Prof. univ. dr. ing. MIHAT M. STTA | Co. or. ing, FLORENTIN V. MORARU Ing, RADU N. PATRAULEA - AVIOANE SI RACHETE CONCEPTE DE PROIYECTARE Re EDITURA MILITARA— BUCURESTI, 1985CUVINT INAINTE Acrouautica represinta domeniul i care geniul creator al poporului rondn s-a afirmat ew vigoare tn toate ctapcle dezvoltaris sale. Né mitndrin cu fuplid ca creafia tchnica a poforutes nostru a jucat un rol de frunte fn vecolvarea problenslor fundamentale ale fneepuitusitor aviafies, cain epoca eroica de pionierat stn continuare gindirea tchnied $6 stidufficd romdncascil sa aflat tn primele rinduri ale uncia dintre cele mai cutee raloare. acfinn Realizarca primului stor mecanic cu mijleace proprii de bord, a Primului avion cu reacfie, construcfia in fard fn concepfic proprie a rxor vioane cu performanfe la wicel mondial, fn competific cu Jari induct: alizate dexvoltale, realizarea primulué tinicl acrediiiamic din su Europei, afirmarea la cele viai inalte cote a scolis sltn|ifice roménesti de acrodinamica $6 mecanica zborului sint doar cfleca dintre clementele ce ilustreasd contritufia poporului nostri ta devveltarca acronautic!. Vumele constructorilor, snvcntatorilor si savanfilor remand Aurel Vlei, Traian Vicia, Henri Coandd, Elie Carafoli si al altora figureazd la los de cinste in galeria pionicrilor aviagic’ mondiale. Aceste tradifit sint continuate ast pe ws plan superior, tn cadral axfiunitor de relansare a industrici acronautice Te diimeusttutile sran- nse oere de consi a sacitfitsciaie lateral dese pe pdmintul Romdniei. La cifica ani dup lansarca accstus. program fected ical. Ceangicu sion’ shin ceuat = sa Wei ok impulsionim — cercetarea in domentul aeronauticli, domeniu in care am avut in trecut realizisi si cercetiteri de valcare international |] Va trebui st ne angajim cu mai_ mult ire In abowdarea_unor probleme largi, de perspectiva \./"* Rod al snifiatives $6 permanente preocupari a tovardgului Nivctac Ceausescu — ctitorul aviatie’ moderne romducsts —, industria toastrd acro- nquticd este astézi reprexentata printr-o adccaratd refea de usin moderne. Cercctarca si proicctarca de aviafic dispun de cele mai moderne justalafis experimentale tn domeniul acrodinamicti supersonice, structigilor acro- spafiale, mecanicit sborulus, aparaturit de bord, sistemelor reactive de Propulsie $1 materialclor de aviafie; au fost tnfiinfate facuttatea de acton have si ticee indusiriale cu profit acrosiantic. Prin aceastd impetuoasi relansare a activitifitor acrospatiate Rominia socialist se fnscrie printre farile care dispun de capacitatea slitnfificd 4 leloricdt de vbrf necesare construcficé aparatelor de zbor de fnalta Clas = Nicolas Ceauseecn, sultidarerat deretate, v0. 10, ania fe drawal ccmstewist roca scaliste Raiturn pottieh, Bucuresti, 1974, p. 930, 946.foua industrie astfel creat este wna dintre cele mai impresionante, mai ‘Gulesitoare $1 mai importante realivéri ale” Rominiet® ale epost te dup Congresul al IX-lea al partidului. Tara noasird produce ty prezent © impresionantil gama de aparate de shor, moloare cu reacfie $i motown Gu piston de aviafie, a Inceput fabricajia wior aparate de Cord, agragale H echipamcente pentru sistemele hidraulice, pueimatice, de. climates, €a i a pieselor turnate $i forjate pentru aviajie. Lucrarca de fafd se aliturd actinnilor intreprinse pentru a rispunde ineresulus crescind fafa de Wteratura tehnico-siinfifiel tn daogontd gonsirucfiey anioanclor sb racheelor. Sint presentate 0 serie de consideraps Privind definirea configuratier generale @ aparatelor de sbor — aeirana Supersonice sé rachete, avioane de transport si utiltare —, precion $i wnele