ADMINISTRATIE PUBLICA ANUL II I.D.

CONTENCIOS ADMINISTRATIV

SEMESTRUL I 2007-2008

Lector univ.drd. RAZVAN VIORESCU

SUCEAVA 2007

PRECIZARI INTRODUCTIVE SCOPUL CURSULUI Cursul Contencios ad inist!ati" are in vedere analiza procedurii de solutionare a litigiilor dintre ad inist!atia #$%&ica si cei ad inist!ati pe calea activitatii jurisdictionale. Cursul este structurat in 4 capitole si este inclus in semestrul I, in conformitate cu planul de invatamant, adresandu-se studentilor specializarii Administratie u!lica. OBIECTIVE "isciplina o!iective# $. %uand in considerare caracterul comparativ, cursul urmareste realizarea cunoasterii unui mare numar de principii, reguli si concepte fundamentale care stau la !aza solutionarii conflictelor dintre administratie si cei administrati 2. &ermenii supusi comparatiei tre!uie analizati in cone'iunile lor reale, in conte'tul social, politic, cultural din care au rezultat. "e aici apare necesitatea ca in procesul de comparare sa se plece de la cunoasterea principiilor de drept si a regularitatii care comanda sistemele de drept comparate. (. &ematica supusa comparatiei va avea in vedere urmatoarele elemente# caracteristicile dreptului comparat, conceptul de sistem administrativ, conceptul de administratie pu!lica, notiunea si caracteristicile functiei pu!lice si a serviciilor pu!lice, modelele de reglementare a functiei pu!lice si a statutului juridic al functionarilor pu!lici in statele europene. EVALUAREA ACTIVITATII )valuarea cunostintelor, acumulate pe !aza materialului prezentat in curs si a !i!liografiei consultate, se va realiza in cadrul unui e'amen. e parcursul semestrului,
2

Contencios

Ad inist!ati"

urmareste

realizarea

urmatoarelor

fiecare student va ela!ora, pe !aza !i!liografiei recomandate, un referat care va fi prezentat tutorelui anterior sesiunii de e'amene. *ota finala va fi calculata tinand cont urmatoarele ponderi#
a+ *ota o!tinuta pentru referat va constitui 20,!+ *ota o!tinuta in cadrul activitatilor tutoriale .asistate+ va reprezenta $0,c+ *ota o!tinuta la e'amen va reprezenta 70,

CAPITOLUL I CONSIDERATII INTRODUCTIVE '.'.Noti$nea de contencios ad inist!ati" )timologic, cuvantul contencios provine prin filiera franceza .contentieux / contencios+ din latinescul contentiosus / certaret, adjectivul su!stantivului contentio / conflict, disputa, confruntare. *otiunea de contencios ad inist!ati" este o notiune traditionala a dreptului administrativ, fiind utilizata pentru a delimita caile de atac jurisdictionale impotriva actelor si operatiunilor administrative de recursurile administrative o!isnuite. 0n recurs, deci o cale de atac, do!andea caracter jurisdictional .contencios+ ori de cate ori autoritatea care-l solutiona avea calitatea de judecator, in felul acesta s-a ajuns 1 atat in doctrina, cat si in legislatie, mai ales in perioada inter!elica 1 sa se utilizeze in mod curent termenii# contencios administrativ- actiuni de contencios administrativ- instanta .organ+ de contencios administrativ .uneori instanta in materie de contencios administrativ+- legea contenciosului administrativ- 2otarari de contencios administrativ. *otiunea de contencios ad inist!ati" are o sfera de cuprindere mai larga, sau mai restransa, dupa cum include totalitatea litigiilor juridice dintre administratia pu!lica si cei administrati, fie numai o parte dintre acestea si anume cele care se solutioneaza de anumite instante de judecata si potrivit anumitor reglementari juridice, pe !aza principiilor de drept pu!lic. Atat in acceptia generala cat si in cea restransa, notiunea contenciosului administrativ are un sens material si unul formal, organic. Sensul material priveste litigiile juridice pe care le cuprinde si regimul juridic aplica!il .dreptul comun sau dreptul administrativ+. Sensul formal .organizatoric+ se refera la organele de jurisdictie care sunt competente sa solutioneze respectivele litigii. %a randul lor organele de contencios se impart in doua categorii, si anume# organe de contencios judiciar, competente sa solutioneze toate conflictele juridice ce le-au fost date prin lege si organe de contencios administrativ, competente sa solutioneze, potrivit
(

legii, conflictele juridice in care cel putin una dintre parti este un serviciu pu!lic administrativ. rin urmare si activitatile desfasurate de aceste organe vor fi activitati de contencios judiciar sau activitati de contencios administrativ, dupa caz. '.2 Contencios$& ad inist!ati" in d!e#t$& co #a!at Continutul si sfera contenciosului administrativ, ca fenomen juridic, si implicit a notiunii respective, au variat de la o tara la alta, in aceeasi tara de la o perioada la alta, de la un autor la altul. Aceste orientari diferite ale doctrinei 1 ce au avut, firesc, ecou in legislatie, precum si in jurisprudenta 1 sunt determinate, in principal, de interrelatiile care au fost fundamentate intre sensul material si sensul formal-organic al contenciosului administrativ. "in punct de vedere formal-organic se cunosc trei mari sisteme de contencios administrativ# sistemul administratorului judecator sistemul francez al jurisdictiei speciale administrative .tri!unale administrative si Consiliul de 3tat+ sistemul anglo-sa'on al instantelor de drept comun, competente si in materia contenciosului administrativ. "upa cum se arata constant in literatura de specialitate, sistemul administratorului judecator era dominant in majoritatea statelor pana la revolutia !urg2eza din 4ranta, deoarece jurisdictia administrativa se identifica cu administratia activa# 5a judeca administratia este tot a administra6. 7data cu victoria 8arii 9evolutii 4ranceze, incepand cu 4ranta, majoritatea statelor europene au trecut la organizarea organelor statului potrivit cerintelor principiului separatiunii puterilor in stat si anume in# organe ale puterii legislative, ale puterii e'ecutive si ale puterii judecatoresti. Cu toate acestea c2iar 4ranta a fost primul stat care a incredintat contenciosul administrativ administratiei, astfel incat s-a instituit de la inceput dualitatea jurisdictiei, o jurisdictie de ordin judiciar si alta de ordin administrativ. In doctrina franceza din secolul trecut contenciosul administrativ era definit prin raportare la organele competente a solutiona litigiile dintre 5administratie6 si 5administrati6. Cum in 4ranta s-au infiintat, inca din perioada revolutiei, tri!unale administrative, in sistemul Consiliului de 3tat, s-a ajuns la coincidenta intre sensul organic .formal+ si cel material si la urmatoarea definitie data de autorii francezi# 5contenciosul administrativ cu rinde ansam!lul liti"iilor de com etenta tri!unalelor administrative6. 3istemul francez se !azeaza pe doua principii fundamentale# $. rincipiul separarii activitatilor administrative de activitatile judiciare2. rincipiul separarii administratiei active de justitia administrativa, care constituie un ordin de jurisdictie paralel si separat de puterea judiciara. 3pecificul sistemului francez consta tocmai in faptul ca justitia administrativa are propriul sau organ suprem, anume sectia de contencios a Consiliului de 3tat, care, in
4

ansam!lu, ne apare ca o autoritate a 5puterii e'ecutive6 si nu a 5puterii judiciare6. Asa se e'plica de ce jurisdictiile administrative sunt compuse din consilieri juridici .ai :uvernului si ai administratiilor+ si nu din magistrati. 3istemul francez al tri!unalelor administrative, ca instante de contencios administrativ de fond si cu tri!unale administrative supreme, ca instante de fond si de apel sau recurs, a fost preluat de majoritatea statelor europene, printre care mentionam# ;elgia, 4inlanda, :ermania, :recia, Italia, %u'em!urg, 7landa, ortugalia, 3pania, 3uedia, etc. In fine, in sistemul anglo-sa'on, dreptul de a controla legalitatea actelor adoptate sau emise de organele administratiei pu!lice se e'ercita de instantele de drept comun. 3istemul anglo-sa'on este adoptat si in unele tari europene, cum sunt "anemarca, Islanda si *orvegia. 4ara a critica sau a elogia unul sau altul din cele doua sisteme, ne raliem opiniei acelor autori care considera ca cea mai !una solutie pentru realizarea finalitatii acestei institutii 1 controlul legalitatii actelor administrative de autoritate emise de organele administratiei pu!lice 1 o constituie controlul acestei legalitati de catre organele puterii judecatoresti si, in cadrul acestei activitati, controlul unor organe specializate ale puterii judecatoresti, asa cum sunt sectiile de contencios administrativ. '.(.' Sc$!ta contencios ad inist!ati" In tara noastra contenciosul administrativ a avut o evolutie istorica deose!ita, determinata de sc2im!arile care au intervenit in istoria patriei noastre. 4ara a aprofunda, in cele ce urmeaza vom infatisa principalele perioade ale evolutiei istorice a contenciosului administrativ in 9omania# $. Contenciosul administrativ a fost instituit pentru prima data in tara noastra prin %egea pentru infiintarea Consiliului de 3tat din $$ fe!ruarie $8<4, fiind deci organizata dupa modelul francez. 2. In perioada $2 iulie $8<< = l iulie $>0? Consiliul de 3tat a fost desfiintat prin %egea pentru impartirea diferitelor atri!utiuni ale Consiliului de 3tat iar atri!utiunile de contencios administrativ au fost incredintate autoritatilor judecatoresti .curti de apel si instante judecatoresti de drept comun+, trecandu-se deci la modelul anglo-sa'on. (. In perioada l iulie $>0? = 2? martie $>$0, dupa adoptarea %egii pentru reorganizarea Inaltei Curti de Casatie si @ustitie, 3ectiunea a III-a a Inaltei Curti de Casatie si @ustitie a devenit competenta sa judece recursurile in contra unor categorii de acte administrative sau c2iar de jurisdictie. 4. In perioada 2? martie $>$0 = $7 fe!ruarie $>$2, prin %egea Curtii de Casatie din 2? martie $>$0, sistemul contenciosului administrativ instituit prin %egea din $>0? a fost desfiintat, iar pricinile de aceasta natura se solutionau de catre tri!unalele de judet. ?. Competenta sta!ilita prin %egea Curtii de Casatie din 2? martie $>$0 nu a durat decat doi ani pentru ca prin %egea de reorganizare a Curtii de Casatie si @ustitie din $7
?

'.( Contencios$& ad inist!ati" in Ro ania c!ono&o)ie a e"o&$tiei !e)&e enta!i&o! de

fe!ruarie $>$2 cauzele de contencios administrativ au fost atri!uite, din nou, 3ectiunii a III-a a Curtii de Casatie, situatie care a durat pana in $>2?. <. "upa adoptarea Constitutiei din $>2(, una din cele mai moderne constitutii europene din epoca, prin %egea pentru contenciosul administrativ din 2( decem!rie $>2? competenta de solutionare a litigiilor de acest gen a fost incredintata instantelor judecatoresti de contencios administrativ, care aveau deplina jurisdictie, putand c2iar sa anuleze actele administrative constatate ca fiind ilegale. 7. In perioada > iulie $>48 = 2< iulie $><7 contenciosul administrativ, pe cale directa, a fost redus doar la cateva categorii de acte administrative, lasandu-se astfel cetatenii la discretia organelor administratiei de stat. 8. In perioada 2< iulie $><7 = 8 decem!rie $>>0 contenciosul administrativ in tara noastra a fost infaptuit de instantele judecatoresti, in conditiile prevederilor %egii nr. $ din 2< iulie $><7 cu privire la judecarea de catre tri!unale a cererilor celor vatamati in drepturile lor prin acte administrative ilegale. "esi, in general, aceasta lege = inspirata din %egea din $>2? = era !ine redactata, partea negativa a acesteia rezulta din aceea ca, de regula, cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte administrative ilegale erau respinse pentru ca judecatorii care solutionau aceste conflicte juridice erau 5alesi6 de catre consiliile populare, adica de organele ale caror acte ar fi tre!uit sa le cenzureze. 4ata de aceasta practica, cei vatamati in drepturile lor, prin acte administrative ilegale, renuntau la introducerea unor cereri la instantele judecatoresti, ceea ce a dus la reducerea, an de an, a numarului cauzelor solutionate de instantele judecatoresti de contencios administrativ. >. %egea contenciosului administrativ nr. 2> din 7 noiem!rie $>>0 adoptata la scurt timp dupa evenimentele din decem!rie $>8>, a creat premisele de a face din contenciosul administrativ un mijloc efectiv de control al legalitatii activitatii organelor administratiei pu!lice = organe ale puterii e'ecutive = de catre instantele judecatoresti = organe ale puterii judecatoresti. "esi cu unele imperfectiuni sesizate de diversi autori, aceasta lege a asigurat, cu succes, vreme de peste un deceniu, protejarea drepturilor legale ale persoanelor fata de a!uzurile administratiei. $0. In !aza e'perientei acumulate prin aplicarea %egii nr. 2>A>>0 precum si ca urmare a noilor reglementari cuprinse in Constitutia 9omaniei adoptata in anul 200( in perspectiva viitoarei aderari la 0niunea )uropeana, arlamentul 9omaniei a adoptat la 2 decem!rie 2004, %egea nr. ??4 a contenciosului administrativ, pe care o vom studia in amanunt in capitolul II. '.(.2 De*initia contencios$&$i ad inist!ati" in doct!ina !o aneasca %egislatia din tara noastra a consacrat, initial, sistemul francez, apoi pe cel anglosa'on, cu anumite particularitati, intr-o perioada sau alta, dar a mentinut si sistemul administratorului judecator. Asa se e'plica de ce, in doctrina administrativa, fundamentarea notiunii de contencios administrativ nu a putut face a!stractie de aspectele referitoare la activitatea organelor administrative cu caracter jurisdictional. Cu toate ca s-au e'primat mai multe opinii, teza dominanta a fost aceea dupa care 5actul
<

administrativ jurisdictional6 desemneaza acel act ce emana de la o autoritate administrativa in solutionarea unui conflict de interese intre cele doua administratii sau intre o administratie si un particular si care, spre deose!ire de actul administrativ propriu-zis, nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ, avandu-se in vedere contenciosul administrativ judiciar. entru a se delimita mai clar intre ele, formele de contencios administrativ .su! aspectul organelor competente a solutiona litigiile+, s-au impus termenii# 5contencios administrativ6, respectiv, 5contenciosul administrativ-drept comun6. In concluzie, putem retine ca in doctrina romaneasca inter!elica notiunea de contencios administrativ era utilizata fie intr-un sens larg material, evocand totalitatea litigiilor dintre administratie si particulari .indiferent cine solutiona litigiul, un organ judecatoresc sau un organ administrativ+, fie intr-un sens strict, evocand litigiile solutionate numai de instantele judecatoresti. "reptul comun al contenciosului administrativ era dat de normele juridice care reglementau atri!utiile in aceasta materie ale instantelor judecatoresti .instantele o!isnuite, uneori s-au creat si instante speciale+. e aceasta linie de idei, prof. C. 9arincescu definea contenciosul administrativ ca fiind 5totalitatea liti"iilor nascute intre articulari si Administratiunile u!lice# cu oca$iunea or"ani$arii si functionarii serviciilor u!lice si in care sunt use in cau$a re"uli# rinci ii si situatiuni juridice a artinand dre tului u!lic6. 9aportandu-se la cadrul juridic instituit in tara noastra dupa $>8>, respectiv la reglementarile cuprinse in Constitutia 9omaniei din $>>$, %egea Contenciosului administrativ nr. 2>A$>>0 precum si la alte acte normative, prof. B.I. risacaru da urmatoarea definitie# 5 rin contencios administrativ intele"em activitatea de solutionare# cu utere de adevar le"al# de catre instantele de contencios administrativ# com etente# otrivit le"ii# a conflictelor juridice in care cel utin una din arti este un serviciu u!lic administrativ# iar conflictul juridic s%a nascut din ado tarea sau emiterea unui act administrativ de autoritate ile"al ori din refu$ul de a re$olva o cerere referitoare la un dre t recunoscut de le"eC. 7 alta definitie, mai nuantata, o da prof. Antonie Iorgovan# CLe"islatia in vi"oare ne o!li"a sa rivim notiunea de contencios administrativ intr%un sens strict si intr%un sens lar". In sens lar"# vom intele"e rin contencios administrativ liti"iile de com etenta instantelor judecatoresti# dintre un or"an al administratiei u!lice# res ectiv# un functionar u!lic sau# du a ca$# o structura autori$ata sa reste$e un serviciu u!lic# e de o arte# si alt su!iect de dre t# e de alta arte# in care or"anul u!lic sau functionarul u!lic a are ca urtator al autoritatii u!lice. Intr%un sens mai restrans &cel mai frecvent'# notiunea de contencios administrativ evoca totalitatea liti"iilor de com etenta sectiilor de contencios administrativ.C In fine, noua %ege a contenciosului administrativ, nr. ?44A2004, defineste contenciosul administrativ ca fiind 5activitatea de solutionare# de catre instantele de contencios administrativ com etente otrivit le"ii# a liti"iilor in care cel utin una dintre arti este o autoritate u!lica# iar conflictul s%a nascut fie din emiterea sau inc(eierea# du a ca$# a unui act administrativ# in sensul re$entei le"i# fie din
7

nesolutionarea in termenul le"al ori din refu$ul nejustificat de a re$olva o cerere referitoare la un dre t sau la un interes le"itimC.

CAPITOLUL II. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV RE+LEMENTAT DE LE+EA NR. ,,-.200P!e&i ina!ii/ *oua lege a contenciosului administrativ a fost adoptata si pu!licata in 8onitorul 7ficial nr. $$?4 din 7 decem!rie 2004 si a intrat in vigoare dupa (0 de zile, la < ianuarie 200?. Le)ea contencios$&$i ad inist!ati" n!. ,,-.200- defineste contenciosul administrativ ca 6activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate pu!lica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau inc2eierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim6 .art.2 alin.$ lit.e+.
8

utem asadar o!serva ca definitia legala a contenciosului administrativ, formulata in concordanta cu opiniile e'primate de doctrina de drept administrativ, este structurata pe mai multe paliere# a. este o activitate de solutionare a unui litigiu dintre o autoritate pu!lica si alte entitati pu!lice sau private!. activitatea este realizata de instante de contencios administrativc. conflictul juridic solutionat de instantele de contencios administrativ se poate naste fie din emiterea sau inc2eierea unui act administrativ .$+, fie din nesolutionarea in termenul legal a unei cereri .2+, fie, in fine, din refuzul nejustificat de a rezolva cererea .(+. Sedi$& ate!iei contencios$&$i ad inist!ati" in d!e#t$& !o an. Contenciosul administrativ roman isi are sediul materiei in Constitutie, in legea generala a contenciosului administrativ, precum si in legi speciale. Astfel, art.?2 alin.$ al Constitutiei din $>>$ revizuite in 200(, c2iar daca nu foloseste e'pres notiunea de 5contencios administrativ6, descrie esenta acestei institutii juridice# 5persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr%un interes le"itim# de o autoritate pu!lica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa o!tina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului le"itim# anularea actului si repararea pagu!ei6. In alineatul 2 al aceluiasi te't constitutional, se precizeaza ca prin lege organica vor fi sta!ilite conditiile si limitele e'ercitarii acestui drept. &e'tului mentionat i se adauga cel al art.$2( alin.?, care consacra faza jurisdictionalizata a controlului de legalitate e'ercitat de prefect asupra actelor autoritatilor locale. %egea nr.2>A$>>0 reinterpretata in lumina Constitutiei din $>>$, a constituit pana recent sediul general de rang legal al materiei contenciosului administrativ. In urma criticilor e'primate de doctrina si de practicieni legate de faptul ca, desi Constitutia impunea adoptarea unei legi organice a contenciosului administrativ, aceasta s-a lasat asteptata mai mult de $2 ani, la sfarsitul anului 2004, a fost adoptata Legea nr. ))*+,--* a contenciosului administrativ, prima lege organica a contenciosului administrativ roman, si care constituie in prezent sediul materiei contenciosului administrativ, ca lege generala. Art.($ al noii legi a!ro"a in mod ex res le"ea "enerala a contenciosului administrativ nr.2>A$>>0, nu si le"ile s eciale care contin solutii derogatorii su! aspectul competentei, termenelor, etc., de la legea generala. Ti#$!i de contencios ad inist!ati". entru inceput, este util distingem intre contenciosul administrativ o!iectiv si cel su!iectiv# primul fiind un proces 6contra actului administrativ6, raportat la regulile .legi, alte acte normative+ care-i guverneaza emiterea, pe cand al doilea are in centrul sau preocuparea fata de drepturile su!iective ale persoanelor fizice sau juridice, fara a se preocupa de legalitatea o!iectiva a actului administrativ.
>

"e asemenea, amintim faptul ca doctrina franceza face distinctie intre contenciosul in anulare# care da dreptul judecatorului sa anuleze actul atacat, si contenciosul de plina jurisdictie# care autorizeaza Consiliul de 3tat sa se su!stituie administratiei, decizia sa inlocuind actul administrativ anulat. In doctrina romana inter!elica, insa, daca notiunea contenciosului in anulare este identica, din punct de vedere al continutului, cu cea folosita de doctrina franceza, contenciosul de plina jurisdictie este caracterizat prin faptul ca puterile judecatorului sunt mai largi, si decizia lui nu se limiteaza la anularea actului, ci poate ordona si alte masuri, cum ar fi recunoasterea unui drept su!iectiv, restituiri, reintegrari, despagu!iri si c2iar eventual reformarea unui act administrativ - cu alte cuvinte ne aflam in prezenta unui contencios de plina jurisdictie cand puterile judecatorului sunt cat mai depline. "e asemenea, se apreciaza ca in cazul contenciosului su!iectiv suntem in prezenta unui contencios de lina jurisdictie# iar contenciosul o!iectiv este un contencios in anulare. rima calificare, are, intotdeauna in vedere o!iectul constatarilor instantei, iar cea de-a doua decizia acesteia. 2.' Ca!acte!istici&e contencios$&$i ad inist!ati" instit$it #!in Le)ea n!. ,,-.200Aceasta noua lege a contenciosului administrativ pastreaza in !una parte trasaturile legii anterioare, inscriindu-se, prin esenta sa, in traditia romaneasca din perioada inter!elica a contenciosului administrativ. Astfel putem remarca serie de t!asat$!i ce s-au pastrat relativ nemodificate# Cont!o&$& de #&ina 0$!isdictie# conform art. $8, potrivit caruia instanta, solutionand actiunea, poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa o!lige autoritatea administrativa sa emita un act administrativ ori sa eli!ereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, putand 2otari si asupra daunelor materiale si morale cauzate, rezulta ca prin %egea nr. ?44A2004 se pastreaza contenciosul de plina jurisdictie instituit in tara noastra prin %egea nr. 2>A$>>0. In temeiul acestei caracteristici a contenciosului administrativ roman, instanta de contencios administrativ, .tri!unalele administrativ-fiscale precum si sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel+, solutionand actiunea in contencios, va putea, in cazul in care o gaseste intemeiata, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ emis cu nerespectarea legii, sa o!lige autoritatea administrativa sa emita actul, la care reclamantul avea dreptul, iar atunci cand, prin actul emis ori prin refuzul administratiei de a emite, i s-au cauzat prejudicii reclamantului, sa o!lige autoritatea administrativa la acoperirea daunelor materiale si morale cauzate acestuia, cu alte cuvinte o restitutio in inte"rum a celui vatamat in drepturile sale. Cont!o&$& di!ect, pe cale de actiune judiciara, atat fata de actul administrativ propriu-zis .manifestare de vointa in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si o!ligatii+, cat si fata de actul administrativ asimilat .tacerea sau tardivitatea organului administratiei pu!lice+$0

Acti$nea #!ea&a%i&a .recursul administrativ gratios sau ierar2ic+# inainte de a introduce actiunea in instanta, tre!uie oferita posi!ilitatea autoritatii administrative emitente sau autoritatii ierar2ic superioare de a inlatura actul ilegal si a repara eventuala pagu!aDa$ne&e co inato!ii .amenda judiciara+ 1 instanta poate o!liga autoritatea administrativa care nu trimite lucrarile cerute in termen sau nu pune in e'ecutarea 2otararea la plata unor sume de !ani pentru fiecare zi de intarziere nejustificata .art. ( alin. 4 si art. 24 alin. 2+Contencios$& ad inist!ati" are do$a )!ade de 0$!isdictie# fondul si recursul, am!ele date in competenta sectiilor de contencios administrativ si fiscal. Actiunea in justitie poate fi formulata si #e!sona& i #ot!i"a *$nctiona!$&$i, care poate fi o!ligat la plata daunelor in mod solidar cu autoritatea administrativa .art. $<+%a aceste trasaturi se adauga si urmatoarele, cu caracter de noutate# Se &a!)este ate!ia reglementata prin lege .practic se cuprinde intreaga sfera a materiei de contencios administrativ+# tutela administrativa e'ercitata de prefect cu privire la actele emise de autoritatile administratiei pu!lice locale .art. (+- e'ceptia de ilegalitate .art. 4+- contractele administrative .art. 8 alin. 2+- actele administrativ-jurisdictionale .art. <+ordonantele :uvernului .art. >+, etc. A"ocat$& Po#o!$&$i si Ministe!$& P$%&ic sunt s$%iecte de se1ina 1 au capacitatea de a introduce actiuni la instanta de contencios administrativ in locul persoanelor vatamate, acestea din urma capatand de drept calitatea de reclamant .art. $ alin. ( si 4+ A$to!itatea #$%&ica insasi, care a emis un act administrativ ilegal ce a produs deja efecte juridice, poate solicita constatarea nulitatii acestuia .art. $ alin. <+. De1in"esti!ea instantei de contencios administrativ .renuntarea voluntara la actiune+ nu mai este posi!ila in anumite cazuri, conform art. 28 alin. 2 .5actiunile introduse de Avocatul oporului, 8inisterul u!lic, Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici precum si cele introduse impotriva actelor administrative normativeC+. 2.2 Pa!ti&e in &iti)i$& de contencios ad inist!ati" 2.2.' Ca&itatea de !ec&a ant 2s$%iecte de se1ina3 4 Le)iti a!ea #!oces$a&a acti"a in contencios$& ad inist!ati" &itularul actiunii in contenciosul administrativ poate fi orice persoana care se considera vatamata atat intr-un drept personal cat si intr-un interes legitim personal, sau, dupa caz, de natura pu!lica. Ca element de noutate, legea include in aceasta categorie, in mod e'plicit, si terta persoana, vatamata printr-un act administrativ adresat altui su!iect de drept.
$$

&e'tul legii nu precizeaza despre ce fel de persoana este vor!a, folosind formularea cu caracter general 5orice ersoanaC, de unde tragem concluzia ca sunt avute in vedere, in egala masura, atat persoanele fizice cat si persoanele juridice. In definitia legala data notiunii de . ersoana vatamata. in art.2 alin.$ se pot identifica trei parti distincte# a+persoana vatamata este in primul rand o persoana fizica sau juridica titulara a unui drept .su!iectiv+, definit in alta sectiune ca fiind 6orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce atingere printr-un act administrativ6. ersoanele fizice sau juridice pot fi vatamate in drepturile lor si prin efectul tacerii administrative sau a refu$ului nejustificat de rezolvare a cererii, aceste fapte administrative fiind asimilate actelor administrative .art.2 alin.2+. ersoanele fizice sau juridice tre!uie sa ai!a capacitate juridica si procesuala. ersoanele fizice pot actiona in contencios administrativ c2iar daca nu au cetatenia romana, deoarece legea nu face nici o precizare in acest sens. !+In al doilea rand, sunt asociate persoanelor vatamate si "ru urile de ersoane fi$ice. Intentia legiuitorului a fost aceea de a crea un fel de actiune colectiva, intemeiata pe comunitatea de drepturi si interese vatamate, e'ercitata in comun de mai multe persoane fizice. "oua o!servatii se impun in legatura cu acest te't# te'tul legal este neconstitutional in raport cu art.?2 din legea fundamentala, care se refera e'clusiv la 6persoane6 .$+, iar daca il interpretam in sensul ca actiunile sunt introduse separat de persoanele fizice, el du!leaza, in mod inutil, dispozitiileart.47 C.pr. civ. - 6mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca o!iectul pricinii este un drept sau o o!ligatiune comuna ori daca drepturile sau o!ligatiile lor au aceeasi cauza6 .2+. 4ormarea unui 6grup6 de persoane fizice in vederea introducerii actiunii are, prin urmare, importanta doar organizatorica, informala, fara a avea consecinte juridice in plan procesual. In aceasta ordine de idei, si ersoanele juridice pot introduce actiune separat, urmand a fi apoi o!ligate prin decizia judecatorului sa-si desemneze un mandatar. "in aceasta perspectiva, nu vedem ratiunea omiterii persoanelor juridice din te'tul legal comentat, si nici preferinta aratata fata de persoanele fizice. Con*o! &e)ii5 s$nt "asimilate" #e!soanei "ata ate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes pu!lic prin actul administrativ atacat. In primul rand, din analiza te'tului rezulta ca suntem in prezenta unei actiuni de contencios administrativ o!iectiv# ce vizeaza anularea actului administrativ# in temeiul interesului u!lic. Actiunea este asimilata in ceea ce priveste celelalte aspecte in totalitate actiunii persoanei fizice sau juridice vatamate in drepturi. rin urmare, termenele de intentare sunt aceleasi, la fel procedura preala!ila administrativa.
$2

Consideram, insa, ca anumite elemente ale actiunii persoanelor fizice sau juridice vatamate nu au aplica!ilitate aici# este vor!a in primul rand de posi!ilitatea de a cere des a"u!iri .despagu!irile pot fi cerute numai in cazul contenciosului administrativ su!iectiv, atunci cand sunt vatamate drepturi si li!ertati private, personale+. Bor putea fi solicitate doar c(eltuieli de judecata. "e asemenea, ilegalitatea actului administrativ atacat tre!uie sa fie una o!iectiva# afectand legalitatea o!iectiva, si nu una su!iectiva, intemeiata pe vatamarea unui drept su!iectiv al organismului social. Cat priveste notiunea de or"anisme sociale# ea este definita in art.2 alin.$ lit.r+ din lege# structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca o!iect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, !una functionare a serviciilor pu!lice administrative. %egea prevede e'pres posi!ilitatea te!t$&$i fata de actul administrativ individual de a contesta actul administrativ, c2iar daca nu i se adreseaza direct. Consideram te'tul superfluu, aceasta posi!ilitate reiesind clar atat din art.$ alin.$# 6orice persoana care se considera vatamata DEF se poate adresa DEF6, cat si din ansam!lul reglementarii contenciosului administrativ, fiind recunoscuta de asemenea si de practica judiciara inca din perioada de aplicare a %egii nr.2>A$>>0. 0tila este doar precizarea referitoare la cur"erea termenelor de contestare entru terti % de la luarea la cunostinta a actului administrativ, dar nu mai mult de < luni de la emiterea actului .art.7 alin.(+. In ce priveste anumite #e!soane 0$!idice, de dre t u!lic, legea le consacra reglementari speciale, detaliind conditiile si o!iectul actiunilor de contencios administrativ ce pot fi introduse de# $. A"ocat$& Po#o!$&$i, in !aza unei sesizari a unei persoane fizice, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului, care do!andeste, de drept, calitatea de reclamant2. Ministe!$& P$%&ic, atunci cand apreciaza ca prin acte administrative unilaterale individuale s-au incalcat drepturile, li!ertatile si interesele legitime ale persoanelor, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate. etitionarul do!andeste, de drept, calitatea de reclamant. "e asemenea, cand 8inisterul u!lic apreciaza ca prin emiterea unui act administrativ normativ se vatama un interes pu!lic, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii pu!lice emitente(. A$to!itatea #$%&ica e itenta a $n$i act ad inist!ati" ne&e)a& poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice4. P!e*ect$& si A)entia Nationa&a a 6$nctiona!i&o! P$%&ici pot introduce actiunile reglementate la art. ( 1 5tutela administrativaC?. o!ice #e!soana de d!e#t #$%&ic, pentru apararea unui drept propriu incalcat .contencios su!iectiv+ sau, dupa caz, cand s-a vatamat un interes legitim pu!lic .contencios o!iectiv+.
$(

Introducerea unor su!iecte de sezina precum Avocatul oporului, 8inisterul u!lic, Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici, etc. si reglementarea unui nou mecanism de promovare a actiunilor de contencios administrativ, asa cum s-a aratat mai sus, prin intermediul Avocatului oporului si a 8inisterului u!lic, du!late de unele imperfectiuni de redactare ale unor te'te legale, au dat nastere c2iar de la inceput unor controverse cu privire la corecta interpretare a legii, mai mult, au determinat sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la e'ceptia de neconstitutionalitate a unor prevederi ale %egii ??4A2004, insa prin "ecizia nr. ?07A$7.$$.2004 Curtea Constitutionala a respins e'ceptia de neconstitutionalitate. 3untem in prezenta unui contencios s$%iecti"# atunci cand sunt vatamate drepturile persoanelor juridice de drept pu!lic .$+, respectiv a unui contencios o!iectiv# ce rezulta din formularea impersonala 6s-a vatamat un interes legitim6 din finalul te'tului, ce poate fi interpretata in sensul ca se refera si la interesul legitim pu!lic .2+. ersoanele de drept pu!lic sunt 3tatul roman, reprezentat prin 8inisterul finantelor, :uvern .Cancelaria rimului 8inistru este cea care are personalitate juridica+, ministerele, judetul, orasul si comuna, precum si alte entitati declarate ca atare prin legi sau 2otarari de :uvern .4ondul roman de "ezvoltare 3ociala, Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici, etc.+. Acti$nea P!e*ect$&$i si A)entiei Nationa&e a 6$nctiona!i&o! P$%&ici. T$te&a ad inist!ati"a. %egea nr. ??4A2004 reglementeaza un aspect care apartine, ca domeniu de reglementare speciala %egii administratiei locale si 3tatutului functionarilor pu!lici. )ste vor!a de dreptul prefectului de a ataca, in termenele prevazute in lege, in fata instantei de contencios administrativ, actele emise de autoritatile administratiei pu!lice locale, daca le considera nelegale, si de posi!ilitatea Agentiei *ationale a 4unctionarilor u!lici de a ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor pu!lice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia pu!lica, in conditiile prezentei legi si ale %egii nr. $88A$>>> privind 3tatutul functionarilor pu!lici, repu!licata. In am!ele cazuri, pana la solutionarea cauzei, actul atacat este suspendat de drept. T$te&a ad inist!ati"a este o notiune consacrata a doctrinei dre tului administrativ# desemnand un control exercitat de or"ane centrale asu ra or"anelor locale descentrali$ate# autonome. Ea are doua forme/ rima# mai .dura.# da dre tul autoritatii de tutela &re re$entanta uterii centrale' sa anule$e# sa a ro!e# sa autori$e$e actul administrativ emis de o autoritate descentrali$ata# e cand forma moderata confera autoritatii de tutela doar dre tul de sesi$are a unei jurisdictii administrative in vederea anularii acelui act administrativ. ana in 2004, cea mai cunoscuta forma de tutela administrativa din legislatia noastra era cea jurisdictionalizata, e'ercitata de prefect asupra actelor autoritatilor administratiei pu!lice locale<. In prezent, e'ista doua astfel de autoritati pu!lice, insarcinate cu t$te&a ad inist!ati"a# a3 P!e*ect$&5 care este autoritate de tutela administrativa jurisdictionalizata pentru autoritatile administratiei pu!lice locale. In aceasta calitate, prefectul poate ataca
$4

in fata instantei de contencios administrativ, dis o$itiile rimarului# (otararile consiliului local# dis o$itiile resedintelui consiliului judetean si (otararile consiliului judetean. refectul e'ercita actiunea in contencios administrativ ca reprezentant al statului, in temeiul te'telor constitutionale art.$2( alin.? din Constitutie .6prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept6+, ale %egii nr.(40A2004 privind institutia prefectului, ca lege speciala, si ale legii contenciosului administrativ, ca lege generala, prin urmare are legitimare procesuala activa conferita prin aceste reglementari. G 0ermenul de contestare este diferit, in functie de tipul actului administrativ# .$+ actele administrative individuale pot fi atacate in termenul de 1 luni prevazut de art.$$ alin.$ din %egea contenciosului administrativ, cu posi!ilitatea de relun"ire a termenului la un an# in temeiul art. $$ alin.2, pentru motive temeinice. 8omentul din care termenul incepe sa curga este acela al efectivei luari la cunostinta de catre prefect a actului administrativ ilegal .art.$ $ alin.(+, te'tul legal sugerand si faptul ca intarzierea in luarea la cunostinta constituie motiv temeinic pentru introducerea actiunii cu depasirea termenului de < luni. ractic, astfel de situatii vor fi destul de reduse, deoarece %egea nr.2$?A200$ o!liga secretarul unitatii administrativ teritoriale sa comunice catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate - printre care cel mai interesat este prefectul - actele emise de consiliul local sau de primar, respectiv de consiliul judetean si presedintele acestuia, in termen de cel mult $0 zile, daca legea nu prevede altfel .art.8? lit.2+. .2+ actele administrative normative vor putea fi atacate oricand# in !aza art.$$ alin.4 din %egea contenciosului administrativ. G O%iect$& cont!o&$&$i de t$te&a ad inist!ati"a e'ercitat de prefect este actul administrativ, insa si faptele sau actele asimilate prin legea contenciosului administrativ, actului administrativ unilateral - tacerea administrativa si refu$ul nejustificat de rezolvare a cererii. Astfel, prefectul, actionand in temeiul dreptului si interesului legitim pu!lic conferit prin art.( alin.$din %egea nr.??4A2004, are posi!ilitatea, atunci cand constata ca inactiunea unei autoritati pu!lice este contrara interesului pu!lic, sa solicite acesteia, printr-o petitie, indeplinirea atri!utiilor legale, iar in cazul tacerii sau a refuzului, poate duce conflictul in fata instantei de contencios administrativ, care va o!liga autoritatea pu!lica la realizarea atri!utiilor legale. )ste cazul, spre e'emplu, al primarului care refuza sa inainteze consiliului local proiectul de !uget local, sau al consiliului local care refuza sa ia act de incetarea mandatului de consilier local pe alte temeiuri decat incompati!ilitatea. Inactiunea poate fi sanctionata insa numai atunci cand ea are legatura cu o atri!utie de putere 6legata6 a autoritatii pu!lice, nu si atunci cand ea vi$ea$a atri!utii exercitate cu utere discretionara# deoarece institutia de control nu se poate su!stitui celei controlate. 7!iectul cererii de c2emare in judecata introdusa de prefect poate fi doar anularea in tot sau in arte a actului ile"al. refectul nu poate cere despagu!iri,
$?

