509.500 3.57 0.288 234.172 2.092.562.313.745 604.272.652 370.181.210 439.500 3.500 3.83 0.181.33 0.960 2.313.420 347.960 24.500 416.535 164.826 1.181.960 2. 1 GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL 3.632 1.234 10.806 168.527.181.181.495 73 .833 138.181.313.500 3.607 624.596.500 0.394.195.Tabelul nr.575 -2.313.960 2.313.181.960 2.

313.54 0 0.5 00 867.9 60 3.313.313.313.313.5 00 867.20 173.633.313.10 86.26 0 3.26 0 0.9 60 3.5 00 867. crt.40 347.13 112.313.9 60 3.54 0 0.5 00 867.5 00 867.32 277.54 0 0.44 5 4 2.51 442.64 555.9 60 3.5 00 867.50 0 4.54 0 0.181.5 00 867.181.181.81 0 2 2.100 74 .22 6 3 2.600 3 4 5 -254.54 0 0. 1 2 Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat Anii de functionare 1 3.181.9 60 3.540.54 0 0.181.Tabelul nr.78 0 10 2.267.9 60 3.01 6 5 2.181.54 0 0.61 3 6 2.9 60 3.80 7 9 2.9 60 3.313.613.267.26 225.9 60 3.16 138. 2 GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25% Nr.313.092.50 8 8 2.181.54 0 0.80 2.181.755 Total 24.5 00 867.54 0 0.5 00 867.90 0 28.181.56 0 7 2.

CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect. durata de realizare a activitatii. 75 . calitativ. raportul existent intre acestea.000 t/an. fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi. De aceea. pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici.avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15. se desprind urmatoarele concluzii: . sub aspect cantitativ. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse. Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata. pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica. in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”. durata de obtinere a efectelor economice sau sociale. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. efecte. si pe cat posibil. ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte. care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. Astfel. se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta. fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica.

De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii.referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici. ca fiind cea optima.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola. Dar.referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD. numar de salariati. fata de cele practicate de Banca Romana. acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua. cu un coeficient de actualizare de 20%. obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168. in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei. In concluzii: . . . tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp. obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea. se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat. se 76 urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele ..in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua.

dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna. realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica. indica ca varianta optima varianta a doua. . luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate.la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola.in acelasi timp. in viitor. este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: . cu dobanzile aferente la data aceasta. termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia. care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici. .constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti. 77 . calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna. profitul anual de productie.emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social. in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar.export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa. calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie. . Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii. . tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante.

trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare.o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%. pot conduce la crearea unor activitati cu profit. ce se poate realiza prin emiterea de actiuni. S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt. activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice. ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse. societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari. tratative de incheiere. in scopul reducerii creditelor necesare. BIBLIOGRAFIE 78 . . ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. asocierea cu parteneri interni sau externi. In continuare.Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii. contracte. ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii. necesare productiei de bere. Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: . deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica). nu numai pentru asigurarea materiei prime.majorarea capitalului social in numerar. Realizarea investitiei intr-un timp scurt.

6. univ.E. B. VASILESCU ION – Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor. Prof. dr. 3. 4. univ. univ. univ.S. Societatea Comerciala „TURN” S. Editura A. ROMANU ION.A. VASILESCU ION – Pregatirea.S. univ. Prof.1.1993. Prof. – 1990. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare – 1992. – Studiu de fezabilitate pentru „FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992. 2.E. dr. 79 . – 1991. dr. ROMANU ION. dr.D.R. univ. VASILESCU ION – Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix. Editura Eficon Press – 2006. Prof. 5. Prof. evaluarea si auditul proiectelor. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic. dr. Editura Didactica si Pedagogica . Prof. Editura A. dr.