Cardul

1.CARDUL.......................................................................................................................................................
1
INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN.....................................................................................................1
DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE....................................................................................1
2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR.........................................................................................8
3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI......................................................................................................12
3.1.CARDUL BCR MAESTRO.................................................................................................................14
3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC...........................................................................................................17
3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL.........................................................................................20
3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS.......................................................................................................23
3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS..........................................................................................26
4.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI BCR BANCOMAT24...........................32
5.INFIINTAREA, MENTINEREA SI EXTINDEREA RETELEI DE POS-URI.........................................33
6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR IN ROMANIA.......................37
Piata cardurilor in 2002..............................................................................................................................37
Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti............................................................................41
Marketing educational................................................................................................................................53
1.1 Introducere:...........................................................................................................................................56
Stadiul implementarii produsului MultiCash BCR la clienti................................................................57
Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR.................................................................................59
2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale............................................................................60
2.1.Sisteme de pli electronice..................................................................................................................62
2.2. Banii n comerul electronic ................................................................................................................63
Transferul electronic de fonduri.............................................................................................................64
Banii electronici......................................................................................................................................64
Ecash.......................................................................................................................................................65
2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de pli..........................................................................66
2.3. Mecanisme de securitate......................................................................................................................69
2.4.Pli online n Romnia........................................................................................................................74
Cardul Kappa..........................................................................................................................................75
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................77
BILBIOGRAFIE.............................................................................................................................................77
1.CARDUL
INSTRUMENT MODERN DE PLATA IN
DECONTARILE INTERNE SI INTERNATIONALE
Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de

forme si instrumente care au cunoscut o dezvoltare continua de-a lungul
timpului.
Numerarul este forma traditionala de decontare care, pe masura
dezvoltarii societatii moderne,
a pierdut din aria sa de folosire. Prin
numerar, plata se face individual, imediat si fara intermediere.
Pagina 1
Sumele mari in numerar necesita, insa, spatii corespunzatoare de

depozitare, siguranta, cheltuielisi numeroase riscuri in manevrare.
In tarile civilizate, cu economie de piata dezvoltata, sfera numerarului
a fost limitata la minimum, prin introducerea si folosirea de forme si
instrumente de decontare fara numerar, usor accesibile.
Raspandirea decontarilor fara numerar este diferita de la o tara la alta,
in raport cu specificul fiecareia si a scopului urmarit.
Deosebit de avantajele tehnicii de decontare, un scop esential este si
acela al limitarii masei monetare in circulatie si a atenuarii procesului
inflationist.
Cea mai mare revolutie tehnologica a acestui secol o reprezinta, fara
indoiala, comunicatiile.Dezvoltarea fara precedent a suporturilor (fibra
optica, transmisia prin satelit) cat si a interfetelor multi-media (retele de
calculatoare si softuri specializate) au condus la o adevarata explozie a
comnicarii.Globalizarea informatiei, transmisia la mare distanta in timp real,
accesibilitatea si dezvoltarea mass-media, au produs modificari structurale in
viata oamenilor din intreaga lume.
Cardul bancar , larg utilizat n SUA ( nc din anii 50 )
a cucerit i
Europa , mai ales n cepnd cu anii 80 .Se prezint sub forma unei cartele
din plastic , dimensionat dup formatul unei cri de vizit 1 .
Cardul are nscris pe el :
- denumirea i emblema emitentului( o banc ) ;
- datele de identificare ale titularului .
Era inevitabil ca aceasta revolutie tehnologica sa antreneze si
miscarile de fonduri, motorul economiei mondiale. Odata cu sistemul
1
Ioan Popa - Tranzacii Comerciale Internaionale , Editura Economic , Bucureti , 1997,p.214.
Pagina 2
SWIFT, bancile au putut face transferuri rapide la un cost scazut, permitand

inlocuirea numerarului cu moneda electronica. Accesul instantaneu la bazele
de date face posibila deservirea unui client oriunde s-ar afla , in aceleasi
conditi ca cele oferite de banca unde acesta are contul si deruleaza operatiuni
curente. Un segment important de consumatori ai serviciilor bancare care
beneficiaza de aceste facilitati il constituie persoanele fizice. Extinderea pe
scara larga a utilizari cartilor de credit a facut ca, in tarile dezvoltate, platile
cu numerar sa detina o pondere de numai 20-30% din totalul tranzactiilor.
Cifrele care exprima gradul de popularitate al acestui sistem de decontari
sunt impresionante: sute de milioane de detinatori, peste 1 miliard de carduri
emise, o valoare anuala a tranzactiilor de peste 2000 de miliarde de dolari, o
retea de acceptare de peste 12 milioane de comercianti, mai mult de 277.000
ATM-uri pentru numerar. Este interesant ca, inca din anul 1880, un nord
american Edward Bellany isi imagina ca in 2000 banii vor fi inlocuiti cu
carti de plata, inserand aceasta opinie intr-o lucrare economica. Tot in SUA
s-a facut si primul pas concret, prin emiterea in 1914 de catre General
Petroleum Company of California a unor carti de plata pentru salariati
proprii si cativa clienti agreati. Astazi,in SUA, cartile de credit au devenit
aproape un mod de viata: prin intermediul celor 1,2 miliarde de carduri
emise se tranzactioneaza annual peste 750 de miliarde de dolari. De remarcat
ca, din cei peste
6000 de emitenti de carduri (banci, institutii, mari
companii, retele comerciale) primii 50 detin aproximativ 90% din totalul

creditului. Numai sub marcile VISA, MASTERCARD, AMEIRCAN
EXPRESS si DINNERS CLUB au fost emise 400 milioane de carduri,
CITIBANK, de exemplu, detine 15% din piata SUA si 10% din piata
mondiala cu cele 55 milioane carti de credit emise si o valoare anuala a
tranzactiilor de peste 35 miliarde dolari.
Pagina 3
Dupa anul 1989, pe masura evolutiei economiei romanesti, s-a simtit

necesitatea inlocuirii vechilor instrumente de decontare specifice economiei
centralizate, instrumente greoaie si rigide, cu noi instrumente moderne
folosite pe plan international.
Astfel incepand cu anul 1995, prin reglementari noi ale Bancii
Nationale a Romaniei,avand la baza Legea cecului, a cambiei si a biletului la
ordin, s-a statutat folosirea instrumentelor de plata prevazute de aceste
legi.In plus, s-a introdus Ordinul de plata pe suport de hartie (OPH), cel mai
folosit instrument si in prezent in decontarile interne.
Sistemul bancar romanesc nu putea ramane indiferent la aceasta
veritabila provocare. Prin aderarea BCR, Banc Post, BRD, BASA si BCIT la
reteaua VISA si infintarea ROMCARD SA ca societate comuna de
procesare, cele cinci banci au semnat practic in anul 1994 certificatul de
nastere al acestui sistem de plata in Romania.
Alegerea marcii VISA a fost recomandata de cartea de vizita a acestei
prestigioase institutii :peste 19.000 de membri (banci si alte institutii), 10
milioane de comercianti inclusi in reteaua de acceptare, mai mult de 300
milioane de detinatori de card si un volum de tranzactii de aproape 600
miliarde dolari annual.
Implicarea BCR in introducerea acestui sistem de plata a insemnat un
moment determinant in extinderea decontarii electronice a operatiunilor
necomerciale din tara noastra:
-BCR a avut o contributie decisiva la infintarea ROMCARD SA, la
proiectarea sistemului informatic al acesteia si la elaborarea normelor si
ghidurilor de proceduri specifice;
Pagina 4
-BCR a fost prima banca din Romania care a inceput procesarea

cardurilor VISA si, o buna perioada de timp,singura care a acceptat carduri
EUROPAY;
-BCR a creat prima retea de automate bancare ATM din Romania, cea
mai dezvoltata si la aceasta data.
Banca Comerciala Romana a lansat primul card, VISA BUSSINESS,
la data de 21.12.1995, pentru ca numai la o luna de zile, la data de
30.01.1996 sa lanseze cardul Maestro, care a devenit cel mai popular card
B.C.R. Au urmat, apoi, in decembrie 1996 cardul Visa International, in iulie
1997 Visa Clasic si in februarie 1998 Eurocard Business. Aceste carduri se
adreseaza persoanelor fizice sau juridice si sunt destinate retragerii de
numerar de la ATM-uri sau ghisee si/sau efectuarii de plati pentru marfuri
sau servicii.
Privind retrospectiv de la debutul operatiunilor B.C.R. cu carduri,
numarul acestora a crescut constant (tabelul nr 1).
Tabelul nr.1
Numar
1995
tranzactii
13.190
% fata de Valoare
Mii USD
anul de baza
3.322,1
1996
1997
1998
1999
2000
28.602
43.402
91.332
111.532
206.825
216,85
329,05
183,38
183,38
183,38
2.446,3
24.448
75.556
125.693
7.243,4
10.127,3
17.238
24.693
45.996
Mil. lei
Piata romaneasca a cardurilor este intr-o continua transformare, cu o

structura dince in ce mai complexa. De la aparitia societatii ROMCARD, pe
Pagina 5
piata au aparut noi operatori care au aderat la la VISA International,

operatori care cuprind banci comerciale romanesti, sucursale in Romania ale
unor banci straine de prestigiu si chiar banca centrala. De asemenea, s-au
lansat multe noi tipuri de carduri, accenuandu-se concurenta intre banci in
acest domeniu. Cele mai recente evenimente care au avut loc pe aceasta
piata includ:
Pagina 6
CITIBANK Romania a devenit membru VISA International, astfel

ca numarul acestora in Romania este acum de 11(B.N.R., B.C.R., B.C.I.T.,
B.A., BANCOREX, B.R.D., BancPost, Societe Generale-Bucuresti, Banca
Transilvania, C.E.C. si CITIBANK Romania).
CEC a devenit si membru Europay, atfel ca numarul acestora in
Romania este acum de 7 (B.N.R., B.C.R., B.C.I.T., B.A.,
BANCOREX, BancPost si CEC).
A devenit operationala reteaua de ATM-uri a Bancii Agricole. La
sfarsitul Trimestrului III, au achizitionat 5 aparate.
S-au lansat pe piata noi tipuri de carduri (B.A., Banc Post, BRD).
faptul ca evenimentele de acest gen au inceput sa devina o obisnuinta
pentru piata Romaneasca inseamna in primul rand ca operatiunile cu
carduri si-au capatat locul lor bine definit in randul operatiunilor
unei banci. In al doilea rand, interesul unor banci, dintre care unele
reprezentante ale unor banci cu o solida experienta in domeniu, de a
deveni membre ale celor doua organizatii internationale este un
semnal ca, in acest domeniu, potentialul pietei romanesti este departe
de a fi exploatat in intreaga capacitate. In al treilea rand si poate cel
mai important pentru noi, aparitia de noi operatori pe aceasta piata
inseamna sporirea concurentei, cu consecintele ei de rigoare.
In aceasta ordine de idei, trebuie sa precizam de la inceput ca intreaga
activitate in domeniul afacerilor cu carduri a urmarit consolidarea pozitiei
B.C.R. pe piata romaneasca prin:
Cresterea numarului de carduri emise;
Extinderea retelei de ATM-uri si POS-uri;
Dezvoltarea retelei de comercianti acceptatori de carduri;
Pagina 7
Activitatea cu carduri a Bancii Comerciale Romane este structurata

pe patru categorii, respectiv:
Acceptarea la plata a cardurilor;
Emiterea propriilor carduri;
Mentinerea si extinderea retelei de ATM-uri;
Mentinerea si extinderea retelei de POS-uri.
2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR

In prezent, In Romania sunt acceptate la plata carduri sub sigla VISA
si Europay emise atat de bancile straine cat si de catre bancile romanesti.
Banca Comerciala Romana ofera detinatorilor de carduri mai multe
posibilitati de utilizare a lor:
La punctele de vanzare ale comerciantilor din reteaua proprie,
pentru cumpararea de bunuri / servicii: comerciantii pot utiliza
POS-urile pentru autorizarea tranzactiilor si transmiterea lor spre
decontera acestora;
La ghiseele proprii pentru obtinerea de numerar;
La ATM-urile din reteaua B.C.R. Bancomat 24 pentru obtinerea de
numerar.
La 30 iunie 1998, erau incheiate un numar de 596 contracte, cu 1062
puncte de vanzare, ponderea cea mai mare revenind magazinelor (392),
hotelurilor (216) si restaurantelor (135). Sucursalele care au incheiat cele
Pagina 8
mai multe contracte sunt: Sucursala Sector 1 (54), SMB (37), Constanta
(33), Galati (26) si Satu Mare (24). Pentru ca imaginea retelei BCR de
acceptare carduri sa fie cat mai corecta trebuie sa mai adaugam si cele 111
unitati teritoriale instruite pentru eliberarea de numerar.
Pe aceasta piata de acceptare a cardurilor, Banca Comerciala Romana
ocupa o pozitie buna. Conform datelor publicate de ROMCARD, cu cele
1396 de contracte incheiate, Banca Comerciala Romana detine 19,4% din
totalul punctelor de vanzare.
Numarul comerciantilor cu care o banca are incheiate contracte de
acceptare este util pentru aprecierea eforturilor facute de banca respectiva in
domeniul extinderii retelei. Pentru analiza in sine, este semnificativ de
precizat cate dintre aceste contracte sunt active (au inregistrat operatiuni) si,
pe cat posibil, structura realizarilor. In cazul BCR, din cele 1396 de
contracte incheiate pana la sfarsitul semestrului 1 2001 29,3% sunt active.
Dintre acesti 175 comercianti activi din reteaua BCR, circa 54% din volumul
operatiilor in valuta este realizat de primii 5 comercianti (Hotel Minerva,
Hotel Bucuresti, TAROM, Casino Bucur, Hotel Helvetia). In cazul
tranzactiilor in lei circa 27% din volumul acestora este realizat de primii 3
comercianti.
In ceea ce priveste numarul tranzactiilor inregistrate in reteaua proprie
a Bancii Comerciale Romane de acceptare, acesta se prezinta in tabelul
urmator:
Tabelul nr 2
Pagina 9
Numar tranzactii
Total
Tranzactii reprezentand
22119
Usd
16434
Valoarea
Lei
tranzactiilor
Usd
Lei
5685
(mii)
14885
(mil)
11640,
vanz. de marfuri/servicii
% din total ROMCARD 22.8
31,9
7,6
23
5
8
Tranzactii reprezentand
4083
17947
197,2
16802,
1
43,1
22030
eliberare de numerar
% din total ROMCARD 12,2
0,8
38,3
1,2
Total
20517
23632
15082, 43807.
13,3
2
16,5
44149
% din total ROMCARD 21,2
23,8
4
23,3
Analiza datelor de mai sus, corelata cu faptul ca la ora actuala