deoarece aceasta posi!ilitate este conferita prin %egea nr.??4A2004 doar persoanelor fizice sau juridice. GActul administrativ unilateral atacat de prefect este sus endat de dre t# din momentul introducerii actiunii si pana la solutionarea cauzei, solutie menita a impiedica producerea unor pagu!e !ugetelor locale sau !unei functionari a administratiei pu!lice locale. "in pacate, aceasta prevedere este folosita deseori de prefect, organ politic, pentru sicanarea autoritatilor locale conduse de demintari de alta orientare politica, prin urmare consideram ca si prefectul ar tre!ui sa ai!a o!ligatia de a justifica, in fata instantei, necesitataea suspendarii actului atacat. GIn e'ercitarea atri!utiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale consiliului judetean, ale presedintelui consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel putin $0 zile inaintea introducerii actiunii in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia. 3olicitarea de reanalizare nu se aplica insa si refuzului nejustificat sau tacerii administrative. ractica administrativa a demonstrat ca, prin utilizarea acestei atentionari a autoritatii pu!lice emitente, litigiul poate fi evitat, autoritatea pu!lica fiind mai interesata sa-si revoce actul decat sa-i fie anulat de catre instanta- pe de alta parte, de multe ori ilegalitatea actului nu este sesizata de emitent .mai ales in localitatile rurale, care duc lipsa de personal competent+, iar, prin cererea de reanalizare, acestuia i se ofera posi!ilitatea de a reveni asupra actului ilegal, dovedind !una credinta. "in datele statistice, reiese cu evidenta importanta procedurii preala!ile administrative si eficienta ei in cadrul controlului e'ercitat de prefect, atunci cand autoritatile locale sunt de !una credinta. In majoritatea cazurilor, se o!serva o rata de succes de peste 8?,, ceea ce dovedeste eficienta ma'ima a procedurii preala!ile. G entru admiterea actiunii, prefectul va tre!ui sa faca dovada si a unui interes rocesual2 astfel, prefectul .de fapt, prin intermediul acestei institutii, statul roman+ nu are interes, spre e'emplu, in anularea unui act administrativ care si-a epuizat deja efectele juridice in mod definitiv si complet - o autorizatie de demolare, de pilda. Actiunea prefectului este scutita de ta'a de tim!ru, si se judeca de urgenta si cu precadere, termenele de judecata neputand depasi $0 zile. %3 A)entia Nationa&a a 6$nctiona!i&o! P$%&ici5 in temeiul art.( alin.2 din %egea nr.??4A2004, care vine sa reitereze, intr-o alta formulare, art.20 din %egea nr.$88A$>>>, este autoritate de tutela administrativa jurisdictionalizata pentru toate autoritatile pu!lice, centrale si locale, insa numai intr-un domeniu strict determinat, acela al raporturilor de functie pu!lica. Actiunea poate fi introdusa fie impotriva acte&o! ad inist!ati"e ilegale ce au ca o!iect raporturi de functie pu!lica, fie impotriva !e*$1$&$i ne0$sti*icat sau tace!ii ad inist!ati"e5 art.2 alin.2 din %egea nr.??4A2004 fiind deplin aplica!il. Astfel, spre e'emplu, Agentia va putea contesta actele administrative de numire in functie emise cu incalcarea legii, dar si refuzul autoritatilor pu!lice de a-si indeplini o!ligatiile derivate
$<

din legislatia functiei pu!lice, cum este aceea de a organiza concurs pentru o functie vacanta, sau de a asigura evaluarea anuala a functionarilor pu!lici. In doctrina s-a apreciat, pe !una dreptate, ca Agentia este o!ligata sa cerceteze toate sesizarile privind incalcarea legii prin acte sau fapte administrative din domeniul functiei pu!lice, nu se poate limita la constatarile facute cu ocazia activitatii de control efectuate din proprie initiativa. G*ici in acest caz #!oced$!a #!ea&a%i&a prevazuta de art.7 alin.$ n$ este o!ligatorie .art.7 alin.?+, solutie critica!ila atata vreme cat nici %egea nr. $88A$>>> nu impune o astfel de atentionare a organului emitent, care astfel nu are o!li"atia de a incerca medierea, si de a pune capat litigiului in faza administrativa, mai putin costisitoare decat cea judiciara. Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici are insa osi!ilitatea de a efectua procedura preala!ila, deoarece te'tul nu ii interzice acest lucru- singura diferenta este ca efectuarea recursului administrativ nu proroga termenul de sesizare a instantei de contencios administrativ. GAgentia *ationala a 4unctionarilor u!lici va fi nevoita sa ac2ite ta7a de ti %!$ de (7000 lei, deoarece nu este scutita prin lege speciala ca in cazul prefectului, consideratiile critice de mai sus fiind reitera!ile aici. GActul atacat .nu si refuzul+ este s$s#endat de d!e#t5 iar te! ene&e de contesta!e sunt si aici diferite, in functie de tipul actului contestat#
.$+in cazul acte&o! indi"id$a&e5 < luni .art.$ $ alin.$+ de la momentul efectivei

luari la cunostinta a actului ilegal, dar nu mai mult de un an de la data emiterii actului .art.$$ alin.2+- deoarece Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici este o autoritate pu!lica direct interesata de actele administrative emise de autoritatile locale in domeniul functiei pu!lice, aceste acte vor tre!ui o!ligatoriu co $nicate Agentiei de catre sec!eta!$& unitatii administrativ teritoriale, in termen de $0 zile de la adoptare sau emitere, o!ligatie ce rezulta din art.8? alin.$ lit.2 din %egea nr.2$?A200$. .2+actele administrative no! ati"e vor putea fi atacate o!icand5 in !aza art. '' alin.4. )ste cazul, spre e'emplu, al 2otararilor de :uvern adoptate cu incalcarea dispozitiilor legale din domeniul functiei pu!lice, sau al ordinelor ministeriale ce au ca o!iect situatia juridica a functionarilor pu!lici dintr-un anumit domeniu de activitate, ilegale. G Atat in cazul actiunii #!e*ect$&$i5 cat si a celei e'ercitate de A)entia Nationa&a a 6$nctiona!i&o! P$%&ici5 &e)a&itatea act$&$i ad inist!ati" atacat va fi analizata de catre instanta de contencios administrativ in mod o!iectiv, nu su!iectiv, aici intervenind deja traditionala distinctie intre contencios$& o%iecti" si cel su!iectiv. Astfel, Contencios$& o%iecti" are la !aza notiunea de 6drept o!iectiv6, inteleasa ca o regula, un comandament de drept, independent de su!iectele raportului juridic concret, care au drepturi su!iective.
$7

Cu alte cuvinte, in timp ce contenciosul su!iectiv are in centrul sau grija pentru drepturile su!iective ale persoanelor, oferindu-le acestora mijloace juridice de aparare a acestor drepturi in fata a!uzurilor administratiei, contenciosul o!iectiv evoca necesitatea respectarii, in activitatea administratiei pu!lice, a regulilor impersonale de drept, su!sumate campului semantic al sintagmei 6drept o!iectiv6. Instanta va constata care este starea de legalitate, asa cum ea rezulta din acte normative, si daca aceasta stare de legalitate a fost vatamata printr-un act al unei autoritati a administratiei pu!lice locale. 2.2.2 Ca&itatea de #a!at 4 Le)iti a!ea #!oces$a&a #asi"a in contencios$& ad inist!ati" In litigiile de contencios administrativ, calitatea de parat o poate avea, asa cum rezulta din prevederile art. 2, orice autoritate pu!lica, intelegand prin aceasta# 5orice or"an de stat sau al unitatilor administrativ%teritoriale care actionea$a# in re"im de utere u!lica# entru satisfacerea unui interes u!lic2 sunt asimilate autoritatilor u!lice# in sensul re$entei le"i# ersoanele juridice de dre t rivat care# otrivit le"ii# au o!tinut statut de utilitate u!lica sau sunt autori$ate sa reste$e un serviciu u!licC. 4ata de vec2ea reglementare, care folosea e'presia 5autoritate administrativaC pentru a desemna emitentul actelor ce pot face o!iectul unor actiuni de contencios, %egea nr. ??4A2004 foloseste e'presia 5autoritate u!licaC, largind asadar campul de aplicare al legii. Acest lucru il reprezinta o evolutie fireasca a sistemului nostru de drept administrativ, in tendinta generala de a asigura cat mai eficient protectia drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor, a societatii, impotriva oricarui a!uz, atat din partea autoritatilor statului sau ale administratiei locale cat si din partea organismelor autorizate sa presteze un serviciu pu!lic sau recunoscute ca fiind de utilitate pu!lica. "e asemenea, potrivit art. $< alin. .$+, actiunea mai poate fi formulata si personal impotriva persoanei fizice care a ela!orat, emis sau inc2eiat actul, ori, dupa caz, se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea. Aceasta posi!ilitate este conditionata insa de solicitarea de despagu!iri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. 7!servam ca legiuitorul coreleaza largirea sferei autoritatilor ale caror acte pot fi cenzurate in contenciosul administrativ cu generalizarea concomitenta a categoriilor de persoane ce poarta o raspundere personala. Astfel perec2ii autoritate administrativa 3 functionar din vec2ea reglementare ii corespunde acum perec2ea autoritate u!lica 3 ersoana fi$ica. 0tilizarea notiunii de 5 ersoana fi$icaC in cuprinsul reglementarii invocate da posi!ilitatea persoanei vatamate sa solicite despagu!iri de la orice persoana, indiferent de statutul sau in cadrul autoritatii, .functionar o!isnuit 1 contractual, functionar pu!lic, demnitar ales sau numit, mem!ru al unei asociatii, fundatii sau organizatii, c2iar si o persoana ce actioneaza pe !aza de voluntariat intr-un organism ce presteaza un serviciu pu!lic+. Criteriul dupa care se pot determina persoanele avute in vedere de lege este e'istenta unui raport juridic de munca, cola!orare, reprezentare sau altele similare
$8

.contract de munca, relatie de serviciu, act de investire, contract de societate, mandat, etc.+ intre autoritatea pu!lica 1 pe de o parte si persoana fizica 1 pe de alta parte. 7 alta c2estiune este aceea daca persoana fizica la care se refera art. $< din %egea nr. ?44A2004 poate fi c2emata in judecata prin aceeasi actiune formulata impotriva autoritatii pu!lice in care aceasta functioneaza, sau printr-o actiune separata. "in moment ce legea nu dispune, consideram ca pot fi folosite am!ele situatii, desi finalitatea s-ar realiza mai !ine daca, prin aceeasi actiune ar fi c2emati in judecata, atat serviciul pu!lic, cat si persoana in cauza. %a randul sau, prevede alin. 2 al art. $< din %egea nr. ??4A2004, persoana .functionarul+, actionata astfel in justitie, poate c2ema in garantie pe superiorul sau ierar2ic de la care a primit ordin scris sa ela!oreze sau dupa caz sa nu eli!ereze actul a carui legalitate 1 totala sau partiala 1 este supusa judecatii. "eterminarea calitatii de parat in aceste litigii prezinta importanta pentru sta!ilirea sferei de aplicare a %egii contenciosului administrativ nr. ??4A2004 si a competentei instantelor de contencios administrativ, astfel incat, persoanele fizice si juridice sa fie aparate, prin aceasta lege, numai impotriva a!uzurilor autoritatilor pu!lice si a persoanelor juridice de drept privat asimilate, cunoscand faptul ca pentru celelalte litigii se aplica normele de drept material si procesual de drept comun. 2.( Conditii&e acti$nii in contencios ad inist!ati" 3intetizand reglementarile cuprinse in %egea contenciosului administrativ nr. ??4A2004, putem retine urmatoarele conditii pentru actiunea in contencios administrativ# $. actul atacat sa fie un act administrativ2. actul sa vatame un drept su!iectiv sau un interes legitim(. actul atacat sa emane de la o autoritate pu!lica .inclusiv de la o structura neguvernamentala de utilitate pu!lica+4. procedura administrativa preala!ila?. introducerea actiunii intr-un anumit termen prevazut de lege 2.(.' Conditia ca act$& atacat sa *ie $n act ad inist!ati" %egea nr. ??4A2004 da o definitie e'tensiva notiunii de act administrativ, introducand in sfera acestei notiuni, alaturi de manifestarea unilaterala e'presa de vointa .actul administrativ tipic+ si tacerea, respectiv refuzul nejustificat .acte administrative atipice+. Actul administrativ tipic este, conform definitiei de la art. 2 alin. $ lit. c+ 5actul unilateral cu caracter individual sau normativ# emis de o autoritate u!lica in vederea executarii ori a or"ani$arii executarii le"ii# dand nastere# modificand sau stin"and ra orturi juridiceC. Actele administrative atipice sunt prevazute la alineatul 2 din acelasi articol# 5se asimilea$a actelor administrative unilaterale si refu$ul nejustificat de a re$olva o cerere referitoare la un dre t sau la un interes le"itim ori# du a ca$# fa tul de a nu ras unde solicitantului in termenul le"alC.
$>

8ai mult, legea asimileaza, su! aspectul naturii juridice a litigiului, actelor administrative si anumite contracte inc2eiate de administratie, e'pres nominalizate# 5sunt asimilate actelor administrative si contractele inc(eiate de autoritatile u!lice care au ca o!iect/ % unerea in valoare a !unurilor ro rietate u!lica2 % executarea lucrarilor de interes u!lic2 % restarea serviciilor u!lice2 % ac(i$itiile u!lice2C In felul acesta in legislatia romaneasca se impune institutia contractelor administrative. "aca dreptul comercial este fundamentat pe ideea de profit, privita ca un scop in sine, in cazul dreptului administrativ, o!tinerea de venituri de pe urma, de e'emplu, a concesionarii unor !unuri apartinand domeniului pu!lic, nu reprezinta scopul in sine ci doar un mijloc de realizare a interesului pu!lic, general. "in acest motiv ne apare intemeiata optiunea legiuitorului de a institui un tratament juridic diferentiat de dreptul comun unor anumite categorii de contracte administrative, tocmai avand in vedere cauza de fond a contractului, una de esenta dreptului pu!lic, si nu manifestarea formala a acestuia, care, intr-adevar, ne conduce spre ramura dreptului comercial. Identificarea concreta a actului administrativ, incadrarea sa intr-una din categoriile amintite, este o operatie de apreciere, de investigare a vointei 5autoritatii administrative6 emitente, de cercetare a formei pe care o im!raca .antet, stampile, semnaturi etc.+, pentru a delimita actul administrativ de alte acte juridice, nesupuse controlului jurisdictional pe calea contenciosului administrativ. De&i ita!ea act$&$i ad inist!ati" de si #&e&e ad!ese si ci!c$&a!e ractica judecatoreasca, inca din perioada inter!elica, a admis ca 5sim lele ordine de serviciu6 nu sunt acte administrative si, in consecinta, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ. Astfel, in considerentele "eciziei nr. ((7 din 24 octom!rie $>(4 a Curtii de Apel ;ucuresti, 3ectia a IB-a, se retine ca actul administrativ, pentru a fi supus cenzurii instantelor judecatoresti, tre!uie sa constea 5dintr%o declaratiune de vointa formal ex rimata a autoritatii u!lice# lucrand in calitate de or"an al administratiei si care sa constituie o deci$iune unilaterala de rom ta executiune din artea administratiunii2 cu alte vor!e# sa fie roducatoare de efecte juridice# de a crea# modifica sau su rima o situatie juridica su!iectiva sau o!iectiva6. "e aceea, s-a apreciat ca adresele sau ordinele de serviciu 5aduse e cale ierar(ica ori in forma de sim la cores ondenta intre autoritati6, aducand la cunostinta o 2otarare luata de organele a!ilitate de lege spre a fi e'ecutata, care nu contri!uie prin ele insele cu nimic la formarea actului administrativ de autoritate si nici nu-i sporesc forta e'ecutiva, 5nu au valoarea nici macar a unor acte de re arare si# rin urmare# nu sunt susce ti!ile de atac in contencios niciodata cu actul savarsit si mai utin se arat6. "e asemenea, 3ectia de contencios administrativ a Curtii 3upreme de @ustitie a sustinut ca adresa unei primarii nu are caracteristicile unui act administrativ, c2iar daca emana de la o autoritate administrativa, scopul emiterii ei nu a fost producerea prin ea
20

insasi de efecte juridice separate, specifice dreptului administrativ, ci doar de a-i comunica petentului demersurile facute in vederea solutionarii cererii sale. In consecinta, controlul legalitatii acestei adrese nu revine instantei de contencios administrativ. De&i ita!ea act$&$i ad inist!ati" de acte&e #!e)atitoa!e %egislatia actuala ca de altfel si cea anterioara, prevede, in mod e'pres, ca# 5instanta este com etenta sa se ronunte si asu ra le"alitatii actelor sau o eratiunilor administrative care au stat la !a$a emiterii actului su us judecatii6 .art. $8, alin. 2+. )ste pro!lema 5actelor re aratorii6, care inca din perioada inter!elica s-a admis ca 6 uteau fi atacate o data cu actul sau deci$ia definitiva data e !a$a lor6. Intreaga activitate a serviciilor pu!lice administrative de adoptare sau emitere a actelor administrative de autoritate, 1 dar si pentru inc2eierea actelor administrative de gestiune sau pentru emiterea actelor administrativ-jurisdictionale, 1 se !azeaza pe intocmirea unor acte pregatitoare, care, desi nu produc prin ele insele efecte juridice, fara efectuarea lor nu este posi!ila adoptarea sau emiterea actelor administrative propriu-zise. Astfel, emiterea deciziei privind dispensa de varsta pentru casatoria femeii minore intre $? si $< ani este conditionata de efectuarea in preala!il a unei anc2ete sociale precum si de e'istenta avizului medical. )li!erarea autorizatiei de construire nu se poate face decat dupa o!tinerea avizelor si acordurilor prevazute de legi si regulamente. Adoptarea 2otararilor cu caracter normativ de catre consiliile locale este conditionata de ela!orarea in preala!il a unor acte pregatitoare .proiectul de 2otarare cu o e'punere de motive a initiatorului, rapoarte de specialitate si rapoarte de avizare ale comisiilor pe domenii de activitate+ dar si de efectuarea unor operatiuni te2nico-materiale .afisare, dez!atere pu!lica, etc.+. rof. C.:. 9arincescu sustinea ca actele pregatitoare 5nu sunt manifestari de vointa savarsite in vederea roducerii unui efect juridic si nici nu roduc# rin ele insele# asemenea efecte# ele sunt numai elemente de determinare a vointei autoritatii# careia ii revine sarcina de a lua masura sau deci$iunea definitiva si numai aceasta din urma este act roducator de efecte juridice# act ro riu%$is de autoritate susce ti!il de a fi deferit instantelor de contenciosC. "eci oricine se considera vatamat intr-un drept al sau printr-un act administrativ ori prin refuzul administratiei de a emite un act administrativ este indreptatit sa se indrepte impotriva organului emitent al actului de autoritate si nu a organului care tre!uie sa intocmeasca actul pregatitor ce sta la !aza emiterii actului administrativ, iar cu acest prilej se poate pune in discutie si pro!lema neintocmirii actului pregatitor. 0neori insa este destul de dificil de delimitat actul administrativ propriu-zis de cel pregatitor, astfel ca practica instantelor nu a fost intotdeauna unitara. Astfel, intr-o speta, instanta a admis actiunea prin care se solicita anularea unui certificat de ur!anism, considerandu-se deci ca acest certificat reprezinta un act administrativ in acceptiunea legii contenciosului administrativ. "impotriva, rocurorul
2$

general al 9omaniei a declarat recurs in anulare impotriva 2otararii judecatoresti, sustinand, in esenta, ca instanta de contencios administrativ 6a dis us in mod nele"al anularea certificatului de ur!anism# care nu este un act administrativ# a licand in mod "resit revederile art. 4 din Le"ea nr. ,5+455- rivind contenciosul administrativ6. A argumentat ca 6certificatul de ur!anism este un act re"atitor# necesar eli!erarii autori$atiei de construire# care este actul administrativ# im reuna cu care oate fi atacat si certificatul de ur!anism# iar nu se arat# ca in cau$a de fata6. 0lterior, procurorul general si-a retras recursul in anulare, motivand ca, 6in realitate# certificatul de ur!anism da nastere unui ra ort juridic de dre t administrativ# intre autoritatea administrativa emitenta si cel caruia ii este adresat# utand fi# deci# atacat in mod se arat in conditiile art. 4 din Le"ea nr.,5+455- rivind contenciosul administrativ6. Intr-o alta speta, reclamanta, persoana fizica, ceruse consiliului local inaintarea unei propuneri catre prefectura cu privire la constituirea, prin ordin al prefectului, a dreptului de proprietate asupra unui teren, cerere la care petenta nu a primit nici un raspuns. Adresandu-se instantei de contencios administrativ, in cauza s-a pus in discutie pro!lema daca poate constitui o!iectul unei actiuni in contencios administrativ o!ligarea organului administratiei pu!lice sa inainteze o propunere catre un alt organ, acesta din urma fiind si cel competent potrivit legii sa emita o decizie finala. 3olutionand acest capat de cerere, instanta de fond a retinut ca acea propunere pe care consiliului local o inainteaza prefecturii are caracterul unui act pregatitor, care precede decizia finala emisa de prefect in !aza art. $? din %egea fondului funciar nr. $8A$>>$. Avand acest caracter, propunerea nu poate fi atacata in justitie decat odata cu actul administrativ final ce concretizeaza manifestarea de vointa a prefectului. In solutionarea recursului ce a fost declarat, instanta superioara a retinut, din contra, ca propunerea se emite la cererea persoanei interesate in vederea satisfacerii unui drept su!iectiv, constituind o manifestare unilaterala de vointa 5 roducatoare rin ea insasi de efecte juridice6, statuand in continuare ca 5desi recede deci$ia refecturii# ro unerea de restituire intruneste toate elementele unui eventual act administrativ de autoritate# care conditionea$a insasi continuarea rocedurii instituite rin Le"ea fondului funciar2 in li sa acestui act# orice demers din artea solicitantului ramane fara finali$are# ceea ce# desi"ur# nu este de conce ut.6 In indrumarea data instantei de fond, care va rejudeca litigiul, instanta suprema dispune# 5in ca$ul in care instanta va ajun"e la conclu$ia ca refu$ul aratului de a da curs cererii reclamantei nu se justifica# ea nu se va limita doar la aceasta constatare# ci va tre!ui sa faca a licarea art. 44 din Le"ea nr. ,5+455-# in sensul ca va o!li"a autoritatea administrativa sa emita actul solicitat6. "esi la momentul respectiv o asemenea solutie a fost criticata de unii autori .de e'. prof. B.I. risacaru+, consideram ca in prezent ea se justifica in totalitate in lumina noilor reglementari continute in %egea nr. ??4A2004. "e asemenea consideram ca teza potrivit careia actele pregatitoare nu pot fi atacate decat odata cu actul administrativ propriu-zis nu are valoare de principiu a!solut, fiind la latitudinea judecatorului de a sta!ili in ce masura un astfel de act premergator vatama un drept sau interes legitim al
22

reclamantului si astfel sa asigure protectie drepturilor acestuia inca din primele momente in care se face simtit un a!uz si nu a!ia dupa ce, printr-o procedura administrativa care de o!icei este de durata, se ajunge la emiterea actului administrativ final. 2.(.2 Conditia ca act$& sa "ata e $n d!e#t s$%iecti" sa$ $n inte!es &e)iti Introducerea actiunii de contencios administrativ este rezervata acelei persoane 5care se considera vatamata intr%un dre t al sau ori intr%un interes le"itimC, pu!lic sau privat. Aceasta prescriptie legala este una ce tine de dreptul procesual, fiind o manifestare a principiului 5unde nu exista interes nu exista actiuneC. Conditia ca actul administrativ sa vatame un drept su!iectiv sau un interes legitim nu este impusa apriori, adica reclamantul nu tre!uie sa faca o astfel de dovada inainte de introducerea actiunii .judecata in fond urmeaza a sta!ili e'istenta sau ine'istenta vatamarii+- tre!uie doar ca reclamantul sa invoce incalcarea unui astfel de drept sau interes. )ste clar ca o actiune ce ar invoca o atingere adusa unui drept inc2ipuit, neprevazut de lege, sau unui simplu interes, ce nu face parte din categoria intereselor 5le"itimeC, va fi privita ca o e'ercitare a!uziva a dreptului la actiune si sanctionata prin respingerea acesteia ca inadmisi!ila. Ca atare, conditia dreptului vatamat apare, strict juridic vor!ind, nu pentru declansarea contenciosului administrativ ca institutie de garantare a drepturilor cetateanului, ci pentru tragerea la raspundere a autoritatii administrative parate. In ipoteza ca, in urma judecarii fondului, instanta ajunge la concluzia ca nu s-a vatamat nici un drept sau interes legitim al reclamantului, actiunea va fi respinsa ca nefondata. 7 discutie aparte se impune cu privire la notiunea de 5interes le"itimC. 3pre deose!ire de vec2ea reglementare, conform art. $ alin. .$+ din %egea nr. ??4A2004, prin actiunea de contencios administrativ se protejeaza nu numai drepturile su!iective, recunoscute de lege, dar si interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice, preluand astfel modificarea adusa art. ?2 .fost art. 48+ din Constitutia 9omaniei. "aca in ce priveste notiunea de drept su!iectiv doctrina juridica este destul de !ogata, in ce priveste notiunea de interes legitim, ea este inca intr-un stadiu al cautarilor doctrinare, cu toate ca, inca din $>>$, prin art. 2$ alin. $ din Constitutie .preluat fara modificari in actuala forma+ interesul legitim apare ca o alternativa la dreptul su!iectiv, ca temei al unei actiuni in justitie de sine statatoare si nu ca temei al actiunii care are ca o!iect dreptul su!iectiv insusi# 5orice ersoana se oate adresa justitiei entru a ararea dre turilor# a li!ertatilor si a intereselor sale le"itimeC. Conform definitiei de la art. 2 alin. $, lit. o+ din %egea nr. ??4A2004 a contenciosului administrativ, prin interes legitim se intelege posi!ilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept su!iectiv viitor si previzi!il, prefigurat- cu alte cuvinte interesul legitim ne apare ca o situatie juridica anterioara nasterii dreptului su!iectiv, cea care 5 re"ateste terenulC dreptului su!iectiv 1 care apare ca o virtualitate cu pro!a!ilitate mare de realizare, cu certitudine c2iar, fiind doar o c2estiune de timp pana la materializarea sa efectiva .de e'emplu# pana se va emite o autorizatie, se va inc2eia un contract, se va termina un proces, etc.+. Interesul legitim poate fi atat personal, cat si pu!lic, fundamentul
2(

constitutional al interesului pu!lic reprezentandu-l dispozitiile Constitutiei cu privire la indatoririle fundamentale ale cetateanului roman. Astfel reglementarea contenciosului administrativ cunoaste un important pas inainte, largind posi!ilitatile persoanelor de a pretinde administratiei recunoasterea si protectia nu numai a drepturilor su!iective dar si ale intereselor legitime ale acestora. 2.(.( Conditia ca act$& sa e ane de &a o a$to!itate #$%&ica Intrucat este de esenta actului administrativ ca acesta sa emane de la o autoritate pu!lica, este de la sine inteles ca nu pot forma o!iectul unei actiuni in contencios administrativ acele acte care sunt emise, adoptate sau inc2eiate de alte entitati juridice decat autoritatile pu!lice. Altfel spus, o conditie necesara pentru ca un act sa poata fi atacat la instanta de contencios administrativ este ca acel act sa provina de la o autoritate pu!lica. Conditia nu este insa si suficienta# dupa cum am aratat mai devreme, nu orice act al unei autoritati pu!lice este act administrativ 1 in intelesul legii. entru a putea identifica entitatile ce pot fi incadrate in categoria autoritatilor pu!lice, vom porni de la definitiei data acestei notiuni la art. 2 alin. .$+ lit. !+ din %egea contenciosului administrativ# autoritatea pu!lica este 5orice or"an de stat sau al unitatilor administrativ%teritoriale care actionea$a# in re"im de utere u!lica# entru satisfacerea unui interes u!lic2 sunt asimilate autoritatilor u!lice# in sensul re$entei le"i# ersoanele juridice de dre t rivat care# otrivit le"ii# au o!tinut statut de utilitate u!lica sau sunt autori$ate sa reste$e un serviciu u!licC. Aceasta formulare ingaduie sa fie cenzurate de catre instantele de contencios administrativ actele administrative, tipice sau atipice .refuzul nejustificat+ ale autoritatilor, organelor, institutiilor, societatilor, etc., ce pot fi grupate in urmatoarele categorii# $. organe ale administratiei de stat . arlament, resedintele 9omaniei, :uvern, Curtea de Conturi, ministere, agentii, prefecturi, etc.+ si structuri su!ordonate acestora2. organe ale administratiei pu!lice locale .Consiliul judetean, Consiliul local, rimar+ si structuri su!ordonate acestora(. organisme neguvernamentale .!arouri, asociatii, societati, institute, academii, universitati, fundatii, etc.+, care au o!tinut statut de utilitate pu!lica sau sunt autorizate prin lege sau de un organ guvernamental, in !aza legii, sa presteze servicii pu!lice, in regim de putere pu!lica .sta!ilimente de utilitate pu!lica+. C2iar daca varietatea autoritatilor ale caror acte pot face o!iectul actiunilor de contencios administrativ este e'trem de larga, tre!uie sa facem o distinctie categorica intre actele de autoritate prin care acestea isi realizeaza competenta .de e'emplu legi, 2otarari, mesaje, in cazul arlamentului- sentinte, decizii, in cazul instantelor judecatoresti- decizii si 2otarari, in cazul Curtii Constitutionale- rapoarte, in cazul Avocatului oporului etc.+ si actele de autoritate prin care se realizeaza o activitate de natura administrativa. rin urmare, una este 2otararea sau mesajul arlamentului, care au, fiecare, regimul lor de drept constitutional, si altceva inseamna o decizie administrativa a ;iroului ermanent, a resedintelui Camerei, a 3ecretarului :eneral, a
24

altor functionari de conducere a compartimentelor din aparat. *umai acestea din urma pot face o!iectul unei actiuni in contenciosul administrativ. 2.(.- P!oced$!a ad inist!ati"a #!ea&a%i&a rocedura preala!ila introducerii actiunii la instanta de contencios administrativ este reglementata in cuprinsul art. 7 din %egea nr. ??4A2004 a contenciosului administrativ. "in analiza te'tului de lege tragem urmatoarele concluzii# a+ rocedura preala!ila consta intr-o cerere pe care persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ, individual sau normativ, tre!uie sau, dupa caz, este indreptatita sa o adreseze autoritatii emitente- cerere prin care sa solicite revocarea, in tot sau in parte, a actului respectiv. !+ Cererea poate fi adresata autoritatii emitente .recurs administrativ "ratios+ siAsau, la alegere, organului ierar2ic superior, daca acesta e'ista .recursul administrativ ierar(ic+. c+ &ermenul de depunere al cererii este de (0 de zile de la data comunicarii actului. Acest termen este unul de recomandare, cel interesat avand posi!ilitatea sa o depuna si peste termenul de (0 de zile, dar nu mai tarziu de < luni de la data emiterii actului, dar cu conditia e'istentei unor motive temeinice care sa fi impiedicat depunerea in termenul prescris. In cazul actelor administrative cu caracter individual adresate altor su!iecte de drept, plangerea preala!ila se poate introduce intr-un termen de < luni, care curge din momentul cand partea ce se considera vatamata a luat cunostinta, pe orice cale, de e'istenta acestuia. "espre termenul de < luni legea prevede, in mod e'pres, ca este un termen de prescriptie. d+ rocedura preala!ila este o!ligatorie doar in cazul actelor administrative, individuale sau normative, comunicate persoanei care se considera vatamata in drepturile sau interesele sale legitime. 6er a contrario, procedura preala!ila nu este o!ligatorie in celelalte situatii, unele prevazute in mod e'pres de lege, altele rezultand din coro!orarea si interpretarea unitara a prevederilor legale# - in cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul oporului, 8inisterul u!lic, Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici- in cazul actiunilor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante- in cazul solutionarii e'ceptiilor de nelegalitate- in cazul actelor administrative cu caracter individual adresate altor su!iecte de drept .art. 7 alin. .(+ foloseste formularea 5este indre tatita sa introduca lan"ere reala!ilaC deci o dispozitie permisiva nu una imperativa+- in cazul nesolutionarii in termen a cererii sau a refuzului nejustificat de rezolvare a acesteia 1 art. 8 alin. .$+, teza a doua.

2?

e+ In cazul contractelor administrative, plangerea preala!ila are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale, dispozitiile din Codul de procedura civila fiind aplica!ile in mod corespunzator. 7riginea institutiei plangerii preala!ile sau a recursului administrativ, cum mai este numita, se regaseste in sistemul francez de contencios administrativ si isi are justificarea in conceptia potrivit careia cetateanului tre!uie sa i se ofere mijloace legale mai variate si mai rapide pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime si deci nu tre!uie perceputa ca o limitare a accesului la justitie. &otodata, prin aceeasi institutie se ofera si administratiei ragazul de a proceda la o noua e'aminare a actului considerat vatamator si de a-l revoca, inainte de a atrage eventuale sanctiuni# plata de despagu!iri materiale siAsau morale sau plata unor amenzi sta!ilite de instanta de contencios administrativ sau, in alte cazuri, sanctiuni prevazute de legi speiale .%egea nr. 2$?A200$ a administratiei pu!lice locale sanctioneaza adoptarea, in mod repetat, de 2otarari ale consiliului local sau dispozitii ale primarului, constatate ilegale de catre instantele de contencios administrativ, cu dizolvarea consiliului local, respectiv cu demiterea primarului+. )ste de remarcat ca prin noua lege a contenciosului administrativ a fost limitat caracterul o!ligatoriu al procedurii preala!ile, lasand mai multa li!ertate persoanei fizice sau juridice de a opta sau nu pentru aceasta actiune administrativa. In ce priveste termenul prevazut de art. 7 alin. .$+, de (0 de zile, s-au emis mai multe teorii cu privire la natura sa juridica, unii autori considerandu-l termen de prescriptie, altii termen de decadere .procesual sau su!stantial+, iar altii un termen de recomandare. Aceasta din urma interpretare ni se pare si cea mai potrivita, cu atat mai mult cu cat, fata de reglementarile din %egea nr. 2>A$>>0, actuala lege mai introduce peste acest termen de (0 zile un nou termen, mai larg, de < luni, calificat in mod e'pres ca fiind un termen de prescriptie. "eci, logic, termenul de (0 de zile nu are cum sa fie tot un termen de prescriptie, cu atat mai putin unul de decadere din drept. "aca in privinta termenului de depunere a plangerii preala!ile sunt mai multe pareri, in ce priveste caracterul o!ligatoriu al acestei proceduri, in mod consecvent instantele de contencios administrativ au respins ca inadmisi!ile actiunile promovate fara a se face dovada ca reclamantul s-a adresat mai intai organului emitent, pentru apararea dreptului sau. In jurisprudenta s-a mai conturat un aspect, si anume ca actiunea preala!ila nu este necesara a fi facuta in forma scrisa, fiind considerate ca atare si sustinerile facute in mod ver!al, cu prilejul audientelor acordate de conducatorul organului parat. 2.(., Int!od$ce!ea acti$nii int!4$n an$ it te! en #!e"a1$t de &e)e 3ta!ilirea prin lege a unui termen pentru introducerea actiunii de contencios administrativ este determinata de necesitatea de a nu lasa actele si operatiunile administrative intr-o stare nedefinita de nesiguranta si la discretia particularilor, fapt ce ar avea consecinte vatamatoare pentru ordinea sociala si pu!lica. In jurul unui act administrativ se pot inc2ega diverse raporturi juridice, interese si forte economice si sociale insemnate, care nu pot fi rasturnate oricand cu usurinta si fara pericolul unor
2<

pertur!ari sociale. e de alta parte, insusi interesul legalitatii cere ca un act administrativ ilegal sa fie anulat cat mai de timpuriu, inainte de a-si fi produs toate efectele, iar sta!ilirea unui termen poate trezi vigilenta cetatenilor si a-i face sa intenteze actiunea cu un moment mai devreme. Ca si in alte reglementari ale sale si in privinta termenelor de sesizare a instantei %egea nr. ??4A2004 a contenciosului administrativ isi manifesta tendinta de a rela'a constrangerile procedurale asupra persoanelor vatamate prin acte administrative, in ideea unui acces la justitie mai facil pentru cetatean. Astfel termenul de introducere a actiunii este marit considera!il, de la (0 de zile 1 conform art. ? din %egea nr. 2>A$>>0 1 la < luni 1 conform art. $$ alin. .$+ din actuala lege. Concomitent cu aceasta e'tindere a termenului mai mic, de prescriptie, celalalt termen, mai mare, de $ an, 1 termen de decadere 1 numai aparent este pastrat si in noua reglementare, in realitate acesta cunoaste o restrangere prin faptul ca incepe sa curga de la data emiterii actului administrativ si nu de la data comunicarii sale 1 conform vec2ii reglementari. Astfel, fata de reglementarea anterioara, termenul de decadere se va micsora cu timpul scurs intre emiterea actului si comunicarea sa efectiva catre persoana ce are calitatea de reclamant. Acest lucru nu reprezinta o pro!lema majora, pentru cel caruia i se comunica actul, dar poate afecta in mod su!stantial dreptul la actiune al celui care este vatamat in drepturile sale printr-un act administrativ adresat altui su!iect de drept. ana acum, in jurisprudenta s-a conturat regula potrivit careia o actiune in contencios administrativ este admisi!ila in contra unor acte administrative de la a caror emitere sau aducere la cunostinta pu!lica 1 prin afisare sau pu!licare 1 a trecut mai mult de un an, datorita faptului ca termenul de decadere curge de la comunicare iar nu de la emitere sau pu!licare, comunicare care tre!uie inteleasa ca momentul in care reclamantul a aflat, pe orice cale, de e'istenta si continutul acestui act, si nu momentul in care ar fi putut afla, intrucat actul devenise cunoscut pu!licului. In ce priveste actele administrative cu caracter normativ, acestea pot fi atacate oricand, la fel si ordonantele sau dispozitiile din ordonante considerate neconstitutionale. In acest din urma caz, daca Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja asupra neconstitutionalitatii ca urmare a unei e'ceptii invocate intr-o alta cauza, opereaza termenul de < luni sau respectiv cel de $ an, socotite din momentul pu!licarii deciziei Curtii Constitutionale in 8onitorul 7ficial. entru a intelege sistemul instituit prin art. $$ vom reitera o conventie asupra termenilor, urmand ca prin etitie sa intelegem cererea initiala, prin care o persoana fizica sau juridica solicita administratiei pu!lice ceva, prin recurs administrativ vom intelege plangerea preala!ila reglementata de art.7 din %egea nr.??4A2004, iar prin refu$ nejustificat vom intelege atat refuzul e'plicit, cat si cel implicit de solutionare, fie a petitiei, fie a recursului administrativ. "e asemenea, vom tine seama de faptul ca e'ista acte administrative ilegale emise in urma unei petitii .de e'emplu, o autorizatie de constructie+ sau din oficiu .un proces ver!al de sanctionare contraventionala+. In fine, tre!uie sa mai tinem seama de faptul ca %egea nr.??4A2004 se completeaza, in privinta
27

termenelor, cu 7rdonanta :uvernului nr.27A2002 privind petitiile, care permite prelungirea termenului de raspuns la o petitie cu $? zile in cazuri justificate. Astfel, art. $$ din legea contenciosului administrativ instituie doua termene, unul de < luni si altul de $ an, aplica!ile dupa cum urmeaza# a3 act$& ad inist!ati" 8ti#ic8/ cazul emiterii unui act administrativ ilegal .in urma unei petitii sau din oficiu+, urmat de recursul administrativ, iar autoritatea pu!lica refuza nejustificat solutionarea lui, prin raspuns nesatisfacator .$+, refuz propriu-zis de solutionare .2+, respectiv tacere, adica e'pirarea termenului de rezolvare a recursului .(+. 0ermenul de 1 luni de sesi$are a instantei va cur"e din momentul rimirii ras unsului nesatisfacator &4'# a refu$ului &,'# res ectiv din momentul cand ex ira cele 7- de $ile & lus 4)# daca s%a decis' entru ras uns la recursul administrativ &7'. 0ermenul de 4 an cur"e din momentul emiterii actului administrativ vatamator. !+act$& ad inist!ati" asi i&at sa$ 8ati#ic8/ in cazul in care petitia primeste un raspuns nemultumitor pentru petitionar .$+, un refuz nejustificat e'plicit de solutionare .2+ sau nu primeste nici un raspuns in termenul legal .(+, termenul de 1 luni si cel de 4 an vor cur"e din aceste momente 8 ale ras unsului# refu$ului# res ectiv ex irarii termenului. c+cont!act$& ad inist!ati"/ termenul de < luni curge din momentul comunicarii catre parti a procesului ver!al de inc2eiere a concilierii, indiferent de rezultatul acesteia, iar termenul de $ an nu este aplica!il. d+acti$ni&e a$to!itati&o! #$%&ice c$ &e)iti a!e s#ecia&a. %egea precizeaza ca termenul de < luni si cel de $ an se aplica si actiunilor introduse de refect, Avocatul poporului, 8inisterul pu!lic sau Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici, fiind socotite de la efectiva luare la cunostinta a actului administrativ, respectiv de la emiterea actului administrativ. "esi legea nu precizeaza in mod e'pres, in cazul refu$ului nejustificat de solutionare a cererii sau in cazul tace!ii administrative# termenele de < luni si $ an vor curge de la comunicarea refuzului, respectiv e'pirarea termenului de raspuns. In cazul Avocatului o orului# termenul de contestare va curge din momentul epuizarii recursului administrativ propriu, e'ercitat in temeiul legii speciale, fara raspuns favora!il din partea autoritatii pu!lice. In cazul 6refectului# termenul curge de la comunicarea actului administrativ de catre secretarul unitatii administrativ teritoriale. e+act$& ad inist!ati" no! ati" si o!donante&e )$"e!na enta&e/ actiunile vizand aceste acte sunt im rescri ti!ile. f+Cat despre ca&i*ica!ea e'presa data de lege termenelor, cel de < luni prescriptie, respectiv cel de $ an - decadere, consideram inoportuna diferentierea lor in acest fel, ele avand acelasi efect juridic, distingandu-se doar prin ordinea de aplicare si conditiile in care ele pot fi folosite. rin urmare, credem ca se impunea definirea lor, impreuna, fie ca termene de prescriptie, fie ca termene de decadere. ractica judiciara anterioara anului 2004 califica termenul .de (0 de zile+ ca
28

fiind termen de prescriptie, insa nu unitar, unele instante calificandu-l ca termen de decadere2. Importanta practica a calificarii corecte decurge din doua aspecte# in primul rand, numai termenele de prescriptie pot fi suspendate, intrerupte ori repuse in termen in conditiile "ecretului nr.$<7A$>?8- in timp ce termenul de decadere se intrerupe in caz de forta majora, urmand sa inceapa derularea unui nou termen la incetarea cauzei de intrerupere, termenul de prescriptie se suspenda in aceeasi situatie. 8otivele pentru care instanta poate accepta depasirea termenului de < luni credem ca sunt cele prevazute de art. $0( C.pr.civ. pentru repunerea in termen# imprejurari mai presus de vointa partii - forta majora si cazul fortuit. )3 Sesi1a!ea instantei inainte ca termenul sa-si inceapa cursul determina respingerea actiunii ca prematura, pe cand introducerea cererii cu de asirea termenului atrage respingerea actiunii ca prescrisa. Aceasta solutie se impune indiferent daca termenul de $ an s-a implinit sau nu. 4iind termen de prescriptie, in lipsa unei reglementari speciale, termenului de < luni ii sunt aplica!ile dispozitiile "ecretului nr. $<7A$>?8, care constituie dreptul comun in materia prescriptiei e'tinctive, si, in consecinta, termenul este supus intreruperii, suspedarii si repunerii in termen. 93 Te! en$& de : &$ni este termen rocesual# deoarece se raporteaza la sesizarea instantei, la e'ercitarea dreptului la actiune. Importanta practica a includerii termenului in categoria termenelor procesuale, nu a celor de drept material, consta in metoda diferita de calcul# termenele procesuale sta!ilite pe luni se sfarsesc in ziua lunii corespunzatoare zilei de plecare, iar daca termenul a inceput la 2>, (0 sau ($ ale lunii, si se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, el se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii$, pe cand termenele de drept material sunt calculate conform art.$887 si $88> C. civ., adica folosind sistemul intermediar, in care nu se socoteste ziua de inceput a cursului prescriptiei, dar intra in calcul ultima zi a acestuia. i+ Te! ene #!e"a1$te in &e)i s#ecia&e. %egile speciale anterioare legii nr.??4A2004 sunt in vigoare, deoarece a!rogarea lor nu putea fi realizata decat e'pres, prin identificarea lor completa .asa cum cere %egea nr.24A2000+. &ermenul de < luni se aplica atunci cand nu este prevazut un alt termen prin reglementari speciale2. Acest lucru rezulta din caracterul de reglementare de drept comun pe care o are %egea contenciosului administrativ. &ermenul de $ an, insa, este aplica!il si in cazurile prevazute prin legi speciale, daca e'ista motive temeinice de depasire a termenului special. rin legi speciale pot fi sta!ilite termene diferite - $? zile .7rdonanta :uvernului nr.2A200$+, ( luni .art.$< din %egea nr. $<A$>>? privind protectia topografiei circuitelor integrate+- %egea nr.2$?A200$ a administratiei pu!lice locale sta!ileste termene speciale pentru contestarea in contencios administrativ a ordinului prefectului de constatare a dizolvarii de drept a consiliului local .$0 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostinta de catre consilierii interesati - art.?8 alin.4+, sau de constatare a incetarii de drept a mandatului primarului .$0 zile de la comunicare - art.72 alin.?+, a
2>

