Dr Ioan Dumitrescu E-mail : usorul@yahoo.

com

Magneziu fiziopatologie
Magneziul se gaseste in clorofila vegetalelor . Organismul uman are cea mai mare cantitate de magneziu in oase , circa 50-70 %, sub forma de saruri de calciu su magneziu . Concentratia plasmatic normal este de 1,6-3 mg % sau 2,05 mEq / L , din care 20-50 % legat de proteine . Restul magneziului este localizat intracelular ( 95 % ) si numai 5 %, in fluidul extracelular lichid interstitial, plasma, etc . Magneziul este ion predominent intracelular, avand distributie in diverse tesuturi si organe : miocard, musculatura scheletica, creier, ficat, tiroida, rinichi, sistem hemolimfatic, glande exo si endocrine . Alaturi de K este cationul intracelular important esistand un permanent schimb intre formatiunlie intracelulare, extracelulare legate de proteine si libere . Magneziul intracelular este legat de proteine complexe metaloproteice . In celule magneziul este localizat in special in microzomi si mitocondrii, organite responsabile de metabolismul energetic si sintezele proteice . Eliminarea se face prin fecale, urina , circa 100 mg, eliminarea creste cand alimentatia este bogata in Calciu . Vitamina B 6, vitamina D, insulina si taurina sporesc introducerea magneziului in celule si contribue la fixarea lui intracelulara , spre deosebire de catecolamine ce cresc efluxul celular de magneziu . Acest efect de eflux al magneziului extracelular , explica o mare parte din simptomatologia prezenta la tipurile magnezii . Majoritatea reaciilor ce implic ATP-ul, snt activate de ionii de Mg, particip de obicei in reaciile de transfer, de grupe de fosfat, sulfat, metil, acetil, alkil, etc . Astfel este implicat in toate procesele importante metabolice : fosforilare fermentativ, a metabolismului glicolitic, sinteza argininei, etc . Ceea ce explic in mare parte patologia tipului homeopatic Magneziu si este dat de rolul magneziului in contractia muscular . Magneziu este absorbit de miozin si realizeau impreun cu K, condiiile de potenial electric, necesare contraciei fibrelor musculare . Situaii in care gsim creteri ale magneziului . In practica clinica se pot intalnii situatii de hipermagnezemie, astfel cand este depasit pragul clinic de 1,5 mmol / Litru . Peste acest prag apar tulburari fiziopatologice severe , care pot ajunge sa provoace moartea prin asfixie ca urmare a paraliziei musculaturii respiratorii fiind o moarte terifianta in ciuda aparentei de liniste . Hipermagnezemia se asociaza frecvent multor stari de dezechilibru al mediului intern cum ar fi coma diabetica acidotica , deshidratarea acuta severa, asfixia, socul, uremia din nefrita cronic .

La nivelul sistemului nervos magneziul exercita actiuni sedative multiple, de la cel mai inalt nivel cortical, pana la centrul respirator si placa neuromotorie . La nivelul cordului, excesul de magneziu are efect dromotrop, cronotrop, si inotrop negativ . Magneziul are si efect anticoagulant . Injectarea rapida iv, chiar si a unor cantitati nu prea mari de magneziu, produce hipotensiune ortostatica, tahicardie urmata rapid de bradicardie, greturi, varsaturi Pe traseul EKG, se observa o crestere a amplitudinii undei T si o usoara reducere a undei R , cu modificari deci asemanatoare celor din hiperkalemie . La valori de peste 2 mmol / Litru , apar semne de hipermagnezemie manifestate prin hipoexcitabilitate neuromusculara , hiporeflexie osteotendinoasa, hipotonie musculara moment in care pacientii acuza ameteli si devin oligurici . Pe traseul EKG, apare prelungirea intervalului PQ si QT . Are efect depresor pe cord . Tensiunea arteriala scade progresiv cu gradul hipermagnezemiei . Bradicardia indusa de magneziu , nu este influentata de atropina . La valori de 5 mmol / litru , apare areflexia osteotendinoasa , urmata de paralizia musculaturii respiratorii , ce apare timpuriu . Administrarea unor medicamente care afecteaza transmisia neuro-musculara din clasa curarizantelor dar si Diazepamul, Fenotiazinele, antiaritmicele hidantoina, clonidina, antibioticele tip : gentamicina, tobramicina, streptomicina, amikacina paralizie respiratorie . Daca in faza asistentei respiratorii se continua administrarea magneziului , se instaleaza coma hipotermica cu hipoglicemie si tendinta la sangerari prin disfunctie plachetara . La magnezemii de peste 6 mmol / litru , apare disociatia atrio-ventriculara prin bloc, iar la 7,5 mmol / litru inima se opreste in diastola . Exemplu produsul Malox poate fi periculoasa .