majoritatea tranzactiilor se fac tot cu carduri internationale, ne permite sa
apreciem ca, deocamdata, aceasta activitate este dependenta de traficul
international. Dezvoltarea unei piete a cardurilor interne este lenta, existand
inca mari rezerve in acest sens.
Activitatea de acceptare a cardurilor prin reteaua de ATM-uri a
continuat sa se dezvolte si in primul semestru, banca inregistrand rezultate
bune, dupa cum se poate remarca si din tabelul nr 3:
Tabelul nr 3
Pagina 10
Numar
Valoare
TOTAL, din care:
tranzactii
331.444
(mld. lei)
156,37
-carduri VISA
56.611
28,14
-carduri Europay
45.825
25,56
Carduri BCR Maestro
200.020
89,14
-carduri BCR Visa Clasic
28.485
12,86
-carduri BCR Eurocard Business
503
0,67
Din aceste tranzactii, pana la sfarsitul primului semestru, numai un

numar de 62 tranzactii nu au fost recunoscute de detinatori, fiind returnate ca
atare de bancile straine (chargeback)Valoarea totala a acestor tranzactii a
fost de 18.314,7 USD, dar toate litigiile au fost solutionate, Banca
Comerciala Romana neinregistrand pierderi.
Desi banca considera multumitoare activitatea derulata in acest sector
al afacerilor cu carduri, este destul de mare numarul de contracte inactive.
Analizand aceasta problema cu unele dintre unitatile teritoriale, s-a ajuns la
concluzia ca unul din motivele acestui numar destul de ridicat de il
constituie reticienta comerciantilor de a utiliza acest instrument de plata.
Este adevarat, pe de alta parte, ca marea majoritate a lucrarilor de la
serviciile valutare din sucursalele care au atributii in domeniul cardurilor
reclama lipsa de timp necesar pentru a vizita clientii si a cunoaste la fata
Pagina 11
locului problemele cu care se confrunta acestia. In acest scop una dintre

recentele masuri adoptate de banca vizeaza atribuirea de responsabilitati
clare in acest domeniu ofiterului de marketing, pentru a stimula dezvoltarea
si mai accentuata a acestei activitati.
3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI

Activitatea de emitere a propriilor carduri a cunoscut o dezvoltare
semnificativa. Printre principalii factori care au determinat cresterea
numarului de carduri emise se numara:
Extinderea retelei de ATM-uri;
Dezvoltarea retelelor de comercianti, corelata cu generalizarea
fenomenului de acceptare a cardurilor, indiferent de banca emtenta;
Extinderea sistemului de plata a salariilor si burselor prin
conturi de carduri;
Actiunile publicitare intreprinse de Directia de Marketing din
banca;
Revizuirea periodica a conditiilor de emiter si utilizare a
cardurilor, in functie de semnalele pietei.
La sfarsitul semestrului 1 2001,situatia cardurilor emise de Banca
Comerciala Romana se prezinta in tabelul numarul 4:
Tabelul nr.4
Pagina 12
Tip card
Numar
carduri
Maestro
Visa Clasic
emise
61.616
14.078
Numar
conturi
deschise
Solduri totale
Mil. lei Mii USD
55.448
29.850, -
13.764
5
24.955, -
Eurocard Business
1196
359
4
1599,4
Visa Business
1548
765
3.474,6
Visa International
1457
1125
3.314,7
TOTAL
79.895
71.461
65.445, 6.789,3
3
Se considera ca aceasta activitate dispune de un potential mult mai

mare de dezvoltare, dar unitatile teritoriale acuza lipsa de timp, personal si
experienta pentru promovarea acestor produse si atragerea de noi clienti.
Banca a luat masuri in sensul stimularii activitatii prin implicarea
ofiterului de marketing si stabilirea unor plafoane minimale pentru emiterea
de carduri pentru unitatile teritoriale dotate cu ATM-uri. Dar, in dorinta de a
impulsiona si mai mult aceasta activitate, banca va lua in considerare
desemnarea unei persoane care sa se ocupe exclusiv de aceasta activitate,
degrevand-o de alte sarcini.
Activitatea de emitere carduri a adus bancii in primul semestru al
acestui an un venit net de 1948,4 mil. lei. Acest rezultat il consideram
satisfacator, mai ales tinand cont de faptul ca ponderea veniturilor din
emiterea de carduri in total venituri relizate din operatiunile cu carduri a
Pagina 13
crescut de la circa 10% la sfarsitul anului trecut la 36% la sfarsitul

semestrului 1, anul acesta.
3.1.CARDUL BCR MAESTRO

Instrument de plata in LEI, sub sigla Europay International, destinat
persoanelor fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri si plata de
bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla edc/Maestro.
CARACTERISTICI
*0
este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita
disponibilului din contul de card), fara embosaj (datele de identificare a

clientului sunt stocate pe banda magnetica de pe verso-ul cardului), fapt care
permite utilizarea acestuia numai in mediul electronic.
*1
fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se
comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru

validarea efectuarii fiecarei tranzactii.
CONDITII DE UTILIZARE
*2
termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii
*3
la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata

DOBANZI, TAXE SI COMISIOANE
*4
pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda
aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice
Pagina 14
AVANTAJE
*5
utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;
*6
eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de
manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.

Taxe initiale si curente (lei)
Emitere Anuala (de
card* utilizare)
Extras de cont
(lunar)
Interogare sold
ATM/POS GSM
0
0
105.000/card 25.000/solicitant 1.500/operatiune - la cerere
* inclusiv pentru fiecare card suplimentar emis
Reinnoire
(inlocuire)
card la
expirare
Plati furnizori
servicii
Taxe pentru servicii speciale (lei)

Regenerare PIN Blocare card
Regim de urgenta
Inlocuire card*
Eliberare numerar**
1 USD
(echivalent lei, la
50.000
25.000
0
cursul din ziua
efectuarii platii)
* in cazul in care cardul a fost pierdut, furat sau demagnetizat
** numai pentru salariatii institutiilor bugetare, la ghiseele BCR
Comisionul pentru recuperarea cardului este de 50.000 lei, daca a fost retinut de alte banci,
si de 30.000 lei, daca a fost retinut de BCR.
Comisioane per tranzactie (%)
Alimentare Tranzactii la Eliberare de numerar
cont
comerciant La ghiseul bancii
Emitente Acceptatoare
0 - la
ordinul
clientilor
La ATM-ul
propriu*
altei altei banci

banci
din
romanesti strainatate
Intern Extern
0
0,5 %
0,5% nepermis
2.000 lei 0,5% +

25.000
nepermis
Pagina 15
BCR si
pentru
institutiile
bugetare
10.000
lei/cont de
card - la
ordinul
agentilor
economici
care nu sunt
clienti BCR
+
25.000
lei
Lei
*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN

Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 150.000 lei
in vreme ce intrabancar este franco - pentru transferul in contul aceluiasi client - si 150.000
lei, in cazul unui transfer in contul altui client BCR.
Dobanzi bonificate/retinute (%)
La sold creditor
6%
Sold debitor (pentru iesiri in descoperit)

autorizate*
neautorizate
43%
200% fata de
dobanda pietei
*In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor, posesorii pot beneficia de un
credit lunar de pana la 75% din salariul net.
Depunere initiala minima si sold intangibil (lei)
Depunere initiala minima (la emitere)
Sold minim creditor intangibil
50.000 Lei
50.000 Lei
Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei)

Eliberari de numerar (valori maxime)
zilnice
pe operatiune
30 000 000 Lei
1,5 mil. in cupiura de 50 000 Lei

3 mil. in cupiura de 100 000 Lei
Grad de utilizare:
Interna
Externa
Mediu electronic
Mediu manual
Pagina 16
(on line)
X
(off line)
Cardul are o valabilitate de doi ani si se reinnoieste in mod automat, fara o cerere
suplimentara
din
partea
dumneavoastra
si
fara
alte
costuri.
Va puteti ridica noul card de la aceeasi unitate BCR, dupa data de 20 ale lunii expirarii.
Sursa
BCR-Directia
marketing
Ultima actualizare: 18 martie 2001
3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC

Instrument de plata emis in LEI, sub sigla VISA, destinat persoanelor
fizice, pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor si
plata de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA.
CARACTERISTICI
*7
disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului

- numele acestuia si numarul contului personal - sunt stocate in relief pe fata
cardului dar si pe banda magnetica de pe verso), fapt care permite utilizarea
acestuia atat in mediul on-line (la automatele de distribuire a banilor sau la
comerciantii care dispun de POS-uri - aparate de inregistrare electronica a
tranzactiilor) cat si in mediul off-line (la comerciantii care au instalate
imprintere);
*8

*9
se poate utiliza numai pe teritoriul Romaniei
Pagina 17
*10
*11

*12
aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice

AVANTAJE
*13
*14

Anuala Extras de Interogare sold
Emitere
(de
cont*
card
ATM/POS GSM
utilizare) (lunar)
Reinnoire
Plati furnizori
(inlocuire) card
servicii
la expirare
0**
105.000 0
2.000
*Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 25 000 lei.
**In cazul deteriorarii sau furtului/pierderii cardului, comisionul de emitere este de 2
USD echivalent lei.
1 USD
(echivalent lei)
50 000
Regim de urgenta
Inlocuire card
Eliberare numerar
Pagina 18
Alimentare
cont
Eliberare de numerar
La ghiseul bancii
La ATM-ul
Tranzactii
la
comerciant
0 - la
ordinul
clientilor
BCR si
pentru
institutiile
bugetare
10.000
0
lei/cont de
card - la
ordinul
agentilor
economici
care nu sunt
clienti BCR
Acceptatoare
Emitente Intern Extern
0,5
altei altei banci

propriu* banci
din
0,5%
+
nepermis
25.000
lei
2.000
0,5% +
25.000
Lei
nepermis
*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN

La sold creditor
6%

autorizate*
neautorizate
43%
200% fata de
dobanda pietei
*In cazul in care cardul este utilizat pentru plata salariilor, posesorii pot beneficia de un
credit lunar de pana la 75% din salariul net.
1.000.000
100.000

zilnice
pe operatiune
Pagina 19
1,5 mil. Lei in cupiura de 50 000 Lei

3 mil. in cupiura de 100 000 Lei
30.000.000 Lei
Grad de utilizare:
Interna
Externa
X
Sursa:
Mediu electronic
(on line)
Mediu manual
(off line)
BCR-Directia
marketing
3.3.CARDUL BCR VISA INTERNATIONAL

Intrument de plata emis in USD sub sigla VISA INTERNATIONAL
, destinat opersoanelor fizice care calatoresc in strainatate in interes
personal, in scopul obtinerii de numerar de la ATM-uri sau ghiseele bancilor
si plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA .
CARACTERISTICI
*15

Pagina 20

imprintere);
*16
*17
*18
pentru depozite la termen constituite, banca calculeaza lunar dobanda
icepand cu ziua dschiderii contului si o bonifica in contul de depozit la

vedere
*19
aferenta conturilor la vedere in USD ale persoanelor fizice

AVANTAJE
*20
un instrument de plata modern, resential pe parcursul deplasarilor in
strainatate, sigla VISA
fiind acceptata de catre comerciantii de pe tot
cuprinsul globului(societatea VISA INTERNATIONAL are ca membri

peste 22000 de banci din intrega lume)
*21

BCR VISA INTERNATIONAL (USD)
Pagina 21
Taxe initiale si curente (USD)

Extras de Interogare sold
Emitere
Anuala (de
cont*
card
utilizare)
ATM/POS GSM
(lunar)
Reinnoire
Plati furnizori
(inlocuire) card la
servicii
expirare**
10
1.500 lei
*Comisionul pentru eliberarea extrasului de cont la cerere este de 2 USD.

**In cazul in care cardul este pierdut/furat/deteriorat/demagnetizat, taxa de inlocuire este de 5 USD.
Taxe pentru servicii speciale (USD)
Regenerare PIN
Blocare card*
5 USD
Regim de urgenta
Inlocuire card
Eliberare numerar
* comisionul de recuperare a cardului este de 4 USD pentru card retinut de alte banci, si de 1 USD
pentru card retinut de BCR.
La ghiseul bancii
La ATM-ul
Tranzactii Tranzactii
Alimentare
comerciant comerciant
cont
Romania strainatate
Acceptatoare
Emitente
nepermis
Intern
Extern
1,75%
nepermis
minimum
nepermis
5 USD
altei altei banci

propriu* banci
din
1,75%
nepermis nepermis minimum
5 USD
*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si patru incercari de PIN

Comisionul de transfer la cerere din contul de card la nivel interbancar este de 25 USD in vreme ce
intrabancar este franco - pentru transferul in contul aceluiasi client - si de 10 USD, in cazul unui
transfer in contul altui client.
La sold creditor
Pagina 22
0,75%
autorizate
neautorizate
Depunere initiala minima si sold intangibil (USD)

1.500
500

zilnice
pe operatiune
in tara: nepermis
in strainatate: 500 USD
La ATM in tara: nepermis
*Suma maxima pe operatiune in strainatate nu este data de banca emitenta ci de respectivul ATM.
Grad de utilizare:
Interna
Sursa:
Externa
Mediu electronic
(on line)
Mediu manual
(off line)
BCR-Directia
marketing
3.4.CARDUL BCR VISA BUSINESS

Instrument de plata emis in USD sub sigla VISA International ,
destinat clientilor persoane juridice, ai caror reprezentanti calatoresc in
strainatate, pentru plata bunurilor si seviciilor oriunde este afisata sigla
VISA, precum si obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare.
CARACTERISTICI
Pagina 23
*22

imprintere);
*23

*24
*25

*26
aferenta contului de disponibilitati in valuta

AVANTAJE
*27
*28

BCR VISA BUSINESS (USD)
Pagina 24
Taxe initiale si curente

Anuala Extras de Interogare sold
Emitere
(de
cont*
card
ATM/POS GSM
utilizare) (lunar)
Reinnoire
Plati furnizori
(inlocuire) card
servicii
la expirare
10 USD 30 USD 0
10 USD
*Comisionul pentru eliberarea la cerere a unui extras de cont este de 2 USD.