2otararii de validare sau invalidare a mandatului de consilier .? zile de la adoptare sau comunicare - art.(( alin.2+, a 2otararii :uvernului de dizolvare a consiliului local .$0 zile de la pu!licarea in 68onitorul oficial6 - art.?7 alin.(+, etc. In aceste cazuri, o consecinta a instituirii unor termene foarte scurte este aceea ca se e'clude in mod implicit procedura preala!ila - legea speciala prevede socotirea termenului de la comunicarea actului, fiind clara dorinta legiuitorului de a duce actul administrativ direct in fata instantei de contencios administrativ cat mai rapid. "aca interpretam te'tul art.($ din lege in sensul ca toate te'tele derogatorii din legile speciale au fost a!rogate .asa cum sustine initiatorul legii, prof. Iorgovan(+, ar insemna ca intrega argumentatie a legiuitorului special, avuta in vedere pentru adoptarea acestor te'te, sa fie infirmata printr-o decizie cu caracter general, ceea ce este inaccepta!il. Astfel, spre e'emplu, validarea mandatelor de consilier este o procedura ce tre!uie realizata cu rapiditate, in asa fel ca autoritatea deli!erativa sa functioneze cu intreruperi cat mai mici, nu este compati!ila cu termenele de contestare prevazute de legea generala. 2.- Acte&e ad inist!ati"e e7ce#tate Constitutia 9omaniei adoptata in anul 200(, precizeaza, la art. $2< alin. .<+, teza I-a, ex resis ver!is, care sunt categoriile de acte administrative ce nu pot fi atacate in justitie# 5Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor u!lice# e calea contenciosului administrativ# este "arantat# cu exce tia celor care rivesc ra orturile cu 6arlamentul# recum si a actelor de comandament cu caracter militarC, iar alineatul 2 al art. ?2 # 5Conditiile si limitele exercitarii acestui dre t se sta!ilesc rin le"e or"anicaC .ce se refera la dreptul persoanei vatamate de o autoritate pu!lica+, ofera temeiul constitutional pentru limitarea, in anumite cazuri, prevazute de legea organica, a controlului instantelor de contencios administrativ asupra actelor administrative. %egea nr. ??4A2004 a contenciosului administrativ, circumscriindu-se acestui cadru constitutional, sta!ileste la art. ? e'ceptiile si limitele controlului# 5 Art. ). 3 &4' Nu ot fi atacate in contenciosul administrativ/ a' actele administrative ale autoritatilor u!lice care rivesc ra orturile acestora cu 6arlamentul2 !' actele de comandament cu caracter militar. &,' Nu ot fi atacate e calea contenciosului administrativ actele administrative entru modificarea sau desfiintarea carora se revede# rin le"e or"anica# o alta rocedura judiciara. &7' Actele administrative emise entru a licarea re"imului starii de ra$!oi# al starii de asediu sau al celei de ur"enta# cele care rivesc a ararea si securitatea nationala ori cele emise entru resta!ilirea ordinii u!lice# recum si entru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale# e idemiilor si e i$ootiilor ot fi atacate numai entru exces de utere. &*' In liti"iile reva$ute la alin. &7' nu sunt a lica!ile revederile art. 4* si ,4.C
(0

In primul rand, din economia te'tului de lege o!servam distinctia pe care legiuitorul o face intre e'ceptiile cu caracter a!solut .prevazute la alin. .$+, lit a+ si !++ si e'ceptiile relative, prevazute generic la alineatul al doilea. &otodata alineatul .(+ instituie regimul limitelor controlului jurisdictional asupra unor acte administrative e'ceptate. 3a analizam pe rand aceste e'ceptii . 2.-.' Acte&e ad inist!ati"e a&e a$to!itati&o! #$%&ice ca!e #!i"esc !a#o!t$!i&e acesto!a c$ Pa!&a ent$& )ste remarca!il cat de dens este continutul acestui simplu enunt# 5 Actele administrative ale autoritatilor u!lice care rivesc ra orturile acestora cu 6arlamentulC. *u intamplator legiuitorul constituant a fi'at ca reper central arlamentul, 5or"anul re re$entativ su rem al o orului roman si unica autoritate le"iuitoare a tariiC 1 art. <$ alin. $ din Constitutie. In raport cu acest pilon central se configureaza celelalte autoritati ale statului# resedintele, :uvernul si administratia, Autoritatea judecatoreasca. 9aporturile ce apar intre aceste autoritati nu pot fi decat unele de sorginte constitutionala si e'prima o vointa eminamente politica, ceea ce e'plica si regimul special atri!uit acestora, e'cluderea lor de la controlul judecatoresc. In categoria unor astfel de raporturi intra, de e'emplu# 2otararea adoptata de arlament prin care se atesta depunerea juramantului de catre resedinte- numirea :uvernului pe !aza votului de incredere al arlamentului- dizolvarea arlamentului de catre resedintedelegarea legislativa a :uvernului de catre arlament- numirea mem!rilor Curtii de Conturi sau ai Curtii Constitutionale- si altele similare. entru a vedea care sunt actele administrative e'ceptate de la controlul instantelor de contencios administrativ, tre!uie sa sta!ilim mai intai care sunt acele autoritati pu!lice care pot avea raporturi cu arlamentul, raporturi manifestate prin acte administrative. Constitutia 9omaniei foloseste notiunea de autoritate pu!lica in mai multe acceptiuni. In &itlul III intitulat 5Autoritatile u!liceC sunt enumerate pe rand arlamentul, resedintele, :uvernul, Administratia pu!lica si Autoritatea judecatoreasca, care corespund celor trei puteri# legislativa, e'ecutiva si judecatoreasca. )dificiul constitutional cuprinde insa si alte autoritati, reglementate in alte titluri, .Avocatul oporului 1 in titlul II, Curtea de Conturi 1 in titlul IB, Curtea Constitutionala 1 in &itlul B+, autoritati care nu intra in nici una din clasicele puteri, legislativa, e'ecutiva si judecatoreasca, dar care asigura ec2ili!rul si controlul reciproc al acestora in cadrul statului de drept si democratiei constitutionale. rin urmare, intr-o interpretare restrictiva, ad litteram, a te'tului de lege, nu pot fi atacate in contencios administrativ acele acte administrative ce privesc raporturile resedintelui 9omaniei, :uvernului si administratiei, Autoritatii judecatoresti, Avocatului oporului, Curtii de Conturi, etc., pe de o parte, cu arlamentul, pe de alta parte. 7 pro!lema deose!ita o ridica in aceasta privinta raporturile resedintelui cu :uvernul, concretizate prin acte administrative care, nefiind incluse e'pres in categoria e'ceptiilor, inseamna ca pot fi atacate in contencios administrativ. Ar insemna, potrivit acestui rationament, ca acte precum desemnarea candidatului la functia de prim ministru, numirea guvernului, prerogativele ce privesc politica e'terna a 9omaniei,
($

inc2eierea tratatelor internationale, pot forma o!iectul unor actiuni de contencios administrativ 1 concluzie total contrara principiilor dreptului pu!lic. "octrina a remarcat de mai mult timp ca relatia resedinte 1 :uvern este aflata de fapt, c2iar daca indirect, in raport cu arlamentul, deoarece# arlamentul acorda votul de incredere :uvernului asupra programului de guvernare precum si asupra listei mem!rilor acestuia:uvernul raspunde politic numai in fata arlamentului&ratatele internationale sunt negociate de :uvern si ratificate de arlament, etc. Insasi cerinta contrasemnarii decretelor prezidentiale de catre primul-ministru, o!ligatorie in majoritatea covarsitoare a cazurilor, reprezinta parg2ia de control a arlamentului asupra actelor resedintelui, semnificand angajarea raspunderii sefului :uvernului pentru continutul actului, atestand conformitatea acestuia atat cu prevederile legale, cat si cu vointa organului pe care primul-ministru il reprezinta. 4ara aceasta contrasemnatura decretul nu e'ista, iar acordarea ei nu inseamna o o!ligatie pentru primul-ministru, dimpotriva, un act de angajare politica de care va raspunde in fata arlamentului. "ecizia nr. $840A200? a 3ectiei de Contencios Administrativ si 4iscal de la Inalta Curte "e Casatie 3i @ustitie referitoare la revocarea unui decret .devenit cele!ru+ al presedintelui, prezentata la pagina ?> constituie un caz elocvent privind aplicarea in practica a te'tului de lege analizat. 2.-.2 Acte&e de co anda ent c$ ca!acte! i&ita! Noti$nea de ;co anda ent c$ ca!acte! i&ita!8 %egea contenciosului administrativ nr. ??4A2004 pastreaza aceeasi formulare prezenta atat in %egea nr. 2>A$>>0 cat si in %egea contenciosului administrativ din $>2?, notiunea de 5act de comandament cu caracter militar6 fiind folosita pentru prima data, in dreptul romanesc, in art. $07 alin. final al Constitutiei din $>2(. %egiuitorul constituant din $>2( a fost preocupat, in mod deose!it, de primejdia ce s-ar crea, pentru conducerea te2nica a armatei, daca s-ar da puterii judecatoresti dreptul sa cenzureze asemenea acte. 9az!oiul, care este in realitate o suspendare a regimului o!isnuit si normal de drept, isi are regulile si legile lui, care contrazic aproape intotdeauna orice conceptie de drept. Avand ca tinta imediata necesitatea de a invinge cu orice pret si 1 din nenorocire 1 prin orice mijloc, ar fi e'istat o vadita incompati!ilitate intre starea de raz!oi, de o parte, si putinta de a face ca unele din masurile luate sa fie cenzurate de justitie, de alta parte. Cu privire la semnificatia e'presiei 5acte ce comandament cu caracter militarC, prof. C.C. "issescu se e'prima astfel# 5Aceste cuvinte sumare# laconice# tre!uie lamurite# caci ele ot fi de diferite naturi. Comandamentul este o totalitate de tru e sau o circumscri tie teritoriala# cateodata unite# use su! autoritatea unui sef determinat. Acest sef este comandantul# iar actele lui sunt acte de comandament. 6uterile unui comandant# mai cu seama in tim de ra$!oi# sunt nemar"inite# ele ot intrece e ale ca ului statului# du a cuvantul im aratului Na oleon I. El tre!uie sa se in"rijeasca de
(2

starea tru elor# sa vada de toate tre!uintele ra$!oiului# oate dis une de ro rietatile articularilor# sa una contri!utii# sa faca rec(i$itii# sa diri"e o eratiile ra$!oiului# sa comande. Cu alte cuvinte# comandantul este un dictator cu uteri limitate de ras underea lui catre tara# ca ul statului si ministrul de ra$!oi. Altfel ar fi sta anul a!solut al armatei si al tarii. 6uterile comandantului sunt civile# olitice# militare. 0oate sunt in afara contenciosului administrativ9 Cred ca numai cele militare &...'6. 3-a conturat, asadar, ideea de !aza dupa care, pentru a fi in prezenta unui act din aceasta categorie, tre!uie sa fie vor!a de un act ce provine de la o autoritate militara .seful statului, ministrul de raz!oi, comandamentele militare, de corpuri de armata, de grupe de armata, de divizii etc.+. Asemenea acte nu pot fi emise de autoritatile civile, precum si cele militare care, din cauza naturii sau a menirii lor, nu sunt comandamente. "e aici, pro!lema definirii conceptului de comandament. In literatura juridica din perioada inter!elica, de regula, s-a facut distinctia intre actele de comandament cu caracter militar, actele de guvernamant cu caracter militar .cele specifice starii de asediu, rec2izitiile etc.+ si actele de administratie militara. 3e cuvine a su!linia ca ideea de comandament, fundamentata pe ideea de organizare, de coordonare si de comanda a trupei, si nu pe ideea de manifestare de vointa a unui organ cu caracter militar, rezulta si din modul in care este redactata %egea contenciosului administrativ din $>2?. Astfel, in art. 2 alin. .$+ din %ege, in spiritul art. $07 alin. final din Constitutia din $>2(, se mentiona principiul dupa care 5 uterea judecatoreasca nu are caderea de a judeca actele de "uvernamant si actele de comandament cu caracter militar6, iar in art. ( alin. .2+ se facea vor!ire despre 5actele autoritatii militare6 care pot fi atacate in anumite conditii. "e unde rezulta, fara putinta de tagada, ca nu orice act al autoritatii militare era act de comandament cu caracter militar. Cea mai !una dovada este faptul ca in mod constant autorii de drept administrativ au tratat 5actele de comandament cu caracter militar6 ca un fine de ne rimire a!solut, iar 5actele autoritatii militare6 ca un fine de ne rimire relativ. "espre actele autoritatii militare, denumite de unii autori si acte care intervin in interiorul ierar2iei militare, se sustinea ca, in mod logic, ar tre!ui supuse controlului instantelor de contencios administrativ. De&i ita!ea s*e!ei acte&o! de co anda ent c$ ca!acte! i&ita! 8ajoritatea autorilor care s-au ocupat de aceasta notiune au facut distinctia intre actele de comandament cu caracter militar, care intervin in raporturile dintre autoritatile militare si populatia civila si actele de comandament cu caracter militar care intervin in interiorul ierar2iei militare. Cele din prima categorie erau supuse controlului judecatoresc pe calea contenciosului administrativ, afara de cazurile in care erau savarsite din necesitatile luptei pe teatrul c2iar al operatiunilor militare in timp de raz!oi. rin eliminare, in sfera notiunii de act de comandament cu caracter militar au fost retinute numai actele care raspundeau principalei sarcini a unui asemenea comandament militar, aceea de a comanda, de a ordona ceva din punct de vedere militar. Comandamentele militare, cum este general acceptat si in doctrina militara actuala, au drept ratiune de a fi conducerea armatei si a celorlalte componente ale
((

fortelor armate in timp de raz!oi, in scopul asigurarii victoriei- in timp de pace, comandamentele militare au misiunea de a pregati si instrui armata, de a mentine la cele mai inalte cote capacitatea de lupta a trupei si a te2nicii militare. "esigur, aceste misiuni nu apar ca un scop in sine, dimpotriva, ele reprezinta mijloace de garantare a marilor valori nationale, evocate de cele mai multe ori in mod e'pres in legea fundamentala. In acest sens, Constitutia 9omaniei precizeaza# 5Armata este su!ordonata exclusiv vointei o orului entru "arantarea suveranitatii# a inde endentei si a unitatii statului# a inte"ritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale. In conditiile le"ii si ale tratatelor internationale la care Romania este arte# armata contri!uie la a ararea colectiva in sistemele de alianta militara si artici a la actiuni rivind mentinerea sau resta!ilirea acii.C Dart. $$8 alin. .$+F. Astfel, sunt considerate acte de comandament cu caracter militar in timp de raz!oi# modificarea si micsorarea trupelor, concentrarea lor pe linia de atac sau de aparare, atacul, inaintarea sau retragerea etc., iar in timp de pace# infiintarea de unitati militare, reorganizarea si desfiintarea unitatilor militare, transferarea unitatilor militare dintr-o garnizoana in alta, delimitarea zonelor de recrutare, concentrarile de trupe pentru e'ercitii, manevrele etc. In concluzie, va tre!ui sa admitem ca incadrarea unui act administrativ concret in sfera actelor de comandament cu caracter militar este o c2estiune de apreciere a instantei, dar o apreciere prin prisma stiintei dreptului pu!lic a constantelor acestei teorii, evocate mai sus, intre care si distinctia dintre actele autoritatilor militare cu caracter pur administrativ .identice cu actele oricarui alt organ administrativ+ si actele acestora care vizeaza comanda trupei, fie in timp de pace, fie in timp de raz!oi. Asa cum su!linia prof. Constantin :. 9arincescu, a admite ca toate actele autoritatilor militare, fara e'ceptie, intra in sfera actelor de comandament cu caracter militar, fiind sustrase cenzurii instantelor judecatoresti, 5inseamna a ase$a un or"an de autoritate u!lica# care in mod necontesta!il face arte din uterea executiva# intr%o situatiune rivile"iata si cu nimic justificata# intr%un stat in care toate celelalte acte# c(iar le"islative# sunt su!ordonate rinci iului de le"alitate# care sta la !a$a statului modern6. 0n e'emplu de practica judiciara este decizia nr. >0(4A2004 a sectiei de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si @ustitie de la pagina 7<. 2.-.( Acte e7ce#tate de &a contencios$& ad inist!ati" dec$!)and din e7istenta $n$i !ec$!s #a!a&e& Conform art. ?, alin. 2 din lege, 5Nu ot fi atacate e calea contenciosului administrativ actele administrative entru modificarea sau desfiintarea carora se revede# rin le"e or"anica# o alta rocedura judiciara.C Aceste categorii de acte nu sunt e'cluse cu totul de la controlul judecatoresc, ci doar de la cel al instantelor de contencios administrativ, fiind date, prin lege organica, in competenta altor instante. )ste de o!servat ca legiuitorul a cerut ca recursul paralel sa fie reglementat tot prin lege organica si sa fie vor!a de o procedura judiciara iar nu eventual una administrativ-jurisdictionala.
(4

)ste in afara de orice indoiala ca e'presia 5o alta procedura judiciaraC din legea actuala nu vizeaza procedurile de a ataca un act administrativ, tot in fata instantelor de contencios administrativ, dar care sunt sta!ilite prin alte legi decat cea a contenciosului administrativ .de e'emplu %egea nr. 2$?A200$ a administratiei pu!lice locale+, c2iar daca aceste proceduri contin unele derogari de la regulile statornicite de legea contenciosului administrativ .de pilda, nu mai presupun actiunea preala!ila+. 3e poate spune ca aceste acte normative intregesc cadrul juridic al contenciosului administrativ, sta!ilind, impreuna cu legea de !aza .%egea nr. ??4A2004+, regimul juridic de drept comun al contenciosului administrativ, pe cand legile care reglementeaza actiuni in fata instantelor de drept comun contra unor acte administrative, sta!ilesc regimuri derogatorii de la dreptul comun al contenciosului administrativ. "in categoria actelor administrative pentru care, prin lege organica, sunt instituite alte proceduri judiciare, e'emplificam# plangerile impotriva 2otararilor comisiilor de fond funciar sunt, potrivit %egii nr. $8A$>>$ a fondului funciar, repu!licata, de competenta judecatoriilor, cu recurs la tri!unal plangerile impotriva solutiilor date de comisiile organizate potrivit %egii nr. $$2A$>>? pentru reglementarea situatiei juridice a unor imo!ile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, sunt de competenta instantelor de drept comun. 2.-.- Re)i $& &i ite&o! 7 serie de acte administrative adoptate sau emise in situatii speciale .de raz!oi, de asediu sau de urgenta, ce privesc siguranta nationala, resta!ilirea ordinii pu!lice ori inlaturarea efectelor calamitatilor, epidemiilor si epizootiilor+, care in mod traditional erau e'ceptate de la controlul jurisdictional, sunt trecute de actuala reglementare a contenciosului administrativ su! un control, ce e drept 1 limitat, al instantelor de contencios, singurul temei pentru care actiunile pot fi primite reprezentandu-l excesul de utere. *otiunea de e7ces de #$te!e este definita la art. 2 lit. n+ din lege# 5exercitarea dre tului de a reciere# a artinand autoritatilor administratiei u!lice# rin incalcarea dre turilor si li!ertatilor fundamentale ale cetatenilor# reva$ute de Constitutie sau de le"eC. Apare insa o pro!lema teoretica delicata, aceea de a sti cand se sfarseste dreptul de apreciere al administratiei si cand incepe dreptul fundamental al cetateanuluiH 7 indrumare in acest sens ne da alin. 2 al art. ?( din Constitutie# 5Restran"erea oate fi dis usa numai daca este necesara intr%o societate democratica. :asura tre!uie sa fie ro ortionala cu situatia care a determinat%o# sa fie a licata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atin"ere existentei dre tului sau a li!ertatiiC. "eci, in lipsa unor dispozitii e'prese ale legii organice, va reveni instantelor rolul de a determina aceasta limita, pornind de la cadrul general enuntat in constitutie, sta!ilind in ce masura actul administrativ atacat a fost necesar pentru aplicarea regimurilor sau dupa caz pentru inlaturarea efectelor in situatiile prevazute de art. ? alin.
(?

.(+ din %egea contenciosului administrativ, apreciind daca actul respectiv a fost necesar 5intr-o societate democraticaC si, in fine, vor 2otari daca restrangerea dreptului sau a li!ertatii fundamentale a fost proportionala cu situatia ce a determinat-o si daca nu cumva a fost discriminatorie. 0n aspect ce tre!uie remarcat cu privire la aceasta categorie de acte administrative este acela ca punerea lor in lucrare nu poate fi suspendata de catre instanta de contencios administrativ sesizata. )ste o prevedere logica si in acord cu scopul urmarit de actele administrative respective, de a preveni, inlatura sau diminua efectele unui eveniment iminent si cu urmari grave. 2., Acte&e ad inist!ati"40$!isdictiona&e 2.,.' Noti$nea de act ad inist!ati"40$!isdictiona& &eoria a clasificat actele administrative in trei categorii# acte administrative de autoritate, acte administrative de gestiune si acte administrative cu caracter jurisdictional. Aceasta din urma categorie are urmatoarele caracteristici# sunt acte administrative intrucat emana de la un organ de jurisdictie ce functioneaza in cadrul administratiei pu!lice sunt acte de jurisdictie intrucat prin ele se solutioneaza, dupa o anumita procedura, prevazuta de lege, un conflict juridic ivit intre un serviciu pu!lic si un particular. In acelasi sens se e'prima si definitia data notiunii de %egea contenciosului administrativ, la art. 2 lit. .d+# 5act administrativ%jurisdictional 3 actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atri!utii jurisdictionale in solutionarea unui conflict# du a o rocedura !a$ata e contradictorialitate si cu asi"urarea dre tului la a arareC. 2.,.2 Cont!o&$& instante&o! de contencios ad inist!ati" as$#!a acte&o! ad inist!ati"40$!isdictiona&e Indepartandu-se de la vec2ea filozofie a contenciosului administrativ, aceea a administratiei active, sau a administratorului-judecator, cum a mai fost numita, Constitutia 9omaniei din 200( marc2eaza un moment de cotitura in aceasta privinta, sta!ilind, la art. 2$, alin. .4+, ca 5Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuiteC. Aceasta sc2im!are tre!uia sa vina, in sensul cerut de evolutia civilizatiei, a democratiei constitutionale. %umea in care ne pregatim sa intram, 0niunea )uropeana, este dominata de justitie administrativa si nu de jurisdictii administrative. Aceasta sc2im!are de optica la nivelul legii fundamentale nu putea ramane fara consecinte la nivelul %egii contenciosului administrativ, astfel incat %egea nr. ??4A2004 preia, ad litteram, te'tul constitutional 1 la art. < alin .$+, in totala opozitie cu prevederile legii anterioare care instituia un control limitat al instantelor de contencios asupra actelor administrativ-jurisdictionale. %egea nr. ??4A2004 a contenciosului administrativ nu-si propune sa defineasca si sa e'plice notiunea de act administrativ-jurisdictional, misiune ce revine legii speciale
(<

care instituie o astfel de jurisdictie- ci are in vedere reglementarea aspectelor de ordin procedural legate de e'ercitarea cailor de atac impotriva actelor administrativjurisdictionale. e scurt, art. < din lege instituie o!ligatia partii vatamate care, nemultumita fiind de un act administrativ cu caracter jurisdictional, voieste sa-l atace in contencios, sa notifice organului jurisdictional administrativ faptul ca nu opteaza pentru calea de atac administrativ-jurisdictionala .cazul A+, sau, daca a e'ercitat o asemenea cale de atac, sa notifice intentia de a renunta la ea .cazul ;+. In aceste situatii partea are la dispozitie un termen de $? zile pentru introducerea actiunii in contencios administrativ, care curge fie de la notificare 1 in cazul A , fie de la comunicarea deciziei organului administrativ jurisdictional sesizat ce atesta renuntarea la jurisdictia speciala administrativa 1 in cazul ;. Ipoteza care ar putea ridica unele pro!leme de interpretare este aceea in care partea ce se considera vatamata, optand pentru o procedura jurisdictional-administrativa, renunta, inainte de a se emite o decizie 1 actul administrativ jurisdictional 1 la aceasta, si se adreseaza instantei de contencios administrativ cu o plangere impotriva actului administrativ propriu-zis. ro!lema ce se pune este de a sti daca, fiind in situatia de a nu e'ista un act administrativ jurisdictional, mai sunt aplica!ile prevederile art. < 1 alin. 4. Analizand acest caz, prof. Antonie Iorgovan considera ca 5du a cum re$ulta din art. ; alin. , al le"ii# artea va tre!ui sa exercite rocedura reala!ila necontencioasaC, interpretand deci renuntarea la procedura jurisdictional administrativa ca fiind a!soluta, cu efecte retroactive, ca si cum n-ar fi fost e'ercitata deloc. @urisprudenta contenciosului administrativ din ultimii ani, asa cum am aratat la sectiunea II.(.4, a asimilat procedura preala!ila c2iar si cu o plangere ver!ala, facuta cu ocazia unei audiente la conducatorul autoritatii administrative emitente a actului atacat. Cu atat mai mult, o plangere scrisa, facuta in cadrul unei proceduri jurisdictionaladministrative speciale, care de regula este si motivata, nu poate tine locul procedurii preala!ileH "e ce s-ar impune o temporizare a solutionarii litigiului, ca sa nu mai spunem si de riscul decaderii din dreptul la actiunea in contencios in cazul in care litigiul aflat la organul jurisdictional-administrativ a avut o durata mai indelungata, si nu s-ar aplica in astfel de situatii prevederile art. < alin. .4+ din lege# 5 <aca artea care a o tat entru jurisdictia administrativa s eciala intele"e sa renunte la calea administrativ% jurisdictionala in tim ul solutionarii acestui liti"iu# va notifica intentia sa or"anului administrativ%jurisdictional sesi$at# care emite o deci$ie ce atesta renuntarea la jurisdictia administrativa s eciala. 0ermenul reva$ut la alin. &,' ince e sa cur"a de la data comunicarii acestei deci$ii.C Consideram ca acest te't legal, coro!orat cu norma constitutionala a caracterului facultativ al procedurii jurisdictional-administrative, permite renuntarea, in orice moment, la aceasta procedura si introducerea actiunii la instanta de contencios administrativ impotriva actului administrativ, insotita de decizia ce atesta renuntarea. 0n alt temei in sustinerea acestei interpretari este principiul tratamentului juridic egal in situatii similare# de ce renuntarea la procedura jurisdictional-administrativa
(7

speciala, in faza de 5fondC sa fie sanctionata altfel decat renuntarea la calea de atac, care constituie tot o procedura jurisdictional-administrativa speciala. revederile art. 7 alin. .2+ din %egea nr. ??4A2004 ar tre!ui sa fie aplica!ile doar in cazul in care partea nu e'ercita deloc calea actiunii jurisdictional-administrative, nu si in ipoteza e'ercitarii urmata de renuntare.

CAPITOLUL III.PROCEDURA PREALABILA SESIZARII INSTANTEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV < RECURSUL ADMINISTRATIV '.'. P!e&i ina!ii rocedura administrativa preala!ila, su! forma recursurilor administrative, semnifica o posi!ilitate a su!iectului vatamat de a se adresa administratiei care i-a produs vatamarea sau celei superioare ei, prin care sa-i ceara acesteia sa-si revizuiasca atitudinea, putand fi vor!a despre anularea, modificarea, inlocuirea unui act administrativ, iar intr-o acceptiune foarte larga, c2iar sa adopte o anumita atitudine, sa savarseasca o prestatie sau sa se a!tina de la o actiune sau o operatiune materiala.$ rocedura preala!ila constituie o modalitate mai rapida si mai variata de rezolvare a plangerii celui vatamat in dreptul sau prin actul administrativ atacat, fara formalitati si termene, mai putin costisitoare pentru apararea unui drept recunoscut de lege. rocedura administrativa preala!ila mai prezinta un avantaj pentru reclamant, in sensul ca organul administratiei de stat emitent al actului sau organul ierar2ic superior al acestuia pot verifica si dispune asupra actului atacat atat in ceea ce priveste legalitatea, cat si oportunitatea acestuia, in timp ce instantele judecatoresti nu se pot pronunta decat asupra legalitatii actului atacat in justitie. 2 In acelasi timp, recursul preala!il este ,,un mijloc de protectie a autoritatilor pu!lice emitente sau care taceC, evitand c2emarea sa in judecata ca parat, suportarea unor c2eltuieli de judecata, plata unor daune mai mari particularului lezat in dreptul sau, si c2iar ,,lezarea prestigiului sau, prin pierderea unui proces pu!lic prin care s-a dovedit nu numai ca a vatamat un particular, dar si ca a ramas pasiva in inlaturarea aceste vatamariC(. rocedura preala!ila, discutata ca fiind una din conditiile introducerii actiunii in contencios administrativ, are caracter o!ligatoriu, adica instanta de contencios administrativ va putea sa respinga actiunea ca fiind prematur introdusa, daca reclamantul nu a sesizat, mai intai, autoritatea administrativa emitenta sau care tre!uia sa emita actul.
$ 2

Constantin 9arincescu - ,,Contenciosul administrativ romInC, )ditura 0niversalJ AlcalaK 8 Co., ;ucureLti , $>(< , p. $0< &2eodor 8rejeru, ,,Contenciosul administrativ. "octrinJ @urisprudenMJC, )ditura All ;ecN, ;ucureLti, 200(, p. $0> ( A. Iorgovan - ,,&ratat de drept administrativC 1 vol. I, )ditura *emira, ;ucureLti, $>><, p. 4?(

(8

Ca o e'ceptie, procedura preala!ila nu se mai aplica insa actiunilor in contenciosul administrativ introduse de prefect, in urma e'ercitarii dreptului sau de control al legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de consiliile locale, primari si consiliile judetene, intrucat el nu e'ercita aceste actiuni in nume proprii, ca persoana fizica, pentru nesocotirea unui drept su!iectiv, ci ca autoritate pu!lica, pentru apararea unui interes pu!lic. "e altfel, acesta nu este numai un drept al prefectului, ci si o o!ligatie la care nu poate renunta.4 9ecursul administrativ preala!il nu este insa la adapost de critici. Astfel, e'ista opinii conform carora aceasta cale de atac este inutila, nepotrivita si c2iar o!structionista, in totalitatea ei sau numai in parte. Insa recursul administrativ este o realitate ce nu poate fi negata- %egea nr. ??4A2004 sta!ileste clar ca in toate cazurile in care se intenteaza o actiune in contencios administrativ tre!uie efectuata procedura preala!ila. 9ecursurile administrative sunt de doua categorii # recursul "ratios, cel adresat autoritatii care a emis actul vatamator de drepturi, si recursul ierar(ic, cel adresat autoritatii ierar2ic superioare celei care a emis actul. In primul caz, recursul gratios declanseaza controlul administrativ intern, iar in cazul recursului ierar2ic se declanseaza controlul administrativ e'tern ierar2ic.? In situatiile in care autoritatea emitenta se !ucura de autonomie, neavand superior ierar2ic, recursul administrativ poate lua forma ,,recursului tutelaC, fiind adresat organului care e'ercita tutela administrativa asupra acelei autoritati autonome<. '.2 Rec$!s$& )!atios %egea nr. ??4A2004, prin art. 7 alin. $, cere ca, inainte de a sesiza instanta de contencios competenta, reclamantul va tre!ui, mai intai sa se adreseze in termen de (0 de zile, de la data la care i s-a comunicat actul administrativ prin care se considera vatamat, autoritatii administrative emitente care este o!ligata sa rezolve reclamatia in termen de (0 de zile de la aceasta. Aceeasi conditie se cere si in cazurile in care autoritatile administrative au refuzat sa rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege si faptul de a nu raspunde petitionarului in termen de (0 de zile de la inregistrarea cererii respective, daca prin lege nu se prevede un alt termen .mai mic sau mai mare+. "in perspectiva teoriei generale a recursului administrativ ne aflam in prezenta unui recurs reala!il o!li"atoriu# reva$ut de le"e, care conditioneaza admisi!ilitatea actiunii in contencios administrativ7.
4

8ircea reda - ,,&ratat elementar de drept administrativ romInC 1 ediMia a-II-a, )ditura %umina %e', ;ucureLti, $>>>, p. $84 ? 9odica *arcisa etrescu, ,,"rept administrativC, ediMie revJzutJ Li adJugitJ, )ditura Cordial %e', Cluj 1 *apoca, 200$, p. ($2 < "acian Cosmin "ragoL - ,, rocedura contenciosului administrativC, )ditura All ;ecN, ;ucureLti, 2002, p. > 7 ". %upaLcu, 3imona 8arcu, 4ilofteia Apostol, Carmen 4rumuLelu, :eorgeta %eti, Balentina 3andu, ,,Curtea de Apel ;ucureLti Culegere de practica judiciarJ, contencios administrativC, $>>(-$>>8, )dit All ;ecN, 200$, p. $7

(>

*eindeplinirea procedurii preala!il prevazute de art. 7 din %egea nr. ??4 A 2004 atrage respingerea actiunii ca inadmisi!ila. "reptul su!iectiv al reclamantului de a cere anularea actului se stinge daca nu formuleaza in termen reclamatia administrativa. Curgerea termenului de recurs gratios este determinata, asa cum rezulta din art. $ si art. 7 alin. .$+ din legea cadru, de e'istenta a trei ipostaze si anume # emiterea si comunicarea actului administrativ, comunicarea refuzului nejustificat si tacerea administrativa.8 rima ipoteza are in vedere faptul ca pentru declansarea procedurii preala!ile nu este suficient ca actul administrativ sa fie doar emis# ci este necesar ca acesta sa fie si comunicat celui interesat. 3impla luare la cunostinta de catre cel interesat, in orice mod .comunicare ver!ala directa, pu!licarea act individual>+, despre emiterea si continutul actului, de la functionari pu!lici sau intr-o audienta, nu este suficienta pentru a determina curgerea termenului, daca actul nu a fost comunicat formal celui interesat.$0 Comunicarea poate fi facuta atat de emitentul actului, cat si de un organ su!ordonat sau superior acestuia, astfel scopul legii fiind atins. &otodata, comunicarea actului se face destinatarului acestuia. )'ista situatii cand cel vatamat prin actul administrativ nu este destinatarul actului, ci un tert, caruia actul nu-i este comunicat. )ste cazul, spre e'emplu, al unui act de atri!uire in proprietate unei persoane a unui teren in detrimentul altei persoane. 3olutionand aceasta c2estiune, instanta noastra suprema a statuat ca, nee'istand o!ligatia de comunicare a actului acelor persoane straine de el, termenul de sesizare a emitentului va curge din momentul efectivei luari la cunostinta de catre acele persoane a actului in cauza.$$ Cea de-a doua ipoteza care determina derularea termenului de recurs gratios consta in refu$ul nejustificat al autoritatii administrative de a emite un act administrativ sau de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege. In speta, refuzul autoritatii de a eli!era autorizatia de demolare a unor constructii edificate pe terenul pe care s-a sta!ilit o servitute de trecere, su! motiv ca drumul de trecere nu mai este necesar reclamantului, este nejustificat. )'ercitiul servitutii sta!ilite prin 2otarare judecatoreasca nu este cenzura!il de autoritatile administrative. rin actiune, s-a solicitat emiterea unei autorizatii de demolare a unei constructii edificata de o alta persoana fara autorizatie pe un teren ce constituie servitute de trecere. 0ltima ipoteza care determina curgerea termenului de recurs gratios este tacerea administrativa.
8 >

"acian Cosmin "ragoL, op. cit, p. 84 I. 3antai, 5CondiMiile controlului judecJtoresc direct asupra actelor administrative On temeiul legii contencoisului administrativ C, On 5"reptulC, pg.$> $0 I. IovJnaL, 5"rept administrativC, vol II, )dit 3ervo-3at, Arad, $>>>, pg. $(> $$ Pnalta Curte de CasaMie si @ustiMie secMia contencios administrativ, decizia nr. ?80A$>>7, in 8 reda, B. Ang2el, ,, "ecizii Li 2otJrIri ale CurMii 3upreme de @ustiMie Li CurMii ConstituMionale privind pro!leme ale administraMiei pu!lice Li agenMilor economiciC, )ditura %umina %e', ;ucureLti $>>8, p <0>

40

Astfel, potrivit art. 7 alin. .(+ din legea cadru, se considera refuz nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege si faptul de a nu se raspunde petitionarului in termen de (0 de zile de la inregistrarea cererii respective, daca prin lege nu se prevede un alt termen. 9efuzul care rezulta din nerezolvarea in termen a cererii, denumit traditional cu sintagma ,,tacerea administratieiC, are un caracter im licit, deoarece rezulta din o!tinerea administratiei de a actiona sau de a raspunde in vreun fel.$2 &ermenul de sesizare a organului emitent va curge, in acest caz, din momentul e'pirarii termenului de raspuns la cererea initiala, asa cum precizeaza de fapt si art. ? alin. .$+ din %egea nr. ??4A2004.$( :omentul la care recursul "ratios se considera introdus este cel al e'pedierii prin posta al primirii mesajului de posta electronica .e-mail+, al inregistrarii direct la sediul autoritatii pu!lice, respectiv al consemnarii in scris a reclamatiei ver!ale. $4 entru a se putea face, ulterior, dovada efectuarii lui, recursul tre!uie consemnat in scris. 0n eventual recurs ver!al neconsemnat in scris ar face dovada mai dificila, dar nu imposi!ila, mai ales daca autoritatea pu!lica parata nu se opune. "in punct de vedere al continutului sau, recursul administrativ, in conformitate cu 7. :. nr. 27A2002 $? .art. 7+, tre!uie sa precizeze datele de identificare ale petentului si sa fie semnat de acesta, petitiile anonime atragand clasarea. 9ecursul preala!il poate avea ca o!iect atat c2estiuni de legalitate, cat si pro!leme de oportunitate a actului administrativ. "e asemenea, el se poate intemeia nu numai pe vatamarea unui drept su!iectiv, ci si pe vatamarea unui interes legitim.$< Autoritatea competenta sa solutioneze recursul preala!il o!ligatoriu este, in general, cea care a emis actul atacat. &otusi, in unele cazuri nu este e'clus ca rezolvarea sa revina altui organ decat cel emitent, atunci cand o norma speciala prevede o astfel de posi!ilitate, ori in cazul in care organul emitent a fost intre timp desfiintat$7, si atri!utiile sale repartizate altui organ administrativ. In situatia in care un particular se indreapta, din greseala, cu reclamatia preala!ila la un al organ decat cel emitent, 7. :. nr. 27A2002 prevede in mod e'pres, in art. < alin. .4+, ca autoritatile pu!lice sesizate cu o petitie sau reclamatie gresit indreptata au o!ligatia de a o trimite, in ? zile, autoritatii competente sa o solutioneze. "aca autoritatea pu!lica sesizata cu rezolvarea petitiei constata ca organul competent sa o solutioneze a fost desfiintat, va inainta petitia organului care i-a preluat atri!utiile. In cazul in care nu e'ista un asemenea organ, va informa petentul despre aceasta, raspunsul fiind legal. "aca autoritatea nu depune eforturile necesare pentru a se
$2

"acian Cosmin "ragoL, op. cit, p. >0

$( $4

3peMa "acian, Cosmin "ragoL, op. cit., p, >2 $? u!licatJ On 8. 7f., . I, nr. 84 din $ fe!ruarie 2002 $< I!idem, p. >4 $7 I. 3antai, op. cit., p. $8

4$

informa despre organul competent si nu trimite acestuia petitia, va raspunde de nesolutionarea ei in termen.$8 &ermenul de solutionare a recursului administrativ preala!il este cel de (0 de zile prevazut de %egea nr. ??4A2004 in art. 7 alin. .$+. Insa, prin 7. :. nr. 27A2002 s-a sta!ilit ca acest termen poate fi prelungit de conducatorul autoritatii sau institutiei cu $? zile, daca este necesara o cercetare amanuntita, fara a se preciza un lucru foarte important, si anume daca particularul tre!uie informat despre prelungire. '.( Rec$!s$& ie!a!9ic otrivit art. 2 alin. .$+ din %egea nr. ??4A2004, cel care se considera vatamat in dreptul sau se poate adresa cu reclamatie si autoritatii administrative ierar2ic superioare celei care a emis actul. 3pre deose!ire de recursul gratios o!ligatoriu, recursul ierar2ic este facultativ.$> "e asemenea, sesizarea organului ierar2ic superior poate fi e'ercitata fie inainte de recursul gratios, fie in timpul derularii termenului de raspuns la acesta, fie dupa e'pirarea celor (0 de zile .termenul de solutionare a recursului gratios+. 9ecursul ierar2ic este definit in literatura de specialitate ca fiind ,,plangerea adresata de un particular autoritatii administrative superioare, prin care se solicita sa anuleze acul emis de autoritatea inferioara su!ordonata care ii vatama drepturile sau interesele, ori s-o determine pe aceasta sa-si modifice actul sau sa indeplineasca o anumita prestatie20. Acest recurs are ca specific urmatoarele trasaturi/ se e'ercita la organul ierar2ic superior organului care a produs vatamarea din punct de vedere al sferei sale de aplicare nu vizeaza decat actele emise de organele administrative care au organe superioare ierar2icIn prezent, prin instituirea principiului constitutional si legal al autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor pu!lice, campul de aplicare al acestei forme de recurs s-a restrans considera!il, deoarece autoritatile administratiei pu!lice di unitatile administrativ teritoriale fiind autonome , ele nu au organe ierar2ic superioare, deci cu privire la actele lor nu se poate e'ercita controlul si recursul administrativ ierar2ic.2$ 9ecursul ierar2ic nu se poate e'ercita nici fata de actele autoritatilor centrale autonome, care de asemenea nu au organe superioare ierar2ic cu precizarea ca e'ista si autoritati centrale care au autoritati ierar2ic superioare .e'emplu ministerele si arte organe centrale de specialitate su!ordonate :uvernului sau ministerelor+ si ale caror acte pot fi controlate pe calea recursului administrativ ierar2ic.22
$8 $>

"acian Cosmin "ragoL, op. cit., p. >8 Al. *egoiMJ, ,,Contenciosul administrativ romIn Li elemente de drept administrativC, )ditura %umina %e', ;ucureLti, $>>2,p. $4 20 9odica *arcisa etrescu, op. cit., p. ($8 2$ Berginia BedinaL, ,,"rept administrativ Li instituMii politico-administrativeC- 8anual practic, )dit. %umina %e', ;ucureLti,2002,p. $<422 Berginia BedinaL - ,, Introducere On dreptul contenciosului administrativC, )ditura 4undaMiei ,,9omInia de 8IineC, ;ucureLti, $>>>, p. >(

42

Alta trasatura a acestei forme de recurs vizeaza retentiile recurentului# o!iectul sau# ce anume oate cere cel care%l exercita de la or"anul ierar(ic su erior celui al carui act i%a rodus a anumita vatamare. Acesta oate cere anularea actului res ectiv .in virtutea raporturilor de su!ordonare ierar2ica+, recum si o!li"area autoritatii emitente sa emita sau sa modifice un anumit act. In virtutea dreptului organului ierar2ic de a da instructiuni cu caracter o!ligatoriu organului sau inferior, el poate dispune acestuia sa resta!ileasca ordinea de legalitate care apreciaza ca a fost incalcata si care a produs o vatamare su!iectului de drept, impunandu-i astfel sa modifice sau sa anuleze actul atacat.2( In legatura cu termenul in care poate fi introdus recursul ierar2ic .atunci cand e'ista organ ierar2ic superior+ s-au e'primat mai multe opinii in literatura de specialitate. Insa toate aceste opinii sustin, in esenta, ca recursul ierar2ic poate fi efectuat ,,comitent# la un termen osterior celui la care a fost introdus recursul "ratios# ori du a ce s%a rimit ras unsul nefavora!il din artea emitentului=.24 "atorita faptului ca din lege nu se desprinde sesizarea prioritara a autoritatii emitente, ci o!ligativitatea sesizarii acesteia, autoritatea superioara poate fi sesizata si concomitent, nu numai ulterior autoritatii emitente, dar respectand acelasi termen, de (0 zile, prevazut la art. 7 alin. .$+. Insa, daca recursul ierar2ic este e'ercitat tot in termenul de (0 de zile prevazut pentru cel gratios, ar insemna ca persoana vatamata sa dea dovada de o precautie remarca!ila in efectuarea reclamatiei preala!ile.2? )a va fi nevoita asadar sa introduca odata cu recursul gratios sau dupa acesta, dar in termenul de (0 de zile si toate recursurile ierar2ice posi!ile. In mod normal cetateanul ar tre!ui sa astepte raspunsul primului organ solicitat .organul emitent in acest caz+ iar numai dupa ce acesta sa se adreseze organului ierar2ic superior, cu atat mai mult cu cat recursul ierar2ic se efectueaza tocmai pe motivul ca organul emitent nu a raspuns in termenul prevazut de lege. )ste lipsita de orice logica e'ercitarea recursului ierar2ic odata ce persoana vatamata nu stie daca organul emitent ia rezolvat sau nu cererea. Aceasta ar incarca organul superior ierar2ic cu cereri care s-ar dovedi apoi inutile deoarece au fost rezolvate favora!il de organul emitent.2< &otodata, recursul ierar2ic, spre deose!ire de reclamatia adresata organului emitent, care tre!uie inregistrata in termen de (0 de zile de la comunicarea actului administrativ atacat, nu tre!uie introdus intr-un termen determinat de lege.27 )l poate fi introdus oricand in termenul de prescriptie, care in actuala lege a contenciosului administrativ este $ an. Aceasta opinie a fost criticata, deoarece indata ce termenul de raspuns la recursul gratios a e'pirat, incepe sa se deruleze termenul de sesizare a instantei. "aca reclamatia
2( 24

"acian Cosmin "ragoL, ,, 9ecurs administrativ Li contenciosul administrativC, )ditura All ;ecN, ;ucureLti, 200$, p. <7 9odica *arcisa etrescu, op. cit., vol II, p. ?8 2? ". C. "ragoL, op. cit., p. $0> 2< "acian Cosmin "ragoL, op. cit., p. ?? 27 &udor "rJganu, ,,Actele administrative Li faptele asimilate lor supuse controlului judecJtoresc pe !aza %egii nr. $A$><7C, )ditura "acia, Cluj 1 *apoca, $>70, p. 2<7

4(

la superiorul ierar2ic se poate face oricand in termenul ma'im de $ an, are loc o re unere in termenul de sesizare a instantei, nu o roro"are a acestuia, ceea ce este inacepta!il.28 9ecursurile facultative .deci si recursul ierar2ic au ca efect roro"area termenului de recurs jurisdictional, nu repunerea in termen, insa doar daca sunt efectuate in termen de recurs jurisdictional. 9ecursul ierar2ic tre!uie efectuat cu respectarea stricta a termenelor imperative e'istente, respectiv termenul de recurs gratios si cel de sesizare a instantei de (0 de zile, si doar in su!sidiar cel mare de $ an. *erespectarea acestor termene imperative atrage decaderea din drepturi de a sesiza instanta. "e aceea, termenul de recurs gratios sau de sesizare a instantei sunt intervalele de timp de efectuare a recursului ierar2ic. 3esizarea organului ierar2ic superior se poate face si du a primirea rezolvarii nefavora!ile din partea organului emitent. Aceasta sesizare are o limita e'plicita si una implicita.2> Cea e'plicita este reprezentata de termenul de $ an scurs de la comunicarea actului, iar cea implicita este data de faptul ca intre primirea solutiei data de organul emitent si sesizarea organului administrativ ierar2ic superior nu pot trece mai mult de (0 de zile. In acest termen, daca nu s-a plans si organului administrativ ierar2ic superior, petitionarul este o!ligat sa sesizeze instanta de judecata. otrivit opiniei autorilor de specialitate, pot e'ista trei situatii de sesizare a superiorului ierar2ic, cu efecte juridice asupra termenului de sesizare a instantei (0# daca am!ele recursuri 1 recursul gratios si recursul ierar2ic 1 se efectueaza deodata, termenul de sesizare a instantei va curge din momentul primirii raspunsului la recursul ierar2ic .e'plicit sau implicit+ daca in termenul de recurs gratios, dar dupa acesta, este efectuat si recursul ierar2ic, solutia este aceeasi daca recursul ierar2ic este e'ercitat dupa primire a raspunsului emitentului actului, termenul de sesizare a instantei, care a inceput sa curga anterior, este prorogat pana la primirea raspunsului de la superiorul ierar2ic. 3olutionarea in vreun fel a recursului ierar2ic determina curgerea unui nou termen de sesizare a instantei, tot de (0 de zile 9eclamatia facuta numai organului ierar2ic superior are doar semnificatia unei sesizari a acestuia in vederea declansarii controlului ierar2ic. 7 eventuala rezolvare favora!ila stinge litigiul, insa una nefavora!ila nu confera dreptul de a actiona in justitie, deoarece procedura preala!ila nu a fost indeplinita.($ 9ecursul ierar2ic efectuat singur nu are semnificatia e'ercitarii procedurii preala!ile. 0neori, in cazul recursului ierar2ic, pro!lema refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ poate fi rezolvata, doar prin indrumari o!ligatorii date de organul

28 2>

I. IovJnaL, op. cit., p. $4$ ". C. "ragoL, op. cit., p. $08 (0 ". C. "ragoL, op. cit., p. $$4 ($ ". C. "ragoL, op. cit, p. $$?

44

superior celui inferior, si anume atunci cand organul inferior are competenta e'clusiva de a emite acel act.(2 In cazul in care recursul gratios si cel ierar2ic sunt concomitent in curs de solutionare, in calcul termenului de sesizare a instantei intra data ultimului raspuns primit. "e regula, se precizeaza, acesta va fi cel al superiorului ierar2ic, care are nevoie de o perioada mai indelungata de timp pentru solutionare. Introducerea recursului ierar2ic, c2iar daca este facultativa, are ca efect investirea superiorului ierar2ic cu solutionarea lui, iar pentru particular interdictia sesizarii instantei. 7 data ce superiorul ierar2ic a fost sesizat, termenul de sesizare a instantei este intrerupt, prin urmare particularul nu are drept la actiune. '.- 6$nda ent$& 0$!idic a& !ec$!s$&$i ad inist!ati" 4undamentul juridic al recursul administrativ se gaseste in dreptul de petitionare al cetatenilor,(( drept prevazut de majoritatea constitutiilor sau legislatiilor moderne, si in principiul de drept administrativ al revocarii actelor administrative.(4 otrivit dreptului de petitionare(?, cetatenii se pot adresa autoritatilor pu!lice prin petitii, formulate in numele semnatarilor iar autoritatea pu!lica este o!ligata sa le raspunda in termenele prevazute de lege .art.4 7 al Constitutiei revizuite+. rin asemenea petitii se poate solicita anularea, revocarea sau modificarea unui act considerat de petitionar ilegal. )ste de principiu, pe de alta parte, ca un act administrativ poate fi revocat de catre organul emitent sau de catre organul ierar2ic superior, din oficiu sau la cererea particularilor (<. 9ecursul administrativ, c2iar daca se intemeiaza pe dreptul de petitionare, nu se confunda cu simplele cereri adresate administratiei, fundamentate si ele pe dreptul de petitionare. In cazul recursul administrativ ne aflam in prezenta unui liti"iu, in care se contesta o decizie e'plicita sau implicita a organului administrativ. 3implele cereri nu presupun e'istenta unui litigiu, insa, provocand administratia sa raspunda, vor sta la !aza deciziei e'plicite sau implicite care va fi atacata cu recurs administrativ. '.-.' Ti#$!i de !ec$!s ad inist!ati" 9ecursul administrativ poate fi reva$ut de un text le"al sau ne reva$ut de vreun text de le"e.7; %a randul lor, recursurile prevazute de lege se impart in recurs administrativ ro riu%$is si recurs administrativ cu caracter jurisdictional. 9ecursurile

(2

7. odaru, ,,ConsideraMii privind procedura preala!ilJ a contenciosului administrativ romInC, On ,,9evista de drept comercialC, nr. <A2000, p.>0 (( C. %. opescu, nota .I+ la decizia nr. 4$<A$>>? a Pnaltei CurMi de CasaMie Li @ustiMie, secMia de contencios administrativ, On ,,"reptulC nr. $0A$>>7, p. $0?(4 C-tin 9arincescu, op. cit., p. $$8 (? A. Iorgovan, I. 8oraru, ". 8ustJMea, ,,%egalitatea actelor administrativeC, )ditura olitica, $>8?, ;ucureLti, p. $84 (< 9odica *arcisa etrescu, ,,"rept administrativC, ediMie revJzutJ Li adJugitJ, )ditura Cordial %e', Cluj-*apoca, 200$,p. 288 (7 "acian Cosmin "ragoL, ,, rocedura contenciosului administrativC, )ditura All ;ecN, ;ucureLti, 2002, p. $7

4?

administrative propriu-zise .la fel, cele neprevazute de lege+ sunt# recursul "ratios, recursul ierar(ic, recursul ierar(ic im ro riu si recursul de tutela.(8 9ecursurile neprevazute de lege sunt facultative, in timp ce cele prevazute de lege pot fi facultative sau o!li"atorii. Recursul administrativ ne reva$ut de un text le"al &recursul de dre t comun' isi gaseste totusi temeiul juridic intr-o lege, fie legea fundamentala, fie o lege ordinara, care prevede dreptul fundamental al cetatenilor la petitionare. )'istenta sa este considerata ca implicita, derivand din insasi organizarea administrativa(>, si este suficient ca legiuitorul sa nu-l interzica e'pres pentru a putea fi e'ercitat. )'cluderea acestei cai de recurs poate fi facuta in mod e'pres .ex ressis ver!is+, si anume stipuland ca actul administrativ nu poate fi atacat pe cale administrativa, ci doar pe cale jurisdictionala, fie implicit, prin precizarea ca actul este definit din punct de vedere al procedurii administrative.40 9ecursul de drept comun poate fi e'ercitat oricand, si poate viza atat aspecte de legalitate, cat si aspecte de oportunitate. )l este intotdeauna facultativ, si in principiu, nu are influenta asupra termenului de recurs jurisdictional. In sistemele de drept care cunosc termene predeterminate de sesizare a instantei de contencios administrativ, recursul administrativ de drept comun poate fi e'ercitat fie inainte, fie in acelasi timp, fie dupa recursul jurisdictional, insa numai recursului administrativ introdus in termenul de e'ercitare a recursului jurisdictional i se recunoaste de catre jurisprudenta efectul prorogarii acestui termen.4$ In sustinerea recursului se pot invoca, de asemenea, atat motive de fapt, cat si de drept, sau se poate apela pur si simplu la !unavointa administratiei.42 In ceea ce priveste persoana fizica sau juridica care are desc2isa calea acestui recurs, orice persoana interesata poate sa-l e'ercite, c2iar daca nu-i este adresat. 9ecursul administrativ neprevazut de te'te legale e'ista, incontesta!il, in aproape toate sistemele de drept administrativ, si este consacrat de multe ori de jurisprudenta, care-i ataseaza diferite efecte juridice. )l poate fi recurs gratios, recurs ierar2ic sau recurs de tutela, precum si recurs impropriu. "esi nu e'ista un te't care sa-l prevada, recursului de drept comun ii sunt aplica!ile regulile recursului facultativ, si ii sunt atasate efectele acestuia.4( Recursul administrativ reva$ut de le"e poate fi conditionat de aceasta, intr-un fel sau altul, prin termenele de intentare, prin conditii referitoare la petitionar, sau poate fi redus in privinta o!iectului sau doar la aspecte de legalitate a actului administrativ. %a randul sau, recursul prevazut de lege poate fi facultativ sau o!li"atoriu. In cazul celui facultativ, de o!icei procedura de intentare, solutionare si atacare nu este reglementata amanuntit, regulile care-l guverneaza fiind de natura jurisprudentiala si
(8 (>

I!idem, p.$7 C-tin 9arincescu, op. cit., p. $08 40 "acian Cosmin "ragoL, op. cit., p. $7 4$ I!idem, p. $8 42 I!idem, p. $8 4( I!idem, p. $8

4<

destul de la'e. 9eclamantul nu tre!uie sa dovedeasca e'istenta unui interes, nu este tinut sa respecte anumite forme de introducere a recursului, ori un termen predeterminat. In cazul recursului o!ligatoriu insa, mai intalnite sunt doua situatii# a+legea prevede doar ca recursul jurisdictional sa fie precedat de un recurs administrativ, si !+ de regula, legea reglementeaza si o procedura de derulare a acestuia, ce cuprinde# termene de intentare, dez!atere contradictorie, o!ligativitatea motivarii solutiei. 3e ataseaza astfel recursului administrativ un caracter Quasi 1 jurisdictional.44 4ormalismul acesta se e'plica prin faptul ca, spre deose!ire de recursul facultativ, care tinde doar sa usureze munca judecatorului, fiind procedura e'clusiv pre-contencioasa, recursul o!ligatoriu este si o procedura para-contencioasa, care impiedica, in cazul in care nu este efectuata, sesizarea judecatorului.4? In cazul in care particularul adreseaza o cerere de revocare organului emitent al actului administrativ, ne aflam in prezenta recursului "ratios. In unele cazuri recursul gratios este singurul posi!il, deoarece autoritatea administrativa constituie ,,ultima treapta a ierar2iei administrativeC.4< "aca cererea de revocare sau anulare a actului administrativ este adresata organului ierar2ic superior celui care a emis acel act, este vor!a de recurs ierar(ic. "aca, dimpotriva, cererea este adresata unui organ cu atri!utii de control intr-un anumit domeniu, dar care nu este, in ierar2ia administrativa, superiorul ierar2ic al organului controlat, ne aflam in prezenta recursului ierar(ic im ro riu. 7 alta forma de recurs administrativ este recursul de tutela. Acesta se adreseaza autoritatii administrative insarcinate cu controlul deciziilor administratiei pu!lice descentralizate .de regula prefectul+, care insa are dreptul de a 2otari li!er declansarea controlului de tutela.47 &utela administrativa are doua forme # prima, mai dura, da dreptul autoritatii de tutela sa anuleze, apro!e, autorizeze actul administrativ emis de o autoritate descentralizata, pe cand forma moderata confera autoritatii de tutela doar dreptul de sesizare a unei jurisdictii administrative in vederea anularii acelui act administrativ. In principiu, recursul facultativ poate fi formulat in orice forma, scrisa sau ver!ala, in acest ultim caz functionarul va eli!era o copie de pe consemnarea recursului si o va inmana recurentului. Cererea nu tre!uie motivata, este suficient doar sa rezulte din cuprinsul ei ca petitionarul este nemultumit de decizia atacata. 9ecursul o!ligatoriu, insa, tre!uie sa contina in plus anumite precizari, si anume# petitionarul va preciza daca solicita anularea actului sau modificarea lui, si in ce limite, precum si motivele pe care se intemeiaza recursul. 7 alta deose!ire intre recursul facultativ si recursul o!ligatoriu este data de faptul ca, in rezolvarea primului, autoritatea de recurs e'ercita o competenta pur administrativa, in timp ce in al doilea caz procedura este uneori Quasi-jurisdictionala.
44 4?

"acian Cosmin "ragoL, op. cit. , p. $> I!idem, p.$> 4< I!idem, p. $> 47 I!idem, p. 20

47

9ecursul facultativ are un caracter de drept comun, adica poate fi e'ercitat indiferent de e'istenta unui te't legal care sa-l prevada. Caracterul de drept comun al recursului administrativ facultativ se degaja in primul rand din afirmarea autonomiei sale fata de recursul jurisdictional, care lasa administratilor optiunea intre# sesizarea directa a tri!unalului administrativ si recursul preala!il, urmat, in caz de respingere sau de tacere a administratiei, de sesizarea directa a aceluiasi tri!unal, optiune care implica suspendarea termenului de recurs jurisdictional pe durata solutionarii recursului administrativ.48 Acest caracter este recunoscut recursului gratios, celui ierar2ic si recursului de tutela. 9ecursul administrativ de drept comun poate fi e'clus doar printr-un te't legal, in mod e'plicit sau implicit. )'cluderea implicita poate rezulta, spre e'emplu, si din faptul ca este organizat un recurs o!ligatoriu. "e asemenea, el poate fi reglementat printr-o lege, in mai mare sau mai mica masura- de e'emplu prin 7. :. nr. 27A2002 privind activitatea de solutionare a petitiilor. In acest fel nu dispare caracterul de drept comun, conditiile de e'ercitare a recursului fiind sta!ilite numai pentru ca acesta sa primeasca, in mod o!ligatoriu, un raspuns din partea administratiei. *erespectarea conditiilor de e'ercitare duce la e'onerarea de raspundere a administratiei in cazul lipsei unui raspuns- de fapt, prin lege este reglementata mai mult activitatea de solutionare a recursului de catre administratie, nu e'ercitarea acestuia de catre reclamant, care este destul de facila. '.-.2 Re&atia !ec$!s ad inist!ati" < !ec$!s 0$!isdictiona& Recursul administrativ are un regim juridic distinct si nu poate fi confundat cu recursul jurisdictional &contencios+. 4iind vor!a despre sisteme de solutionare a litigiilor administrative in principiu separate si independente, primul se adreseaza administratiei active, pe cand al doilea este adresat jurisdictiei administrative independente sau instantelor judecatoresti.4> In sistemul de drept roman in care recursul administrativ este considerat o etapa preala!ila o!ligatorie sesizarii instantelor de contencios administrativ, particularii nu pot sesiza judecatorul decat daca au folosit in preala!il calea administrativa de atac- legea prevede ca o conditie de e'ercitare a recursului jurisdictional efectuarea recursului administrativ. 7rganizarea recursului administrativ depinde de rolul si locul care-i este asigurat in raport cu controlul contencios. Cele doua cai de atac pot fi organizate independent una de alta sau pot fi legate printr-un raport de succesiune, in acest ultim caz recursul contencios nefiind desc2is decat in contra actelor administrative devenite definitive dupa epuizarea cailor de atac administrative. &otodata, recursul administrativ este guvernat de reguli mai putin stricte decat cel contencios. :arantiile esentiale oferite administratilor care folosesc recursul administrativ precontencios depind de organizarea acelui sistem de drept # daca se
48 4>

I!idem, p. 2? "acian Cosmin "ragoL, op. cit., p. 20

48

acorda o importanta mare recursului jurisdictional, acesta va fi organizat astfel incat sa protejeze drepturile si li!ertatile administratilor, recursul administrativ fiind neglijat, daca insa recursul jurisdictional nu priveste intreaga activitate administrativa, consacrand limite multiple in e'ercitarea sa, procedura recursului administrativ va !eneficia de o atentie sporita, fiind reglementata mai amanuntit si oferind mai multe garantii administratilor. '.-.( Rec$!s$!i&e ad inst!ati" < 0$!isdictiona&e/ Act ad inist!ati" < 0$!isdictiona&5 !ec$!s ad inist!ati" < 0$!isdictiona&5 a$to!itate ad inist!ati" < 0$!isdictiona&a Actul administrativ jurisdictional a fost definit ca ,,acel act prin care organe facand parte din sistemul administratiei de stat solutioneaza litigii prin 2otarari investite cu o sta!ilitate asemanatoare puterii lucrului judecat si suscepti!ile de a fi e'ecutate prin forta de constrangere a statului, acte a caror ela!orare are la !aza principiile independentei in rezolvare si al contradictorialitatii.?0 Actul administrativ 1 jurisdictional este emis in urma solutionarii recursului administrativ 3 jurisdictional# adica a cererii adresate de particularii unei autoritati administrative cu atri!utii jurisdictionale. Le"ea este cea care confera atri!utii jurisdictionale unei autoritati administrative. 9ecursurile administrativ-jurisdictionale reliefeaza mentinerea, in dreptul administrativ roman, si a sistemului administratorului judecator, alaturi de cel al contenciosului administrativ infaptuit de instantele judecatoresti.?$ rofesorul A. Iorgovan afirma ca ,,orice solutionare a unei cai de atac care o!liga organul administrativ sa citeze sau sa asculte cel putin o parte si sa dea apoi o 2otarare motivata, evoca, in esenta, o jurisdictie administrativa.C?2 3-a constatat ca ,,sarcina de a sta!ili cazurile in care actele administratiei do!andesc un caracter jurisdictional si, prin urmare, o sta!ilitate mai mare, nu este usoara.C?( Aceasta deoarece procedura de ela!orare a actelor adminstrativ-jurisdictionale este mai putin amanuntita decat procedura civila, iar uneori ea se reduce la cateva dispozitii de principiu. "e asemenea, c2iar daca are elemente asemanatoare cu procedura judiciara, ea este de o!icei foarte putin diferita de procedura administrativa o!isnuita, de emitere a actelor administrative propriu-zise?4 au de solutionare a recursului ierar2ic. &otodata, actul administrativ-jurisdictional are un caracter de e'ceptie, in sensul ca intervine doar in cazuri riguros precizate de lege??, in anumite materii?< si ca este
?0

&udor "rJganu, ,, Actele administrative Li faptele asimilate lor supuse controlului judecJtoresc pe !aza %egii nr. $A$><7C, )dit. "acia, Cluj-*apoca,$>70,p. 2$( ?$ A. Iorgovan, op. cit., p. (8$ ?2 A. Iorgovan, op. cit, p. (>$ ?( &. "rJganu, op. cit., p. 20( ?4 A. Iorgovan, op. cit., p. (>4 ?? A. Iorgovan, op. cit., p. (>$ ?< 9odica *arcisa etrescu, op. cit., p. $$

4>

suscepti!il de a fi atacat in contencios administrativ general dupa epuizarea cailor administrativ-jurisdictionale. *atura juridica a cererilor adresate de particulari autoritatilor administrative cu caracter jurisdictional, in temeiul dispozitiilor e'prese ale unei legi, este aceea de recurs administrativ cu caracter jurisdictional, specie a recursului administrativ. )l tre!uie o!ligatoriu e'ercitat inainte de sesizarea instantei de contencios administrativ, su! sanctiunea decaderii. )ste, prin urmare, un recurs administrativ reala!il sesizarii acestei instante.?7 Contestarea in justitie a actelor emise de rezolvarea recursurilor administrativjurisdictionale este reglementata prin art. < .alin. 2+ din %egea nr. ??4A2004, conform caruia ,,actele administrative 1 jurisdictionale 1 cu e'ceptia celor prevazute la art. ? .alin. $+ si a celor din domeniul contraventiilor 1 pot fi atacate cu recurs, dupa epuizarea cailor administrativ 1 jurisdictionale, in termen de $? zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si @ustitieC. '., Rec$!s$!i ad inist!ati"e #!ea&a%i&e #!e"a1$te in &e)i s#ecia&e '. Le"ea nr. ,*>+,--) privind regimul pasapoartelor reglementeaza o procedura preala!ila de contestare a refuzului de eli!erare, suspendarii sau retragerii dreptului de folosire a pasaportului. Impotriva masurilor dispuse persoana nemultumita poate face contestatie la organul ierar2ic superior celui care a dispus masura in termen de (0 de zile de la data comunicarii- Contestatia se solutioneaza in (0 de zile urmand ca cel nemultumit sa se adreseze instantei de contencios administrativ competente. Cateva o!servatii se impun # a+ se consacra un recurs administrativ ierar2ic tipic ?8, desi faptul ca nu se precizeaza ca nesolutionarea in termen a contestatiei valoreaza refuz implicit si constituie temei pentru actiunea in justitie duce aparent la ideea unei proceduri administrativ 1 jurisdictionale. Credem ca aceasta caracteristica, fiind sigura care apropie procedura de fata de procedura judiciara, nu este suficienta pentru a-i da un caracter jurisdictional- !+ recursul administrativ se efectueaza impotriva unui fapt administrativ asimilat sau a unor acte administrative. 2. Conform ordonantei 7*+,--, rivind telecomunicatiile, operatorii pu!lici si furnizorii de servicii de telecomunicatii raspund fata de utilizatori pentru daunele efective cauzate de nee'ecutarea sau e'ecutarea necorespunzatoare a serviciilor de telecomunicatii. &ermenul de introducere a reclamatiei este de < luni, calculat din ziua prestarii serviciului, iar termenul de solutionare de catre operator este de cel mult ( luni de la inregistrarea ei. C2emarea in judecata a operatorilor pu!lici sau furnizorilor este posi!ila in termen de < luni de la primirea raspunsului la reclamatie sau la e'pirarea termenului de solutionarea a acestuia.
?7 ?8

A. Iorgovan, op. cit., p. $($ A se vedea Li B.I. risJcaru, op. cit., p. $$4

?0

"upa cum reiese din reglementarea legala, recursul administrativ este unul gratios, el conditioneaza sesizarea instantei de judecata. Caracterul administrativ al recursului este accentuat prin consacrarea ,,tacerii administrativeC ca temei de intentare a actiunii in justitie. 3-ar putea o!iecta ca, in lipsa unei precizari e'prese, instanta competenta este cea de drept comun, actiunea fiind una in daune, precizeaza e'pres competenta instantei de contencios administrativ pentru judecarea litigiilor dintre autoritatea de reglementare si titularii de autorizatie. (. O.U. nr. *-+,--) privind ac2izitiile pu!lice. Calea de atac pe cale administrativa a actelor si deciziilor ilegale in materia ac2izitiilor pu!lice poarta denumirea de contestatie. <e le"e lata, procedura preala!ila este o!li"atorie si conditioneaza primirea actiunii de contencios administrativ, in consecinta reclamantul decazut din dreptul de a face contestatia este decazut si din dreptul de a introduce actiunea. 7.0. nr. 40A200? distinge intre mai multe ipoteze fiecare cu alt termen # a+ ? zile lucratoare de la data pu!licarii unui anunt de participare sau de la data primirii oricarui document scris transmis de catre autoritatea contractanta, cu e'ceptia comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii!+ 7 zile lucratoare din momentul luarii la cunostinta in orice mod dovedit, a unui act ori a unei decizii a autoritatii contractantec+ $0 zile de la data primirii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii pentru atri!uirea contractului de ac2izitie pu!lica. In cuprinsul contestatiei tre!uie sa fie precizate e'pres, su! sanctiunea decaderii# faptul ca reprezinta o contestatie, actul sau decizia invocata ca nelegala, art. din ordonanta de urgenta si, dupa caz, din alte acte normative pe care contestatorul le considera incalcate, interesele lezate, modul in care asteapta sa fie rezolvat cazul in speta si !aza legala a propunerii. Autoritatea contractanta este in drept sa respinga orice contestatie care nu indeplineste in mod cumulativ cerintele de mai sus. 0ermenul de ras uns la contestatie este de $0 zile lucratoare din momentul inaintarii ei. In cazul in care se depun mai multe contestatii impotriva aceleiasi decizii, solutionarea acestora se va face in mod unitar. 7 atentie deose!ita este acordata de 7.0. 40A200? solutionarii contestatiei # solutionarea formala a contestatiei. %a primirea unei contestatii, autoritatea contractanta ,,estimeaza temeiniciaC acesteia, si o respinge sau, dupa caz, o retine in vederea solutionarii ei pe fond. 8otivul pentru 2otari respingerea contestatiei este decaderea din dreptul de a face contestatie. solutionarea contestatiei pe fond. 9aspunsul la contestatie se face prin formularea unei rezolutii motivate dupa consultarea a contestatorului si a tuturor celor care s-au asociat contestatiei- de asemenea, autoritatea contractanta poate initia consultari si cu ceilalti participanti inca implicati in procedura pentru atri!uirea contractului de ac2izitie pu!lica. "upa analizarea fondului contestatiei, autoritatea are doua posi!ilitati 1 fie sa
?$

admita contestatia, caz in care va adopta masuri corective- - fie sa respinge contestatia, in acest ultim caz contestatarul nemultumit putand actiona in justitie. In termen de doua zile lucratoare de la primirea rezolutiei modificate contestatorii au o!ligatia de a notifica autoritatii contractante daca accepta sau nu concluziile acesteia si masurile corective, eventual decise, de catre aceasta- cei care notifica autoritatii contractante ca accepta rezolutia si masurile corective decise secad din dreptul lor de a ataca in justitie, inclusiv din acela de a introduce cerere de interventie in interesul partii care ar ataca respectiva rezolutie siAsau masurile corective in cauza. "e indata ce primeste o contestatie sau o notificare privind introducerea unei actiuni in justitiei, in scopul optimizarii procesului de monitorizare a sistemului de ac2izitie pu!lice, autoritatea contractanta are o!ligatia sa instiinteze despre aceasta 8inisterul 4inantelor u!lice, ane'and copie de pe contestatie. In cazul in care contestatia sau actiunea in justitie vizeaza aplicarea unei proceduri pentru atri!uirea unui contract de lucrari sau a unui contract de servicii de proiectare a constructiilor, atunci autoritatea contractanta are o!ligatia de a transmite instiintarea si 8inisterului %ucrarilor u!lice, &ransporturilor si %ocuintei. In solutionarea contestatiilor autoritatea contractanta poate decide masuri corective de modificare, incetare, revocare, anulare si alte asemenea ale actelor si deciziilor nelegale sau ale activitatilor in legatura cu acestea, in scopul conformarii cu prevederile prezentei ordonantei de urgenta. 7rice masura corectiva decisa de catre autoritatea contractanta tre!uie sa fie precizata in cadrul rezolutiei motivate. Autoritatea contractanta are o!ligatia de a comunica 8inisterului 4inantelor u!lice, si dupa caz, si 8inisterului %ucrarilor u!lice, &ransporturilor si %ocuintei toate actele si deciziile ulterioare referitoare la contestatia in termen de 2 zile lucratoare de la producereaAprimirea lor. In termen de 7 zile de la primirea instiintarii referitoarea la inaintarea unei contestatii, inclusiv a copiei ane'ate, 8inisterul 4inantelor u!lice are o!ligatia de a formula si de a transmite un punct de vedere cu privire la modul in care considera ca ar tre!ui solutionata contestatia. unctul de vedere are caracter informativ si de specialitate si este destinat sa faciliteze autoritatii contractante, si dupa caz, justitiei luarea unei decizii corespunzatoare pe !aza unei interpretari autorizate a prevederilor legislative si in domeniul ac2izitiilor pu!lice. %a introducerea unei contestatii, autoritatea contractanta are o!ligatia de a instiinta despre aceasta ceilalti participanti la procedura atri!uirii contractului. Aceasta comunicare are o deose!ita importanta, deoarece participantii au dreptul de a se asocia, in ? zile de la primirea ei, la contestatia depusa, in caz contrar fiind decazuti atat din dreptul de a face procedura preala!ila, cat si din dreptul de a se adresa justitiei.