1
10
Regim de urgenta
Inlocuire card
Eliberare numerar

La ghiseul bancii
Alimentare Tranzactii
cont
la
comerciant
Acceptatoare
Emitente

La sold creditor
2,5
Intern Extern
1,75%
minimum
5 USD
La ATM-ul
propriu
altei banci din

strainatate
1,75% minimum 5
USD

autorizate
neautorizate
Pagina 25
3 000 USD
1 000 USD
Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD)

zilnice
pe operatiune*
500 USD
Suma maxima pe operatiune in strainatate

nu este reglementata de banca emitenta ci
de respectivul ATM.
*Sunt permise 6 operatiuni pe zi.

Grad de utilizare:
Interna
Sursa
Externa
Mediu electronic
(on line)
Mediu manual
(off line)
BCR-Directia
marketing
Ultima actualizare 3 iulie 2001
3.5.CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS

Instrument
de
plata
emis
in
lei
sub
sigla
EUROCARD/MASTERCARD, destinat clientilor persoane juridice, ai

caror angajati efectueaza diverse plati in interes de afaceri, pe teritoriul
Romaniei.
CARACTERISTICI
*29

Pagina 26

imprintere);
*30
*31

*32
aferenta disponibilitatilor in lei din contul de card.

AVANTAJE
*33
*34

BCR EUROCARD/MASTERCARD BUSINESS
Este un card de credit in valuta, embosat, destinat societatilor comerciale ai
caror angajati calatoresc in mod frecvent peste hotare pentru afaceri.
Posesorii pot beneficia de plafoane de credit intre 2 000 si 50 000 USD,
calculate in functie de posibilitatile financiare de rambursate ale firmei.
Pagina 27
Taxe initiale si curente (USD)

Anuala
Emitere
(de
card*
cont
ATM/POS GSM**
utilizare)
Reinnoire
Plati furnizori
(inlocuire) card
servicii
la expirare
1
lunar 0
(comision
17/card la cerere 0,12/SMS 5
deschidere
2
cont card)
*Pentru fiecare card suplimentar se percep 5 USD.
**Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea
abonamentului fiind de 12 USD pe an.
1
Regim de urgenta
Inlocuire card
Eliberare numerar

La ghiseul bancii
Tranzactii
Alimentare
la
cont
comerciant
La ATM-ul
Emitente
Acceptatoare
propriu
altei banci
(extern)
Intern Extern

La sold creditor
autorizate
neautorizate
10
Comisionul pentru
depasirea limitei de
Pagina 28
credit autorizate este

de 5% aplicat la
excedent (suma care
depaseste aceasta
limita).

In functie de bonitatea clientului, acesta
poate obtine un plafon de credit intre 2 000 si 50 000 USD.
Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (USD)

zilnice
pe operatiune
Grad de utilizare:
Interna
Externa
Mediu electronic
(on line)
Mediu manual
(off line)
Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15

zile
de
la
data
extrasului.
Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din
valoarea
aferenta
dobanzilor
si
comisioanelor.
Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de

5%
din
suma
minima
de
plata.
Ultima actualizare: 17 septembrie 2001 ; Sursa: BCR.
Pagina 29
BCR EUROCARD/MASTERCARD (LEI)
In cazul unui astfel de card toate tranzactiile se efectueaza in limita unui

plafon de creditare acordat clientului de catre banca. Creditul se acorda pe
baza unei analize a bonitatii clientului efectuata de catre unitatea BCR la
care acesta s-a adresat. Odata aprobata cererea de creditare, se incheie un
contract pentru o perioada de un an intre banca si client. Contractul se poate
prelungi printr-un act aditional.
Anuala
Emitere
(de
card*
cont
ATM/POS GSM**
utilizare)
Reinnoire
Plati furnizori
(inlocuire) card
servicii
la expirare
125 000
+ 25 000
Lunar - 0
(comision 250 000
0,12/SMS 125 000
La cerere deschidere pe card
- 25 000
cont de
card)
*Pentru fiecare card suplimentar comisionul de emitere este de 125 000.
**Consultarea poate fii facuta prin intermediul serviciului de mobile-banking, valoarea
abonamentului fiind de 12 USD pe an.
Regim de urgenta
Regenerare PIN Blocare card*
25 000
50 000
Inlocuire card
(pierdere, deteriorare,
furt)
Eliberare numerar
125 000
*Pierdut sau furat.

Pagina 30
La ghiseul bancii
Tranzactii
Alimentare
la
cont
comerciant
La ATM-ul
Emitente
propriu
altei banci
0,5% +
25.000 lei
Acceptatoare
Intern Extern

La sold creditor
Sold debitor
autorizate
neautorizate
38%/an
Comisionul pentru
depasirea limitei de
credit autorizate este
de 5% aplicat la
excedent (suma care
depaseste aceasta
limita).

In functie de bonitatea clientului, acesta
poate obtine un plafon de credit intre 5 si 30 milioane lei.

zilnice
pe operatiune
30 000 000 (10 tranzactii)
Valoarea soldului
Pagina 31
Grad de utilizare:
Interna
Externa
Mediu electronic
(on line)
Mediu manual
(off line)
Data extrasului este ultima zi lucratoare a lunii iar scadenta este de 15 zile de
la
data
extrasului.
Suma minima de plata este de 20% din creditul utilizat si integral din
valoarea
aferenta
dobanzilor
si
comisioanelor.
Comisionul pentru nerambursarea la termen a sumei minime lunare este de
5% din suma minima de plata.
DOCUMENTELE SOLICITATE DE BANCA
pentru acordarea creditului
-Buletin/carte de identitate (original + copie);
-Adeverinta de salariu sau acte care sa ateste veniturile declarate;
-Acte de proprietate: locuinta, teren, autoturism, etc (original + copie)
Perioada necesara bancii pentru emitere este de maximum doua saptamani dupa aprobarea
cererii de credit si semnarea contractului.
Ultima actualizare: 20 mai 2002

Sursa: BCR.
4.INFIINTAREA,
MENTINEREA
SI
EXTINDEREA
RETELEI BCR BANCOMAT24
Ea s t
Reteaua Bancomat 24 a fost lansata de BCR la inceputul anului 1996

We s t
100
si de atunci pana in prezent numarul lor a ajuns la 487 aparate. Fiecare

0
1 s t Qtr
50
No rth
sucursala judeteana are instalat un aparat si deja s-au instalat aparate si la

3 -D
Co lu m n 4
alte sucursale sau agentii (in special din Bucuresti).

3 -D
Co lu m n 5
Pagina 32
Extinderea retelei de automate a condus la cresterea semnificativa a

sumelor eliberate prin ATM-uri. Daca la sfarsitul anului 2000 aceste sume se
ridicau la 395,8 mild. lei, la sfarsitul semestrului 1 sumele se ridicau deja la
156,4 mild. lei.
La ora actuala, in afara de Banca Comerciala Romana sunt prezente
pe piata cu retele de ATM-uri si BancPost, BRD, Ion Tiriac si Banca
Agricola. In toate aceste retele s-au eliminat restrictiile de acceptare a
diferitelor tipuri de carduri indiferent de banca emitenta. Aparitia si a altor
operatori pe aceasta piata o putem considera avantajoasa pentru toti,
deoarece efortul investitional pe care-l presupune mentinerea si dezvoltarea
unei retele de automate la nivelul intregii tari nu poate fi suportat de catre o
singura banca.
Datorita schimbarii protocolului de comunicatie la marea majoritate a
ATM-urilor (de la SDLC la X25), nu s-au mai inregistrat incidente majore in
functionarea retelei.
5.INFIINTAREA,
MENTINEREA
SI
EXTINDEREA
RETELEI DE POS-URI
Dezvoltarea retelei de POS-uri reprezinta pentru activitatea cu carduri
o prioritate. Pana in prezent, s-au instalat pe intreg teritoriul tarii 481 de
aparate.Aceasta instalare este considerata de BCR un succes. Practic se pot
instala POS-uri in orice localitate in tara. Singura conditie este ca la punctul
de lucru la care se instaleaza aparatul sa existe telefon. In acelasi timp, banca
Pagina 33
a avut in vedere ca la fiecare unitate teritoriala in raza careia au fost instalate

POS-uri sa existe un salariat instruit pentru interventii in situatii critice.
Pentru fiecare aparat instalat, banca incaseaza o taxa de prestare de
servicii (intre 15$ si 20$ pentru fiecare aparat), astfel generandu-se venituri
atat din comisionul per tranzactie perceput comerciantului, cat si prin aceasta
taxa. Practic, la 50 aparate instalate in fiecare luna, banca recupereaza
contravaloarea unui aparat.
Banca Comerciala Romana este preocupata in permaneta de semnalele
pietei, astfel incat nu este exclusa posibilitatea ca, la un moment dat, sa se
reduca aceasta taxa de servicii, sau chiar, pentru unii comercianti importanti
sa fie anulata complet.
La ora actuala, Banca Comerciala Romana actioneaza impreuna cu
specialistii de la GlobalOne in vederea implementarii unei solutii tehnice
care sa permita terminalelor instalate in teritori sa acceseze un numar de
telefon local (si nu interurban). Aceasta posibilitate devine un argument in
favoarea bancii, atunci cand prezinta serviciile unui POS potentialilor
utilizatori.
Activitatea cu carduri este o activitate importanta care, in viitor, va lua
o amploare deosebita si care va aduce bancii venituri importante. BCR se
loveste in prezent de o serie de probleme a caror solutionare va permite
extinderea mult mai rapida in viitor a acestei activitati.
Principala problema o reprezinta echipamentele de care dispune banca
pentru gestionarea operatiunilor. Capacitatea de procesare a calculatorului
AS 400 care controleaza intreaga activitate a ajuns la un nivel care reclama
in mod obligatoriu marirea acesteia prin upgradarea calculatorului. Se
impune, de asemenea, asigurarea unui backup al sistemului pentru a evita
pierderile ce pot aparea in urma intreruperii accidentale a functionarii
Pagina 34
calculatorului de baza si, totodata, schimbarea calculatoarelor PC pe care se

ruleaza programele suplimentare.
O alta problema care solicita atentia este faptul ca nu este asigurata
permanenta 24 ore din 24, cum cer normele organizatiilor internationale.
Practic, la ora actuala in zilele de lucru este acoperita perioada intre orele 09
si 08 dimineata a doua zi.
Este de asemenea, necesara o implicare mai mare a conducerii
unitatilor teritoriale in afacerile cu carduri. Atragerea unui comerciant
semnificativ presupune ca acesta sa fie informa asupra tuturor serviciilor pe
care Banca Comerciala Romana poate sa i le ofere, inclusiv asupra unor
facilitati in functie de operatiunile derulate. De aceea, este important nivelul
de repesentare. In acelasi mod se pune problema in situatia in care se doreste
atragerea unor societati in sistemul platii salariilor prin carduri.
Din vizitele efectuate in teritoriu si din discutiile purtate cu salariatii
care au atributii legate de carduri a reiesit o alta problema pe care banca o va
avea in vedere si anume faptul ca acesti salariati au si alte atributii si sarcini
curente, cu termene scadente (licitatii, DPVE-uri si DIV-uri) care nu le
permit o implicare mai activa si mai eficienta in activitatea cu carduri.
Avand in vedere aceste probleme, prezentate mai sus, Banca
Comerciala Romana intentioneaza sa infinteze, cel putin in schema
sucursalelor judetene, a unui post cu sarcini exclusiv in domeniul cardurilor,
respectiv:
Contactarea potentialilor clienti (comercianti sau societati
care doresc plata salariilor prin card);
Pagina 35
Instruirea comerciantilor si vizitarea lor periodica pentru a fi

la curent cu problemele acestora;
Vizitarea
periodica
si
instruirea
colegilor
de
la
unitatileteritoriale subordonate sucursalei judetene;

Asigurarea evidentei tehnic-operative la nivelul sucursalei si
instruirea in acest sens si a personalului desemnat din unitatile subordonate.
In aceasta ordine de idei, in perioada imediat urmatoare, la nivelul

Directiei de Decontari Necomerciale se va actiona in principal pentru:
Realizarea actiunilor de upgradare a calculatorului AS 400 si
asigurarea unui backup al operatiunilor;
Instalarea tuturor celor 100 ATM-uri achizitionate;
Continuarea dezvoltarii retelei de POS-uri;
Continuarea actiunilor de instruire zonala a colaboratorilor
din teritoriu;
Perfectionarea procedurilor de lucru, a tarifului de
comisionare si a conditiilor de emitere pentru a imbunatati calitatea
serviciilor oferite detinatorilor de carduri;
Cresterea continua a numarului de carduri emise.
Pagina 36
6.CONCLUZII PRIVIND ACCEPTAREA LA PLATA A

CARDURILOR IN ROMANIA
In ianuarie 2002, pe piata romaneasca se inregistrau 15 emitenti de carduri

(ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca Agricola-Raiffeisen, Banca
Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-Groupe Societe Generale,
Banca Transilvania, Citibank, Grupul BCR, HVB Austria, ING Bank
Romania, Piraeus Bank, Romanian International Bank si Volksbank) care au
emis 64 de tipuri diferite de carduri active, dintre care 37 emise sub licenta
VISA, 21 sub EUROCARD/MASTERCARD si sase sub AMERICAN
EXPRESS. Cu exceptia cardurilor BRD VISA Clasic (lei), BCR
Eurocard/Mastercard (lei), Banc Post (Briliant) si RIB Eurocard/Mastercard
(lei si USD), - toate celelalte carduri puse in circulatie sunt de debit iar
statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al acestora este intr-o
proportie de peste 97% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar. Cu
cele peste 2,1 milioane de carduri aflate in circulatie la 31.12.2001 carora le
corespunde o valoare a tranzactiilor de aproximativ 35.000 miliarde lei, se
poate spune ca si in Romania cardul tinde sa devina un fenomen de masa.
Cu toate acestea, la sase ani de la emiterea primului card, cultura cash-ului
este inca foarte inradacinata la romani, cumparaturile prin carduri la
comercianti detinand o pondere de maximum 5% din valoarea tranzactiilor.
Piata cardurilor in 2002
Pagina 37
Valoarea tranzactiilor cu carduri emise in Romania a fost anul trecut de

aproximativ 35.000 miliarde lei potrivit primelor estimari ale emitentilor. Au
intrat in piata cardurilor cinci noi banci emitente, astfel ca din cele 40 de
banci din sistem, 14 sunt emitenti activi de carduri. Numarul cardurilor puse
in circulatie, din decembrie 1995, a depasit 2,1 milioane de bucati, peste un
milion fiind emise numai in 2001. Luand in considerare faptul ca un
detinator poate avea mai multe carduri, nu neaparat toate active, iar 90% din
cardurile emise sunt carduri de salarii, se estimeaza ca in jur de 1,7 milioane
de
romani
Ce
sunt
detinatori
va
de
card.
aduce
2002?
In ciuda performantelor notabile privind valoarea tranzactiilor pe card,

sistemul bancar este inca dator detinatorului de card la capitolul facilitati. In
Romania inca nu putem vorbi de un sistem de plati prin carduri ci, mai
degraba, de o infrastructura de retrageri de numerar prin carduri. Iar cand nu
sunt suficiente bancomate, sau cand acestea nu fac fata solicitarilor, se
manifesta riscul de a compromite ideea de card. Bancherii sunt constienti ca
pentru a nu se ajunge aici trebuie sa ofere detinatorilor de card si alte servicii
decat
cele
de
eliberare
de
numerar.
In acest an vor deveni mult mai vizibile cele doua tendinte care s-au conturat
in 2001. Este vorba despre cresterea cererii de acordare a unui credit pe card
si reluarea procesului de extindere a retelei de comercianti acceptatori de
card
in
vederea
efectuarii
de
plati.
In prezent, BRD, BCR si Banc Post au in oferta lor de produse bancare

carduri de credit. Au fost deja emise aproximativ 150.000 de carduri de
credit iar in 2002 sunt toate sansele ca acestea sa ajunga la o jumatate de
Pagina 38
milion. Prin politica de comisioane, cardurile de credit sunt astfel concepute

incat sa incurajeze folosirea lor la comerciant si sa descurajeze extragerea de
numerar. De aceea, credem ca in 2002 va spori apetitul romanilor pentru
cumparaturi pe card ceea ce va conduce la cresterea retelei de acceptare si,
implicit, a gradului de atractivitate a cardului bancar. Este foarte posibil sa
asistam la noi parteneriate intre banci si comercianti care sa conduca la
emiterea
unor
carduri
co-branded
de
tipul
Banca
Tiriac-Metro.
Bancile vor fi incurajate sa lanseze tot mai multe carduri de credit nu doar
datorita cererii, in crestere, din partea populatiei ci si ca urmare a faptului ca,
in acest an, se va infiinta primul Birou de credit. O asemenea institutie va
monitoriza istoria relatiei de plata dintre diversi debitori, persoane fizice, si
creditorii acestora: banci, societati de valori mobiliare, companii de leasing
si de asigurari, furnizori de servicii etc. Existenta biroului de credit va
permite bancilor sa verifice cat de bun platnic este persoana careia
intentioneaza sa-i acorde un card de credit, ceea ce va imbunatati sensibil
procesul
de
evaluare.
In afara acestor doua tendinte, piata cardului in 2002, dar si in anii urmatori,
va mai fi influentata si de modul in care bancile vor intelege sa reactioneze
la trei provocari: eliminarea vizelor, reducerea costurilor de exploatare prin
extinderea
serviciilor
la
ATM
si
acceptarea
smart
cardului.
Din perspectiva eliminarii vizelor, in 2002 vom asista la cresterea numarului

detinatorilor de carduri in valuta. Acest lucru nu va influenta insa sensibil
piata cardului. Sunt banci mari care, in prezent, la 500 de carduri emise au
doar unul singur in valuta. Chiar si intr-un scenariu optimist, cand rata ar
deveni 5 din 500, cresterea cardurilor emise va fi foarte mica. Decisiva ar fi
luarea deciziei, de catre autoritati, ca romanul sa poata face dovada detinerii
sumei minime prin carduri de debit cu utilizare internationala, precum Visa
Pagina 39
Electron sau Maestro, produse care sunt foarte larg raspandite si au caracter
de masa. In acest sens, inclusiv pentru rezolvarea problemei tehnice de
verificare in vama a soldului din contul de card, Ministerul de Interne va
trebui sa provoace cat mai curand un dialog cu bancile emitente. Altfel, daca
se va mentine situatia actuala, romanul va prefera sa iasa din tara tot cu
numerar in buzunar, sau cecuri de calatorie in cel mai fericit caz.
Legat de reducerea costurilor de exploatare, este foarte important ca - pentru
a nu inhiba piata - bancile emitente sa accepte ca eficientizarea activitatii de
exploatare a retelei de ATM/POS se poate face prin cresterea taxelor si
comisioanelor numai in conditiile in care sunt oferite detinatorului de card
facilitati suplimentare. Pentru 2002 este de asteptat sa asistam la schimbarea
rolului ATM-ului de la simplu furnizor de numerar la furnizor de servicii. O
serie de banci vor introduce in acest an posibilitatea ca detinatorul de card sa
efectueze plati, in contul furnizorilor de servicii, direct de la ATM.
Cat priveste acceptarea smart cardului, VISA a recomandat bancilor membre
ca dupa octombrie a.c. toate echipamentele ce vor fi achizitionate sa permita
acest lucru. Intr-o foarte mare masura bancile au tinut cont de aceasta si pana
acum astfel incat ele vor putea sa accepte, efectiv, smart cardul in reteaua de
bancomate si POS-uri inca din trimestrul 4 al 2002. Principalul efect l-ar
putea constitui cresterea exportului de bunuri si servicii pe card.
Poate ca cel mai important eveniment al anului 2002 va fi inceperea
activitatii de emitere a cardurilor de catre CEC, conducerea institutiei
anuntand aceasta intentie inca din ultima luna a anului trecut. Institutia are
cea mai mare retea bancara de unitati in teritoriu, o cota de 35% (noiembrie
2001) in piata resurselor in lei atrase de la populatie si peste 14,4 milioane
de conturi active, din care 57.000 sunt detinute de persoane juridice. In
aceste conditii, chiar daca principalul client al CEC este, in general,
Pagina 40
pensionarul, se va inregistra o crestere treptata atat a gradului de bancarizare

- prin sporirea locatiilor unde poate fi folosit cardul bancar - cat si a
numarului de utilizatori. O asemenea evolutie este cu atat mai probabila cu
cat CEC ar putea lansa pe piata un card care sa fie un real instrument de
economisire, prin practicarea unei rate a dobanzii la disponibilitatile din
contul de card comparabila cu cea bonificata pentru depozitele la termen.
Asadar, din perspectiva cardurilor, avem suficiente motive sa fim optimisti
pentru 2002. Un ultim argument in acest sens il reprezinta raspunsurile
oferite on-line de vizitatorii site-ului www.no-cash.ro. Astfel, marea
majoritate a acestora, desi poseda cel putin doua carti de plata, isi va
deschide un nou cont de card in 2002. Detinatorii de card isi doresc
efectuarea de plati catre diverse companii de la ATM, servicii adiacente de
asigurare, internet si electronic banking. Cu cat bancile vor acoperi mai rapid
aceste nevoi, cu atat cardul va face intr-adevar viata mai usoara si va intra in
cotidian, la modul real.
Emitentii de carduri listati la Bursa de Valori Bucuresti
In a doua jumatate anului trecut a crescut interesul pentru o parte dintre

societatile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), fapt ce s-a reflectat in
cresterea lichiditatii si a preturilor de tranzactionare. Emitentii cei mai
interesanti pentru investitori s-au dovedit cei ce opereaza in sectorul
financiar (Banca Transilvania, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele cinci
societati de investitii financiare). De asemenea, brokerii au remarcat faptul
ca evolutia preturilor de tranzactionare este tot mai influentata de rezultatele
financiare ale societatilor, corelatia fiind evident mai puternica in cazul
Pagina 41
titlurilor importante ce sunt monitorizate de majoritatea investitorilor si

analistilor.
Banca Transilvania (simbol TLV) a fost anul trecut unul dintre cele mai
atractive titluri listate la BVB si nu sunt motive ca in 2002 lucrurile sa stea
altfel. Atractivitatea Bancii Transilvania este justificata de lichiditatea
tranzactiilor, transparenta activitatii, ritmul de dezvoltare si rezultatele
financiare. In plus, 85% din actiuni sunt in posesia actionarilor care detin
mai putin de 5% din actiuni. Investitorii mai au insa un argument foarte
important pentru a urmari titlurile TLV: castigurile obtinute de cei care in
trecut au investit in aceste titluri. Managementul bancii a optat pentru o
strategie foarte stimulativa de remunerare a actionarilor prin distribuirea de
actiuni gratuite in urma majorarilor de capital social anuale ca efect a
deciziilor de reinvestire a profiturilor. Astfel, Banca Transilvania a realizat
in mai 2001 o majorare a capitalului social de la 173,7 miliarde lei, la 336,7
miliarde lei, dupa care la sfarsitul anului a urmat o majorare de capital social
prin plasament privat la 396,2 miliarde lei, in urma careia BERD a preluat
15% din capitalul social. Intrarea BERD in structura actionariatului este de
natura sa sporeasca pe termen lung interesul investitorilor de portofoliu
pentru titlurile TLV. Evolutia indicatorului "Price to Earnings Ratio" (vezi
tabel 2) demonstreaza ca in ultimii ani investitorii au fost motivati sa
plateasca tot mai mult pentru titlurile TLV. In prezent brokerii apreciaza ca
pana la data de referinta pentru organizarea AGA, cotatiile TLV se vor
mentine in jurul a 3.000 lei/actiune, ulterior estimandu-se o scadere pana la
1.500 lei/actiune. Dupa data de referinta atat investitorii pe termen mediu si
lung, cat si speculatorii vor cauta din nou sa aleaga cel mai bun moment de
cumparare
de
titluri.
Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) este o societate ce nu are un istoric

Pagina 42
relevant la BVB (un an de zile de la listare) si, fie numai din acest punct de
vedere, titlurile BRD sunt mult mai imprevizibile pentru investitori decat
titlurile TLV. Desi in cazul BRD free-float-ul este de circa 17%, de titlurile
BRD sunt interesati investitori cu resurse financiare mai importante decat in
cazul Bancii Transilvania. Brokerii afirma, de exemplu, ca un investitor care
ar avea la dispozitie un milion de dolari pentru a-i plasa pe piata
romaneasca, ar prefera BRD. Observatorii Bursei de Valori se intreaba daca
banca va decide includerea diferentelor din reevaluare in capitalul social.
Investitorii sunt foarte sensibili la un astfel de eveniment, si tranzactiile ar fi
serios influentate. De asemenea brokerii asteapta comunicarea rezultatelor
BRD la 12 luni (dupa unele calcule se asteapta un profit net in jur de 64
milioane dolari) si incearca sa estimeze nivelul dividendelor pentru
exercitiul financiar 2001. Potrivit unor operatori, dividendele se vor situa
intre 2.000-3.000 lei/actiune. Unii brokeri apreciaza ca in jurul datei de
referinta pentru organizarea Adunarii Generale a Actionarilor (AGA),
cotatiile ar putea ajunge pana la 25.000 lei/actiune, insa atrag atentia ca in
cazul BRD este riscanta lansarea unor previziuni asupra viitoarelor evolutii
ale
preturilor
de
tranzactionare.
Tabel 1 - Evolutia in 2001 a celor doua banci la BVB
Titlu
Valoare
Volum actiuni
Numar
tranzactii(mld.
tranzactionate
tranzactii
lei)
Pret
inchidere
prima
sedinta
2001
Pret
inchidere
ultima
sedinta
2001
TLV
130.822.250 297,4
17.701
2.800
3.100
BRD
11.140.489
216,1
11.612
31.500
22.800
Total
BVB*
3,812,8
Pagina 43
*) Nota: Din valoarea totala a tranzactiilor la BVB, ofertele publice

reprezinta 440,4 miliarde lei iar valoarea tranzactiilor pe piata valorilor
mobiliare
necotate
este
de
30,8
miliarde
lei.
Sursa
:
SVM
Intercapital
Invest
Tabel 2 - Gradul de atractivitate al actiunilor
PER*
Profit net /actiune*
1999
2000
Sep.01 1999
2000
Sep.01
TLV
2.15
2.62
2.96
1.278
1.029
878
BRD
N/A
N/A
5,54
2.200
3.888
3.883
*) indicatori valabili la sfarsitul exercitiului financiar 1999 si 2000