?2

Exce tii de la o!li"ativitatea rocedurii reala!ile. 7.0. nr. 40A200? prevede cateva situatii in care instanta de contencios administrativ poate fi sesizata fara ca in preala!il sa se fi facut contestatia la autoritatea contractanta, si anume # in cazul in care contractul de ac2izitie a fost inc2eiat # $+ la termen, persoanele neimplicate in procedura de atri!uire a contractului pot contesta deciziile autoritatii contractante care le va vatama drepturile sau interesele dar numai dupa pu!licarea anuntului de atri!uire a contractului de ac2izitie pu!lica si nu mai tarziu de $? zile de la data pu!licarii anuntului de atri!uire- 2+ in cazul in care autoritatea contractanta inc2eie contractul de ac2izitiei pu!lica mai devreme de $? zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de atri!uire a contractului de ac2izitie pu!lica, orice ofertant se poate adresa instantei, dar nu mai tarziu de $? zile de la data pu!licarii anuntului de atri!uirein cazul in care contractul de ac2izitie pu!lica nu a fost inc2eiat inca, orice participant implicat in procedura de atri!uire a contractului poate atacat masurile corective decise de autoritatea contractanta ca efect al solutionarii contestatiilor, fie pe motiv ca acestea sunt la randul lor, ilegale, fie ca sunt incomplete. 7 prevedere remarca!ila este aceea conform careia actiunea in justitie se oate face doar entru acele ca ete de cerere care au facut o!iectul atacului e cale administrativa. rin urmare nu este posi!il, sa se solicite prin contestatie anularea deciziei, iar apoi, prin actiune acordarea de despagu!iri. -. otrivit Le"ii nr. 77;+,--) rivind rotectia to o"rafiei circuitelor inte"rate, 2otararea de respingere a cererii de inregistrare a topografiei poate fi contestata pe cale administrativa, in termen de ( luni de la data comunicarii ei- contestatia se solutioneaza in termen de doua luni de la data inregistrarii, si poate fi apoi atacata in justitie. 9ecursul administrativ la directorul oficiului este un recurs gratios, adresat autoritatii vinovata de emiterea actului administrativ ilegal. ,. Le"ea nr. 4-)+,--* rivind rotejarea atrimoniului cultural national mo!il prevede # ,,contestarea e'pertizei !unurilor culturale mo!ile care nu au fost propuse la clasare, se face la Comisia *ationala a 8uzeelor si Colectiilor in termen de $0 zile de la primirea instiintarii e'pertului. 3olutionarea contestatiei se comunica in termen de 20 de zile.C "e asemenea, ordinul de clasare, declasare sau de trecere dintr-o categorie in alta a patrimoniului cultural national al unui !un cultural mo!il poate fi contestat de proprietarul sau de titularul dreptului de administrarea a 8inisterului Culturii, in termen de (0 de zile de la comunicare. 8inisterului Culturii este o!ligat sa solutioneze contestatia in termen de (0 de zile de la inregistrarea acesteia. :. Le"ea nr. )**+,--4 rivind li!erul acces la informatiile de interes u!lic. 9efuzul e'plicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii pu!lice pentru aplicarea legii constituie a!atere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat. Impotriva refuzului se poate pune reclamatie in termen de (0 de zile de la luarea la cunostinta de catre persoana lezata. "aca dupa cercetarea administrativa reclamatia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite persoanei lezate in termen de
?(

$? zile de la depunerea reclamatiei si va contine atat informatiile de interes pu!lic solicitate initial cat si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate impotriva celui vinovat 7. Le"ea nr. ,,) e ,--* entru or"ani$area si exercitarea rofesiei de avocat, prezinta contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de consiliul ;aroului. "eciziile consiliului ;aroului pot fi atacate cu plangere la Comisia permanenta, a carei solutii este definitiva. "e asemenea, avocatul nemultumit poate ataca deciziile la consiliul !aroului iar deciziile date de consiliu, la Consiliul 0niunii Avocatilor din 9omania, potrivit legii si 3tatutului. '.: Conc&$1ii #!i"ind !ec$!s$& ad inist!ati" de d!e#t co $n 9ecursul administrativ de drept comun este o realitate ce nu poate fi negata, deoarece nimic nu impiedica particularii sa se adreseze cu recurs gratios sau recurs ierar2ic autoritatilor competente, in cazul in care se considera nedreptati de vreo masura a acestora .art. $ alin. .$+ si art. 7 alin. .2+ din %egea nr. ??4A2004+. 9ecursul administrativ prezinta cateva trasaturi caracteristice ?># constituie exercitiul unui dre t al articularilor de a cere administratiei modificarea, anularea sau inlocuirea unui act administrativ vatamator de drepturi, sau adoptarea unei anumite atitudini. resu une existenta reala!ila a unui act administrativ sau a unui fa t administrativ asimilat actului administrativ. Astfel, simpla cerere adresata administratiei pentru eli!erarea, spre e'emplu, a unei autorizatii nu poate fi considerata recurs administrativ. "oar in cazul refu$ului de eli!erare a autorizatiei sau a li sei unui ras uns la cerere in termenul legal, atitudinea administratiei da nastere unei contestatii care poate forma o!iectul unui recurs administrativ. lezarea unui dre t sau cel putin a unui interes al reclamantului prin actul administrativ<0. *umai in aceasta situatie este vor!a de un verita!il recurs, si nu de un denunt pe care il poate face orice individ. "iferenta dintre simplul denunt si recursul administrativ consta in o!ligatia administratiei de a raspunde acestuia din urma. "e multe ori, insa, aceasta o!ligatie de a raspunde nu este indeplinita sau este realizata cu intarziere mare si in mod superficial recursul administrativ pune in discutie atat le"alitatea# cat si oportunitatea actelor si operatiunilor administrative.<$ actul sau decizia emisa de administratie in urma solutionarii recursului administrativ nu este o deci$ie jurisdictionala# ci administrativa1,. se intenteaza independent de e'istenta unor forme sau termene.
?> <0

C-tin :. 9arincescu, op. cit., p. $0<-$08 A. &eodorescu, ,,&ratat de drept administrativC, vol I, Institutul de Arte :rafice, ,,)minescuC, 3. A., $>2>,p.(87 <$ ". C. "ragoL, op. cit.,p.<> <2 I!idem, p. <>

?4

entru solutionarea recursurilor administrative de drept comun in !une conditii, 7. :. nr. 27A2002 prevede anumite masuri# solutionarea recursului administrativ se va face dupa efectuarea unei cercetari administrative recursul administrativ, pentru a fi vala!il, tre!uie sa fie semnat de petitionar si sa contina datele de identificare a acestuia, precizare a carei nerespectare este sanctionata cu clasarea petitiei. *u se precizeaza insa ce se intampla in cazul petitiilor ver!ale, ale persoanelor !olnave sau cu 2andicap. termenul de solutionare a recursurilor administrative este de (0 de zile, cu posi!ilitate de prelungire, din dispozitia conducatorului autoritatii pu!lice, cu cel mult $? zile, daca sunt necesare cercetari mai amanuntite. Autoritatea pu!lica este o!ligata de a comunica petitionarului faptul prelungirii termenului de raspuns. recursurile gresit indreptate tre!uie trimise de compartimentul de relatii cu pu!licul autoritatii pu!lice competente, pentru care curge un nou termen de solutionare. )ste necesara informarea petentului despre luarea acestei masuri. petitiile multiple vizand aceeasi pro!lema se cone'eaza, petentul primind un singur raspuns care sa faca referire la toate, iar petitia ulterioara cu acelasi o!iect se claseaza alaturi de petitia deja solutionata facandu-se mentiune ca s-a raspuns. 9ecursul de drept comun poate fi intalnit in toate cele trei forme tipice ale sale# recursul "ratios# recursul ierar(ic si recursul de tutela. 9ecursul administrativ poate lua si forma recursului de tutela, in situatiile in care autoritatea emitenta se !ucura de autonomie, neavand superior ierar2ic. 3arcina de a e'ercita principalul contro de tip ,,tutela administrativaC<( in 9omania ii revine, conform Constitutiei, refectului. &utela se e'ercita in principiu din oficiu, insa nimic nu impiedica particularii sa sesizeze prefectul in legatura cu ilegalitatea unui act administrativ emis de o autoritate locala autonoma. C2iar primarul are o!ligatia, conform %egii administratiei pu!lice locale, nr. $4$A2004, sa sesizeze prefectul atunci cand constata ca o 2otarare a consiliului local, pe care el tre!uie sa o duca la indeplinire, este ilegala. Intre!area care se pune este aceea daca aceasta sesizare are utilitate practica si efecte juridice, dat fiind faptul ca prefectului i se inainteaza intr-un termen de ( zile de la adoptare orice act al autoritatilor autonome . art. 4> din %egea nr. $4$A2004+.<4 refectul este, insa, o!ligat, in temeiul 7. :. nr. 27A2002, sa ofere un raspuns petitionarului, in termen de (0 de zile de la primirea reclamatiei, indiferent de faptul ca raspunsul este negativ sau pozitiv. Astfel, 9ecursul de tutela, desi posi!il, nu are insemnatatea practica pe care o au celelalte doua forma de recurs administrativ.
<( <4

C. %. opescu, ,,Autonomia localJ Li integrarea europeanJ, )dit All ;ecN, ;ucureLti, $>>>, p.2000 ".C. "ragoL, op. cit., p. 7?

??

9ecursul administrativ reprezinta o importanta deose!ita in economia reglementarilor referitoare la apararea drepturilor administratilor in raporturile lor cu administratia- el reprezinta o cale facila de o!tinere a repararii dreptului sau interesului legitim vatamat.<? Acest recurs si-a dovedit utilitatea practica, astfel incat face de multe ori inutil recursul jurisdictional. Increderea in administratie este insa de cele mai multe ori mai redusa decat in corpul judecatoresc, prin urmare acestora le este data deplina competenta de a solutiona litigiile administrative, si activitatea acestora !eneficiaza de o reglementare mai minutioasa.<< 9ecursul administrativ este ,,garantia rinci ala a repararii insuficientelor si eroilor administratiei, controlul judecatoresc fiind doar o garantie su!sidiara, ce intervine in cazul in care garantia principala nu a fost suficienta pentru satisfacerea celui vatamat in cazul in care garantia principala nu a fost suficienta pentru satisfacerea celui vatamat.C<7

<? <<

I!idem, p.$7$ I!idem, p. $7$ <7 8. %epJdJtescu, ,, @udecarea de cJtre tri!unale a cererilor celor vJtJmaMi On drepturile lor prin acte administrative ilegale 1 o nouJ garanMie juridicJ a e'ercitJrii depline a drepturilor cetJMenilorC , On ,,9evista romInJ de dreptC, nr. 8A$><7, p.$>

?<

CAPITOLUL IV.PROCEDURA IN 6ATA INSTANTEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV -.' Instanta co #etenta Avandu-se in vedere caracterul comple' si specializat al litigiilor de contencios administrativ, legiuitorul stipuleaza infiintarea unor tri!unale administrativ-fiscale, ca instante specializate in solutionarea actiunile de contencios administrativ precum si a litigiilor de natura fiscala. ana la infiintarea acestor tri!unale specializate, litigiile de competenta acestora vor continua sa fie solutionate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tri!unalelor. Conform art. $0, alin. .$+ din %egea nr. ??4A2004, competenta materiala este sta!ilita dupa rangul autoritatii emitente .centrala sau locala+ 1 in ce priveste litigiile de contencios administrativ, iar in ce priveste litigiile de natura fiscala, evalua!ile in !ani, sunt preluate prevederile Codului de procedura fiscala, care a instituit pragul de ? miliarde lei# 5Liti"iile rivind actele administrative emise sau inc(eiate de autoritatile u!lice locale si judetene# recum si cele care rivesc taxe si im o$ite# contri!utii# datorii vamale si accesorii ale acestora# de ana la ) miliarde lei# se solutionea$a# in fond# de tri!unalele administrativ%fiscale# iar cele rivind actele administrative emise sau inc(eiate de autoritatile u!lice centrale# recum si cele care rivesc taxe si im o$ite# contri!utii# datorii vamale si accesorii ale acestora# mai mari de ) miliarde lei# se solutionea$a# in fond# de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de a el# daca rin le"e s eciala nu se revede altfelC. In ce priveste al doilea grad de jurisdictie, recursul, instanta competenta este sectia de contencios administrativ a instantei ierar2ic superioare celei care a judecat fondul. 3olutia la care jurisprudenta a ajuns cu privire la competenta teritoriala, aceea a posi!ilitatii reclamantului de a alege intre competenta sta!ilita de codul de procedura civila 1 instanta de la domiciliul paratului, sau cea prevazuta de norma derogatorie de la dreptul comun, sta!ilita de legea contenciosului administrativ nr. 2>A$>>0 1 instanta cea de la domiciliul reclamantului, este oficializata si prevazuta in mod e'pres de noua reglementare 1 art. $0 alin. .(+ din %egea nr. ??4A2004. A se vedea in acest sens si speta prezentata la pagina 80. Co #etenta ate!ia&a de *ond este reglementata de lege in functie de doua criterii# a+ pozitionarea autoritatii pu!lice emitente a actului ilegal in sistemul administratiei pu!lice .autoritati centraleAlocale+, respectiv !+ valoarea impozitului, ta'ei, contri!utiei, datoriei vamale care face o!iectul actului administrativ contestat .suma de diferentiere fiind cea de ?00.000 97*+. In consecinta, e'ista doua tipuri de competenta, in functie de o!iectul actului administrativ#
?7

a+daca o!iectul actului administrativ nu este un impozit, ta'a, contri!utie sau

datorie vamala, competenta se sta!ileste dupa pozitia organului emitent, fiind irelevant cuantumul despagu!irilor solicitate prin actiune. 9egula se aplica si contractelor administrative. !+daca o!iectul actului administrativ este un impozit, ta'a, contri!utie sau datorie vamala, competenta se sta!ileste dupa valoare, nu dupa pozitionarea organului emitent. Astfel, c2iar daca actul de impunere a fost emis de o autoritate pu!lica situata la nivel local dar litigiul are ca o!iect o valoare mai mare de ?00.000 97*, competenta va apartine Curtii de apel, nu tri!unalului, iar daca valoarea este su! prag iar organul este central, tri!unalului. %egea vizeaza, pentru sta!ilirea competentei, suma care face o!iectul actului administrativ, nu suma efectiv contestata prin actiunea in contencios administrativastfel, c2iar daca se contesta doar o parte din suma impusa prin act, competenta va fi sta!ilita totusi in raport cu intrea"a suma ce face o!iectul actului administrativ- in situatia opusa, cand actul are ca o!iect un impozit intr-un anumit cuantum, insa despagu!irile cerute de reclamant sunt mai mari, instanta competenta va fi sta!ilita in functie de suma ce face o!iectul actului administrativ,fara des a"u!iri. 3unt, prin urmare, de competenta tri!unalului actele emise de consiliul judetean si presedintele consiliului judetean, consiliul local si primar, autoritatile sau institutiile su!ordonate consiliului judetean sau local, organismele deconcentrate in teritoriu .directii, inspectorate+, prefect. "impotriva, sunt de competenta Curtii de apel actele emise de resedinte, :uvern, 8inistere, autoritatile centrale autonome, autoritati centrale su!ordonate :uvernului sau ministerelor. Co #etenta te!ito!ia&a de *ond. Aici, reclamantul are alegere intre instanta de la domiciliul .sau sediul+ sau sau cea de la sediul paratului .autoritatea pu!lica+. 3untem in prezenta unei competente de favoare, pusa la indemana reclamantului pentru o mai !una ocrotire a intereselor sale. 7data aleasa insa instanta de catre reclamant, acesta nu mai poate reveni asupra optiunii sale, decat daca s-a aflat in eroare. In situatia in care un strain sau a atrid contesta un act administrativ in contencios administrativ, aplicarea art.$0 alin.( din lege impune judecarea cauzei de instanta de la sediul autoritatii parate, reclamantul neavand drept de optiune, deoarece nu e'ista o instanta judecatoreasca romaneasca la domiciliul sau. Cu alte cuvinte, in acest caz, competenta nu mai este alternativa, ci e'clusiva. Co #etenta ate!ia&a in !ec$!s apartine instantei imediat superioare celei care a judecat fondul, respectiv Curtii de apel sau Inaltei Curti de Casatie si @ustitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal, daca prin lege speciala nu se prevede altfel. Co #etenta in ca1$& #e!soane&o! #!i"ate asi i&ate a$to!itati&o! #$%&ice. ro!leme de interpretare ridica persoanele juridice private autorizate sa presteze servicii pu!lice - cum pot fi ele caracterizate, ca centrale sau locale .judetene+H Consideram ca intinderea teritoriala a serviciului pu!lic prestat este cea relevanta in aceasta situatie, nu sediul persoanei juridice, prin urmare, daca serviciul prestat acopera teritoriul unei localitati sau unui judet, competent va fi tri!unalul, iar daca el este un
?8

serviciu pu!lic national, Curtea de apel- cat priveste competenta teritoriala, in cazul in care reclamantul nu opteaza pentru instanta de la domiciliul sau sediul sau, va fi sta!ilita in functie de sediul serviciului u!lic .locul unde el este prestat+, nu prin raportare la sediul social al persoanei juridice, deoarece e'ista situatii in care acestea nu coincid .o companie din capitala poate presta servicii pu!lice in judetul Cluj, spre e'emplu, sau invers+. "atele pro!lemei se complica daca serviciul pu!lic profita mai multor judete, atragand competenta unor tri!unale diferite - in acest caz, primul tri!unal sesizat este cel competent. Co #etenta de 0$deca!e a ce!e!i&o! #e!soane&o! "ata ate #!in o!donante ca!e inca n$ a$ *ost dec&a!ate neconstit$tiona&e apartine, conform art.$0 din lege, Curtii de a el# fiind vor!a de acte ale :uvernului, autoritate centrala. Co #etenta de a so&$tiona &iti)ii de contencios ad inist!ati" in te ei$& $no! &e)i s#ecia&e. %egea nr.??4A2004 permite, prin precizarea din finalul art.$0, ca prin &e)i s#ecia&e sa fie consacrata alta competenta materiala decat cea din prima parte a te'tului, prin urmare legile speciale care reglementeaza in mod derogator competenta de solutionare actiunilor de contencios administrativ raman vala!ile, nefiind contrare legii contenciosului administrativ in sensul art.($. -.2 Ca#ete&e de ce!e!e "in economia legii contenciosului administrativ reiese ca reclamantul are trei posi!ilitati de formulare a o!iectului actiunii# de anulare, in tot sau in parte, a actului de anulare a actului si de o!ligare la plata unor despagu!iri de o!ligare la plata unor despagu!iri. "espagu!irile pot fi cerute atat pentru daunele materiale, cat si pentru daunele morale. "aca reclamantul nu a solicitat despagu!iri prin aceeasi actiune in care a solicitat anularea actului, el poate introduce cerea pentru despagu!iri la instanta de contencios administrativ, in termen de $ an de la data la care a cunoscut sau ar fi tre!uit sa cunoasca intinderea pagu!ei, termenul respectiv fiind un termen de prescriptie. %egea permite introducerea in cauza si a functionarului responsa!il, in sensul larg al notiunii .persoana fizica care a ela!orat, a emis sau a inc2eiat actul ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea+, dar numai in cazul in care se solicita despagu!iri, ca e'presie a raspunderii solidare atat a autoritatii 1 pentru lipsa de vigilenta, cat si a functionarului culpa!il. ersoana actionata astfel in justitie .functionarul+ il poate c2ema in garantie pe superiorul sau ierar2ic, de la care a primit ordin scris sa ela!oreze sau sa nu ela!oreze actul. -.( Acte&e #!o%ato!ii. Ce!inte #!oced$!a&e. In sprijinul actiunii sale, reclamantul are o!ligatia de a depune copia actului pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii parate prin care i se comunica refuzul pretentiei sale juridice. "aca nu a primit nici un raspuns, deci in cazul tacerii organului .autoritatii+ parat, reclamantul va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul
?>

si data inregistrarii la autoritatea pu!lica. "e asemenea reclamantul va depune la dosar inscrisurile ce fac dovada indeplinirii procedurii preala!ile. %egea prevede in art.$2 ca reclamantul va ane'a la actiune copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii pu!lice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. In situatia in care reclamantul nu a primit nici un raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul si data inregistrarii la autoritatea pu!lica, precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii preala!ile. In continuare, la primirea cererii, instanta va dispune citarea partilor si va putea cere autoritatii al carei act .sau refuz+ este atacat sa ii comunice de urgenta acel act .sau motivatia refuzului+, impreuna cu intreaga documentatie care a stat la !aza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei. "aca autoritatea pu!lica nu trimite in termenul sta!ilit de instanta lucrarile cerute, conducatorul acesteia va fi o!ligat, prin inc2eiere interlocutorie, sa plateasca statului, cu titlu de amenda judiciara, $0, din salariul minim !rut pe economie pentru fiecare zi de intarziere nejustificata. In consecinta, vom sintetiza situatiile juridice ce apar ca urmare a aplicarii te'tului legal astfel# .$+ in cazul atacarii act$&$i ad inist!ati" ti#ic5 reclamantul va depune, odata cu cererea introductiva de instanta, copia actului administrativ atacat .a+, copia recursului administrativ preala!il inregistrat la autoritatea pu!lica .!+, respectiv raspunsul nefavora!il la recursul administrativ .c+ . &ertul fata de actul administrativ, aflat in imposi!ilitate de a o!tine copia actului administrativ vatamator de la destinatar sau de la autoritatea pu!lica, va afirma doar existenta actului# urmand a deveni aplica!ile dispozitiile art.$( alin.2-instanta va solicita autoritatii pu!lice emitente comunicarea, de urgenta, a actului atacat, sta!ilind pentru aceasta si un termen, de preferinta scurt, deoarece litigiile de contencios administrativ tre!uie judecate cu celeritate. In cazul in care reclamantul nu prezinta instantei raspunsul primit la recursul administrativ, autoritatea pu!lica va face aceasta dovada. .2+ in cazul contestarii !e*$1$&$i ne0$sti*icat e7#&icit de solutionare a unei cereri, reclamantul va depune, .c2iar daca legea omite sa precizeze+, copia cererii, pentru a se putea determina caracterul nejustificat al refuzului raportat la cererea initiala .a+ si refuzul propriu-zis, care poate fi doar un inscris, nu si un raspuns ver!al .!+. In cazul in care instanta considera util, va solicita autoritatii pu!lice sa-i comunice documentatia ce a stat la !aza refuzului, pentru aprecierea caracterului justificat sau nejustificat al acestuia .art.$( alin.( raportat la art.$( alin.2+. .(+in fine, in cazul !e*$1$&$i ne0$sti*icat i #&icit .tacerea administrativa+, reclamantul depune copia cererii inregistrate la autoritatea pu!lica, in functie de data acesteia putand fi determinata imprejurarea e'pirarii termenului de raspuns- de asemenea, in cazul in care autoritatea pu!lica i-a comunicat prelungirea termenului de raspuns, conform 7rdonantei :uvernului nr.27A2002, reclamantul va fi o!ligat sa ataseze si acest inscris.
<0

"ovada prelungirii termenului de raspuns, atunci cand reclamantul omite sa prezinte inscrisul, incum!a autoritatii pu!lice, la prima zi de infatisare sau odata cu comunicarea documentatiei cerute de instanta, de aceea este foarte important ca aceasta prelungire a termenului sa fie comunicata cu confirmare de primire, sau utilizand toate mijloacele legale posi!ile, pentru ca dovada sa poata fi realizata. .4+legea incearca sa favorizeze nejustificat Ministe!$& #$%&ic si A"ocat$& #o#o!$&$i5 su!iecte cu legitimare procesuala activa speciala, e'onerandu-le de o!ligatia atasarii copiei actului administrativ atacat, desi aceste entitati au cunostinta de acest act. Astfel, Avocatul poporului poate introduce actiunea in contencios administrativ numai ca ultim resort, dupa ce procedurile prevazute de legea speciala nu au dus la nici un rezultat, ori pentru declansarea controlului e'ercitat de aceasta institutie este de la sine inteles ca persoana fizica tre!uie sa prezinte actul administrativ vatamator, sau, in caz contrar, autoritatile pu!lice sunt o!ligate sa comunice actul Avocatului poporuluiipoteza vizata de lege este, prin urmare, doar aceea in care Avocatul poporului, prin utilizarea mijloacelor proprii, nu reuseste sa o!tina o copie de pe actul administrativ vatamator. %a fel, 8inisterul pu!lic are o multitudine de mijloace prin care poate intra in posesia actului administrativ vatamator, si nu vedem de ce nu ar tre!ui sa-l prezinte in copie la introducerea cererii. In consecinta, consideram ca si Avocatul poporului, si 8inisterul pu!lic au o!ligatia de a atasa, in copie, actul administrativ atacat, documentatia ce a stat la !aza emiterii lui fiind solicitata de instanta su! sanctiunea amenzii judiciare aplicate conducatorului autoritatii pu!lice. 2,3a enda 0$dicia!a. %egea cotenciosului administrativ prevede o procedura de infrangere a rezistentei autoritatii pu!lice in privinta comunicarii documentatiei ce a stat la !aza emiterii actului administrativ sau a refuzului nejustificat, care are sanse de succes in practica, spre deose!ire de procedura din vec2ea lege, unde sumele erau derizorii. Astfel, consideram !inevenita instituirea unui sistem proportional de calcul al amenzii judiciare pe zi de intarziere, aplicata conducatorului autoritatii pu!lice parate. 9aportarea cuantumului amenzii judiciare la salariul minim !rut pe economie face ca suma sa fie actuala pentru o lunga perioada de timp. In prezent, salariul minim !rut pe economie este .((0 97*+, iar amenda judiciara va fi, prin urmare, ((0.000 lei .(( lei noi+ A zi de intarziere, suma suficient de importanta pentru a infrange rezistenta conducatorului autoritatii pu!lice. &re!uie o!servat insa ca legea acorda instantei de contencios administrativ puterea discretionara de a aprecia cand intarzierea este nejustificata, fiind aplica!il in completare art.$08$ alin.2 C.pr.civ.$- consideram ca, pentru aplicarea acestui te't de lege in spiritul sau si in considerarea faptului ca tre!uie sa avem o administratie eficienta, dedicata cetateanului si nevoilor sale, cateva aspecte necesita precizari# a+ineficienta interna a autoritatii pu!lice nu poate fi considerata ca justificare
<$

pentru intarziere!+lipsa din localitate a conducatorului autoritatii pu!lice nu este o justificare pentru intarziere, deoarece o!ligatia comunicarii actelor este instituita pentru autoritatea pu!lica, ca si entitate, or conducatorul autoritatii are o!ligatia de a delega e'pres sau tacit atri!utiile sale unui functionar pu!lic din institutie, pe perioada deplasarii sale din localitate. c+nici imprejurarea sc2im!arii mandatului intre persoane .alegeri, numirea altei persoane+ nu constituie motiv justificat pentru intarziere, autoritatea pu!lica avand o activitate permanenta si continua, fara intreruperi- va fi avut insa in vedere, pentru aplicarea amenzii judiciare, momentul efectiv al comunicarii inc2eierii interlocutorii, amenda putand fi c2iar divizata intre persoana care a predat mandatul si cea care l-a preluat. d+daca in fisa postului unui functionar pu!lic este prevazuta o!ligatia comunicarii catre instante a documentelor solicitate potrivit %egii nr.??4A2004, intarzierea in comunicare poate fi motiv de sanctionare a acestuia, insa amenda judiciara va fi platita de conducatorul autoritatii pu!lice. -.- S$s#enda!ea e7ec$ta!ii act$&$i 3uspendarea actelor juridice reprezinta operatiunea juridica de intrerupere vremelnica a efectelor acestora. Cum in privinta actelor administrative functioneaza principiul e'ecutarii din oficiu, suspendarea ne apare ca o situatie de e'ceptie, care poate fi 5de dre tC 1 atunci cand legea o prevede, sau 5judecatoreascaC, dar in limitele si conditiile prevazute de lege. In mod traditional normele contenciosului administrativ cuprind reglementari cu privire la institutia suspendarii actului administrativ atacat. Actuala lege a contenciosului administrativ precizeaza in mod e'pres posi!ilitatea suspendarii unui act administrativ, de catre instanta de contencios administrativ competenta sa judece actiunea principala, c2iar si inainte de introducerea actiunii. 3uspendarea nu se dispune din oficiu, ea tre!uie sa fie solicitata prin cerere formulata fie de persoana vatamata, fie de 8inisterul u!lic 1 pentru o cauza de interes pu!lic. "e asemenea legea prevede si situatia suspendarii 5de dre tC, intr-un caz singular, cel al e'ercitarii 5tutelei administrativeC de catre prefect. @udecarea cererii de suspendare se face in regim de urgenta, cu citarea partilor, instanta pronuntandu-se printr-o inc2eiere sau sentinta dupa caz, e'ecutorie de drept. 3entinta sau inc2eierea prin care s-a dispus suspendarea poate fi atacata cu recurs in termen de ? zile de la pronuntare. %egea contenciosului administrativ mentine formularea traditionala a conditiilor in care se va putea dispune suspendarea actului administrativ# 5in ca$uri !ine justificate si entru revenirea unei a"u!e iminenteC. 3untem in fata a doua conditii ce tre!uie indeplinite cumulativ si care se determina una pe alta.

<2

7 alta o!servatie ce se impune a fi facuta este determinarea mai e'acta, prin noua lege, a duratei suspendarii, fata de reglementarea anterioara, care lasa loc la diferite interpretari. Astfel, in cazul cererilor de suspendare formulate inaintea introducerii actiunii propriu-zise de contencios administrativ, instanta poate suspenda actul pana la pronuntarea instantei de fond, iar in cazul in care solicitarea suspendarii se face prin actiunea principala sau pe durata judecarii pe fond, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevoca!ila a cauzei. -.-.'.=$sti*ica!ea s$s#enda!ii act$&$i ad inist!ati". So&$tii #osi%i&e. Actele administrative sunt e'ecutorii din oficiu si prin ele insele, adica nu necesita interventia unui alt organ pentru a le investi cu formula e'ecutorie. "atorita acestui specific, devine necesara suspendarea lor, atunci cand sunt contestate din punct de vedere al legalitatii, si cand prin e'ecutarea lor ar putea provoca o pagu!a persoanelor fizice sau juridice protejate prin institutia contenciosului administrativ. In dreptul comparat sunt consacrate mai multe sisteme cu privire la suspendarea actelor administrative contestate# suspendarea de drept, odata cu introducerea recursului administrativ sau a actiunii in justitie- suspendarea la cerere, insa tot de drept, in unul din aceste doua cazuri- suspendarea judecatoreasca, la cerere, inainte de introducerea cererii in anulare, odata cu aceasta sau dupa pornirea procesului. Astfel, in principiu, in 4ranta, introducerea recursului administrativ nu are ca efect sus endarea executiei actului atacat. )'ceptiile de la principiu tre!uie sa fie prevazute in mod e'pres. "impotriva, in :ermania, recursul administrativ este un o!stacol in calea e'ecutarii actelor care impun o!ligatii, precum si a celor care restrang drepturi. )'ceptiile de la acest principiu pot fi sta!ilite de legiuitor, sau de administratie, care poate ordona, daca un interes pu!lic sau privat o cere, e'ecutarea imediata a actului administrativ atacat. "e asemenea, ea are puterea de a resta!ili, tot pentru ratiuni de interes pu!lic, un efect suspensiv e'clus prin lege. In 3uedia si *orvegia recursul nu paralizeaza e'ecutia actului decat daca organul de recurs decide in acest sens, la fel se intampla si in )lvetia, cu e'ceptia actelor ce o!liga la prestatii pecuniare, intotdeauna suspendate. 4iecare sistem are avantaje si dezavantaje. 3istemul suspendarii de drept incurajeaza pe acei care urmaresc ca actul sa fie aplicat cu intarziere, fara a se intentiona cu adevarat declansarea unui proces cu acest o!iect- suspendarea facultativa, adica lasata la aprecierea instantei, are dezavantaje nascute tocmai din aceasta putere discretionara a instantei, care poate refuza suspendarea, desi se impune acordarea ei .pe de alta parte, o 2otarare de respingere a cererii de suspendare poate fi atacata, la instanta superioara, deci e'ista modalitati de reformare a ei+. In ce ne priveste, consideram ca acest din urma sistem, de suspendare judecatoreasca, este cel mai putin defavora!il daca avem in vedere am!ele parti administratia si particularii, cu conditia ca suspendarea sa poata fi ceruta oricand dupa emiterea actului vatamator, adica inainte de introducerea actiunii, odata cu ea sau in
<(

cursul procesului. %egea nr.??4A2004 consacra, ca regula generala, suspendarea judecatoreasca, la cerere, odata cu introducerea recursului administrativ sau a actiunii in fata instantei de contencios administrativ -.-.2.S$s#enda!ea inte eiata #e e7e!cita!ea !ec$!s$&$i ad inist!ati" este o suspendare judecatoreasca, facultativa, admisi!ila dupa introducerea recursului administrativ preala!il, si care dureaza pana la solutionarea cauzei pe fond. "eoarece recursul administrativ preala!il reglementat de art.7 din lege are acelasi scop ca si procedurile administrativ jurisdictionale, reglementate prin legi speciale, consideram ca dispozitiile art.$4 si $? se aplica si in cazul contestarii actelor administrativ jurisdictionale# aducand ca argument, in acest sens, si practica instantei noastre supreme intemeiate pe vec2ea lege. 3olutia aleasa de legiuitor este critica!ila su! aspectul duratei sus endarii# ea incurajand recursuri administrative nefinalizate cu intentarea unei actiuni in contencios administrativ. Astfel, persoana interesata sa o!tina o 6pasuire6 de la e'ecutarea actului administrativ, solicita, dupa introducerea recursului administrativ, suspendarea acestuia, si nu mai intenteaza actiunea in fata instantei de contencios administrativ. 7!tine, astfel, un ragaz de (0 de zile cat dureaza solutionarea recursului, la care se adauga < luni termenul de intentare a actiunii. Corelativul ar fi fost incetarea de drept a suspendarii la un anumit termen, mai scurt .de e'emplu, (0 de zile+, socotit de la solutionarea .e'plicita sau tacita+ a recursului administrativ, perioada suficienta pentru a 6deslusi6 intentiile persoanei vatamate- in acest caz, reclamantul, cunoscand faptul ca suspendarea actului e'pira in (0 de zile, ar fi mai diligent in intentarea actiunii in fata instantei de contencios administrativ. In situatia data, prin urmare, un rol decisiv au instantele de contencios administrativ, care tre!uie sa aprecieze cu o!iectivitate aparenta de ilegalitate a actului administrativ, si sa 2otarasca suspendarea actului cu mare atentie si numai in acele cazuri in care ea se impune cu evidenta. &re!uie su!liniat ca suspendarea durea$a ana la solutionarea cau$ei e fond# adica in prima instanta, nu si pe parcursul solutionarii recursului. Rotararea instantei va fi o sentinta .art.$4 alin.4+, deoarece este vor!a de o actiune de sine statatoare, nu accesorie uneia in anulare. -.-.(. S$s#enda!ea ca acceso!i$ a& acti$nii in *ata instantei de contencios ad inist!ati". 7data cu actiunea in anulare, sau separat, pe parcursul judecarii fondului cauzei, reclamantul solicita si suspendarea actului administrativ. %egatura indisolu!ila dintre actiunea principala in anulare si cea accesorie de suspendare a actului rezulta din formularea art.$? si confirma practica anterioara anului 2004, consacrata prin decizii ale instantei noastre supreme, care a statuat ca, in cazul renuntarii reclamantului la actiunea principala, cererea de suspendare ramane fara o!iect, si va fi respinsa pe acest temei. Caracterul accesoriu este confirmat si de faptul ca 2otararea instantei asupra cererii de suspendare va fi o inc2eiere, nu o sentinta.
<4

ractica judecatoreasca anterioara este aplica!ila si in prezent# motivele suspendarii tre!uie sa apara, de la prima vedere, ca fiind temeinice, sa creeze de la inceput o indoiala asupra legalitatii actului contestat, si sa fie cuprinse in considerentele 2otararii. &re!uie su!liniat ca cererea de sus endare poate fi formulata separat, pe tot parcursul judecarii fondului# insa sus endarea poate fi dispusa de instanta 6pana la solutionarea definitiva si irevoca!ila a cauzei6, adica pana la e'pirarea termenului de recurs sau solutionarea recursului. Aceasta solutie vine sa acopere intr-o anumita masura golul lasat de inadmisi!ilitatea cererii de suspendare in recurs, ine'plica!ila daca avem in vedere faptul ca motivele de suspendare ar putea aparea si dupa solutionarea fondului- astfel, titularul autorizatiei de constructie asteapta sa taie copacii de pe terenul construi!il pana cand cauza este judecata pe fond, insa solutia de respingere a actiunii in anulare justifica o anumita incredere in solutionarea similara a recursului, ce-l poate determina sa 6treaca la fapte6, in conditiile in care pastrarea spatiului verde este un motiv temeinic de suspendare a actului administrativ din perspectiva comunitatii locale. In aceasta situatie, daca actiunea in anulare a fost respinsa, introducerea cererii de suspendare este inadmisi!ila in recurs, solutie legala pe care o consideram deose!it de critica!ila. Initiatorul legii afirma ca un alt corelativ este recursul in situatii deose!ite, reglementat de art.2$ al legii, prilej cu care se poate solicita si suspendarea actuluiconsideram ca aceasta concluzie nu se desprinde din lege, recursul in situatii deose!ite fiind supus tuturor regulilor recursului, cu e'ceptia termenului de intentare si a motivatiei intentarii, si, in plus, el nu descrie o situatie ce poate interveni in practica, ci una ipotetica, teoretica, dupa cum recunoaste si initiatorul, prin urmare aplica!ilitatea sa este nula, impunandu-se c2iar a!rogarea. -.-.-. Ca&ea de atac cont!a 9ota!a!ii de s$s#enda!e. In temeiul vec2ii legi, practica judecatoareasca a fost inconsecventa in pro!lema naturii juridice a 2otararii de suspendare# inc2eiere sau sentinta. Curtea 3uprema de @ustitie s-a pronuntat la inceput in sensul ca inc2eierea prin care se admite sau respinge cererea de suspendare actului administrativ atacat nu este supusa, separat, nici unei cai de atac, ci, facand aplicarea regulilor din C. pr. civ. .art.282 si ($<+, doar odata cu 2otararea asupra fondului. 0lterior, practica instantei noastre supreme a luat o alta turnura, statuand printr-o decizie in interesul legii ca 6este suscepti!ila a fi atacata cu recurs atat 2otararea prin care se solutioneaza cererea de suspendare a e'ecutarii actului administrativ formulata in cadrul actiunii principale, cat si 2otararea prin care o atare cerere este solutionata separat6, aceasta fiind practica ulterioara. *oua lege nu rezolva foarte clar pro!lema, statuand ca suntem in prezenta fie a unei inc2eieri, fie a unei sentinte, dupa caz. )'plicatia initiatorului este insa aceea ca este vor!a de sentinta atunci cand cererea de suspendare este introdusa separat, in temeiul art.$4, si de inc2eiere atunci cand cererea este accesoriu actiunii in anulare .art.$?+.
<?