Sursa
:
SVM
Intercapital
Invest
PER ("Price -to- Earnings Ratio" sau P/E) arata cat de mult sunt dispusi
investitorii sa plateasca pentru o unitate de profit raportata. Acest indicator
se calculeaza impartind cursul bursier al actiunii la profitul pe actiune.
Teoretic, ratele P/E sunt cu atat mai mari cu cat investitorii apreciaza ca
societatile respective au perspective mai bune de dezvoltare, afaceri cu grad
de risc mai scazut, profituri viitoare mai mari, etc.
CERCETARE DE PIATA
METODOLOGIE:
No-Cash si Institutul de Marketing MIA au efectuat n perioada 6 - 9 iulie

2001 un sondaj n rndul comerciantilor din municipiul Bucuresti pentru a
cunoaste unele opinii privitoare la diferitele modalitati si instrumente de
plata.
Esantionul: a cuprins 80 de unitati comerciale cu diferite profile de
activitate.
Culegerea informatiilor: s-a facut pe baza de chestionar, prin metoda face-toface, la sediul comerciantilor, persoanele intervievate fiind responsabile de
efectuarea tranzactiilor prin card bancar si a celorlalte modalitati de plata.
Rezultatele obtinute vor fi prezentate pe total esantion si la nivelul fiecarui
tip de magazin.
Pagina 44
LISTA COMERCIANTI
SUPERMARKETURI = 16
Bila - 2,
La Fourmi - 3,
Nic - 2,
Gima - 2,
Megaimage - 3,
Metro - 3,
Carrefour =1
RESTAURANTE / PIZZERII = 9
Mc Donalds - 4,
Pizza Hut - 3,
KFC - 1,
Caru cu Bere - 1,
AGENTII DE TURISM = 2
BTT, Paralela 45,
BENZINARII = 6
Shell - 3,
OMW - 3,
MBRACAMINTE / NCALTAMINTE = 18
Eva, Adam, Steilman - 3,
Privilege, Modexim, Cavaliere, Conly, Sax International, Fashion, Celini,
Yves Roucher, La Madonette, Princes, L.C. Wakiki, Tina R - 2,
ELECTRICE / ELECTRONICE / ELECTROCASNICE = 14 Panasonic,
Muzica, Flamingo Computers, Best Computers, Conex electronic, Dialog,
Romsta,l Idea Studio, Turbo / Photo, Zepter, Cosmorom, Altex, Sonz,
Mondial,
BARURI = 4
Pagina 45
Club A, Salsa, Laptaria lui Enache, Back Stage,

DIVERSE = 11
Nufarul - 2,
Sensiblu - 2,
Casa de schimb valutar - 2,
Galerii de arta - 2,
Decora , Tomy (jucarii), RTC- 1
REZULTATE CENTRALIZATE PE TOTAL ESANTION
Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.

Tipuri de carduri
Nr. magazine (80) %
VISA
31
38,8
AMEX
17
21,2
MAESTRO
7,5
EC/MC
33
41,3
DINNERS CLUB
JCB
Altele*
6,3
*Cardul OMW, Cardul Euroshell, PRIMA, CYRUS, PLUS.

Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica n
unitatea dvs.?
Modalitati de plata
Nr. magazine (80) %
Card bancar
43
53,8
Cec de calatorie
Cec bancar
Bonuri de masa
17
21,3
Numerar
80
100,0
Altele*
7,5
*Cardul Euroshell.
Care sunt avantajele modalitatilor de plata pe care le practicati?
Numar
Pagina 46
Total
magazine
Siguranta
Durata
ncasarii
Simplitate
Card bancar
43
33
13
Cec de
calatorie
Cec bancar
Bonuri de
masa
17
12
Numerar
80
69
10
34
Alta forma
n acest an, ct de mult au contribuit modalitatile de plata pe care le

practicati la realizarea volumului vnzarilor din unitatea dvs.?
Total
Foarte mult Mult
Putin
Numar
Foarte putin Deloc
bancar
43
22
19
Cec de
calatorie
Cec bancar -
Bonuri de
17
masa
11
Numerar
79
80
Alta forma 6
De ct timp acceptati la plata cardul bancar?

Total magazine
43
Sub 1 an
16
37,2
De 1-2 ani
19
44,2
De 2-3 ani
18,6
De 3-4 ani
De 4-5 ani
De peste 5 ani
Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vnzarilor prin card

bancar?
Pagina 47
Total magazine
80
Sa reduca comisioanele 18
22,5
Sa ofere noi echipamente 40
50,0
Sa promoveze cardul n
60
mass-media
75,0
Sa accepte decontarea n
3
valuta
3,8
Altceva
Rezultate centralizate pe tipuri de magazine

Insemnele cardurilor bancare afisate la comercianti.
-numarTipuri de
Agentii
Electrice /
Restaurant
Imbracaminte
carduri /
Supermarket
de
Benzinarii
electronice / Baruri
/ Pizzerie
/ incaltaminte
Comercianti
turism
electrocasnice
Diverse
Total
16
18
14
11
VISA
AMEX
MAESTRO -
EC /MC
10
DINERS
CLUB
JCB
Altele
6*
3**
2***
*Cardul OMV, cardul Euroshell

**Cardul PRIMA
***CYRUS, PLUS.
Care din modalitatile de plata pe care am sa vi le citesc se practica in

unitatea dumneavoastra?
-numarAgentii
Electrice /
Modalitati
Restaurant
Imbracaminte
Supermarket
de
Benzinarii
de plata
/ Pizzerie
/ incaltaminte
turism
electrocasnice
Diverse
Total
16
18
14
11
Card
bancar
11
Cec de
calatorie
Cec
bancar
Pagina 48
Tichete de
9
masa
Numerar
16
18
14
11
Altele
6*
*Cardul OMV, cardul EUROSHELL.
De cat timp acceptati la plata cardul bancar?

-numarAgentii
Electrice /
Durata /
Restaurant
Imbracaminte
Supermarket
de
Benzinarii
comerciant
/ Pizzerie
/ incaltaminte
turism
electrocasnice
Diverse
Total (43) 8
11
Sub un an
1
(16)
De 1-2 ani
1
(19)
De 2-3 ani
6
(8)
De 3-4 ani -
De 4-5 ani -
De peste 5
ani (3)
In acest an, care afost volumul mediu lunar al vanzarilor?

-numarAgentii
Electrice /
Suma /
Restaurant
Imbracaminte
Supermarket
de
Benzinarii
comerciant
/ Pizzerie
/ incaltaminte
turism
electrocasnice
Diverse
Total (80) 16
18
14
11
Sub 50 mil. -
Intre 50100 mil.
Intre 100500 mil.
Peste 500
mil.
Nu stiu /
refuza
18
14
10
16
Ce ar trebui sa faca bancile pentru a va ajuta la cresterea vanzarilor prin card

bancar?
-numarSugestie /
Supermarket Restaurant Agentii Benzinarii Imbracaminte Electrice /
Baruri
Diverse
Pagina 49
comerciant
/ Pizzerie
de
turism
/ incaltaminte
electronice /
electrocasnice
Sa reduca
2
comisioanele
Sa ofere noi
7
echipamente
Sa
promoveze
12
cardul in
mass-media
17
Sa accepte
decontarea in valuta*
Altceva....... -
*Pentru cardurile emise in strainatate.
La finele primului semestru din acest an, dintr-un total de peste 7.000
de comercianti care accepta la plata cardul, mai mult de 1.000 erau numai in
Bucuresti. Practic, capitala este de departe orasul cu cea mai mare penetrare
a cardului la comerciant. Tocmai de aceea, un studiu care sa surprinda
perceptia comerciantilor bucuresteni privind diversele modalitati de plata
poate constitui cea mai buna verificare a mentalitatii in piata.
De cat timp accepta cardul
Total
Sub 1 an
De 1-2 ani
De 2-3 ani
De 3-4 ani
De 4-5 ani
De peste 5 ani
Nr.
43
16
19
8
-
%
100
37,2
44,2
18,6
-
Pagina 50
Specialistii directiilor de carduri dar si reprezentantii organizatiilor

internationale de profil apreciaza ca potentialul retelei de comercianti este de
cel putin 40.000. Dat fiind numarul actual de unitati unde se poate plati prin
card, se poate spune ca gradul de acoperire al pietei nationale este de numai
15-20%. In aceste conditii, procentul acceptarii cardului in Bucuresti -de
53,7% - apare ca fiind foarte ridicat. Nu trebuie uitat insa ca sondajul s-a
efectuat, in principal, in zonele centrale ale Bucurestiului, foarte
solicitate/active din perspectiva cumparaturilor. Deplasarea catre periferie ar
fi dus acest procent al comerciantilor acceptatori de card undeva intre 0 si
cel mult 5%. Principala arie de acoperire a sondajului a coincis cu cea mai
importanta zona din punct de vedere al dotarii cu automate bancare. Bancile
au amplasat aceste ATM-uri tocmai pentru ca au considerat ca astfel de
locuri sunt frecventate de catre detinatorii de carduri. Cu toate acestea,
comerciantii spun ca vanzarile nu au fost influentate decat intr-o foarte mica
masura de acceptarea la plata a cardului. O prima concluzie este ca posesorul
unui card, dintr-un motiv sau altul, a preferat sa scoata bani de la un automat
dupa care sa intre in magazin pentru a face cumparaturi. O astfel de
concluzie poate fi verificata usor de catre Directiile de carduri ale bancilor
prin urmarirea numarului si valorii tranzactiilor generate la fiecare ATM, in
special cele din vecinatatea imediata a unor supermarket-uri sau centre
comerciale.
Din comerciantii acceptatori chestionati, peste 37% accepta la plata
cardul de cel mult un an in vreme ce restul esantionului se incadreaza in
intervalul 1-3 ani.
Pagina 51
Chiar daca piata comerciantilor este inca intr-un plin proces de

formare, surprinde totusi inexistenta comerciantilor acceptatori in randul
barurilor si discotecilor, cel putin in randul celor chestionati
Noul regulament privind platile cu carduri - publicat in MO 503/12 iulie
2002:
Ceea ce se merita supuse atentiei sunt 2 articole si anume:
Art.25
"Detinatorul unui instrument de plata electronica are urmatoarele obligatii:
... C) sa instiinteze emitentul sau persoana indicata de acesta imediat ce
constata:
. pierderea, furtul, distrugerea sau blocarea instrumentului de plata
electronica;
. inregistrarea in contul personal a unor tranzactii neautorizate de detinator;
. orice eroare sau neregula aparuta in urma gestionarii contului de catre
emitent;
. elementele ce creeaza suspiciuni cu privire la posibilitatea copierii
cardului/instrumentului de plata de tip moneda electronica sau cunoasterea
PIN-ului/codului de identificare/parolei de catre persoane neautorizate;
. disfunctionalitati ale instrumentului de plata electronica sau codurile de
acces primite sunt incorecte.
Art. 26
Pana la momentul comunicarii evenimentului prevazut la art.25 pct.c)
emitentului sau persoanei indicata de acesta, detinatorul este raspunzator
pentru toate operatiunile executate, urmand sa suporte toate pierderile
Pagina 52
aferente acestor operatiuni pana la limita echivalentului in lei al sumei de

150 Euro, la cursul anuntat de Banca Nationala a Romaniei pentru ziua
efectuarii operatiunilor considerate frauduloase.
Raspunderea detinatorului privind acoperirea pierderilor este integrala in
cazul in care se dovedeste ca acesta a actionat cu neglijenta, in contradictie
cu prevederile art.25, sau in mod fraudulos.
De indata ce a instiintat emitentul detinatorul nu este raspunzator pentru
pierderile aparute ca urmare a evenimentului descris la art.25, cu exceptia
cazului in care detinatorul insusi actioneaza fraudulos".
"Prevederile art. 26 intra in vigoare in termen de un an de la data intrarii in
vigoare a prezentului regulament".
Marketing educational
De la emiterea primului card in Romania, in mass-media au fost desfasurate
trei campanii de promovare a cardului. BCR in '95 cu VISA Clasic si de
doua ori VISA International: prima oara in vara lui 2000 cu ocazia jocurilor
olimpice de la Sydney si cea de-a doua incheiata recent cu produsul Visa
Electron. Desi campania s-a realizat prin patru banci, inclusiv BCR, banca a
desfasurat in aceeasi perioada propria campanie de promovare a acestui
produs.
De retinut insa ca toate aceste campanii au fost concentrate pe activitatea de
emitere, ignorandu-se complet activitatea de acceptare. Rezultatele se vad: in
vreme ce bancile emitente au reusit sa ajunga la un ritm de 100.000 de noi
carduri pe luna, reteaua de comercianti a scazut cu 1.500 in primul semestru
Pagina 53
din acest an. Mai mult, inexistenta unui contact permanent intre banca si
acceptator a facut sa se piarda o buna parte din "know-how"-ul pe care
comerciantul l-a obtinut odata cu semnarea contractului. Numai astfel se
poate explica perceptia falsa a cardului comparativ cu tichetul de masa si
maniera deficitara in care a fost asimilata procedura de lucru cu cardul.
Exista inca prea multe magazine unde daca vrei sa platesti prin card primesti
niste raspunsuri care tradeaza un neprofesionalism dezarmant. "Nu nu este
patronul aici", "nu stiu sa lucrez cu aparatul", "noi acceptam numai carduri
internationale" etc. sunt doar cateva dintre raspunsurile prin care unii
comercianti
isi
justifica
neacceptarea
cardului.
Devine evident ca trebuie luat totul de la capat in privinta abordarii

comerciantului: de la explicarea modului de lucru si pana la convingerea lui
de avantajele pe care le obtine prin acceptarea la plata a cardului bancar.
Primul pas este afisajul din vitrine. Operatorii de teren au constatat ca la
unele magazine era present "sticker"-ul VISA dar lipsea cel al
Eurocard/Mastercard sau invers. Un astfel de afisaj exprima faptul ca
respectivul comerciant accepta numai un anumit tip de marca. Ceea ce este
fals pentru ca principalele banci emitente, care au contribuit la formarea
retelei de comercianti, emit carduri sub ambele marci internationale (sus
numite).
.
Lipsa
deteriorare,
"sticker"-ului
fara
din
mai
vitrina
fi
are
doua
explicatii:
inlocuit
ulterior;
. neprimire - dupa ce si-au extins oferta de carduri bancile nu au mai trecut