Atat sentinta, cat si inc2eierea, vor putea fi atacate cu recurs# in termen de ? zile de la pronuntare, recursul fiind nesus ensiv de e'ecutare, prin urmare admiterea cererii de suspendare produce efecte juridice si pe parcursul solutionarii recursului. -.-.,.Sinteti1and5 dupa efectuarea recursului administrativ se poate solicita si acorda suspendarea pana la solutionarea fondului# pe cand in cazul actiunii accesorii# se poate solicita si acorda suspendarea pana la solutionarea definitiva si irevoca!ila a cauzei. Co #etenta de 0$deca!e a ce!e!ii de s$s#enda!e apartine instantei competente sa judece fondul litigiului, fiind inadmisi!ila alegerea unei alte instante competente teritorial atunci cand actiunile sunt introduse separat .prima, cererea de suspendare, si ulterior actiunea in anulare+. rin urmare, optiunea realizata de reclamant la intentarea actiunii in suspendare este o!ligatorie si pentru actiunea in anulare. 7 alta situatie este aceea cand doua persoane diferite ataca acelasi act administrativ, una alegand instanta de la domiciliul sau, alta instanta de la sediul autoritatii pu!lice. In acest caz, daca este vor!a de un act individual, suspendarea se judeca in functie de motivele invocate de fiecare persoana, actul putand fi suspendat de la e'ecutare numai in ceea ce priveste persoana a carei cerere este admisa, adica partial. In fine, o precizare foarte importanta este aceea ca, daca prin le"e s eciala se prevede o alta instanta competenta sa judece cererea de anulare a actului administrativ, dispozitiile ei prevaleaza, fiind aplica!ile si cererii de suspendare. -.-.:. S$s#enda!ea act$&$i ad inist!ati" &a so&icita!ea Ministe!$&$i #$%&ic este supusa unor anumite conditii# a+poate viza doar acte normative!+ este intemeiata doar atunci cand prin actul normativ se pertur!a grav activitatea unui serviciu pu!lic 6administrativ6 de importanta nationala .ine'plica!il, nu si locala+c+ este intemeiata pe un interes pu!lic major, nu pe un drept su!iectiv vatamat, fiind, prin urmare, 6o!iectiva6d+ este independenta de actiunea in anularea actului administrativ normativ. In primul rand, nu vedem pe deplin utilitatea te'tului legal, atata vreme cat persoana juridica de drept pu!lic sau privat care administreaza acel serviciu pu!lic de importanta nationala are posi!ilitatea si interesul de a actiona ea insasi pentru anularea actului administrativ normativ, si, odata cu recursul administrativ sau cu intentarea actiunii in anulare, poate solicita suspendarea actului administrativ- in acest caz, e'ista atat un interes pu!lic pentru mentinerea serviciului pu!lic, cat si un drept su!iectiv al acelui serviciu pu!lic de a contesta actul normativ ilegal, prin urmare cele doua se suprapun, fiecare in parte justificand actiunea in anulare si cea pentru suspendare. In al doilea rand, ne intre!am ce sens are suspendarea actului administrativ daca nu se solicita totodata anularea actului administrativ, stiut fiind faptul ca 8inisterul pu!lic poate intenta actiunea in anulare fara a parcurge recursul administrativ preala!ilH "in te'tul legal nu rezulta nicidecum 6legatura6 cererii de suspendare cu actiunea in anulare, asa cum sustine initiatorul legii.
<<

"e asemenea, atunci cand 8inisterul pu!lic actioneaza in numele unei persoane fizice sau juridice vatamate, actiunea in anulare este una intemeiata pe ilegalitatea su!iectiva a actului, pe cand cererea de suspendare reglementata de art.$4 alin.( este una pe temei o!iectiv, al 6interesului pu!lic major6- in consecinta, nu este admisi!ila introducerea de catre :inisterul u!lic a cererii de sus endare a actului administrativ normativ ce vatama dre turi su!iective ale unor persoane fizice sau juridice, asa cum sustine initiatorul legii. -.-.7. S$s#enda!ea de d!e#t a act$&$i ad inist!ati". In temeiul unor dispozitii ale legii contenciosului administrativ, dar si a unor legi speciale, introducerea actiunii in contencios administrativ poate avea ca efect suspendarea de drept a actului administrativ atacat. )ste cazul contenciosului o!iectiv declansat la initiativa refectului sau a Agentiei *ationale a 4unctionarilor u!lici .art.$2( din Constitutie, respectiv art.( alin.( din %egea nr.??4A2004+. "e asemenea, in temeiul %egii nr.2$?A200$, 2otararea de dizolvare a consiliului local sau ordinul de constatare a dizolvarii consiliului sunt suspendate de drept in momentul intentarii actiunii de catre consilierii interesati .art.?7 alin.( si art. ?8 alin.(+. @ustificarea acestei optiuni a legiuitorului, ce are in vedere faptul ca prin astfel de actiuni se apara legalitatea o!iectiva si !una functionare a administratiei pu!lice, nu scapa criticilor, deoarece se creeaza o situatie favorizata, in care reclamantul nu tre!uie sa motiveze in nici un fel necesitatea suspendarii, iar aplicarea in practica a acestor dispozitii poate duce la a!uzuri - cum ar fi cazul prefectului, organ politic, care, in mod sicanator, introduce actiuni in contencios administrativ, !locand astfel activitatea autoritatilor administratiei pu!lice locale in care activeaza demnitari de alta orientare politica. "in pacate, in cazul prefectului nici nu poate fi vor!a de adoptarea unei solutii diferite prin lege, intrucat suspendarea de drept este impusa prin Constitutie - situatie in aceeasi masura critica!ila, deoarece rolul unei legi fundamentale este acela de a sta!ili doar principii de functionare, nu de a intra in detaliu si a reglementa e'2austiv anumite institutii de drept. In cazul Agentiei *ationale a 4unctionarilor u!lici, insa, consideram necesara si posi!ila modificarea legii in sensul in care si aceasta autoritate sa fie o!ligata sa-si justifice cererea de suspendare adresata instantei de contencios administrativ. -.,. Int!od$ce!ea in ca$1a a *$nctiona!$&$i #$%&ic "ino"at de e ite!ea.e&a%o!a!ea act$&$i ad inist!ati". -.,.'. Sedi$& ate!iei. Art. $< al legii contenciosului administrativ permite c2emarea in judecata si a persoanei fizice care a ela!orat, a emis sau a inc2eiat actul ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept su!iectiv sau la un interes legitim, insa numai in cazul in care se solicita plata unor des a"u!iri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva va putea fi o!ligata la plata despagu!irilor, solidar cu autoritatea pu!lica respectiva. %a randul ei,
<7

persoana actionata astfel in justitie il poate c2ema in garantie pe superiorul sau ierar2ic, de la care a primit ordin scris sa ela!oreze sau sa nu ela!oreze actul. %egitimarea procesuala speciala reglementata de acest te't legal priveste persoane fizice care au contri!uit, intr-o masura mai mare sau mai mica, la emiterea actului administrativ ilegal sau la refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri. -.,.2. Ca!acte!istici&e acti$nii. a+&e'tul vizeaza ersoane fi$ice care au ela!orat# emis sau inc(eiat actul, prin urmare legea acopera atat sfera functionarilor u!lici# cat si pe cea a demnitarilor# dar si ersonalul an"ajat cu contract de munca in autoritatile pu!lice sau in serviciile pu!lice. !+ rin ela!orarea actului, sunt vizate persoanele care au participat efectiv la redactarea actului administrativ, dar nu au semnat in final acest act - cei care au emis avize, acorduri, cei care au facut propunerea in vederea emiterii actului, cei care au participat in comisia de licitatie, cei care au contrasemnat actul, etc. 9aspunderea lor se angajeaza de cele mai multe ori pentru aspectele faptice, de fond ale actului administrativ - de e'emplu, emiterea unei autorizatii de constructie pe un teren mai mare decat are in proprietate !eneficiarul, incalcand dreptul de proprietate al altei persoane. c+ rin emiterea actului administrativ sunt vizati cei care semnea$a actul administrativ, in !aza competentei legale, determinand calitatea de emitent pentru autoritatea pu!lica pe care o reprezinta. Aici intervine o raspundere derivata din atri!utiile de conducere pe care le are, de o!icei, semnatarul unui act administrativ, urmand ca, in cazul in care actul a fost ela!orat ilegal, el sa solicite instantei introducerea in cauza si a persoanei care a ela!orat actul, pentru a raspunde solidar cu aceasta. d+Inc(eierea se refera la manifestarea de vointa prin care autoritatea pu!lica devine parte a unui contract administrativ# si ea poate fi un act administrativ distinct .2otararea consiliului local, spre e'emplu+, prin care se apro!a un contract administrativ. 9aspunderea mem!rilor organului colegial, care, de cele mai multe ori, inc2eie contractele administrative, va fi angajata pe principiul solidaritatii, cu e'ceptarea celor care nu au participat la sedinta sau au votat impotriva. e+In fine, poate fi actionata in instanta si persoana fizica care a semnat .in solidar cu cea care a ela!orat+ refu$ul ex licit de rezolvare a cererii- de asemenea, persoana responsa!ila pentru tacerea administratiei, care este cea insarcinata cu raspunsul in termen la petitii .conducatorul autoritatii pu!lice, in temeiul art.4 din 7rdonanta :uvernului nr.27A2002, in solidar cu seful compartimentului care avea competenta de a rezolva petitia - art. $( - sau cu seful compartimentului de relatii cu pu!licul, daca petitia nu a fost repartizata corespunzator - art.<+. f+9aspunderea persoanei fizice poate fi angajata daca se solicita plata unor des a"u!iri pentru prejudiciul cauzat .daune materiale sau morale+ sau pentru
<8

intar$iere# prin urmare ea este inadmisi!ila in actiunea care are ca o!iect exclusiv anularea actului. Constatam ca 6activarea6 calitatii procesuale pasive a persoanei fizice vinovate de emiterea .ela!orarea, inc2eierea+ actului apartine, in principiu, reclamantului, care, de cele mai multe ori, nu poate identifica de unul singur persoana vinovata, ci doar semnatarul actului- prin urmare, asa cum s-a intamplat si pe !aza vec2ii legi, in unele procese reclamantul poate formula o astfel de cerere, iar in altele el este interesat doar de o!tinerea despagu!irilor, nu si de cine le plateste- de asemenea, in unele cauze instanta poate 2otari o!ligarea functionarului la despagu!iri, pe cand in altele, utilizandu-si puterea discretionara conferita de lege, poate respinge acest capat de cerere, o!ligand doar autoritatea pu!lica, situatii inec2ita!ile si ine'plica!ile din punct de vedere al principiului egalitatii tuturor in fata legii. 3e favorizeaza, in acest fel, din pacate, plata din !ugetele pu!lice a unor greseli personale, fara ca efectul 6educativ6 al condamnarii sa se produca, fiind astfel incurajata lipsa de responsa!ilitate atat in randul demnitarilor pu!lici, cat si a functionarilor pu!lici. Consideram ca se impune, de le"e ferenda# instituirea o!ligatiei pentru instanta de a introduce fortat in proces persoana fizica vinovata, identificarea ei fiind realizata pe !aza informatiilor solicitate autoritatii pu!lice, iar in cazul in care aceste infomatii nu sunt comunicate, va raspunde persoana semnatara a actului. In cazul functionarilor u!lici# un corelativ este oferit de 3tatut# autoritatea pu!lica poate, in !aza dreptului comun procesual, sa ceara interventia fortata a functionarului in cauza, pentru ca 2otararea sa-i fie opoza!ila- din coro!orarea dispozitiilor art.$< din %egea nr.??4A2004 cu cele ale art.78 din %egea nr.$88A$>>> statutul functionarilor pu!lici - rezulta ca interventia fortata a functionarului este necesara, intrucat recuperarea sumelor platite cu titlu de daune se face direct in !aza 2otararii de contencios administrativ ramasa irevoca!ila, fara a fi nevoie de introducerea de catre autoritatea pu!lica a unei actiuni in regres. Consilierii locali sau judeteni raspund in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in e'ercitarea mandatului, precum si solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru 2otararile pe care le-au votat. In procesul-ver!al al sedintei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va mentiona in mod e'pres votul acestuia .art.?< din %egea nr.(>>A2004 privind statutul alesilor locali+. In fine, pentru persoanele angajate cu contract de munca, e'ista raspunderea patrimoniala reglementata de art.270 C. muncii. g+ Sinteti$and# pe !aza unui e'emplu concret, putem spune ca 2otararea ilegala a unui consiliu local atrage raspunderea in solidar a mem!rilor consiliului care au votat pentru adoptarea ei, a primarului care a propus-o, precum si a functionarilor vinovati de ela!orarea proiectului de 2otarare. In conditiile refuzului reclamantului sau a instantei de a introduce in cauza functionarul vinovat, vor fi aplica!ile regulile raspunderii civile a functionarului pu!lic sau a salariatului, iar in cazul alesilor locali, %egea statutului
<>

alesilor locali nr.(>(A2004, care, din pacate, nu prevede forme specifice de raspundere civila. -.,.(. C9e a!ea in )a!antie a s$#e!io!$&$i ie!a!9ic5 justificata in mod corect in lege ca fiind intemeiata pe faptul ca s-a primit un ordin scris, este in concordanta cu solutia promovata de 3tatutul functionarilor pu!lici, care, in art.4( alin.2, prevede posi!ilitatea functionarului inferior de a refuza, motivat, indeplinirea dispozitiilor date de functionarul superior, atunci cand le considera ilegale- el va fi, insa o!ligat sa e'ecute dispozitia, daca, in urma refuzului, primeste un ordin scris din partea superiorului. )'ecutarea nu il face raspunzator pe el, ci pe superiorul ierar2ic. 7 omisiune a legii face ca acest alineat sa vor!easca doar de 6ela!orarea6 actului, nu si de emiterea sau de inc2eierea lui, insa dispozitiile sale tre!uie interpretate in spiritul intregului articol, ca incluzand si aceste situatii. -.,.-.C9e a!ea in 0$decata a *$nctiona!$&$i #$%&ic se *ace odata c$ acti$nea in des#a)$%i!i5 prin urmare ea va lua forma cererii accesorii actiunii in anulare sau in o!ligarea la rezolvarea cererii- de asemenea, ea va putea fi ceruta pe cale principala, ulterior judecarii cererii de anulare, atunci cand despagu!irile nu au putut fi cunoscute la data judecarii cererii in anulare, sau in fata instantei de contencios administrativ, atunci cand nu se doreste anularea actului sau o!ligarea la rezolvarea cererii. Credem ca nu este admisi!ila c2emarea in judecata a functionarul pu!lic pe calea unei actiuni principale cu acest singur o!iect. -.,.,.Ras#$nde!ea #e!soanei *i1ice "ino"ate ai #oate *i an)a0ata #!in acti$ne in !e)!es5 #ot!i"it d!e#t$&$i co $n .art.2< din lege+, si atunci cand nu aduce la indeplinire dispozitiile 2otararii judecatoresti de contencios administrativ, iar conducatorul autoritatii pu!lice este o!ligat de instanta la plata unei amenzi de intarziere, sau atunci cand, pe acelasi motiv, reclamantul solicita acordarea daunelor pentru intarziere, in conditiile art.24 alin.2 din lege. -.: =$deca!ea ce!e!i&o! %itigiile de contencios administrativ au ca o!iect fie un act administrativ unilateral, emis in aplicarea sau, dupa caz, in organizarea aplicarii legii, fie un act administrativ !ilateral .contract administrativ+ prin care, in limitele legii, se presteaza activitati, in sensul larg al termenului, de interes pu!lic. rin urmare, litigiul de contencios administrativ, indiferent de categorie, pune in cauza autoritatea pu!lica, interesul pu!lic, care sunt in conflict cu un drept su!iectiv sau numai cu un interes legitim personal. "e vreme ce ratiunea principala de a fi a administratiei pu!lice o reprezinta emiterea de acte administrative unilaterale prin care organizeaza e'ecutarea legii .actul normativ+ sau face legea aplica!ila la cazuri concrete .actul individual+, conflictul care are ca o!iect actul administrativ este un conflict care nu vizeaza numai drepturile si interesele legitime ale partilor, ca su!iecte de drept privat, ci si modul de e'ercitare a competentei de catre autoritatile pu!lice, ca su!iecte de drept pu!lic. Conflictul ce are ca o!iect actul administrativ .tipic, atipic sau asimilat+ este asadar un conflict si de ordine pu!lica, ceea ce reclama, cu necesitate, celeritate. 3tarea de
70

suspiciune, de incertitudine cu privire la legalitatea actului administrativ este o stare de incertitudine si cu privire la principiul legalitatii insusi, inclusiv al suprematiei Constitutiei 1 cand temeiul in drept al actiunii il reprezinta te'te din Constitutie care au fost incalcate prin actul administrativ dedus judecatii. *oua lege a contenciosului administrativ pastreaza sintagma 5se judeca de ur"entaC dar mai adauga si 5cu recadereC, ceea ce inseamna ca dintre cauzele care presupun procedura de urgenta, litigiile de contencios administrativ au prioritate. In ce consta, concret, procedura de urgentaH In primul rand procedura de citare a partilor este, pentru unele litigii, 5accelerataC, termenul fiind prescurtat la 48 de ore, citarea facandu-se prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a informatiilor scrise. In al doilea rand instanta va manifesta o mai mare e'igenta in legatura cu e'ercitarea unor drepturi procesuale, cum ar fi amanarile nejustificate pentru lipsa de aparare, cererile de interventie, administrarea pro!elor .care 1 cel putin in cazul actelor normative 1 se rezuma la compararea actului atacat cu te'tul de lege incalcat+. *u in ultimul rand instanta are la indemana puterea coercitiva a amenzilor judiciare, al caror cuantum a fost majorat si reasezat pe alte !aze, aplica!ile in cazurile in care autoritatea pu!lica nu trimite in termenul sta!ilit de instanta lucrarile cerute. Celeritatea nu este doar impusa de instanta partilor din dosar dar se impune c2iar insasi instantei, care are o!ligatia redactarii si motivarii 2otararilor in acelasi regim de urgenta, in cel mult ? zile de la pronuntare. -.7. So&$tii&e ce &e #oate da instanta de *ond Avand in vedere ca prin noua lege a contenciosului administrativ se asimileaza actelor administrative si contractele administrative, solutiile pe care instanta de fond le poate da tre!uie analizate dupa natura actului dedus judecatii. In cazul actelor administrative unilaterale, noua reglementare pastreaza linia traditionala a contenciosului de plina jurisdictie, im!ogatita insa cu o noua dimensiune, aceea de a dispune si asupra legalitatii actelor civile care s-au inc2eiat pe !aza actului administrativ anulat. Astfel, in cazul admiterii actiunii, instanta poate sa dea urmatoarele solutii# a+ anularea in intregime a actului administrativ!+ anularea anumitor parti ale actului administrativ .mai ales in cazul actului administrativ normativ+c+ rezolva pro!lema efectelor juridice de natura civilad+ o!ligarea autoritatii parate sa emita un act administrativ, sa eli!ereze un certificat, o adeverinta sau orice inscrise+ constatarea ilegalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la !aza emiterii actului supus judecatiif+ o!ligarea la despagu!iri pentru daunele materiale si morale produse.

7$

In cazul contractelor administrative, solutiile concrete pe care instanta le poate da sunt determinate de situatia de fapt si, fireste, de dreptul aplica!il in speta. 3olutiile pe care instanta le poate da, fara a fi limitative, sunt enumerate la art. $8 alin. 4 din lege# ?@instanta oate/ dis une anularea acestuia# in tot sau in arte2 o!li"a autoritatea u!lica sa inc(eie contractul la care reclamantul este indrituit2 im une uneia dintre arti inde linirea unei anumite o!li"atii2 su lini consimtamantul unei arti# cand interesul u!lic o cere2 o!li"a la lata unor des a"u!iri entru daunele materiale si moraleC. O%&i)a!ea ce&$i ca1$t in #!etentii &a #&ata c9e&t$ie&i&o! de 0$decata. Instanta #oate sta!ili un te! en #ent!$ e7ec$ta!e5 in caz contrar aplicandu-se termenul de (0 de zile prevazut la art.24 alin.$- de asemenea, nimic nu impiedica instanta sa 2otarasca, inca din aceasta faza, ca in cazul nerespectarii termenului de e'ecutare a 2otararii de contencios administrativ, conducatorul autoritatii pu!lice sau persoana vinovata de emiterea actului vor fi o!ligati la plata amenzii de intarziere prevazuta la art.24 alin.2- despagu!irile pentru intarziere se pot acorda insa reclamantului numai in urma unei noi cereri, deoarece ele tre!uie dovedite. In cazul actiunilor de contencios ad inist!ati" o%iecti" .prefectul, Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici+ nu se pot solicita despagu!iri, ci doar anularea actului sau o!ligarea la rezolvarea cererii. In cazul actiunilor intentate de A"ocat$& #o#o!$&$i sau de Ministe!$& #$%&ic5 reclamantul introdus in proces va aprecia daca solicita si despagu!iri, in acest caz completandu-si actiunea introductiva. In cazul cont!acte&o! ad inist!ati"e .este vor!a de cele enumerate la art.2 alin.$ lit.c teza a doua+, solutiile din dispozitiv pot viza#
.$+in fa$a remer"atoare inc2eierii contractului - o!ligarea autoritatii pu!lice la

emiterea unor acte sau efectuarea unor operatiuni premergatoare atri!uirii contractului administrativ sau la anularea unor astfel de acte sau operatiuni .aceste doua solutii din dispozitiv nu sunt prevazute e'pres in lege, insa reies din faptul ca instanta este competenta sa se pronunte asupra litigiilor din fazele premergatoare contractului administrativ, in temeiul art.8 alin.2+, respectiv la inc(eierea contractului. .2+in faza osterioara inc2eierii contractului - anularea contractului .a+, o!ligarea partilor la indeplinirea unei o!ligatii .!+ sau suplinirea vointei acestora atunci cand interesul pu!lic o cere .c+ , o!ligarea la plata unor despagu!iri .d+. Pena&itati de inta!1ie!e. 0nele solutii din dispozitiv pot fi prevazute 6su! sanctiunea unei penalitati pentru fiecare zi de intarziere6 .art.$8 alin.?+- este vor!a de# .a+ o!ligarea autoritatii administrative la rezolvarea cererii, .!+ o!ligarea autoritatii

72

pu!lice la inc2eierea contractului administrativ, precum si impunerea unei parti a contractului administrativ indeplinirea unei o!ligatii. -.>. Rec$!s$& 3i in materia recursului, %egea nr. ??4A2004 a contenciosului administrativ pastreaza in mare aceleasi reglementari din legislatia anterioara# termenul de introducere a recursului este de $? zile de la pronuntare sau de la comunicare, dupa cum partea recurenta a fost sau nu prezenta recursul este suspensiv de e'ecutare are caracter devolutiv ca si orice alta jurisdictie in doua grade se judeca in procedura de urgenta. Conform art. 20 alin. .(+ din lege, in cazul admiterii recursului, instanta casea$a cu retinere rejudecand fondul litigiului, daca nu sunt motive de casare cu trimitere- in cazul in care prima instanta era necompetenta material trimite cauza la instanta competenta iar daca prima instanta nu a judecat fondul, cauza se va trimite, o singura data, la aceasta instanta. In ce priveste rocedura judecarii recursului in situatii deose!ite, insasi unul din initiatorii legii, prof. Antonie Iorgovan, recunoaste ca te'tul legal, art. 2$ din %egea nr. ??4A2004, 5re"lementea$a o rocedura mai mult i otetica# a roa e im osi!il de reali$atC, motiv pentru care a si renuntat la sustinerea acestui articol- totusi, dintr-un concurs de imprejurari, te'tul final al legii contine si aceasta reglementare, pe care nu o vom comenta, lasand jurisprudenta sa decida asupra utilitatii sale. -.?. Acti$ni&e i #ot!i"a o!donante&o! +$"e!n$&$i Constitutia 9omaniei, la art. $2< alin. < teza a II-a, permite e'ercitarea controlului instantelor de contencios administrativ si asupra ordonantelor :uvernului# 6Instantele de contencios administrativ sunt com etente sa solutione$e cererile ersoanelor vatamate rin ordonante sau# du a ca$# rin dis o$itii din ordonante declarate neconstitutionale.. In aplicarea acestei norme constitutionale, legiuitorul sta!ileste procedura, conditiile si regulile de urmat in realizarea acestui drept, care, dupa cum vom arata, presupune o!ligatoriu si invocarea e'ceptiei de neconstitutionalitate. Intrucat nu se poate concepe ca instantei de contencios administrativ sa-i fie incredintate spre solutionare atat pro!lema de 5contencios ad inist!ati"6, adica actiunea pe fond, care are ca o!iect 5cererea ersoanei vatamate rin ordonanta6, cat si solutionarea pro!lemei de 6contencios constit$tiona&6, adica e'ceptia de neconstitutionalitate, %egea nr. ??4A2004 sta!ileste ca cel vatamat 6introduce actiune la instanta de contencios administrativ# insotita de exce tia de neconstitutionalitate6 urmand ca litigiul de contencios administrativ propriu-zis sa fie rezolvat numai dupa ce s-a rezolvat litigiul de contencios constitutional si numai daca solutia este de admitere, in tot sau in parte, a e'ceptiei de neconstitutionalitate. "e altfel, in practica instantelor de contencios administrativ si pana la aparitia acestei legi, au aparut spete in care
7(

e'ceptia de neconstitutionalitate a coincis cu o!iectul actiunii in contenciosul administrativ. In ipoteza in care o ordonanta sau o dispozitie a acestei a fost declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala ca urmare a unei e'ceptii ridicate intr-o alta cauza, persoana ce se considera vatamata in drepturile sau interesele sale legitime poate sesiza instanta de contencios administrativ, fara parcurgerea procedurii preala!ile, data de referinta de la care incepe sa curga dreptul la actiune fiind data pu!licarii in 8onitorul 7ficial a "eciziei Curtii Constitutionale. Asadar, sunt doua mari ipoteze, ipoteza 6unirii6 e'ceptiei de neconstitutionalitate cu fondul actiunii in contenciosul administrativ si ipoteza introducerii actiunii in contencios administrativ separat, dupa ce s-a pronuntat Curtea Constitutionala. "esi legea nu prevede in mod e'pres, este limpede ca in asemenea litigii calitatea de parat o are :uvernul 1 ca autoritate pu!lica emitenta a actului ce face o!iectul controlului judiciar si, dupa caz, constitutional. Altfel cum ar putea 2otararea judecatoreasca sa fie opoza!ila autoritatii emitente a actului atacat si cum s-ar realiza dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciuluiH C2iar si in ipoteza ca pagu!a a fost cauzata in mod nemijlocit si direct printr-un alt act administrativ, emis de o alta autoritate pu!lica, in !aza ordonantei constatate ulterior ca fiind neconstitutionala, autoritatea ce a emis actul nu a facut decat sa respecte un act normativ de rang superior, .asemanator situatiei cand functionarul respecta un ordin scris al superiorului ierar2ic+ astfel ca :uvernul nu poate fi a!solvit de orice raspundere. -.'0. E7ce#tia de ne&e)a&itate )'ceptia de nelegalitate .sau de 6ilegalitate6 1 acelasi lucru+ este o notiune traditionala a dreptului administrativ, dar, parado'al, nici o lege a contenciosului administrativ nu a reglementat-o in mod e'pres, pana la %egea nr. ??4A2004. In mod constant s-a admis ca exce tia de ile"alitate este o a arare e care o arte intr%un roces o face im otriva unui act administrativ ile"al ce are incidenta cu cau$a &s eta' res ectiva. &ocmai de aceea, e'ceptia de ilegalitate poate fi ridicata in orice proces de competenta instantelor judecatoresti .atat in cauzele civile, cat si in cauzele penale+ si de orice parte din proces, precum si, din oficiu, de instanta judecatoreasca. 3-a sustinut de asemenea in doctrina ca e'istenta finelor de neprimire specifice contenciosului administrativ nu reprezinta un impediment in invocarea e'ceptiei de nelegalitate, pentru ca nu este vor!a despre o actiune in desfiintarea actului ci doar un mijloc de aparare pentru a face actul neoperant intr-o anumita cauza si numai intre partile respective. %egea nr. ??4A2004 a contenciosului administrativ, indepartandu-se de traditia acestei institutii juridice, aduce o noua conceptie, reglementand e'ceptia de ilegalitate pe 6 at!icea6 oferita de &itlul B al Constitutiei 9omaniei, consacrat Curtii Constitutionale, care reglementeaza si regimul juridic al exce tiei de neconstitutionalitate. 3-a afirmat in doctrina recenta ca ne aflam in prezenta unei situatii similare in cazul e'ceptiei de nelegalitate, ce presupune cenzurarea actelor administrative prin raportare la lege si ca solutia legiuitorului constituant in cazul e'ceptiei de neconstitutionalitate, in sensul
74

sesizarii pentru judecarea e'ceptiei a 6instantelor specializate6, se impune in !aza principiului analogiei legii. rin dispozitiile art. 4 din %egea nr. ??4A2004, s-a prevazut ca# .Le"alitatea unui act administrativ unilateral oate fi cercetata oricand in cadrul unui roces# e cale de exce tie# din oficiu sau la cererea artii interesate. In acest ca$# instanta# constatand ca de actul administrativ de inde solutionarea liti"iului e fond# va sesi$a rin inc(eiere motivata instanta de contencios administrativ com etenta# sus endand cau$a. Instanta de contencios administrativ se ronunta# du a rocedura de ur"enta# in sedinta u!lica# cu citarea artilor. Solutia instantei de contencios administrativ este su usa recursului# care se declara in *> de ore de la ronuntare ori de la comunicare si se judeca in 7 $ile de la inre"istrare# cu citarea artilor rin u!licitate. In ca$ul in care instanta de contencios administrativ a constatat nele"alitatea actului# instanta in fata careia s%a ridicat exce tia va solutiona cau$a fara a tine seama de actul a carui nele"alitate a fost constatata.. Aceasta noua viziune asupra e'ceptiei de nelegalitate nu a intarziat sa provoace reactii critice din partea unor autori care considera ca dezavantajele noii reglementari sunt mai pronuntate decat aspectele pozitive ce s-au avut in vedere de catre legiuitor. Bom prezenta in continuare principalele critici aduse modificarilor instituite de noua lege a contenciosului administrativ cu privire la e'ceptia de nelegalitate. "aca specific contenciosului administrativ a fost si este controlul direct de legalitate al actelor administrative, e'ercitat de instantele judecatoresti competente, trasatura caracteristica determinanta a e'ceptiei de nelegalitate rezida in faptul ca aceasta a reprezentat o forma de control indirect al actelor administrative. Instantele judecatoresti s-au considerat din totdeauna competente sa e'amineze, pe calea indirecta a e'ceptiei, legalitatea unor acte in virtutea unor te'te legislative e'prese sau ca urmare a aplicarii principiilor generale de drept. rin noua reglementare aceasta competenta revine e'clusiv instantelor specializate, de contencios administrativ, instantele de drept comun avand doar dreptul de a le sesiza pe cele dintai. Astfel controlul indirect devine un control direct, desfasurat in cadrul unui proces se arat, prin derogare de la principiul de drept procesual potrivit caruia judecatorul actiunii este si judecatorul exce tiei. 3olutia legislativa aleasa, de atri!uire in competenta e'clusiva a instantelor de contencios administrativ a e'ceptiei de nelegalitate, este critica!ila si pentru faptul ca ignora imprejurarea ca solutionarea completa si unitara a unei cauze civile, comerciale, penale sau de alta natura nu se poate realiza in conditii optime fara e'aminarea, de catre acelasi judecator, a tuturor pro!lemelor de fapt si de drept ridicate, inclusiv a unor e'ceptii aflate intr-o relatie indisolu!ila cu fondul procesului. 9idicarea e'ceptiei de ilegalitate conduce la o scindare artificiala a cauzei in doua cauze, deduse judecatii unor instante diferite, respectiv una de drept comun 1 care se
7?

suspenda 1 si cealalta de contencios administrativ, ceea ce conduce, in mod cert, la o prelungire inutila a litigiului. 3e mai apreciaza ca sfera controlului jurisdictional indirect al legalitatii actelor administrative, asa cum este delimitata de art. 4 alin. .$+ al %egii nr. ??4A2004, a fost redusa e'cesiv, doar la actele administrative unilaterale pe care una din parti isi sprijina apararea si de care depinde solutionarea in fond a cauzei, pe cand doctrina anterioara avea in vedere atat actele administrative individuale, cat si actele administrative normative si o eratiunilor materiale te(nice. e de alta parte, in ipoteza admiterii e'ceptiei de nelegalitate, actele administrative de autoritate .individuale sau normative+ isi continuau e'istenta, dar aplica!ilitatea lor era inlaturata in privinta participantilor la proces, fata de care ramaneau ineficiente. Cu alte cuvinte, 2otararile judecatoresti pronuntate in astfel de situatii produceau efecte juridice numai fata de parti .inter artes liti"antes+, ceea ce inseamna ca era posi!il ca acelasi act administrativ de autoritate sau faptele asimilate lui, declarate nelegale de catre instanta de judecata de drept comun, sa fie considerate legale in cadrul altui proces civil sau penal. "in formularea te'tului legal nu rezulta ce anume solutie va pronunta instanta de contencios administrativ .care nu a fost sesizata cu o actiune directa in anulare a actului administrativ+, tinand seama, desigur, de solutiile posi!ile conform art. $8 din lege. "e asemenea, nu se fac nici un fel de precizari referitoare la calitatea partilor si la necesitatea citarii autoritatii pu!lice emitente, interesata sa-si sustina propriul act administrativ si sa participe la judecata spre a-si valorifica dreptul legitim la aparare, in contradictoriu cu celelalte parti. In fine, se considera ca aplicarea noului regim juridic al e'ceptiei de nelegalitate, prin care este suprimata o prerogativa esentiala a instantelor judecatoresti de drept comun, recunoscuta in mod traditional de doctrina si jurisprudenta romana, c2iar si in perioadele de reglementare legislativa a institutiei contenciosului administrativ, nu va contri!ui la inregistrarea unor rezultate nota!ile pe linia unei protectii juridice eficace a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor. In realitate, prin noua reglementare a e'ceptiei se va ajunge la aceeasi finalitate, adica la inlaturarea actului administrativ nelegal din solutionarea cauzei, pe !aza unei 2otarari irevoca!ile pronuntata de instanta de contencios administrativ, ceea ce implica, indiscuta!il, prelungirea nejustificata a procesului, in detrimentul partii interesate, ale carei drepturi su!iective si interese legitime ar putea fi satisfacute mai operativ prin e'aminarea incidentului de catre aceeasi instanta de drept comun. -.''. P!oced$!a e7ec$ta!ii 9ota!a!i&o! "atorita faptului ca vec2ea lege a contenciosului administrativ nu preciza nimic cu privire la procedura e'ecutarii 2otararilor, opiniile au fost impartite iar solutiile instantelor nu au fost intotdeauna identice in cazuri similare. Avand in vedere ca 2otararile judecatoresti din contenciosul administrativ nu sunt suscepti!ile de e'ecutare silita, nici in cazul anularii, totale sau partiale, a actului
7<

administrativ, si nici in cazul in care o!ligatia autoritatii este de 5a faceC .sa inc2eie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa eli!ereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris+, legea tre!uia sa prevada solutii care sa asigure masuri de constrangere pentru indeplinirea intocmai si la timp a acestor o!ligatii. In acest sens %egea nr. ??4A2004 a contenciosului administrativ reglementeaza e'pres faptul ca 2otararile judecatoresti, definitive si irevoca!ile, solutionate pozitiv, prin admiterea actiunilor, constituie tit&$!i e7ec$to!ii. 6er a contrario, in cazul respingerii actiunii, 2otararea, definitiva si irevoca!ila, nu constituie titlu e'ecutoriu. 7 singura e'ceptie e'ista de la aceasta regula si ea priveste o!ligarea conducatorului autoritatii la plata amenzii judiciare in cazul nedepunerii la termen a documentatiei solicitate de instanta, fapta care ramane si tre!uie sanctionata indiferent daca actiunea este admisa sau nu. )ste pentru prima data in 9omania cand o lege a contenciosului administrativ merge atat de departe incat sa reglementeze efecte er"a omnes ale unei 2otarari judecatoresti, reglementare care insa este in deplina concordanta cu caracterul de ordine pu!lica al litigiilor care au ca o!iect acte administrative cu caracter normativ. )'ecutarea 2otararilor de contencios administrativ poate parcurge mai multe etape, fiecare etapa avand propriile mijloace de constrangere# a+2otararea judecatoreasca definitiva si irevoca!ila constituie titlu executor# si tre!uie e'ecutata fie in termenul sta!ilit de instanta in dispozitiv, fie in (0 de zile de la pronuntare .sau de la comunicare, in cazul partii lipsa - solutie din dreptul comun procesual care completeaza te'tul legal+. !+2otararile de anulare a actelor administrative normative ot fi pu!licate in 68onitorul 7ficial al 9omaniei6, partea I .actele autoritatilor centrale+, respectiv in 8onitoarele de judet .actele autoritatilor locale sau judetene+, la initiativa instantei sau a reclamantului, fiind scutite de ta'e de pu!licitate. 3alutam aceasta reglementare, asteptata de toti de multa vreme, insa consideram critica!ile anumite aspecte# .$+ pu!licarea este facultativa, si nu o!ligatorie, ori se stie, din e'perienta practica, ca tot ce este facultativ in dreptul nostru tinde sa nu fie aplicat consideram ca solicitarea pu!licarii tre!uia impusa o!ligatoriu instantei pentru a avea siguranta aplicarii acestei dispozitii. e de alta parte, reclamantul nu are interes in pu!licarea 2otararii, odata ce si-a rezolvat pro!lema- interesul pu!licarii este unul pu!lic, fiind intemeiat pe imperativul ca si alte persoane, afectate de dispozitiile actului administrativ, sa cunoasca faptul ca el a fost anulat si ca pot solicita despagu!iri pe calea dreptului comun- in aceasta ordine de idei, doar o structura pu!lica poate urmari realizarea acestui interes pu!lic- .2+ pu!licarea in 8onitoarele de judet nu va avea efectul scontat -cunoasterea 2otararii de catre toti cei interesati, datorita gradului scazut de acoperire a acestora si a distri!uirii deficitare- doua solutii pot fi identificate aici# fie pu!licarea 2otararii tot in 68onitorul 7ficial al 9omaniei6, partea I sau intr-o parte speciala .a+, fie pu!licarea o!ligatorie a 8onitoarelor judetene in mod unitar, pe un singur site de internet$, fie al 8inisterului @ustitiei fie al 8inisterului Administratiei si
77

Internelor, concomitent cu introducerea lor ca parte distincta in programele de legislatie aflate pe piata .o!ligatie care poate fi impusa prin lege+ .!+. c+ executarea silita este necesara in rimul rand in ca$ul (otararii de o!li"are a autoritatii u!lice la re$olvarea cererii# indiferent daca aceasta du!leaza 2otararea de anulare sau nu. Astfel, sunt vizate# 2otararile de anulare a actului administrativ si in acelasi timp de o!ligare a autoritatii pu!lice la emiterea unui alt act sau la efectuarea unei operatiuni administrative, precum si 2otararile date in urma tacerii administrative sau a refuzului nejustificat e'plicit. Intr-o prima faza a nee'ecutarii, persoanei o!ligate, sau, in lipsa acesteia, conducatorului autoritatii pu!lice ii poate fi aplicata ameda entru intar$iere# valoarea ei fiind du!la fata de cea a amenzi aplicate de instanta pentru necomunicarea actelor necesare judecarii dosarului .art.$( alin.4+, si anume 20, din salariul minim !rut pe economie, pe zi de intarziere. "e asemenea, reclamantul poate solicita acordarea daunelor entru intar$iere# care vor fi platite din !ugetul autoritatii pu!lice, urmand a fi imputate functionarului pu!lic vinovat de nee'ecutare, in temeiul art.72 din 3tatutul functionarilor pu!lici. Autoritatea pu!lica poate insa solicita introducerea fortata in cauza a functionarului vinovat, astfel incat acesta sa fie o!ligat direct prin 2otarare la plata daunelor cuvenite reclamantului. d+In al doilea rand, amenda si despagu!irile pentru intarziere sunt utile in cazul actiunii in anulare cand s%au acordat des a"u!iri# fiind menita a 6impulsiona6 plata despagu!irilor de catre autoritatea pu!lica si a infrange rezistenta acesteia. "espagu!irile pentru intarziere se vor adauga la despagu!irile pentru daunele cauzate prin actul administrativ, cumulandu-se in !eneficiul reclamantului. e+a doua fa$a a neexecutarii# care presupune deja ca persoana responsa!ila a fost o!ligata la amenda pentru intarziere, permite reclamantului sau instantei din oficiu sesizarea 8inisterului pu!lic pentru inceperea urmaririi penale, in considerarea infractiunii prevazute la art.24 alin.(. Rotararea de o!ligare la amenda .si despagu!iri+ tre!uie sa fie definitiva si irevoca!ila pentru a se face plangere penala. f+actiunea in re"res/ daca cel o!ligat la plata amenzii si a despagu!irilor pentru intarziere este conducatorul autoritatii pu!lice, el se poate indrepta cu actiune in regres contra functionarului pu!lic .art.72 3tatut+ sau salariatului . art.270 C.muncii+ vinovat de intarzierea in e'ecutare. %egea face trimitere la legislatia speciala in materie, 3tatutul functionarilor pu!lici, prin urmare se pune pro!lema daca actiunea in regres poate fi e'ercitata in temeiul art. 72 lit.c din 3tatut, in conditiile in care acesta vor!este despre raspunderea civila pentru 6daunele platite de autoritatea sau institutia u!lica .su!l.ns.".C."+, in calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei 2otarari judecatoresti definitive si irevoca!ile6, prin urmare despre a"u!a adusa !u"etului institutiei# nu des re amen$i platite de conducatorul acesteia, ca persoana fizica. Consideram ca legea contenciosului administrativ e'tinde raspunderea civila a functionarului pu!lic si la
78

astfel de cazuri, fiind o modificare e'presa a legii speciale in materie, deci art.72 este aplica!il. )'ecutarea 2otararilor de contencios administrativ este, pe de alta parte, o atri!utie de serviciu a functionarului pu!lic care activeaza in domeniul ce face o!iectul actului administrativ anulat sau a cererii care tre!uie rezolvata, prin urmare nee'ecutarea 2otararii de contencios administrativ constituie a!atere disciplinara, si atrage raspunderea disciplinara a functionarului, in temeiul art.<? din 3tatut. 4unctionarul pu!lic se poate insa apara invocand ordinul scris, primit c2iar prin e-mail de la conducatorul autoritatii pu!lice sau al unui departament. In cazul salariatilor, este evident ca se va declansa un litigiu de dreptul muncii. g+ in cazul contractelor administrative# amenda si despagu!irile pentru intarziere in e'ecutare pot fi aplicate .acordate+ in cazul o!ligarii autoritatii pu!lice la emiterea unor acte sau efectuarea unor operatiuni in faza preala!ila inc2eierii contractului .$+, sau c2iar la inc2eierea contractului .2+, respectiv in cazul o!ligarii uneia din partile contractului la indeplinirea unei o!ligatii .(+, si, in fine, atunci cand o parte este o!ligata la plata unor despagu!iri .4+.

+ LO SAR Se ni*icatia $no! te! eni si e7#!esii5 in inte&es$& Le)ii contencios$&$i ad inist!ati" n!. ,,- . 2.'2.200- 2 a!t.2 3 2 M.O*. n!. '.',-.7.'2.200- 3 Act ad inist!ati" - actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate pu!lica in vederea
7>

e'ecutarii ori a organizarii e'ecutarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice- sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele inc2eiate de autoritatile pu!lice care au ca o!iect# - punerea in valoare a !unurilor proprietate pu!lica- e'ecutarea lucrarilor de interes pu!lic- prestarea serviciilor pu!lice- ac2izitiile pu!lice. Act ad inist!ati"4 - actul juridic emis de o autoritate administrativa 0$!isdictiona& cu atri!utii jurisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura !azata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare. Act de co anda ent c$ ca!acte! i&ita! - actul administrativ referitor la pro!lemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine su!ordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau raz!oi, sau, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar. - se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal. - orice organ de stat sau al unitatilor administrativteritoriale care actioneaza, in regim de putere pu!lica, pentru satisfacerea unui interes pu!lic- sunt asimilate autoritatilor pu!lice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au o!tinut statut de utilitate pu!lica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu pu!lic. . 6rin <eci$ia Curtii Constitutionale nr. 45;+455; s%a sta!ilit ca notiunea de autoritate administrativa a fost inlocuita de Constitutie &art. *>' cu notiunea de autoritate u!lica# si ca aceasta notiune are o sfera mai lar"a decat notiunea de autoritate administrativa +

Act asi i&at ad inist!ati"e $ni&ate!a&e A$to!itate #$%&ica

acte&o!

80

Contencios$& ad inist!ati"e

- activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate pu!lica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau inc2eierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. D!e#t "ata at - orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative. E7ces de #$te!e - e'ercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei pu!lice, prin incalcarea drepturilor si li!ertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege. Instanta de contencios - 3ectia de contencios administrativ si fiscal a ad inist!ati"e Inaltei Curti de Casatie si @ustitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tri!unalele administrativ-fiscale. Inte!es #$%&ic - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor li!ertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor pu!lice. Inte!es &e)iti #!i"at - posi!ilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept su!iectiv viitor si previzi!il, prefigurat. Inte!es &e)iti #$%&ic - posi!ilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept fundamental care se e'ercita in colectiv ori, dupa caz, in considerarea apararii unui interes pu!lic. Instanta de e7ec$ta!e - instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrative. Neso&$tiona!ea in - faptul de a nu raspunde solicitantului in termen te! en$& &e)a& a $nei de (0 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu ce!e!i se prevede alt termen. O!)anis e inte!esate socia&e - structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca o!iect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, !una functionare a serviciilor pu!lice
8$

administrative. Pa)$%a i inenta - prejudiciu material viitor, dar previzi!il cu evidenta sau, dupa caz, pertur!area previzi!ila grava a functionarii unei autoritati pu!lice ori a unui serviciu pu!lic. Pe!soana "ata ata - orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi su!iective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative- in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes pu!lic prin actul administrativ atacat. P&an)e!e #!ea&a%i&a - plangerea prin care se solicita autoritatii pu!lice emitente sau celei ierar2ic superioare, dupa caz, ree'aminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii acestuia. Re*$1$& ne0$sti*icat de a - e'primarea e'plicita, cu e'ces de putere, a so&$tiona o ce!e!e vointei de a nu rezolva cererea. Se!"ici$ #$%&ic - activitatea organizata sau autorizata de o autoritate pu!lica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes pu!lic. - posi!ilitatea su!iectului activ de a avea el insusi o D!e#t$& s$%iecti" anumita conduita, in limitele prevazute de lege, - posi!ilitatea su!iectului activ de a pretinde, in limitele sta!ilite de lege, su!iectului pasiv sa ai!a o conduita corespunzatoare .sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva+, - posi!ilitatea su!iectului activ de a recurge la concursul fortei de constrangere a statului, daca dreptul este nesocotit sau incalcat. S$%iect de se1ina 4 posesor al dreptului la actiune in contencios administrativ

82

INTREBARI ORIENTATIVE
$. Ca!e este inte&es$& contencios$&$i ad inist!ati"5 con*o!

Le)ii contencios$&$i

ad inist!ati" n!. ,,-.200- @ Activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ com etente otrivit le"ii# a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s%a nascut fie din emiterea sau inc(eierea# du a ca$# a unui act administrativ# in sensul re$entei le"i# fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a re$olva o cerere referitoare la un dre t sau la un interes le"itim2
2. Le)ea contencios$&$i ad inist!ati" n!. ,,-.200-5 #$%&icata in M.O*. n!.

'.',-.7.'2.200-5 #!e"ede int!a!ea ei in "i)oa!e &a (0 de 1i&e de &a data #$%&ica!ii in Monito!$& O*icia& a& Ro aniei5 Pa!tea I 2 !es#ecti"5 :.0'.200,3. Ca!e acti$ni &a instante NU "o! int!a s$% incidenta acestei &e)i @
8(

Cau$ele aflate e rolul instantelor la data intrarii in vi"oare a re$entei le"i vor continua sa se judece otrivit le"ii a lica!ile in momentul sesi$arii instantei.

(. Ce este $n act ad inist!ati" - actul unilateral cu caracter individual sau normativ# emis de o autoritate

u!lica in vederea executarii ori a or"ani$arii executarii le"ii# dand nastere# modificand sau stin"and ra orturi juridice.
4. Ce este $n act ad inist!ati"40$!isdictiona&

% actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atri!utii jurisdictionale in solutionarea unui conflict# du a o rocedura !a$ata e contradictorialitate si cu asi"urarea dre tului la a arare. ?. Ce este $n act de co anda ent c$ ca!acte! i&ita! - actul administrativ referitor la ro!lemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate# s ecifice or"ani$arii militare# care resu un dre tul comandantilor de a da ordine su!ordonatilor in as ecte rivitoare la conducerea tru ei# in tim de ace sau ra$!oi# sau# du a ca$# la inde linirea serviciului militar.
<. Ca!e este inte&es$& $n$i act asi i&at acte&o! ad inist!ati"e $ni&ate!a&e

Sunt asimilate actelor administrative# in sensul re$entei le"i# si contractele inc(eiate de autoritatile u!lice care au ca o!iect/ unerea in valoare a !unurilor ro rietate u!lica2 - executarea lucrarilor de interes u!lic2 restarea serviciilor u!lice2 - ac(i$itiile u!lice.
7. Ce !e#!e1inta o a$to!itate #$%&ica

% orice or"an de stat sau al unitatilor administrativ%teritoriale care actionea$a# in re"im de utere u!lica# entru satisfacerea unui interes u!lic2 sunt asimilate autoritatilor u!lice# in sensul re$entei le"i# ersoanele juridice de dre t rivat care# otrivit le"ii# au o!tinut statut de utilitate u!lica sau sunt autori$ate sa reste$e un serviciu u!lic.
8. Ce !e#!e1inta $n d!e#t "ata at - orice dre t fundamental reva$ut de Constitutie sau de le"e# caruia i se aduce

o atin"ere rintr%un act administrativ2

>. Cine #oate *i #e!soana "ata ata5 sa$ asi i&ata acesteia5 con*o!

Le)ii n!.

,,-.200- a contencios$&$i ad inist!ati"

84

orice ersoana fi$ica sau juridica ori "ru de ersoane fi$ice# titulare ale unor dre turi su!iective sau interese le"itime rivate vatamate rin acte administrative. sunt asimilate ersoanei vatamate si or"anismele sociale care invoca vatamarea unui interes u!lic rin actul administrativ atacat.

$0. Ca!e s$nt inte&es$!i&e $n$i d!e#t s$%iecti" osi!ilitatea su!iectului activ de a avea el insusi o anumita conduita# in -

limitele reva$ute de le"e# osi!ilitatea su!iectului activ de a retinde# in limitele sta!ilite de le"e# su!iectului asiv sa ai!a o conduita cores un$atoare &sa dea# sa faca ori sa nu faca ceva'# osi!ilitatea su!iectului activ de a recur"e la concursul fortei de constran"ere a statului# daca dre tul este nesocotit sau incalcat.

$$. Ca!e este se ni*icatia e7ces$&$i de #$te!e - exercitarea dre tului de a reciere# a artinand autoritatilor administratiei

u!lice# rin incalcarea dre turilor si li!ertatilor fundamentale ale cetatenilor# reva$ute de Constitutie sau de le"e.
$2. Ca!e s$nt e&e ente&e co #onente a&e cont!o&$&$i

a'. !a$a de referinta a controlului# res ectiv le"alitatea si o ortunitatea actelor si actiunilor autoritatii u!lice si a functionarilor acesteia 2 !'. o!iectul controlului % actiunile si inactiunile autoritatii u!lice si a functionarilor acesteia 2 c'. o eratiunile de control ro riu%$ise.
$(. Ce se inte&e)e #!in %a1a de !e*e!inta a cont!o&$&$i - le"alitatea si o ortunitatea actelor si actiunilor autoritatii

u!lice si a

functionarilor acesteia 2
$4. Ce

se ni*ica &e)a&itatea acte&o! si acti$ni&o! a$to!itatii #$%&ice si a *$nctiona!i&o! acesteia - conformitatea elementelor su use verificarii cu o re"ula juridica. *$nctiona!i&o! acesteia - conformitatea elementelor su use verificarii materiale.

$?. Ce se ni*ica o#o!t$nitatea acte&o! si acti$ni&o! a$to!itatii #$%&ice si a

cu cerintele si conditiile

$<. Ce se inte&e)e #!in o%iect$& cont!o&$&$i 8?

actiunile si inactiunile autoritatii u!lice si a functionarilor acesteia.

$7. D$#a !e)i $& 0$!idic5 ce *e& de cont!o& !e#!e1inta contencios$& ad inist!ati" - de dre t u!lic# administrativ $8. Ce a$to!itati e7e!cita cont!o&$& 0$!isdictiona& - unele autoritati administrative centrale sau locale# care dis un#

rin le"e# si de atri!utii jurisdictionale# adica sa solutione$e anumite liti"ii administrative# la sesi$area celor interesati.

$>. C$

se ai n$ esc a$to!itati&e ca!e e7e!cita cont!o&$& 0$!isdictiona& - jurisdictii s eciale administrative se ai n$ esc acte&e a$to!itati&e ca!e e7e!cita cont!o&$& 0$!isdictiona& - acte administrative de jurisdictie - <a

20. C$

2$. Acte&e ad inist!ati"e de 0$!isdictie #ot *ace o%iect$& acti$nii in contencios @

22. Ca!e s$nt instante&e de contencios ad inist!ati"

% Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Austitie# sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de a el si tri!unalele administrativ%fiscale.
2(. Ce se inte&e)e #!in inte!es #$%&ic - interesul care vi$ea$a ordinea de dre t si democratia constitutionala#

"arantarea dre turilor li!ertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor# satisfacerea nevoilor comunitare# reali$area com etentei autoritatilor u!lice.
24. Ce se inte&e)e #!in inte!es &e)iti #!i"at osi!ilitatea de a retinde o anumita conduita# in considerarea reali$arii unui

dre t su!iectiv viitor si revi$i!il# refi"urat.

2?. Ce se inte&e)e #!in inte!es &e)iti #$%&ic osi!ilitatea de a retinde o anumita conduita# in considerarea reali$arii unui

dre t fundamental care se exercita in colectiv ori# du a ca$# in considerarea a ararii unui interes u!lic.
2<. Ca!e este instanta de e7ec$ta!e - instanta care a solutionat fondul liti"iului de contencios administrative. 8<

27. Ce se inte&e)e #!in neso&$tiona!ea in te! en$& &e)a& a $nei ce!e!i

% fa tul de a nu ras unde solicitantului in termen de 7- de $ile de la inre"istrarea cererii# daca rin le"e nu se revede alt termen.
28. Ca!e s$nt conside!ate o!)anis e socia&e inte!esate - structuri ne"uvernamentale# sindicate# asociatii# fundatii si altele asemenea#

care au ca o!iect de activitate rotectia dre turilor diferitelor cate"orii de cetateni sau# du a ca$# !una functionare a serviciilor u!lice administrative.
2>. Ce insea na o #a)$%a i inenta rejudiciu material viitor# dar

revi$i!il cu evidenta sau# du a ca$# ertur!area revi$i!ila "rava a functionarii unei autoritati u!lice ori a unui serviciu u!lic.

(0. Cine #oate *i conside!ata #e!soana "ata ata - orice ersoana fi$ica sau juridica ori "ru de ersoane fi$ice# titulare ale unor

dre turi su!iective sau interese le"itime rivate vatamate rin acte administrative2 in sensul re$entei le"i# sunt asimilate ersoanei vatamate si or"anismele sociale care invoca vatamarea unui interes u!lic rin actul administrativ atacat.
($. Ce este o #&an)e!e #!ea&a%i&a lan"erea rin care se solicita autoritatii

u!lice emitente sau celei ierar(ic su erioare# du a ca$# reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ# in sensul revocarii acestuia.

(2. C$

se ai n$ esc #&an)e!i&e #!ea&a%i&e rocedurile administrative reala!ile

((. S$% ce den$ i!e se ai inta&nesc #!oced$!i&e ad inist!ati"e #!ea&a%i&e - recursuri administrative (4. Ca!e s$nt ti#$!i&e de !ec$!s$!i ad inist!ati"e - recursul "ratios - recursul ierar(ic (?. Ce este !ec$!s$& )!atios lan"erea adresata autoritatii

u!lice emitente a actului administrativ

unilateral
(<. Ce este !ec$!s$& ie!a!9ic 87

lan"erea adresata organului ierar2ic superior autoritatii u!lice emitente a actului administrativ unilateral (7. In ce consta !e*$1$& ne0$sti*icat de a so&$tiona o ce!e!e - ex rimarea ex licita# cu exces de utere# a vointei de a nu re$olva cererea.
(8. Ce !e#!e1inta $n se!"ici$ #$%&ic

% activitatea or"ani$ata sau autori$ata de o autoritate u!lica# in sco ul satisfacerii# du a ca$# a unui interes u!lic.
(>. Ca!e este se ni*icatia s$%iect$&$i de se1ina osesor al dre tului la actiune in contencios administrativ 40. Ca!e s$nt s$%iecte&e de se1ina de t$te&a ad inist!ati"a

refectul A"entia Nationala a Bunctionarilor 6u!lici

4$. Ca!e s$nt s$%iecte&e de se1ina #!e"a1$te de &e)e - Orice ersoana care se considera vatamata intr%un dre t al sau ori intr%un

interes le"itim# de catre o autoritate u!lica# rintr%un act administrativ sau rin nesolutionarea in termenul le"al a unei cereri - 6ersoana vatamata intr%un dre t al sau sau intr%un interes le"itim rintr%un act administrativ cu caracter individual# adresat altui su!iect de dre t. - Avocatul 6o orului - :inisterul 6u!lic - Autoritatea u!lica emitenta a unui act administrativ nele"al - 6ersoana vatamata in dre turile sale sau in interesele sale le"itime# rin ordonante sau dis o$itii din ordonante ale Cuvernului neconstitutionale# - refectul - A"entia Nationala a Bunctionarilor 6u!lici# recum si de - orice ersoana de dre t u!lic vatamata intr%un dre t sau# du a ca$# cand s%a vatamat un interes le"itim.
42. Ca!e s$nt acte&e #e ca!e #!e*ect$& &e #oate ataca5 in te! ene&e &e)a&e5 in *ata

instantei de contencios ad inist!ati" - actele emise de autoritatile administratiei u!lice locale# daca le considera nele"ale.
4(. Ca!e s$nt acte&e #e ca!e A)entia Nationa&a a 6$nctiona!i&o! P$%&ici &e #oate

ataca5 in te! ene&e &e)a&e5 in *ata instantei de contencios ad inist!ati" % actele autoritatilor u!lice centrale si locale rin care se incalca le"islatia rivind functia u!lica
88

44. Ca!e s$nt acte&e ad inist!ati"e nes$#$se cont!o&$&$i si &i ite&e cont!o&$&$i a+ actele administrative ale autoritatilor u!lice care rivesc ra orturile

acestora cu 6arlamentul2 !' actele de comandament cu caracter militar. c+ actele administrative entru modificarea sau desfiintarea carora se revede# rin le"e or"anica# o alta rocedura judiciara. d+ actele administrative emise entru a licarea re"imului starii de ra$!oi# al starii de asediu sau al celei de ur"enta# cele care rivesc a ararea si securitatea nationala ori cele emise entru resta!ilirea ordinii u!lice# recum si entru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale# e idemiilor si e i$ootiilor ot fi atacate numai entru exces de utere.
4?. In ce te! en t!e%$ie sa ad!ese1e 4 de !e)$&a 4 $n s$%iect de se1ina5 a$to!itatii

e itente5 o #&an)e!e #!ea&a%i&a - in termen de 7- de $ile de la data comunicarii actului

4<. Ce #oate so&icita s$%iect$& de se1ina5 a$to!itatii #$%&ice e itente a act$&$i

ad inist!ati" $ni&ate!a&5 in #&an)e!ea #!ea&a%i&a - revocarea# in tot sau in arte# a acestuia. 47. Ca!e este te! en$& de #!esc!i#tie5 in ca!e se #oate int!od$ce o #&an)e!e #!ea&a%i&a in ca1$& acte&o! ad inist!ati"e $ni&ate!a&e5 in od e7ce#tiona&5 #ent!$ oti"e te einice5 #este te! en$& de (0 de 1i&e de &a data co $nica!ii act$&$i - nu mai tar$iu de 1 luni de la data emiterii actului
48. In ca1$& #e!soanei "ata ate #!int!4$n act ad inist!ati" c$ ca!acte! indi"id$a&5

ad!esat a&t$i s$%iect de d!e#t5 in ce te! en #oate int!od$ce #&an)e!ea #!ea&a%i&a - in limitele termenului de 1 luni din momentul in care a luat cunostinta# e orice cale# de existenta acestuia
4>. In ce te! en t!e%$ie sa so&$tione1e o a$to!itate #$%&ica o #&an)e!e #ea&a%i&a - 7- de $ile de la inre"istrarea cererii# daca rin le"e nu se revede alt termen ?0. In ce ca1$!i n$ este o%&i)ato!ie #!oced$!a #!ea&a%i&a - in ca$ul actiunilor introduse de

- refect# - Avocatul 6o orului# - :inisterul 6u!lic# - A"entia Nationala a Bunctionarilor 6u!lici - al celor care rivesc cererile celor vatamati rin ordonante sau dis o$itii din ordonante - in ca$ul rocedurii de ur"enta# entru solutionarea in instanta a unei cau$e# e calea exce tiei de le"alitate
8>

?$. Ca!e este o%iect$& acti$nii 0$dicia!e &a instanta de contencios ad inist!ati" - anularea# in tot sau in arte# a actului

- re ararea a"u!ei cau$ate # - re aratii entru daune morale. ?2. In ce te! en #ot *i int!od$se &a instanta de contencios ad inist!ati" co #etenta ce!e!i&e #!in ca!e se so&icita an$&a!ea $n$i act ad inist!ati" indi"id$a& sa$ !ec$noaste!ea d!e#t$&$i #!etins si !e#a!a!ea #a)$%ei ca$1ate - 1 luni# cu ince ere in functie de ca$urile reva$ute la art. 44 din le"e
?(. Co #etenta ?4. Co #etenta ??. Co #etenta

ate!ia&a a instante&o! de contencios ad inist!ati" ate!ia&a5 in *ond5 a instante&o! de contencios ad inist!ati" ate!ia&a5 in !ec$!s5 a instante&o! de contencios ad inist!ati"

?<. T!i%$na&e&e ad inist!ati"4*isca&e 0$deca 4 in *ond 2 daca #!in &e)e s#ecia&a n$ se

#!e"ede a&t*e& 3/ a+ liti"iile rivind actele administrative emise sau inc(eiate de autoritatile u!lice locale si judetene2 !+ liti"iile de ana la ) miliarde lei# care rivesc taxe si im o$ite# contri!utii# datorii vamale si accesorii ale acestora.
?7. Sectii&e de contencios ad inist!ati" si *isca& a&e c$!ti&o! de a#e& 0$deca 4 in *ond

2 daca #!in &e)e s#ecia&a n$ se #!e"ede a&t*e& 3 / a+ liti"iile rivind actele administrative emise sau inc(eiate de autoritatile u!lice centrale2 !' liti"iile mai mari de ) miliarde lei# care rivesc taxe si im o$ite# contri!utii# datorii vamale si accesorii ale acestora.
?8. Sectii&e de contencios ad inist!ati" si *isca& a&e c$!ti&o! de a#e& 0$deca 4 in

!ec$!s 2 daca #!in &e)e s#ecia&a n$ se #!e"ede a&t*e& 3/ - sentintele ronuntate de tri!unalele administrativ%fiscale
?>. Sectia de contencios ad inist!ati" si *isca& a Ina&tei C$!ti de Casatie si =$stitie

0$deca 4 in !ec$!s . daca prin lege speciala nu se prevede altfel +# - sentintele ronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de a el

>0

<0. In ce te! en #ot *i atacate &a instanta de contencios ad inist!ati" co #etenta

o!donante&e sa$ neconstit$tiona&e - oricand.

dis#o1itii&e

din

o!donante

ca!e

se

conside!a

*i

<$. In ce te! en #ot *i atacate &a instanta de contencios ad inist!ati" co #etenta

acte&e ad inist!ati"e c$ ca!acte! no! ati" ca!e se conside!a a *i ne&e)a&e - oricand.

<2. Co #etenta te!ito!ia&a a instante&o! de contencios ad inist!ati" - Reclamantul se oate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la

domiciliul aratului. <aca reclamantul a o tat entru instanta de la domiciliul aratului# nu se oate invoca exce tia necom etentei teritoriale.
<(. Ce

ad
-

doc$ ente t!e%$ie sa ane7e1e #etent$&5 &a acti$nea in contencios inist!ati" 4 in *ond co ia actului administrativ e care il ataca ras unsul autoritatii u!lice rin care i se comunica refu$ul re$olvarii cererii sale. co ia cererii# certificata rin numarul si data inre"istrarii la autoritatea u!lica# orice inscris care face dovada inde linirii rocedurii reala!ile# &in situatia in care reclamantul nu a rimit nici un ras uns la cererea sa'

<4. Ca!e

este sancti$nea #e ca!e o #oate 9ota!a instanta de contencios ad inist!ati"5 #!in inc9eie!e inte!&oc$to!ie5 i #ot!i"a cond$cato!$&$i a$to!itatii #$%&ice5 in ca1$& in ca!e aceasta n$ t!i ite in te! en$& sta%i&it de instanta &$c!a!i&e ce!$te % va fi o!li"at# sa lateasca statului# cu titlu de amenda judiciara# 4-D din salariul minim !rut e economie entru fiecare $i de intar$iere nejustificata.
<?. In ca1$& in ca!e !ec&a ant$& so&icita instantei si #&ata $no! des#a)$%i!i #ent!$

#!e0$dici$& ca$1at o!i #ent!$ inta!1ie!e5 i #ot!i"a c$i "o! #$tea *i *o! $&ate ce!e!i&e in 0$stitie #!e"a1$te de Le)ea contencios$&$i ad inist!ati" % im otriva autoritatii u!lice si ersonal im otriva ersoanei fi$ice care a ela!orat# a emis sau a inc(eiat actul ori# du a ca$# care se face vinovata de refu$ul de a re$olva cererea referitoare la un dre t su!iectiv sau la un interes le"itim
<<. In ca1$& in ca!e instanta ad ite acti$nea !ec&a ant$&$i5 de #&ata $no!

des#a)$%i!i #ent!$ #!e0$dici$& ca$1at o!i #ent!$ inta!1ie!e5 ca!e este consecinta
>$

as$#!a #e!soanei *i1ice ca!e a e&a%o!at5 a e is sa$ a inc9eiat act$& "ata ato! o!i5 d$#a ca15 ca!e se *ace "ino"ata de !e*$1$& de a !e1o&"a ce!e!ea !e*e!itoa!e &a $n d!e#t s$%iecti" sa$ &a $n inte!es &e)iti ersoana res ectiva va utea fi o!li"ata la lata des a"u!irilor# solidar cu autoritatea u!lica res ectiva.
<7. Ce acti$ne #oate int!e#!inde5 in a#a!a!ea sa5 #e!soana *i1ica o%&i)ata de

instanta de contencios ad inist!ati"5 &a #&ata $no! des#a)$%i!i5 so&ida! c$ a$to!itatea #$%&ica. % 6ersoana actionata astfel in justitie il oate c(ema in "arantie e su eriorul sau ierar(ic# de la care a rimit ordin scris sa ela!ore$e sau sa nu ela!ore$e actul.
<8. In cat ti # de &a #!on$nta!e t!e%$ie sa *ie !edactate si

oti"ate 9ota!a!i&e

instantei de contencios ad inist!ati" - de ur"enta# in cel mult 4- $ile de la ronuntare.

<>. Ce -

as$!i #oate 9ota!a instanta in so&$tiona!ea ce!e!ii sa anule$e# in tot sau in arte# actul administrativ# sa o!li"e autoritatea u!lica sa emita un act administrativ sa eli!ere$e un certificat# sa eli!ere$e o adeverinta sau sa eli!ere$e orice alt inscris sa se ronunte si asu ra le"alitatii actelor sau o eratiunilor administrative care au stat la !a$a emiterii actului su us judecatii. va (otari si asu ra des a"u!irilor entru daunele materiale si morale cau$ate# daca reclamantul a solicitat acest lucru.

70. Ce

as$!i #oate 9ota!a instanta at$nci cand o%iect$& acti$nii in contencios ad inist!ati" i& *o! ea1a $n cont!act ad inist!ati" In functie de starea de fa t# instanta oate/ a+ dis une anularea acestuia# in tot sau in arte2 !+ o!li"a autoritatea u!lica sa inc(eie contractul la care reclamantul este indrituit2 c+ im une uneia dintre arti inde linirea unei anumite o!li"atii2 d+ su lini consimtamantul unei arti# cand interesul u!lic o cere2 e+ o!li"a la lata unor des a"u!iri entru daunele materiale si morale. in *ond5 de contencios ad inist!ati"5 con*o! a!t. 20 din Le)ea n!. ,,-.200- 4) $ile de la ronuntare ori de la comunicare.
>2

7$. In ce te! en #oate *i atacata c$ !ec$!s 9ota!a!ea #!on$ntata in #!i a instanta5

72. In ce te! en se 0$deca !ec$!s$& &a instanta de contencios ad inist!ati"

co #etenta - de ur"enta
7(. Ce e*ect #!od$ce dec&a!a!ea !ec$!s$&$i in contencios5 as$#!a e7ec$ta!ii

9ota!a!ii #!on$ntata in #!i a instanta5 in *ond5 de contencios ad inist!ati" - sus enda executarea
74. Ce ca!acte! a$ 4 c$ #!i"i!e &a e7ec$ta!e 4 9ota!a!i&e 0$decato!esti de*initi"e si

i!e"oca%i&e5 #!in ca!e s4a$ ad is acti$ni&e in contencios ad inist!ati" - constituie titluri executorii.
7?. Ce ca!acte! a$ 4 c$ #!i"i!e &a intinde!ea e*ecte&o! 0$!idice 4 9ota!a!i&e

0$decato!esti de*initi"e si i!e"oca%i&e5 #!in ca!e s4a$ an$&at acte ad inist!ati"e c$ ca!acte! no! ati"5 - sunt "eneral o!li"atorii - au utere numai entru viitor.
7<. Ce #$te!e a$ 4 c$ #!i"i!e &a intinde!ea in ti # a e*ecte&o! 0$!idice 4 9ota!a!i&e

0$decato!esti de*initi"e si i!e"oca%i&e5 #!in ca!e s4a$ an$&at acte ad inist!ati"e c$ ca!acte! no! ati"5 - utere numai entru viitor.
77. Ca!e s$nt #!e"ede!i&e Le)ii n!. ,,-.200- c$ #!i"i!e &a o%&i)atia #$%&ica!ii

9ota!a!i&o! 0$decato!esti de*initi"e si i!e"oca%i&e5 #!in ca!e s4a$ an$&at acte ad inist!ati"e c$ ca!acte! no! ati" - se u!lica in :onitorul Oficial al Romaniei# 6artea I# sau# - du a ca$# se u!lica in monitoarele oficiale ale judetelor ori al munici iului Eucuresti - se u!lica la cererea instantei de executare ori a reclamantului# - sunt scutite de lata taxelor de u!licitate.
78. In ce te! en se e7ec$ta 9ota!a!ea de*initi"a si i!e"oca%i&a #!in ca!e a$to!itatea

#$%&ica este o%&i)ata sa inc9eie5 sa in&oc$iasca sa$ sa odi*ice act$& ad inist!ati"5 sa e&i%e!e1e $n ce!ti*icat5 o ade"e!inta sa$ o!ice a&t insc!is - in termenul reva$ut in cu rinsul ei - in li sa unui termen reva$ut in (otarare# in cel mult 7- de $ile de la data ramanerii irevoca!ile a (otararii.
7>. Ce e*ecte #!od$ce ne!es#ecta!ea te! en$&$i in ca!e a$to!itatea #$%&ica este

o%&i)ata 4 #!in 9ota!a!ea de*initi"a si i!e"oca%i&a 4 sa inc9eie5 sa in&oc$iasca sa$

>(

sa odi*ice act$& ad inist!ati"5 sa e&i%e!e1e $n ce!ti*icat5 o ade"e!inta sa$ o!ice a&t insc!is - se va a lica conducatorului autoritatii u!lice sau# du a ca$# ersoanei o!li"ate# o amenda de ,-D din salariul minim !rut e economie e $i de intar$iere - reclamantul are dre tul la des a"u!iri entru intar$iere.
80. Ca!e este ca!acte!$& 0$!idic a& a%ate!ii si ca!e s$nt sancti$ni&e #ent!$

nee7ec$ta!ea sa$ ne!es#ecta!ea 9ota!a!i&o! 0$decato!esti de*initi"e si i!e"oca%i&e #!on$ntate de instanta de contencios ad inist!ati" si dupa aplicarea amenzii initiale de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere - constituie infractiune si - se sanctionea$a cu inc(isoare de la 1 luni la 7 ani - in locul inc(isorii# se sanctionea$a cu amenda de la ,).---.--- lei la 4--.---.--- lei.
8$. Ce acti$ne #oate desc9ide

si i #ot!i"a c$i5 cond$cato!$& a$to!itatii #$%&ice sanctionat #ent!$ nee7ec$ta!ea $nei 9ota!a!i de*initi"e si i!e"oca%i&e - actiunea in re"res# indre ta im otriva celor vinovati de neexecutarea (otararii a$to!itatii #$%&ice i #ot!i"a ce&o! "ino"ati de nee7ec$ta!ea 9ota!a!ii - de re"ula % e !a$a normelor de dre t comun e !a$a re"lementarile s eciale % in ca$ul in care cei vinovati sunt functionari u!lici

82. Pe %a1a ca!o! no! e se 0$deca acti$nea in !e)!es5 ind!e#tata de cond$cato!$&

8(. Ce instante 0$decato!esti so&$tionea1a &iti)ii&e !e*e!ite de Le)ea n!. ,,-.200-5

#ana &a constit$i!ea t!i%$na&e&o! ad inist!ati"4*isca&e - sectiile de contencios administrativ ale tri!unalelor.

BIBLIO+RA6IE DE RE6ERINTA/
>4

I. LE+ISLATIE / Acte no! ati"e ca!e "i1ea1A cad!$& constit$tiona& a& ad inist!atiei #$%&ice Le)ea n!. -2? din 2(.'0.200( de revizuire a Constitutiei 9omaniei, 6u!licata in :onitorul Oficial# 6artea I nr. ;)> din ,5+4-+,--7 Constit$tia din ('.'0.200(5 Re46u!licata in :onitorul Oficial# 6artea I nr. ;1; din 74+4-+,--7# 8odificata si completata prin %egea de revizuire a Constitutiei 9omaniei nr. 42>A200(, pu!licata in 8onitorul 7ficial al 9omaniei, artea I, nr. 7?8 din 2> octom!rie 200(, repu!licata de Consiliul %egislativ, in temeiul art. $?2 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se te'telor o noua numerotare II.LE+ISLATIE / Acte no! ati"e ca!e "i1ea1A contencios$& ad inist!ati" Le)ea n!. ,,-.200- #!i"ind contencios$&$i ad inist!ati"

TRATATE SI CURSURI DE DREPT ADMINISTRATIV

$. Acte&e si *a#te&e de d!e#t ad inist!ati" A Balentin I. risacaru. - ;ucuresti

# %umina %e', 200$. - 404 p. - 24 cm. - ;i!liogr. si inde'. - I3;* >7(-?88(<2-7 # 200000 lei . III $7??8 .$ e'+.
2. Contencios$& ad inist!ati" !o an A Balentin I.

risacaru. - ;ucuresti #

A%%, $>>4. - BII, 470 p. - 24 cm. - Contine !i!liogr. si inde'. - Cuprins si in l!. en si fr. - I3;* >7(-?7$-022-< # $7?00 lei. - .@uridica+ . III $4<?$ .$0 e'+.
(. D!e#t ad inist!ati" A Ion 9usu. - ;ucuresti # %umina %e', 200$. - 4$4 p. #

diagr. - 20 cm. - I3;* >7(-?88-(40-< # $00000 lei . II 4?004 .2 e'+.

4. D!e#t ad inist!ati" / Pa!tea )ene!a&a A 8ircea

reda. - )d. rev. si

actualizata. - ;ucuresti # %umina %e', 2000. - (>> p. - 24 cm. - I3;* >7(?88-28<-8 # >0000 lei . III $<884 .$ e'+.
>?