sa ofere si insemnele pentru noile carduri. Oricare ar fi raspunsul, cert este
ca ambele explicatii posibile denota o pasivitate din partea unor banci care
este de neinteles. Acelasi lucru este valabil si pentru comercianti, unde am
intalnit insemnele Prima, card retras din piata inca de acum doi ani.
Urmeaza apoi dotarea comerciantului cu un EPOS si instructajul necesar
Pagina 54
pentru folosirea echipamentului. Bancile trebuie sa se asigure ca toti

angajatii respectivului comerciant - care se ocupa de vanzari - stiu cum sa
foloseasca echipamentul din dotare astfel incat sa nu mai apara probleme de
necunoastere
la
acceptare.
In fine, dar nu in cele din urma, banca trebuie sa se puna in pielea clientului
si sa gandeasca argumente viabile care sa il faca pe comerciant sa accepte
cardul, sa-l convinga ca astfel isi va spori vanzarile. Mentalitatea oricarui
comerciant este aceeasi, indiferent de tipul sau marimea lui: el pune in
rafturi un produs cunoscut care stie ca se vinde. Cardul este si el tot un
produs - prin care se pot cumpara alte produse - insa romanul nu il vede la
televizor asa cum se intalneste cu reclamele la detergenti, de exemplu.
Faptul ca 75% dintre comercianti au declarat ca ceea ce trebuie sa faca
bancile este promovarea cardului in mass-media nu este intamplator.
INTRODUCERE
Odata cu aparitia banilor, evolutia fiintei umane a luat o alta intorsura.
A inceput sa descopere tainele comertului, iar dezvoltarea acestuia
presupunea mijlocirea lui cu ajutorul instrumentelor de plata. Pornind de la
diferite obiecte ( pene rare, pietre pretioase, animale) care aveau o valoare
intrinseca, oamenii au inceput sa foloseasca aurul, apoi bancnotele, pentru ca
intr-un final sa ajunga la ceea ce se numesc banii electronici. Folosirea lor
Pagina 55
este inca in faza incipienta, timida, dar extinderea pe scara larga este o
certitudine. Desi nu exista decat scriptic, fiind niste cifre, dupa caz o
insiruire de coduri binare, banii electronici sunt mult mai usor de folosit, nu
presupun o baza materiala ( se elimina costurile datorate imprimarii lor).
Circulatia acestor bani presupune un sistem deosebit, si anume
existenta unui suport virtual, in care ei sa existe. Fie ca sunt bani de cont, fie
ca sunt unitati electronice, Internetul si retelele informatice sunt mediul
ideal de circulatie a acestora.
In lucrarea de fata m-am oprit asupra a 2 modalitati de plata
electronice, si anume produsul MultiCash si plata in sistem e-comerce.
Daca la noi folosirea MultiCash-ului a devenit ceva obisnuit, ecomerce-ul inca intampina anumite bariere, datorate neincrederii si
suspiciunii folosirii unui sistem deosebit radical fata de ceea ce s-a folosit
pana in prezent. Dar aceste bariere pot fi inlaturate printr-o campanie de
informare in masa si prin securizarea cailor de transmiterea banilor
electronici.
1.MultiCash. Studiu de caz _ BCR

1.1 Introducere:
MultiCash este un produs software din categoria Electronic Banking
care ofera solutii pentru cele doua parti implicate in transmiterea electronica
de informatii: Banca si Clientul. Realizatorul gamei de produse MultiCash
este firma OMIKRON din Germania. Toate modulele contractate de catre
Banca Comerciala Romana sunt in exploatare curenta la o serie de banci din
Europa, inclusiv Romania si sunt utilizate de catre clientii acestora pentru
realizarea pe cale electronica a platilor si cash management.
Pagina 56
Produsul MultiCash este realizat utilizand tehnologii moderne in ceea

ce priveste sistemele de operare, telecomunicatiile, retelele de calculatoare.
Produsul nu este dependent de o anumita tehnologie, de tip proprietar si
nici de componente furnizate de terti. Caracteristica principala a produsului
este aceea ca integreaza standardele internationale si nationale in ceea ce
priveste formatul mesajelor si protocoalele de schimb de informatii.Aceasta
permite clientilor mari, de tip corporatie sa lucreze cu mai multe banci atat
din tara cat si din strainatate. Componenta principala pentru client este
facilitatilor produsului standard cu sistemul informatic SIBCOR al Bancii
Comerciale Romane.
Dupa obtinerea avizarii de catre Banca Nationala a Romaniei a
structurii de prelucrare a instrumentelor de plata fara numerar prin sistem
electronic propriu, Directia de Informatica a inceput implementarea in
vederea testarii produsului la sucursala Sector 1 si a definit solutiile pentru
generalizarea la sucursalele judetene si unitatile din Bucuresti. Un rol
important la definitivarea produsului l-a avut societatea AMWAI-Romania,
primul client al Banca Comerciala Romana care a utilizat toate facilitatile
oferite de produs. Dupa instruirea personalului de specialitate din cadrul
sucursalelor judetene, s-a inceput implementarea la clienti incepand cu luna
septembrie 1998.
Stadiul implementarii produsului MultiCash BCR la clienti

Noutatea serviciului electronic banking pentru clienti impune o
abordare in doua etape a procesului de implementare prin instalarea
produsului la clienti si acordarea unei perioade de acomodare si testare de
Pagina 57
1-2 saptamani. In aceasta perioada, clientul primeste informatiile furnizate

de banca (extrase de cont, buletin informativ, cursuri valutare etc.0 si
initializeaza ordine de plata in regim de testare. La sfarsitul acestei perioade,
clientul semneaza un act aditional la conventia cu banca.
Incepand cu luna septembrie 1998 si pana in prezent produsul a fost
instalat la peste 650 de clienti dintre care peste 400 utilizeza produsul atat
pentru obtinerea extraselor de cont, cat si pentru transmitera de plati. In luna
februarie 2001 s-a inregistrat o medie zilnica de 800 de ordine de plata
transmise electronic, insumand o valoare medie zilnica de peste 25 miliarde
lei.
O solicitare din ce in ce mai mare este din partea societatilor de tip
holding, care pot prin intermediul produsului sa dispuna de situatia
financiara a unitatilor subordonate care au conturi deschise la diferite unitati
ale Bancii Comerciale Romane. Un exemplu elocvent in acest sens sunt
companiile PETROM R.A. si SHELL Romania.
O alta facilitate importanta este aceea a interfatarii produsului cu
sistemul informatic al clientului in vederea automatizarii fluxurilor de
informatii banca-client, cum este cazul societatii DAEWOO Automobile din
Craiova.
Un avantaj perceput din ce in ce mai mult de catre clienti este acela al

comunicarii cu banca pe cale electronica din orice loc prin utilizarea unui
calculator portabil si a unui telefon mobil, facilitate ce ofera libertate de
miscare si implicit de eficienta in afaceri.
Pagina 58
Extinderea facilitatilor oferite de MultiCash-BCR

Din experienta de pana acum a utilizarii produsului au rezultat o serie
de cerinte ale clientilor cum sunt:
avizarea de catre banca a beneficiarului platii; exista situatii in care,
dupa transmiterea platii pe cale electronica, clientul se deplaseaza la banca
pentru obtinerea ordinului de plata pe hartie in vederea transmiterii unei
copii la beneficiarul sumei. Pentru evitarea acestui incovenient se are in
vedere utilizarea retelei Internet pentru
avizarea de catre banca a
beneficiarilor de plati efectuate pe cale electronica ;

efectuarea de plati externe prin MultiCash BCR; produsul dispune
de posibilitatea efectuarii platilor externe prin transmiterea la banca a unui
mesaj SWIFT MT100. In prezent se analizeaza, impreuna cu directiile de
specialitate posibilitatea acceptarii unor astfel de plati prin respectarea
prevederilor regulamentului valutar;
efectuarea prin telex, de catre banca, a platilor urgente; in prezent
platile ordonate de catre clienti sunt transmise catre beneficiari prin sistemul
de decontare electronica pentru platile intrabancare si prin casa de
compensatie pentru platile interbancare. Exista situatii in care ordonatorul
solicita bancii transmiterea prin telex, in aceeasi zi, a platii. Noua versiune a
produsului, disponibila incepand cu luna februarie 1999 permite aceasta
facilitate;
extinderea serviciului electronic banking la persoane fizice; firma
OMIKRON a realizat o componenta destinata persoanelor fizice prin care,
utilizand calculatorul personal, o persoana fizica poate inregistra datoriile
catre furnizorii de servicii (telefon, energie electrica etc.) pe baza facturilor
Pagina 59
emise de acestia, urmand ca la un anumit interval de timp sa ordone bancii

trasferul din contul personal a sumelor datorate catre acesti furnizori. Firma
OMIKRON va pune la dispozitia bancii aceasta componenta in vederea
evaluarii, testarii si integrarii in gama de servicii electronice.
In concluzie, se poate afirma ca, prin lansarea acestui produs, Banca

Comerciala Romana si-a extins gama de servicii electronice oferite clientilor
sai, aplicand consecvent politicile prevazute in cadrul strategiei generale a
bancii in acest domeniu sau, in spiritul motto-ului se poate spune ca Banca
Comerciala Romana a transformat inca o data (dupa sistemul de carduri) un
deziderat, care in urma cu cativa ani era considerat ca facand parte din
randul tehnologiilor avansate, in simpla tehnologie.
2. COMERTUL ELECTRONIC- izvor al platilor virtuale

O posibil definiie a comerului electronic ar putea fi: "ansamblul
tranzaciilor
comerciale
cadrul
crora
prile
contractante
interacioneaz prin intermediul calculatoarelor i nu prin schimburi fizice

sau contacte directe"'.
Dei este foarte corect, o astfel de definiie poate cu greu s capteze
spiritul comerului electronic, care n practic este mult mai bine sugerat ca
fiind una din acele situaii n care nevoile tot mai complexe i noile
tehnologii se contopesc pentru a revoluiona modul n care se deruleaz
afacerile.
Pagina 60
Mediul comercial contemporan se caracterizeaz prin creterea

continu a produciei, accentuarea concurenei globale i creterea gradului
de diversificare a cerinelor consumatorilor. Ca rspuns la aceste tendine,
firmele i modific att modul de organizare, ct i modul de aciune.
Astfel, ele ncep s comprime vechile structuri ierarhice i s elimine
barierele existente ntre diviziile operaionale.
De asemenea, se tinde spre renunarea la barierele dintre firm i
clienii i furnizorii acesteia. Procesele comerciale sunt reproiectate astfel
nct ele s depeasc aceste limite artificiale. n prezent, exist afaceri n
care sunt implicate toate compartimentele unei firme i chiar situaii in care
o afacere este proprietatea comun a unei firme i a clienilor sau
furnizorilor acestora.
Comerul electronic reprezint un mijloc de a susine i realiza aceste
schimbri pe scal larg i chiar la scal global. EI ofer firmelor
posibilitatea de a fi mai eficiente i mai flexibile n operaiunile interne, de a
menine legturi mai strnse cu furnizorii i de a rspunde prompt cerinelor
si doleanelor consumatorilor. Firmele i pot selecta cei mai adecvai
parteneri de afaceri (furnizori, clieni) fr a mai ine cont de distanele
geografice i i pot comercializa produsele pe o pia global.
Un caz particular de comer electronic l reprezint vnzrile
electronice de mrfuri, in care un furnizor asigur bunuri sau servicii pentru
un client contra unei sume de bani. Un caz special de vnzri electronice de
mrfuri este vnzarea electronic en detail, unde clientul este o persoan
fizic i nu o alt firm. Totui, dei aceste situaii speciale prezint o
importan economic considerabil, ele sunt doar particularizri ale cazului
general care cuprinde toate tipurile de operaii si de tranzacii realizate prin
intermediul computerelor. Astfel, sfera comerului electronic cuprinde i
Pagina 61
fluxul intern de informaii din cadrul unei firme, precum i furnizarea de

informaii gratuite unor organizaii sau unor persoane particulare.
Comerul electronic este o tehnologie care trebuie utilizat n scopul
schimbrii globale. Firmele care l privesc doar ca pe o modalitate
suplimentar de derulare a afacerilor vor avea beneficii limitate. Cele mai
importante avantaje le vor obine acele companii care sunt dispuse s-i
modifice organizarea i modul de funcionare pentru a se adapta cerinelor
operaionale ale comerului electronic.
2.1.Sisteme de pli electronice
n prezent exist patru abordri distincte n legtur cu obinerea unei
soluii sigure pentru realizarea plilor electronice. Fiecare utilizeaz o
anumit form de criptare pentru asigurarea confidenialitii elementelor
eseniale ale mesajelor. n primul rnd se fac eforturi pentru obinerea unor
noi tipuri digitizate de "bani electronici" (ecash). Cea de-a doua abordare
presupune ca furnizorul de servicii s acioneze ca intermediar pentru mesaje
atandu-le acestora coduri de securitate. n al treilea rnd se dorete
stabilirea unor noi forme de criptare care s permit transmiterea de
informaii referitoare la crile de credit ctre furnizorii de bunuri i servicii
de pe internet, acetia urmnd apoi s verifice autenticitatea informaiilor
folosind reelele bancare, inclusiv cel stabilite de Visa i MasterCard. Cea
de-a patra abordare presupune utilizarea "smart card-urilor".
Comerul electronic tradiional se refera la utilizarea n reele cu
valoare adugat a unor aplicaii de tipul transferului electronic de
documente(EDI), comunicaii fax, coduri de bare, transferul de fiiere i
pot
electronic.
Extraordinara
dezvoltare
interconectivitii
Pagina 62
calculatoarelor n Internet n toate segmentele societii, a condus la o

tendin tot mai evident a companiilor de a folosi aceste reele in aria unui
nou tip de comer, comerul electronic n internet, care s apeleze, pe lng
vechile servicii amintite i la altele noi, cum ar fi cele create n jurul World
Wide Web-ului, companii i holdinguri virtuale sau o pia a nvmntului
pe internet. ns acest nou tip de comer a stimulat cererea pentru noi metode
adecvate de plat. n cadrul noului concept denumit sugestiv "satul global"
(Global Village), dezvoltarea unor activiti comerciale ntre participani
situaii la mari distane geografice unii de alii nu poate fi conceput fr
folosirea unor sisteme electronice de pli (EPS-Electronic Payment
Systems). Aceste noi mijloace de plat permit transferarea comod, sigur i
foarte rapid a banilor ntre partenerii de afaceri. De asemenea nlocuirea
monedelor i bancnotelor, actualele forme tradiionale de numerar, prin ceea
ce denumim bani electronici, conduce, pe lng reducerea costurilor de
emitere i meninere in circulaie a numerarului i la o sporire a flexibilitii
i securitii sistemelor de pli.
2.2. Banii n comerul electronic
Sistemele electronice de pli trebuie s ating nivele foarte ridicate
de securitate, vitez, caracter privat i confidenial, descentralizare i
internaionalizare i s fie unanim acceptate att de consumatori ct i de
comerciani sau afaceriti. Vom analiza 3 astfel de metode de plat
electronic: transferul electronic de fonduri (EFT - Electronic Fund
Transfer), banii electronici (digi cash) i tehnologia numit Ecash.
Pagina 63
Transferul electronic de fonduri