?. D!e#t ad inist!ati" / T!atat e&e enta! A Corneliu 8anda. - ;ucuresti #

%umina %e', 200$. - ?$$ p. - 24 cm. - I3;* >7(-?88-(<8-< # $?0000 lei . III $7222 .( e'+.
<. D!e#t ad inist!ati" co #a!at A Ioan Ale'andru. - ;ucuresti # %umina

%e', 2000. - 208 p. - 20 cm. - I3;* >7(-?88-207-8 # 70000 lei . II 44<>2 .$ e'+.
7. D!e#t ad inist!ati" si instit$tii #o&itico 4 ad inist!ati"e / Man$a&

#!actic A Berginia Bedinas. - ;ucuresti # %umina %e', 2002. - <?< p. - 24 cm. - ;i!liogr. - I3;* >7(-?88-4<?-8 # 2?0000 lei . III $7?<0 .$ e'+.
8. D!e#t$& co&ecti"itati&o! &oca&e A Corneliu 8anda si Cezar Corneliu 8anda.

- ;ucuresti # %umina %e', 2002. - 4$8 p. - 24 cm. - I3;* >7(-?88-4<7-4 # 200000 lei . III $7??( .$ e'+.
>. Ma!i instit$tii a&e d!e#t$&$i ad inist!ati" / C$!s $ni"e!sita! A )ugen

opa. - ;ucuresti # %umina %e', 2002. - 472 p. - 2$ cm. - I3;* >7(-?882?2- ? # (?0000 lei . II 4?842 .$ e'+.
$0. T!atat de d!e#t ad inist!ati" A Antonie Iorgovan. - )d. a 2-a, rev. si

adaugita. - ;ucuresti # *emira, $>><. - 2 vol. .?(8, <87 p.+ - 24 cm. Cuprins si in l!. fr la vol. $. - I3;* >7(->$77-><-4. - I3;* >7(->$77->7-2 # $00000 lei .vol. $+. - I3;* >7(->$77->8-0 # $00000 lei .vol. 2+ .;i!lioteca juridica *emira+ . III $?878 .4 e'+.
$$. T!atat de d!e#t ad inist!ati" !o an / Pa!tea )ene!a&a A Balentin I.

risacaru. - )d. a 2-a, rev. si adaugita de autor. - ;ucuresti # All, $>><. - <0$ p. - 24 cm. - Contine !i!liogr. si inde'. - %ucrarea are in vedere legislatia in vigoare la data de (0 iunie $>><. - I3;* >7(-?7$-$>?- 8 # (>>00 lei .@uridica+ . III $?$>$ .$0 e'+.
$2. T!atat de d!e#t ad inist!ati" !o an / Pa!tea )ene!a&a A Balentin I.

risacaru. - ;ucuresti # %umina %e', $>>(. - ?44 p. - 2( cm. - I3;* >7(><2><-7-> # ?000 lei .$8$07(-$8$08(+- >000 lei . III $4080 .22 e'+.
><

$(. T!atat e&e enta! de d!e#t ad inist!ati" !o an A 8ircea reda. - )ditie

revazuta si actualizata cu practica judiciara de profil. - ;ucuresti # %umina %e', $>><. - ( parti - 2( cm arti# artea $ # artea generala. III $?240
$4. Ad inist!atia #$%&ica / Teo!ii5 !ea&itati5 #e!s#ecti"e . Ioan Ale'andru. -

;ucuresti # %umina %e', $>>>. - <4< p. # diagr. - 24 cm. - Cuprins si in l!. fr si en. - I3;* >7(-?88-$8(-7 # 70000 lei . III $<7$2 .$ e'+.
$?. Ad inist!atia #$%&ica / Teo!ii5 !ea&itati5 #e!s#ecti"e A Ioan Ale'andru. -

)d. a 2-a. - ;ucuresti # %umina %e', 200$. - <4< p. # diagr. - 24 cm. Cuprins si in l!. fr si en. - I3;* >7(-?88-$8(-7 # 200000 lei . III $72$< .( e'+. Nota/ &7A&) 9)4)9I*&)%) ;I;%I7:9A4IC) 3) 9):A3)3C %A

;I;%I7&)CA 0*IB)93I&A&II 3I A0 8)*&I7*A&) C7&)%) ") CA0&A9)S Bi%&io)!a*ie s$#&i enta!a/

$. 9odica *arcisa

etrescu, "rept administrativ, vol.I, )d. Cordial %e', Cluj-

*apoca, $>>7
2. Iorgovan, "rept administrativ, voi. I, )ditura Atlas %e', ;ucuresti, $>>4 (. I.Ale'andru s.a., "rept administrativ, )d. )conomica, 2002 A. Iorgovan, &ratat de drept administrative, )ditura *emira, ;ucuresti,

$>><, voi. I
4. lovanas, "rept administrativ, )d. 3ervo-3at, Arad, $>>7 ?. )mil ;alan, )lemente de drept administrativ, )d. &rei, $>>> <. 8i2ai &. 7roveanu, &ratat de "rept administrativ, )ditura 0niversitatii

Crestine 5"imitrie Cantemir6, ;ucuresti, $>>4

7. Al. *egoita, "rept administrativ, )d. 53Klvi6, ;ucuresti, $>><

>7

A. &railescu, &ratat elementar de drept administrativ, )d. A%% ;)CT,

2002
8. Al. *egoita, "rept adminstrativ si stiinta administratiei, )d. Atlas%e',

;ucuresti, $>>(
>. Al. *egoita, 3tiinta administratiei, )ditura "idactica si

edagogica,

;ucuresti, $>77.

Le)e n!. ,,- din 02.'2.200%egea contenciosului administrativ UUUUUUUUUU

>8

&e't actualizat la data de 02.08.2007. Actul include modificarile din urmatoarele acte# - 7.0.:. nr. $>0A200? - "ecizia Curtii Constitutionale nr. $8>A200< - "ecizia Curtii Constitutionale nr. <47A200< - %egea nr. 2<2A2007 pu!licata in 874 nr. ?$0 din (0A07A2007 - "ecizia Curtii Constitutionale nr. <<0A2007 pu!licata in 874 nr. ?2? din 02A08A2007. arlamentul 9omaniei adopta prezenta lege. CAPITOLUL I "ispozitii generale 3u!iectele de sesizare a instantei A!t. '. - 2'3 7rice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate pu!lica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagu!ei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si pu!lic. 223 3e poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui su!iect de drept. 2(3 Avocatul oporului, in urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atri!utiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. etitionarul do!andeste de drept calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate. "aca petitionarul nu isi
>>

insuseste actiunea formulata de Avocatul

oporului la primul termen de judecata,

instanta de contencios administrativ anuleaza cererea. 2-3 8inisterul u!lic, atunci cand, in urma e'ercitarii atri!utiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, li!ertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza e'istentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor pu!lice emise cu e'ces de putere, cu acordul preala!il al acestora, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate. etitionarul do!andeste de drept calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate. 2,3 Cand 8inisterul u!lic apreciaza ca prin emiterea unui act administrativ normativ se vatama un interes legitim pu!lic, sesizeaza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii pu!lice emitente. 2:3 Autoritatea pu!lica emitenta a unui act administrativ unilateral nelegal poate sa solicite instantei anularea acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instanta se pronunta, daca a fost sesizata prin cererea de c2emare in judecata, si asupra validitatii actelor juridice inc2eiate in !aza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor juridice produse de acestea. Actiunea poate fi introdusa in termen de un an de la data emiterii actului. 273 ersoana vatamata in drepturile sau in interesele sale legitime prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale :uvernului neconstitutionale se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile prezentei legi. 2>3 refectul, Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici si orice su!iect de drept pu!lic pot introduce actiuni in contencios administrativ, in conditiile prezentei legi si ale legilor speciale. 2?3 %a solutionarea cererilor in contencios administrativ, reprezentantul 8inisterului u!lic poate participa, in orice faza a procesului, ori de cate ori apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si li!ertatilor cetatenilor.
$00

UUUUUUUUUU &itlul articolului a fost modificat prin art. I pct. $ din %egea nr. 2<2A2007. - Alineatele .(+-.>+ au fost modificate prin art. I pct. 2 din %egea nr. 2<2A2007. 3emnificatia unor termeni A!t. 2. - 2'3 In intelesul prezentei legi, termenii si e'presiile de mai jos au urmatoarele semnificatii# a3 persoana vatamata - orice persoana titulara a unui drept ori a unui interes legitim, vatamata de o autoritate pu!lica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri- in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si grupul de persoane fizice, fara personalitate juridica, titular al unor drepturi su!iective sau interese legitime private, precum si organismele sociale care invoca vatamarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim pu!lic, fie a drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate%3 autoritate pu!lica - orice organ de stat sau al unitatilor administrativteritoriale care actioneaza, in regim de putere pu!lica, pentru satisfacerea unui interes legitim pu!lic- sunt asimilate autoritatilor pu!lice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au o!tinut statut de utilitate pu!lica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu pu!lic, in regim de putere pu!licac3 act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate pu!lica, in regim de putere pu!lica, in vederea organizarii e'ecutarii legii sau a e'ecutarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridicesunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele inc2eiate de autoritatile pu!lice care au ca o!iect punerea in valoare a !unurilor proprietate pu!lica, e'ecutarea lucrarilor de interes pu!lic, prestarea serviciilor pu!lice, ac2izitiile pu!liceprin legi speciale pot fi prevazute si alte categorii de contracte administrative supuse competentei instantelor de contencios administrativ$0$

d3 act administrativ-jurisdictional - actul emis de o autoritate administrativa investita, prin lege organica, cu atri!utii de jurisdictie administrativa specialae3 jurisdictie administrativa speciala - activitatea infaptuita de o autoritate administrativa care are, conform legii organice speciale in materie, competenta de solutionare a unui conflict privind un act administrativ, dupa o procedura !azata pe principiile contradictorialitatii, asigurarii dreptului la aparare si independentei activitatii administrativ-jurisdictionale*3 contencios administrativ - activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate pu!lica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau inc2eierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim)3 instanta de contencios administrativ, denumita in continuare instanta - 3ectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si @ustitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tri!unalele administrativ-fiscale93 nesolutionare in termenul legal a unei cereri - faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de (0 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termeni3 refuz nejustificat de a solutiona o cerere - e'primarea e'plicita, cu e'ces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane- este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in e'ecutare a actului administrativ emis ca urmare a solutionarii favora!ile a cererii sau, dupa caz, a plangerii preala!ile03 plangere preala!ila - cererea prin care se solicita autoritatii pu!lice emitente sau celei ierar2ic superioare, dupa caz, ree'aminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia-

$02

B3 acte care privesc raporturile cu arlamentul - actele emise de o autoritate pu!lica, in realizarea atri!utiilor sale, prevazute de Constitutie sau de o lege organica, in raporturile de natura politica cu arlamentul&3 act de comandament cu caracter militar - actul administrativ referitor la pro!lemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine su!ordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau raz!oi ori, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar3 serviciu pu!lic - activitatea organizata sau, dupa caz, autorizata de o autoritate pu!lica, in scopul satisfacerii unui interes legitim pu!licn3 e'ces de putere - e'ercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor pu!lice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si li!ertatilor cetateniloro3 drept vatamat - orice drept prevazut de Constitutie, de lege sau de alt act normativ, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ#3 interes legitim privat - posi!ilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept su!iectiv viitor si previzi!il, prefigurat!3 interes legitim pu!lic - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, li!ertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor pu!lices3 organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca o!iect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, !una functionare a serviciilor pu!lice administratives3 pagu!a iminenta - prejudiciul material viitor si previzi!il sau, dupa caz, pertur!area previzi!ila grava a functionarii unei autoritati pu!lice sau a unui serviciu pu!lic-

$0(

t3 cazuri !ine justificate - imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativt3 instanta de e'ecutare - instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ. 223 3e asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal. UUUUUUUUUU Alineatul .$+ a fost modificat prin art. I pct. ( din %egea nr. 2<2A2007. &utela administrativa

A!t. (. - 2'3

refectul poate ataca direct in fata instantei de contencios

administrativ actele emise de autoritatile administratiei pu!lice locale, daca le considera nelegale- actiunea se formuleaza in termenul prevazut la art. $$ alin. .$+, care incepe sa curga de la momentul comunicarii actului catre prefect si in conditiile prevazute de prezenta lege. Actiunea introdusa de prefect este scutita de ta'a de tim!ru. 223 Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor pu!lice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia pu!lica, in conditiile prezentei legi si ale %egii nr. $88A$>>> privind 3tatutul functionarilor pu!lici, repu!licata. 2(3 ana la solutionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. .$+ si .2+ este suspendat de drept. UUUUUUUUUU Alineatul .$+ a fost modificat prin art. I pct. 4 din %egea nr. 2<2A2007. )'ceptia de nelegalitate
$04

A!t. -. - 2'3 %egalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de e'ceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta, constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizeaza, prin inc2eiere motivata, instanta de contencios administrativ competenta si suspenda cauza. Inc2eierea de sesizare a instantei de contencios administrativ nu este supusa niciunei cai de atac, iar inc2eierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacata odata cu fondul. 3uspendarea cauzei nu se dispune in ipoteza in care instanta in fata careia s-a ridicat e'ceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competenta sa o solutioneze. 223 Instanta de contencios administrativ se pronunta, dupa procedura de urgenta, in sedinta pu!lica, cu citarea partilor si a emitentului. In cazul in care e'ceptia de nelegalitate vizeaza un act administrativ unilateral emis anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmeaza a fi analizate prin raportare la dispozitiile legale in vigoare la momentul emiterii actului administrativ. 2(3 3olutia instantei de contencios administrativ este supusa recursului, care se declara in termen de ? zile de la comunicare si se judeca de urgenta si cu precadere. 2-3 In cazul in care instanta de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanta in fata careia s-a ridicat e'ceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata. UUUUUUUUUU Alineatele .$+-.(+ au fost modificate prin art. I pct. ? din %egea nr. 2<2A2007. Actele nesupuse controlului si limitele controlului A!t. ,. - 2'3 *u pot fi atacate in contenciosul administrativ#

$0?

a3 actele administrative ale autoritatilor pu!lice care privesc raporturile acestora cu arlamentul%3 actele de comandament cu caracter militar. 223 *u pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara. 2(3 Actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de raz!oi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru resta!ilirea ordinii pu!lice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai pentru e'ces de putere. 2-3 In litigiile prevazute la alin. .(+ nu sunt aplica!ile prevederile art. $4 si 2$. Actele administrativ-jurisdictionale A!t. :. - 2'3 @urisdictiile administrative speciale sunt facultative si gratuite. 223 Actele administrative suscepti!ile, potrivit legii organice, sa faca o!iectul unei jurisdictii speciale administrative pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, cu respectarea dispozitiilor art. 7 alin. .$+, daca partea intelege sa nu e'ercite procedura administrativ-jurisdictionala. 2(3 Actul administrativ-jurisdictional pentru care, prin lege organica speciala, se prevede o cale de atac in fata unei alte jurisdictii administrative speciale poate fi atacat direct la instanta de contencios administrativ, in termen de $? zile de la comunicare, daca partea intelege sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala de atac. 2-3 "aca partea care a optat pentru jurisdictia administrativa speciala sau pentru calea de atac la un alt organ administrativ-jurisdictional intelege sa renunte la aceasta in timpul solutionarii litigiului, este o!ligata sa notifice decizia de renuntare organului administrativ-jurisdictional in cauza. artea sesizeaza instanta de contencios
$0<

administrativ in termen de $? zile de la notificare. In aceasta situatie, procedura administrativa preala!ila prevazuta de art. 7 nu se mai efectueaza. UUUUUUUUUU Alineatele .2+-.4+ au fost modificate prin art. I pct. < din %egea nr. 2<2A2007. CAPITOLUL II rocedura de solutionare a cererilor in contenciosul administrativ rocedura preala!ila A!t. 7. - 2'3 Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual tre!uie sa solicite autoritatii pu!lice emitente sau autoritatii ierar2ic superioare, daca aceasta e'ista, in termen de (0 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. 2''3 In cazul actului administrativ normativ, plangerea preala!ila poate fi formulata oricand. 223 revederile alin. .$+ sunt aplica!ile si in ipoteza in care legea speciala prevede o procedura administrativ-jurisdictionala, iar partea nu a optat pentru aceasta. 2(3 )ste indreptatita sa introduca plangere preala!ila si persoana vatamata intrun drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui su!iect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de e'istenta acestuia, in limitele termenului de < luni prevazut la alin. .7+. 2-3 langerea preala!ila, formulata potrivit prevederilor alin. .$+, se solutioneaza in termenul prevazut la art. 2 alin. .$+ lit. g+. 2,3 In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul u!lic, Agentia *ationala a 4unctionarilor oporului, 8inisterul u!lici sau al celor care privesc cererile

$07

persoanelor vatamate prin ordonante sau dispozitii din ordonante, precum si in cazurile prevazute la art. 2 alin. .2+ si la art. 4 nu este o!ligatorie plangerea preala!ila. 2:3 langerea preala!ila in cazul actiunilor care au ca o!iect contracte administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale, dispozitiile Codului de procedura civila fiind aplica!ile in mod corespunzator. In acest caz, plangerea tre!uie facuta in termenul de < luni prevazut la alin. .7+, care va incepe sa curga# a3 de la data inc2eierii contractului, in cazul litigiilor legate de inc2eierea lui%3 de la data modificarii contractului sau, dupa caz, de la data refuzului cererii de modificare facute de catre una dintre parti, in cazul litigiilor legate de modificarea contractuluic3 de la data incalcarii o!ligatiilor contractuale, in cazul litigiilor legate de e'ecutarea contractuluid3 de la data e'pirarii duratei contractului sau, dupa caz, de la data aparitiei oricarei alte cauze care atrage stingerea o!ligatiilor contractuale, in cazul litigiilor legate de incetarea contractuluie3 de la data constatarii caracterului interpreta!il al unei clauze contractuale, in cazul litigiilor legate de interpretarea contractului. 273 langerea preala!ila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alin. .$+, dar nu mai tarziu de < luni de la data emiterii actului. &ermenul de < luni este termen de prescriptie. UUUUUUUUUU Alineatul .$+ a fost modificat prin art. I pct. 7 din %egea nr. 2<2A2007. - Alineatul .$$+ a fost introdus prin art. I pct. 8 din %egea nr. 2<2A2007. - Alineatele .?+ si .<+ au fost modificate prin art. I pct. > din %egea nr. 2<2A2007. 7!iectul actiunii judiciare

$08

A!t. >. - 2'3

ersoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un

interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea preala!ila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. .$+ lit. 2+, poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagu!ei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. "e asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru e'ercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. 2''3 ersoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim pu!lic numai in su!sidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim pu!lic decurge logic din incalcarea dreptului su!iectiv sau a interesului legitim privat. 2'23 rin derogare de la dispozitiile alin. .$+, actiunile intemeiate pe incalcarea unui interes legitim pu!lic pot avea ca o!iect numai anularea actului sau o!ligarea autoritatii parate sa emita un act sau un alt inscris, respectiv sa efectueze o anumita operatiune administrativa, su! sanctiunea penalitatilor de intarziere sau a amenzii, prevazute la art. 24 alin. .2+. 223 Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare inc2eierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de inc2eierea, modificarea, interpretarea, e'ecutarea si incetarea contractului administrativ. 2(3 %a solutionarea litigiilor prevazute la alin. .2+ se are in vedere regula dupa care principiul li!ertatii contractuale este su!ordonat principiului prioritatii interesului pu!lic. UUUUUUUUUU Alineatul .$+ a fost modificat prin art. I pct. $0 din %egea nr. 2<2A2007.
$0>

- Alineatele .$$+ si .$2+ au fost introduse prin art. I pct. $$ din %egea nr. 2<2A2007. - Alineatele .2+ si .(+ au fost modificate prin art. I pct. $2 din %egea nr. 2<2A2007. Actiunile impotriva ordonantelor :uvernului A!t. ?. - 2'3 ersoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante introduce actiune la instanta de contencios administrativ, insotita de e'ceptia de neconstitutionalitate. 223 Instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca e'ceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 2> alin. .$+ si .(+ din %egea nr. 47A$>>2 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, repu!licata, sesizeaza, prin inc2eiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond. 2(3 "upa pronuntarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios administrativ repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor. "aca ordonanta sau o dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala, instanta solutioneaza fondul cauzei- in caz contrar, actiunea se respinge ca inadmisi!ila. 2-3 In situatia in care decizia de declarare a neconstitutionalitatii este urmarea unei e'ceptii ridicate in alta cauza, actiunea poate fi introdusa direct la instanta de contencios administrativ competenta, in limitele unui termen de decadere de un an, calculat de la data pu!licarii deciziei Curtii Constitutionale in 8onitorul 7ficial al 9omaniei, artea I. 2,3 Actiunea prevazuta de prezentul articol poate avea ca o!iect acordarea de despagu!iri pentru prejudiciile cauzate prin ordonante ale :uvernului, anularea actelor administrative emise in !aza acestora, precum si, dupa caz, o!ligarea unei autoritati pu!lice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operatiuni administrative.
$$0

UUUUUUUUUU Alineatele .(+ si .4+ au fost modificate prin art. I pct. $( din %egea nr. 2<2A2007. - Alineatul .?+ a fost introdus prin art. I pct. $4 din %egea nr. 2<2A2007. rin "ecizia nr. <<0A2007, Curtea Constitutionala admite e'ceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. > din %egea contenciosului administrativ nr. ??4A2004 sunt neconstitutionale in masura in care permit ca actiunea introdusa la instanta de contencios administrativ sa ai!a ca o!iect principal constatarea neconstitutionalitatii unei ordonante sau a unei dispozitii dintr-o ordonanta. Instanta competenta A!t. '0. - 2'3 %itigiile privind actele administrative emise sau inc2eiate de autoritatile pu!lice locale si judetene, precum si cele care privesc ta'e si impozite, contri!utii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la ?00.000 de lei se solutioneaza in fond de catre tri!unalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau inc2eiate de autoritatile pu!lice centrale, precum si cele care privesc ta'e si impozite, contri!utii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de ?00.000 de lei se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel. Completul de judecata este format din 2 judecatori. 223 9ecursul impotriva sentintelor pronuntate de tri!unalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de 3ectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si @ustitie, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel.

$$$

2(3 9eclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la domiciliul paratului. "aca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului, nu se poate invoca e'ceptia necompetentei teritoriale. UUUUUUUUUU Alineatele .$+ si .2+ au fost modificate prin art. I pct. $? din %egea nr. 2<2A2007. &ermenul de introducere a actiunii A!t. ''. - 2'3 Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagu!ei cauzate se pot introduce in termen de < luni de la# a3 data comunicarii raspunsului la plangerea preala!ila%3 data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cereriic3 data e'pirarii termenului de solutionare a plangerii preala!ile, respectiv data e'pirarii termenului legal de solutionare a cereriid3 data e'pirarii termenului prevazut la art. 2 alin. .$+ lit. 2+, calculat de la comunicarea actului administrativ emis in solutionarea favora!ila a cererii sau, dupa caz, a plangerii preala!ilee3 data inc2eierii procesului-ver!al de finalizare a procedurii concilierii, in cazul contractelor administrative. 223 entru motive temeinice, in cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusa si peste termenul prevazut la alin. .$+, dar nu mai tarziu de un an de la data comunicarii actului, data luarii la cunostinta, data introducerii cererii sau data inc2eierii procesului-ver!al de conciliere, dupa caz. 22'3 In cazul suspendarii, potrivit legii speciale, a procedurii de solutionare a plangerii preala!ile, termenul prevazut la alin. .$+ curge dupa reluarea procedurii, de la

$$2

momentul finalizarii acesteia sau de la data e'pirarii termenului legal de solutionare, dupa caz, daca a e'pirat termenul prevazut la alin. .2+. 2(3 In cazul actiunilor formulate de prefect, Avocatul oporului, 8inisterul u!lic sau Agentia *ationala a 4unctionarilor u!lici, termenul curge de la data cand s-a cunoscut e'istenta actului nelegal, fiind aplica!ile in mod corespunzator prevederile alin. .2+. 2-3 7rdonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate oricand. 2,3 &ermenul prevazut la alin. .$+ este termen de prescriptie, iar termenul prevazut la alin. .2+ este termen de decadere. UUUUUUUUUU Alineatele .$+ si .2+ au fost modificate prin art. I pct. $< din %egea nr. 2<2A2007. - Alineatul .2$+ a fost introdus prin art. I pct. $7 din %egea nr. 2<2A2007. "ocumentele necesare A!t. '2. - 9eclamantul ane'eaza la actiune copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii pu!lice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. In situatia in care reclamantul nu a primit niciun raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul si data inregistrarii la autoritatea pu!lica, precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii preala!ile, daca acest demers era o!ligatoriu. In situatia in care reclamantul introduce actiune impotriva autoritatii care refuza sa puna in e'ecutare actul administrativ emis in urma solutionarii favora!ile a cererii ori a plangerii preala!ile, va depune la dosar si copia certificata dupa acest act. UUUUUUUUUU
$$(

Articolul a fost modificat prin art. I pct. $8 din %egea nr. 2<2A2007. Citarea partilor, relatii A!t. '(. - 2'3 %a primirea cererii, instanta dispune citarea partilor si poate cere autoritatii al carei act este atacat sa ii comunice de urgenta acel act, impreuna cu intreaga documentatie care a stat la !aza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei. 223 In situatia in care reclamant este un tert in sensul art. $ alin. .2+ sau cand actiunea este introdusa de Avocatul oporului ori de 8inisterul u!lic, instanta va cere autoritatii pu!lice emitente sa ii comunice de urgenta actul atacat impreuna cu documentatia care a stat la !aza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei. 2(3 In mod corespunzator situatiilor prevazute la alin. .$+ si .2+, dupa caz, se procedeaza si in cazul actiunilor care au ca o!iect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim. 2-3 "aca autoritatea pu!lica nu trimite in termenul sta!ilit de instanta lucrarile cerute, conducatorul acesteia va fi o!ligat, prin inc2eiere interlocutorie, sa plateasca statului, cu titlu de amenda judiciara, $0, din salariul minim !rut pe economie pentru fiecare zi de intarziere nejustificata. UUUUUUUUUU Alineatele .$+ si .(+ au fost modificate prin art. I pct. $> din %egea nr. 2<2A2007. 3uspendarea e'ecutarii actului A!t. '-. - 2'3 In cazuri !ine justificate si pentru prevenirea unei pagu!e iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii pu!lice care a emis actul sau a
$$4

autoritatii ierar2ic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea e'ecutarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anularea actului in termen de <0 de zile, suspendarea inceteaza de drept si fara nicio formalitate. 223 Instanta solutioneaza cererea de suspendare, de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. 2(3 Cand in cauza este un interes pu!lic major, de natura a pertur!a grav functionarea unui serviciu pu!lic administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de 8inisterul u!lic, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. .2+ aplicandu-se in mod corespunzator. 2-3 Rotararea prin care se pronunta suspendarea este e'ecutorie de drept. )a poate fi atacata cu recurs in termen de ? zile de la comunicare. 9ecursul nu este suspensiv de e'ecutare. 2,3 In ipoteza in care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat de catre instanta, acesta este suspendat de drept. In acest caz nu este o!ligatorie plangerea preala!ila. 2:3 *u pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleasi motive. 273 3uspendarea e'ecutarii actului administrativ are ca efect incetarea oricarei forme de e'ecutare, pana la e'pirarea duratei suspendarii. UUUUUUUUUU Articolul a fost modificat prin art. I pct. 20 din %egea nr. 2<2A2007. 3olicitarea suspendarii prin actiunea principala A!t. ',. - 2'3 3uspendarea e'ecutarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art. $4, si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz,
$$?

instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevoca!ila a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pana la solutionarea actiunii in fond. 223 "ispozitiile art. $4 alin. .2+-.7+ se aplica in mod corespunzator. 2(3 Rotararea data cererii de suspendare este e'ecutorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. $4 alin. .4+, nu suspenda e'ecutarea. 2-3 In ipoteza admiterii actiunii de fond, masura suspendarii, dispusa in conditiile art. $4, se prelungeste de drept pana la solutionarea definitiva si irevoca!ila a cauzei, c2iar daca reclamantul nu a solicitat suspendarea e'ecutarii actului administrativ in temeiul alin. .$+. UUUUUUUUUU Alineatele .$+ si .2+ au fost modificate prin art. I pct. 2$ din %egea nr. 2<2A2007. - Alineatul .4+ a fost introdus prin art. I pct. 22 din %egea nr. 2<2A2007. Introducerea in cauza a functionarului A!t. ':. - 2'3 Cererile in justitie prevazute de prezenta lege pot fi formulate si personal impotriva persoanei care a contri!uit la ela!orarea, emiterea sau inc2eierea actului ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept su!iectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagu!iri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva poate fi o!ligata la plata despagu!irilor, solidar cu autoritatea pu!lica parata. 223 ersoana actionata astfel in justitie il poate c2ema in garantie pe superiorul sau ierar2ic, de la care a primit ordin scris sa ela!oreze sau sa nu ela!oreze actul. UUUUUUUUUU Alineatul .$+ a fost modificat prin art. I pct. 2( din %egea nr. 2<2A2007.

$$<

Introducerea in cauza a altor su!iecte de drept A!t. ':'. - Instanta de contencios administrativ poate introduce in cauza, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune in discutie, din oficiu, necesitatea introducerii in cauza a acestora, precum si a altor su!iecte de drept. UUUUUUUUUU Articolul a fost introdus prin art. I pct. 24 din %egea nr. 2<2A2007. @udecarea cererilor A!t. '7. - 2'3 Cererile adresate instantei se judeca de urgenta si cu precadere in sedinta pu!lica, in completul sta!ilit de lege. 223 entru cererile formulate in !aza prezentei legi se percep ta'ele de tim!ru prevazute de %egea nr. $4<A$>>7 privind ta'ele judiciare de tim!ru, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevalua!ile in !ani, cu e'ceptia celor care au ca o!iect contractele administrative, care se vor ta'a la valoare. 2(3 Rotararile se redacteaza si se motiveaza in cel mult (0 de zile de la pronuntare. UUUUUUUUUU Alineatul .(+ a fost modificat prin art. I pct. 2? din %egea nr. 2<2A2007. 3olutiile pe care le poate da instanta A!t. '>. - 2'3 Instanta, solutionand cererea la care se refera art. 8 alin. .$+, poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa o!lige autoritatea pu!lica sa emita un act administrativ, sa eli!ereze un alt inscris sau sa efectueze o anumita operatiune administrativa.

$$7

223 Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. $ alin. .<+, si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la !aza emiterii actului supus judecatii. 2(3 In cazul solutionarii cererii, instanta va 2otari si asupra despagu!irilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru. 2-3 Atunci cand o!iectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, in functie de starea de fapt, instanta poate# a3 dispune anularea acestuia, in tot sau in parte%3 o!liga autoritatea pu!lica sa inc2eie contractul la care reclamantul este indrituitc3 impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite o!ligatiid3 suplini consimtamantul unei parti, cand interesul pu!lic o ceree3 o!liga la plata unor despagu!iri pentru daunele materiale si morale. 2,3 3olutiile prevazute la alin. .$+ si alin. .4+ lit. !+ si c+ pot fi sta!ilite su! sanctiunea unei penalitati aplica!ile partii o!ligate, pentru fiecare zi de intarziere. 2:3 In toate situatiile, instanta poate sta!ili, prin dispozitiv, la cererea partii interesate, un termen de e'ecutare, precum si amenda prevazuta la art. 24 alin. .2+. UUUUUUUUUU Alineatele .$+, .2+ si .?+ au fost modificate prin art. I pct. 2< din %egea nr. 2<2A2007. - Alineatul .<+ a fost introdus prin art. I pct. 27 din %egea nr. 2<2A2007. &ermenul de prescriptie pentru despagu!iri A!t. '?. - 2'3 Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagu!iri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagu!ire curge de la data la care acesta a cunoscut sau tre!uia sa cunoasca intinderea pagu!ei.

$$8

223 Cererile se adreseaza instantelor de contencios administrativ competente, in termenul de un an prevazut la art. $$ alin. .2+. 22'3 "ispozitiile alin. .$+ si .2+ se aplica, in mod corespunzator, si contractelor administrative. 2(3 Cererile prevazute la alin. .2+ se supun normelor prezentei legi in ceea ce priveste procedura de judecata si ta'ele de tim!ru. UUUUUUUUUU Alineatul .2$+ a fost introdus prin art. I pct. 28 din %egea nr. 2<2A2007. 9ecursul A!t. 20. - 2'3 Rotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de $? zile de la comunicare. 223 9ecursul suspenda e'ecutarea si se judeca de urgenta. 2(3 In cazul admiterii recursului, instanta de recurs, modificand sau casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond, daca nu sunt motive de casare cu trimitere. Cand 2otararea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singura data, la aceasta instanta. UUUUUUUUUU Alineatele .$+ si .(+ au fost modificate prin art. I pct. 2> din %egea nr. 2<2A2007. Caile e'traordinare de atac A!t. 2'. - 2'3 Impotriva solutiilor definitive si irevoca!ile pronuntate de instantele de contencios administrativ se pot e'ercita caile de atac prevazute de Codul de procedura civila.

$$>

223 Constituie motiv de revizuire, care se adauga la cele prevazute de Codul de procedura civila, pronuntarea 2otararilor ramase definitive si irevoca!ile prin incalcarea principiului prioritatii dreptului comunitar, reglementat de art. $48 alin. .2+, coro!orat cu art. 20 alin. .2+ din Constitutia 9omaniei, repu!licata. Cererea de revizuire se introduce in termen de $? zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrata de art. $7 alin. .(+, la cererea temeinic motivata a partii interesate, in termen de $? zile de la pronuntare. Cererea de revizuire se solutioneaza de urgenta si cu precadere, intr-un termen ma'im de <0 de zile de la inregistrare. UUUUUUUUUU Articolul a fost modificat prin art. I pct. (0 din %egea nr. 2<2A2007. CAPITOLUL III rocedura de e'ecutare Tit&$& e7ec$to!i$ A!t. 22. - Rotararile judecatoresti definitive si irevoca!ile prin care s-au respins actiunile formulate potrivit dispozitiilor prezentei legi si s-au acordat c2eltuieli de judecata se investesc cu formula e'ecutorie si se e'ecuta silit, potrivit dreptului comun. UUUUUUUUUU Articolul a fost modificat prin art. I pct. ($ din %egea nr. 2<2A2007. 7!ligatia pu!licarii A!t. 2(. - Rotararile judecatoresti definitive si irevoca!ile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general o!ligatorii si au putere numai pentru viitor. Acestea se pu!lica o!ligatoriu dupa motivare, la solicitarea instantelor, in 8onitorul 7ficial al 9omaniei, artea I, sau, dupa caz, in monitoarele
$20

oficiale ale judetelor ori al municipiului ;ucuresti, fiind scutite de plata ta'elor de pu!licare. UUUUUUUUUU Articolul a fost modificat prin art. I pct. (2 din %egea nr. 2<2A2007.

7!ligatia e'ecutarii A!t. 2-. - 2'3 "aca in urma admiterii actiunii autoritatea pu!lica este o!ligata sa inc2eie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa eli!ereze un alt inscris sau sa efectueze anumite operatiuni administrative, e'ecutarea 2otararii definitive si irevoca!ile se face in termenul prevazut in cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult (0 de zile de la data ramanerii irevoca!ile a 2otararii. 223 In cazul in care termenul nu este respectat, se aplica conducatorului autoritatii pu!lice sau, dupa caz, persoanei o!ligate o amenda de 20, din salariul minim !rut pe economie pe zi de intarziere, iar reclamantul are dreptul la despagu!iri pentru intarziere. 2(3 *ee'ecutarea din motive imputa!ile sau nerespectarea 2otararilor judecatoresti definitive si irevoca!ile pronuntate de instanta de contencios administrativ, in termen de (0 de zile de la data aplicarii amenzii prevazute la alin. .2+, constituie infractiune si se pedepseste cu inc2isoare de la < luni la ( ani sau cu amenda de la 2.?00 lei la $0.000 lei. UUUUUUUUUU Articolul a fost modificat prin art. I pct. (( din %egea nr. 2<2A2007.

Instanta de e'ecutare

$2$

A!t. 2,. - 2'3 3anctiunea si despagu!irile prevazute la art. 24 alin. .2+ se aplica, respectiv se acorda, de instanta de e'ecutare, la cererea reclamantului. Rotararea se ia in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor. 223 Cererea prevazuta la alin. .$+ este scutita de ta'a de tim!ru. 2(3 Rotararea pronuntata de instanta de e'ecutare poate fi atacata cu recurs, in termen de ? zile de la comunicare. 2-3 revederile alin. .$+-.(+ se aplica, in mod corespunzator, si pentru punerea in e'ecutare a 2otararilor instantelor de contencios administrativ date pentru solutionarea litigiilor ce au avut ca o!iect contracte administrative. UUUUUUUUUU Alineatul .(+ a fost modificat prin art. I pct. (4 din %egea nr. 2<2A2007. Actiunea in regres A!t. 2:. - Conducatorul autoritatii pu!lice se poate indrepta cu actiune impotriva celor vinovati de nee'ecutarea 2otararii, potrivit dreptului comun. In cazul in care cei vinovati sunt demnitari sau functionari pu!lici, se aplica reglementarile speciale. UUUUUUUUUU Articolul a fost modificat prin art. I pct. (? din %egea nr. 2<2A2007. CAPITOLUL IV "ispozitii tranzitorii si finale @udecarea cauzelor aflate pe rol A!t. 27. - Cauzele aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa se judece potrivit legii aplica!ile in momentul sesizarii instantei.
$22

Completarea cu dreptul comun A!t. 2>. - 2'3 "ispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompati!ile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile pu!lice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte. Compati!ilitatea aplicarii normelor de procedura civila se sta!ileste de instanta, cu prilejul solutionarii cauzei. 223 Instanta de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune savarsita in legatura cu actul administrativ atacat, daca reclamantul - persoana vatamata - staruie in continuarea judecarii pricinii. 2(3 Actiunile introduse de persoanele de drept pu!lic si de orice autoritate pu!lica, in apararea unui interes pu!lic, precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase, cu e'ceptia situatiei in care sunt formulate si pentru apararea drepturilor sau intereselor legitime de care pot dispune persoanele fizice sau juridice de drept privat. UUUUUUUUUU Articolul a fost modificat prin art. I pct. (< din %egea nr. 2<2A2007. Corelarea terminologica A!t. 2?. - 7ri de cate ori intr-o lege speciala anterioara prezentei legi se face trimitere la %egea contenciosului administrativ nr. 2>A$>>0 sau generic la instanta de contencios administrativ, trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din prezenta lege. "ispozitii tranzitorii
$2(

A!t. (0. -

ana la constituirea tri!unalelor administrativ-fiscale, litigiile se

solutioneaza de sectiile de contencios administrativ ale tri!unalelor. Intrarea in vigoare A!t. ('. - 2'3 rezenta lege intra in vigoare la (0 de zile de la data pu!licarii in 8onitorul 7ficial al 9omaniei, artea I. 223 e aceeasi data se a!roga %egea contenciosului administrativ nr. 2>A$>>0, pu!licata in 8onitorul 7ficial al 9omaniei, artea I, nr. $22 din 8 noiem!rie $>>0, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare. Aceasta lege a fost adoptata de arlamentul 9omaniei, cu respectarea

prevederilor art. 7? si ale art. 7< alin. .$+ din Constitutia 9omaniei, repu!licata. ;ucuresti, 2 decem!rie 2004. *r. ??4.

oVered !K 2ttp#AAVVV.e-referate.roA Adevaratul tau prieten

$24