Sistemele de cecuri electronice au fost folosite nc din anii '80; ele
utilizeaz structura de bnci existente i elimin cecurile de hrtie.
Transferul electronic de fonduri folosete sisteme de cecuri electronice,
prezentnd o serie de avantaje n raport cu cecurile de hrtie:
- timpul foarte rapid de efectuare a plilor
- reducerea costurilor privind hrtia folosit
- confirmarea instantanee a solvabilitii pltitorului
- flexibilitatea i marea varietate de implementare, de la tranzacii mici
folosind reelele de automate de bani(ATM- Automatic Teller Machine)
la marile reele internaionale de clearing, cum ar fi CHIPS(Clearing
House Interbank Payments System), format din peste 120 de bnci din
ntreaga lume. De exemplu, CHIPS efectueaz zilnic in jur de 200.000 de
tranzacii cu o valoare de 1,2 miliarde dolari SUA.
O slbiciune evident a acestui sistem de cecuri electronice o
constituie caracterul privat i confidenialitatea plilor. n plus, bncile sunt
obligate, prin reglementrile n vigoare, s poat documenta n detaliu
fiecare transfer.
Banii electronici
Banii electronici (numii i digi cash) reprezint echivalentul
electronic al banilor reali. Ei prezint cteva caracteristici eseniale:
- anonimitatea plilor, ceea ce conduce la imposibilitatea identificrii
cumprtorului;
Pagina 64
- lichiditatea, ceea ce presupune c aceti bani electronici sunt unanim

acceptai de
- ctre toate firmele comerciale care sunt conectate la Internet;
- superioritatea n raport cu banii reali, care sunt costisitor de fabricat i de
ntreinut; de asemenea securitatea i imposibilitatea falsificrii sau
pierderii sunt alte atuuri ale banilor electronici.
Banii electronici pot lua diferite forme cum ar fi:
1. Cartelele, care permit de la plile cele mai simple ale convorbirilor
telefonice, pn la plile oricror cumprturi intr-un magazin. Aceste
cartele au evoluat ctre ceea ce numim acum smartcard-uri, cu faciliti
multiple de plat (cum ar fi cunoscutul MasterCard) realizate dup
standardul convenit de consoriul EMV (Europay, MasterCard l Visa) i
bazate pe protocoale criptografice puternice cu chei publice.
2. Sisteme electronice pure, utilizabile n tranzaciile internet, unde
cumprtorul i vnztorul sunt 2 calculatoare fizice interconectate prin
reea. Transmiterea banilor electronici de la cumprtor la vnztor este
protejat prin cifrare att cu criptosisteme convenionale ct i cu chei
publice.
Ecash
Tehnologia Ecash reprezint un exemplu de sistem electronic de
pli, care folosete pota electronic. Ea a fost dezvoltat in Olanda, de
ctre Digicash Co. din Amsterdam, fiind implementat de ctre bnci din
SUA (Mark Twain Bank of Missouri) i din Finlanda. Este prima soluie
totalmente software pentru plile electronice. Tranzaciile se desfoar
ntre cumprtor i vnztor care trebuie s aib conturi la aceeai banc.
Pagina 65
Cumprtorii trebuie s ntiineze banca c doresc s transfere bani din

conturile lor obinuite in aa numitul cont Ecash Mint. n orice moment,
cumprtorul poate interaciona de la distan, prin calculatorul su i
folosind un client software, cu contul Mint poate retrage fonduri de aici pe
hard-discul calculatorului su. Formatul acestor fonduri este electronic, suite
de zero i unu, protejate criptografic. Ca urmare hard-discul cumprtorului
devine un veritabil "portofel electronic". Apoi se pot executa pli ntre
persoane individuale sau ctre firme, prin intermediul acestor Ecash.
Ecash are un caracter privat: dei banca ine o eviden a fiecrei
retrageri Ecash i a fiecrui depozit Mint, este imposibil ca banca s
stabilesc utilizarea ulterioar a Ecash. Aceast proprietate se datoreaz
folosirii unor criptosisteme cu chei publice RSA, cu o lungime a cheii de
768 bii. Pe lng anonimitatea plilor, Ecash asigur i nerepudierea, adic
acea proprietate care permite rezolvarea neambigu a oricror dispute ntre
cumprtor i vnztor privind recunoaterea plilor. De asemenea, prin
verificare n baza de date a bncii, este mpiedicat orice dubl cheltuire a
Ecash.
n sintez, un sistem electronic de pli poate fi definit ca ansamblul
de tranzacii cerute de:
1. conversia banilor numerar (cash sau din cont) n bani electronici i invers
2. transferul banilor electronici ntre utilizatorii care folosesc sistemul.
2.3. Dispozitive utilizate in sistemele electronice de pli
Interaciunea real (fizic) ntr-un sistem electronic de pli const n
tranzaciile care se desfoar ntre anumite dispozitive care implementeaz
entitile implicate n sistem.
Pagina 66
Portofelul electronic (Electronic Wallet) este cel care implementeaz

purttorul de bani electronici. EI este folosit de ctre cumprtor pentru
stocarea de bani electronici. Structura sa hardware este dependent de
protocoalele criptografice care implementeaz tranzaciile EPS, fiind mai
frecvente urmtoarele configuraii fundamentale:
Structur de tip Personal Computer, in care utilizatorul are acces

complet la resursele hard i soft ale dispozitivului. Arhitectura, tipic
pentru un PC cu resurse limitate de tip calculator de buzunar (hand-held
computer), cuprinde: unitate central n jurul unui microprocesor pe 8
bii, memorie RAM ntre 256 bytes i 2 kbytes, 8-10 kbytes EPROM, 210 kbytes EEPROM, dintre care zona care conine cheile secrete ale
dispozitivului trebuie s aib restricii de acces. Interfaa cu utilizatorul
este format dintr-o tastatur i un display. Conectarea la punctele de
acces ale EPS se face de obicei printr-o legtur serial n infrarou.
Acest tip de structur dezavantajeaz bncile, nelinitite de controlul total
al utilizatorului asupra resurselor dispozitivului de plat.
Structur sensibil la deschidere (temper-proof resistant), numit

cartel inteligent (smartcard). Aceasta se prezint sub forma unui chip
incorporat intr-o cartel de plastic i cuprinde: un microprocesor de 8 bii,
memorie RAM de 256 bytes, 8 kbytes EPROM, 8 kbytes EEPROM.
Comunicaia cu punctul de acces se face prin contact direct cu cititorul de
cartel. Utilizatorul nu are acces la resursele hard i soft, fapt ce
avantajeaz bncile. Securitatea unor astfel de dispozitive se bazeaz pe
presupunerile criptografice fcute asupra protocoalelor precum i pe
imposibilitatea deschiderii smartcard-ului i a efecturii unui "reverseengineering" asupra software-ului su.
Pagina 67
Structur de tip portofel electronic cu observator (electronic wallet

with guardian) care cumuleaz avantajele structurilor anterioare,
ajungnd la un compromis intre interesele bncii i ale posesorului.
Arhitectura dispozitivului cuprinde 2 microcalculatoare care comunic pe
timpul desfurrii tranzaciilor. Primul microcalculator, al utilizatorului,
numit i portmoneu, are sarcina s comunice cu punctul de acces al EPS.
EI este de fapt de forma unui calculator de buzunar cu tastatur i
display. Cel de-al doilea microcalculator, numit i observator sau prin
abuz de limbaj smartcard servete interesele bncii. EI este introdus n
interiorul primului calculator. n timp ce calculatorul utilizatorului
permite s se controleze corectitudinea tranzaciilor, calculatorul
observator previne dubla cheltuire a banilor electronici, aviznd fiecare
tranzacie fcut de primul calculator.
Punctul de vnzare (POS- Point of Sale) implementeaz registrul de cas,

care reprezint acea entitate care stocheaz temporar la vnztor bani
electronici. Dispozitivul este realizat din punct de vedere tehnic ca o
structur de tip PC. avnd ca interfee att o legtur serial n infrarou, ct
i un cititor de smartcard.
Distribuitorul de bani electronici (Electronic Money Dispenser) este
dispozitivul prin care se ncarc bani electronici in portofelul electronic al
cumprtorilor. Dintre soluiile tehnice folosite pentru implementarea sa
amintim:
Distribuitor cont-bani electronici, soluie care permite incrementarea
valorii din portofel pe baza retragerii unei sume de bani reali din contul
deschis de cumprtor. Distribuitorul este prevzut cu o legtur serial
n infrarou sau pentru cititor de smartcard. Distribuitorul este conectat n
Pagina 68
reea cu calculatoare care deservesc diferite bnci emitente de bani

electronici.
Distribuitor carte de credit-bani electronici, soluie care permite
incrementarea valorii din portofel pe baza creditrii cumprtorului de
ctre o cas de credit. Distribuitorul este prevzut cu un dispozitiv de
citire in care se introduc cartelele de credit (magnetice) ale
cumprtorilor. De asemenea mai exist un canal infrarou i de
smartcard pentru conectarea portofelului. n acest caz distribuitorul nu
trebuie s fie conectat in reea cu calculatoarele bncilor.
Distribuitor numerar-bani electronici, soluie care permite incrementa. a
valorii portofelului pe baza colectrii de la cumprtor a unei sume cash.
2.3. Mecanisme de securitate
Au fost introduse mai multe mecanisme de securitate, folosite
individual sau combinat pentru a construi servicii de securitate. De exemplu,
serviciul de ne-repudiere cu probarea livrrii poate fi dezvoltat utiliznd o
combinaie a mecanismelor de integritate a datelor, semntur digital i
notariat. n plus, un mecanism se poate baza pe un alt mecanism. De
exemplu, mecanismul de autentificare a schimbului poate folosi mecanismul
de criptare i uneori mecanismul de notariat, care presupune o a treia
"persoan", de ncredere.
1. Mecanismul de criptare are ca scop transformarea datelor astfel nct ele
s devin de neneles (neinteligibile) pentru orice observator. Numai
entitatea autorizat poate s le citeasc, deinnd o cheie secret pentru a le
putea descifra. Acest mecanism este folosit pentru a construi servicii cum ar
Pagina 69
fi confidenialitatea datelor. Se accept n criptare algoritmi simetrici sau

nesimetrici (cu chei publice).
2. Mecanismul de semntur digital asigur c datele pot fi produse numai
de ctre semnatar, reprezentnd un mijloc de autentificare att a emitorului
ct i a mesajului propriu-zis. Printre numeroasele ei aplicaii, semntura
digital st i la baza securitii cartelelor inteligente. Spre deosebire de
semntura olograf, care identific doar emitorul, semntura digital
furnizeaz i mijloace de asigurare asupra integritii coninutului mesajului
electronic recepionat. Semntura digital reprezint o mic cantitate de date
memorate pe mediul electronic i care se transmite odat cu mesajul. Ea este
produs prin anumite calcule fcute de ctre emitor, pe baza unei chei i a
coninutului mesajului. Acest proces se numete funcia de semnare. La
recepie, printr-o funcie de verificare, se face un alt set de calcule asupra
semnturii i mesajului, constatndu-se sau nu valabilitatea semnturii.
Exist n aceste calcule nite parametrii numii chei, care difer de la o
semntur la alta i care sunt specifici celui care produce semntura.
Producerea semnturilor digitale se poate baza att pe criptosisteme
simetrice
ct i pe cele cu chei publice.
Metodele de semntur digital cu sisteme cu chei secrete (simetrice)
Folosesc aceiai cheie att la semnare ct i la verificare. n cadrul
funciei de semnare, mesajul este cifrat folosind cheia secret drept
parametru. La verificare, folosind aceiai cheie secret i mesajul in clar, se
d verdictul de valid sau invalid asupra semnturii digitale recepionate.
Dezavantajul acestei metode const n necesitatea stabilirii i distribuiei
prealabile a cheii secrete ntre emitor i receptor.
Pagina 70
Metodele de semntur digital cu chei publice (asimetrice), (ilustrate n

figura 3)
Folosesc la semnare cheia secret a emitorului iar la verificare
cheia public a acestuia. Ca urmare, o semntur poate fi produs doar de
ctre emitorul autentic, singurul care cunoate cheia secret, dar poate fi
verificat de orice persoan care cunoate cheia public a emitorului. O
semntur digital se realizeaz folosind un sistem criptografic cu chei
publice i o funcie de dispersie (hash). Funcia de dispersie este folosit
pentru a calcula o valoare rezumat (digest) care depinde de toi biii
mesajului ce va fi semnat. Pentru o astfel de funcie, cum este de exemplu
cea cunoscut sub numele de MDS, proiectat de Rivest, trebuie s fie
imposibil din punct de vedere al calculelor s se construiasc 2 mesaje
distincte care s aib aceeai valoare rezumat; acest lucru face din rezumat o
"amprent" a mesajului. Utilizatorul emitor semneaz mesajul prin cifrarea
rezumatului cu cheia sa privat. Folosind un algoritm cu chei publice
cunoscut, cum este RSA (Rivest-Shamir-Adleman), semntura poate fi
validat apoi la receptor folosind doar cheia public a emitorului. La
recepie, se calculeaz din nou rezumatul mesajului primit, se descifreaz
semntura primit cu cheia public a emitorului i apoi se compar cele 2
rezumate. Dac ele sunt identice, semntura este valid.
Producerea semnturilor digitale la cartelele inteligente
n cazul sistemelor de pli electronice, semnturile digitale sunt
realizate dup o procedur puin diferit. n primul rnd, dac s-ar folosi
sistem criptografic simetric, ar exista un risc al desconspirrii cheii secrete
de verificare care este memorat n echipamentul vnztorului. De aceea,
acest echipament trebuie protejat cu un modul de protecie a cheii, care s
Pagina 71
poat fi controlat doar de ctre furnizorul echipamentului. Se prefer

sistemele cu chei publice, care trebuie s memoreze la terminal doar cheia
public. ns aceste sisteme creeaz probleme in EPS (Electronic Payment
Systems), deoarece cer un volum de calcule destul de mare, care se fac lent
pe un dispozitiv cu putere de calcul redus, cum este cartela inteligent. n
plus, cartela inteligent expune riscului desconspirrii cheii secrete pe care o
are memorat. De aceea, funcia de semnare (numit aici transportul
semnturii) este mprit n 2 subfaze :
1) prima - presemntura, partea intensiv a crerii semnturii, are loc
o singur dat, n afara cartelei inteligente; rezultatul acestei faze, specific
pentru cartel i proprietarul ei, este transportat apoi i memorat n cartela
inteligent
2) a doua - completarea semnturii, care cere resurse modeste, se face
n cartela inteligent i este dependent de mesajul semnat.
Verificarea semnturii se face n mod obinuit, intr-o singur faz.
Utilizarea semnturilor digitale la cartelele inteligente
Furnizorul cartelei inteligente, de obicei banca, creeaz presemntura
specific unei persoane, printr-un proces off-line. Este ca i cnd banca ar da
persoanei nite cecuri electronice n alb. Pentru crearea lor, banca folosete
cheia sa secet i apoi le memoreaz pe cartel. n timpul unei tranzacii de
plat, cartela transform cecul ntr-unul completat cu valoarea plii. Apoi
vnztorul, la terminalul su, verific semntura cecului cu cheia public a
bncii, cheie care este memorat n terminalul su. Firma DigiCash a
dezvoltat o tehnic de compactare prin care se pot memora in memoria
nevolatil a cartelei (1k EEPROM) sute sau chiar mii de cecuri.
O alt variant de folosire a sistemelor cu chei publice n cartelele
inteligente, preconizat pentru viitorul imediat, este bazat pe conceptul de
Pagina 72
transport de moned. n cadrul cartelei exist un contor balan, care poate fi

incrementat de ctre banc. Atunci cnd cumprtorul face o plat pe baza
cartelei, va semna suma (monedele) cu cheia secret existent pe cartel.
Deoarece cartela deine 2 informaii senzitive, valoarea balanei i cheia
secret, ea trebuie s fie rezistent la deschidere. Vnztorul, prin terminalul
existent in magazin, va verifica autenticitatea monedelor, folosind cheia
public. Mai sigure, sistemele de pli bazate pe transportul de moned
electronic au un mare viitor.
3. Mecanismul de control al accesului controleaz accesul entitilor la
resurse i se poate baza pe una sau mai multe din urmtoarele soluii:
List/matrice a drepturilor de acces(entitate, resurs, drept)
Parole
Capabiliti
Etichete de securitate
Durata accesului
Timpul de ncercare a accesului
Ruta (calea) de ncercare a accesului.
4. Mecanismul de integritate a datelor mpiedic modificarea, tergerea sau

amestecarea mesajelor pe durata transmisiei. Acest mecanism implic dou
proceduri: una la recepie i o alta la expediie. Expeditorul adaug la
unitatea de date o informaie care depinde numai de datele transmise (o
sum de control, cifrat sau nu). La recepie, se genereaz aceeai sum de
control care se compar cu cea primit.
Pagina 73
5. Mecanismul de autentificare mutual este folosit pentru a se dovedi,

reciproc, identitatea entitilor. Pot fi folosite parole i tehnici criptografice
(parole cifrate, cartele magnetice sau inteligente, caracteristici biometrice,
biochimice). Cnd sunt folosite tehnicile criptografice, acestea sunt deseori
combinate cu protocoale cu interblocare, "hand-shaking", pentru protejare
mpotriva nlocuirii (relurii). Principiul este urmtorul: entitatea A trimite
identitatea sa (cifrat sau nu) entitii B, care genereaz o valoare aleatoare
i o trimite (cifrat sau nu) lui A. A trebuie s cifreze data aleatoare cu cheia
privat i s o trimit lui B, care apoi verific corectitudinea acesteia.
6. Mecanismul de notariat stabilete o a treia parte (notar), in care au
ncredere entitile, care asigur garanii n privina integritii, originii,
timpului sau destinaiei datelor. Atunci cnd este folosit acest mecanism,
datele sunt comunicate prin notar.
2.4.Pli online n Romnia

Dei nc timid i folosindu-se de tot felul de artificii pentru a suplini
carenele de legislaie circumspecte multor romni n faa tehnologiilor de
ultim or (altele dect GSM-ul), comerul electronic a stabilit un cap de pod
i n Romnia, n ara noastr funcionnd deja cteva zeci de magazine
virtuale.
n curnd, orice romn va putea cumpra de pe Internet mrfuri dintre
cele mai diverse, chiar dac nu dispune de un cont la vreo banc sau de unul
din cardurile lansate pn acum pe pia, fr a fi nevoit nici mcar s
mearg la pot pentru a plti acolo tot ce a cumprat on-line Toate acestea,
graie unei idei care rezolv problemele pe care le ridic legislaia
incomplet din domeniul bancar, care pentru moment nu permite decontarea
Pagina 74
on-line a plilor, deci nici forma deja clasic de comer electronic, care
funcioneaz n Occident.
Cardul Kappa
Kappa, unul dintre cunoscuii furnizori de servicii de Internet din
Bucureti, are deja un proiect care, pn n vara anului 2000, ar putea
permite plata ctre orice magazin virtual, prin intermediul aa-numitelor
Karduri Kappa.
Din perspectiva utilizatorului, deschiderea unui Kont n Kdolari este
o operaiune simpl, care nu necesit dect minimul de cunotine necesar
navigrii pe Internet. El va intra pe adresa kard.avs.ro, i va trebui s
completeze o serie de formulare. Pentru alimentarea Kontului, este suficient
tastarea unui cod de 16 cifre i litere pe care l gsete dup rzuirea de pe
Kard.
Cel mai simplu exemplu de serviciu care se poate plti deja cu un
Kard este serviciul de conectare la Internet. Pn acum, pentru o astfel de
conectare trebuia fcut un contract, deci un drum obligatoriu pn la firm,
plus facturi lunare care trebuiau pltite, de asemenea la firm. Asta nsemna
o problem destul de serioas, motiv pentru care muli clieni au renunat la
acest tip de serviciu, fie pentru c le consuma prea mult timp, fie pentru c
nu aveau efectiv cum s fac aceste drumuri pn la sediul unei anumite
companii. Acum, cu un card cumprat de la un magazin, oricine si poate
deschide direct contul Internet, fr limitri de timp i fr formaliti.
Kappa ofer deja, prin site-ul su, oserie de servicii de consultan.
Pentru aceste servicii, plile pot fi fcute din Kont, fr a mai fi necesar un
drum pn la cabinetul de consultan fie ea financiar-contabil, juridic
sau chiar psihologic.
Pagina 75
Ce altceva va mai putea plti ns un utilizator de card?

Pentru nceput, Kappa negociaz cu serviciile de distribuie online ale
editurilor Teora i Nemira, precum i cu toate companiile de computere care
vnd online (Flamingo, Tape, Best etc.), pentru ca toi titularii unui Kont s
poat plti direct prin Internet produsele comandate. n plus, va fi posibil s
comanzi pizza, sau s-i cumperi casete sau CD-uri muzicale, ba chiar s faci
rezervri de zboruri la ageniile de voiaj, totul prin Internet. Cei de la Kappa
intenioneaz, de asemenea, s faciliteze romnilor i achiziionarea de cri
sau alte produse disponibile pe celebrul site Amazon.com, ns distana mare
i taxele potale aferente ubei astgel de expediii sunt nc o problem.
Conform proiectului, plile ce pot fi efectuate online n Kdolari nu vor
putea depi suma aflat n Kont. ntruct nu este vorba de un cont de credit
ci de unul de debit, n cazul n care cineva dorete s cumpere mai multe
produse sau unul singur mai scump, fie i alimenteaz Kontul n mod
corespunztor, fie apeleaz la metodele tradiionale de plat.
Kappa are n acest moment aproximativ 2.000 de clieni pentru
serviciile de dial-up i ali 500 pe linii dedicate n Bucureti, ns i extinde
aria de acoperire i n restul rii (Braov, Oradea). n plus, Kappa va
negocia nelegeri cu ali furnizori de Internet din Bucureti i din provincie,
n urma crora plile prin Kdolari vor deveni posibile aproape de oriunde n
ar. Firma conteaz, de asemenea, pe cei 20.000 de utilizatori ai serviciului
de e-mail gratuit, care sunt poteniali cumprtori de karduri.
Pagina 76
BIBLIOGRAFIE
Paul Bran-Relatii valutar-financiare internationale,
- Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1990
Paul Bran-Relatii financiar-monetare internationale
-Editura economica, Bucuresti, 1995,
Constantin Floricel Relatii si tehnici financiar monetare internationale
-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994
Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel Moneda credit banci
- Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997
Cezar Basno, Nicolae Dardac Operatiuni bancare
-Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1994
Vasile Dedu Gestiunea Bancara
-Centrul editorial-poligrafic ASE, Bucuresti, 1994
Ioan Popa-Tranzactii comerciale internationale
-Editura economica, Bucuresti, 1997
Edward G. Hinkelman Plati internationale
- Editura Teora , Bucuresti, 2001
Analele BCR
Revista Bancii- colectia 2000-2002
www.kappa.ro
BILBIOGRAFIE
Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel Moneda credit
banci , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1997
Ioan Popa - Tranzacii Comerciale Internaionale , Editura
Economic , Bucureti , 1997
Pagina 77
Colectia Revista Bancii editata de BCR anii 1999-2001

www.no-cash.ro
www.bcr.ro
www.ziarulfinanciar.ro
Pagina 78

Cardul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cardul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.CARDUL.......................................................................................................................................................

Pentru achitarea diverselor obligatii banesti,exista o multitudine de

a pierdut din aria sa de folosire. Prin

numerar, plata se face individual, imediat si fara intermediere.

Sumele mari in numerar necesita, insa, spatii corespunzatoare de

Ioan Popa - Tranzacii Comerciale Internaionale , Editura Economic , Bucureti , 1997,p.214.

SWIFT, bancile au putut face transferuri rapide la un cost scazut, permitand

6000 de emitenti de carduri (banci, institutii, mari

companii, retele comerciale) primii 50 detin aproximativ 90% din totalul

Dupa anul 1989, pe masura evolutiei economiei romanesti, s-a simtit

-BCR a fost prima banca din Romania care a inceput procesarea

Piata romaneasca a cardurilor este intr-o continua transformare, cu o

piata au aparut noi operatori care au aderat la la VISA International,

CITIBANK Romania a devenit membru VISA International, astfel

Activitatea cu carduri a Bancii Comerciale Romane este structurata

2. ACCEPTAREA LA PLATA A CARDURILOR

% din total ROMCARD 21,2

Analiza datelor de mai sus, corelata cu faptul ca la ora actuala

TOTAL, din care:

Carduri BCR Maestro

-carduri BCR Visa Clasic

-carduri BCR Eurocard Business

Din aceste tranzactii, pana la sfarsitul primului semestru, numai un

locului problemele cu care se confrunta acestia. In acest scop una dintre

3.EMITEREA PROPRIILOR CARDURI

Se considera ca aceasta activitate dispune de un potential mult mai

crescut de la circa 10% la sfarsitul anului trecut la 36% la sfarsitul

3.1.CARDUL BCR MAESTRO

este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita

disponibilului din contul de card), fara embosaj (datele de identificare a

fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se

comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru

termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii

la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata

pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda

aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice

utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;

eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de

manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.

Taxe pentru servicii speciale (lei)

altei altei banci

2.000 lei 0,5% +

*Intr-o singura zi sunt posibile 10 tranzactii si trei incercari de PIN

Sold debitor (pentru iesiri in descoperit)

Plafoane la operatiunile de la ATM-uri (lei)

30 000 000 Lei

1,5 mil. in cupiura de 50 000 Lei

Ultima actualizare: 18 martie 2001

3.2.CARDUL BCR VISA CLASIC

este un card de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita

disponibilului din contul de card), embosat (datele de identificare a clientului

fiecarui card I se asociaza un numar de identificare (PIN) care se

comunica clientului, numar pe care posesorul trebuie sa-l tasteze pentru

se poate utiliza numai pe teritoriul Romaniei

termenul de valabilitate al cardului este de doi ani de la data emiterii

la expirare, cardul se reinnoieste pe aceeasi durata

pentru disponibilitatile contului de card, banca bonifica dobanda

aferenta conturilor de card ale persoanelor fizice

utilizarea unui instrument de plata modern, sigur si rapid;

eliminarea utilizarii numerarului si a inconvenientelor legate de

manipularea , pastrarea in siguranta si transportul acestuia.

Comisioane per tranzactie (%)

altei altei banci