mietode pentru evaluarea principalelor caracteristici acrodinamice wee, sure aprecierit solufies adoplate din purctul de vedere al performantelor $4 calitifilor de zor. Jn desoltarca lemelor propuse soa urmirit realizarea wei expuneri unitare, accesibile unui tend cit mai mare de cititort, Sperdn canara, rea si fis ull inginerilor, specialistilor $i studenfilor, cadyelor din armatd sidin diferite alle domensi de activitate, uluror celor care dorese sd aboniece Problemile proieciiris avioanclor $i rachetelor de diverse eategorii AUTORIL TA NOYATILLOR PRINCIPALE, 8 sega mpraeteleeetnamics 1 anvergura supratetelaerodinen 4 = coande petits ne — coards ratio aerodinamieh; fe, — coarda la contra a suprafctei acrodinamice rs ‘extremitate @ suprafe}ci acrodinamice : Cy il fortes axiale; Refieientul de frecare al pic plane Ch = Sencar demote yh os feat Crp: Cms — coeficienfii momentelor rezultante ale aparatului de aw ed ance triedrolvi Oxys legat dle corp; y= coiciental forte normale CLT Cotfciental ferfet de stone Ce — coefciental forfet de revistenta Ta Inaimares Ge — covficentul forfet de portent; = deriva ecilom = derivate 264188: soap ash fT SUMO ENP co de mat = 1): Px Mw se tapralne ot pas eine (=e ninco acetals ee Sria sectlunit maxime transversale pia fuselaj; sg suprafafa ampenajulyi orizontal, expect, vertical: © — tractiunon sistemelai de propalsie——— tui do mash at aparatulel de rbor, aaa element aerodinamie (ariph, fusslaj ef6.)3 er ct = eeoronata fo ae = unghiul de incideata; Stgut de derpare ea ae tra at 8 pietecratay racaj al voletulul; pacino prafejei motile de comands By — woghiul de be sf in avalul aripit; c eal ‘al .ne a curentului de in avalul ue wot eT waist de Gelfemfaloi de ace produsi de sistemul de prop St TStstten cust deer jf = alungires supraletel aerodi Jy = abungleea,fusetajull: eee ede ca vitlul, dpdedy = ates oases tint caracternice supratefel aerodinamies 8 i ptstit cltndrice si respecti¢s aerulal; te cinematics ca iscozitat TZ Cowiieatal de vs reas 5 ‘coeficientul de frinare a cwrentul ae ee tatea aerulul y= dens CAPITOLUL I DIMENSIONAREA GENERALA A APARATULUI DE ZBOR Elaborarea_proiectului_unui_aparat_de- zbor. caprinde o serie de studi, calcule- experimentiri, incerciri in laborator si in zbor caré viaga2% intocmires documentatici de fabricatic pentru Variants ce satisface tn’ ecle mai bune condiii cerinfele impuse. In acest cadru, stabi. lirea~configurafiei aerodinamice si de propulsie, precum si dimensionarea general a aparatului repreainta o ctapt de importanté primordialé, de care depind in mare misuri performanjele gi calititile de zbor ale aparatulut Proiectat. Se pune deci problema determintrii unui numir mare de variabile tare definese forma si dimensiunile suprafetel portante, ampenajclor. supra: fofelor acrodinamice de comands, fuselajulwi, pozitionarea relativa a acess tora, amplasarea sistemului de propulsi, pozifia centrului de greutate, dimen. siunile principale ale trenului de aterizare etc., cu luarea in considerare a lunor restricfil impuse prin tom’ (rcalizarea unei greutifi date la decolare 4 aparatulu, a unei viteze maxime impuse sau parcurgerea une! distante date, atingerea unui anumit_plafon, postbilitatea ‘executérii unor manevre eu un anuinit factor de sarcini maxim, Incadrarca aparatului inte-un nivel dat de calititi de zbor 5.a.). Problema se rozolv iterativ cu un set de valori initiale alese, de regul’, in taza concluziilor generale rezultate din. studii teoretice si experimentale si din analiza statisticd a aparatelor existente. In ultimii ani, prin dezvoltarea conveptului de comenzi active, proiee- tarea avionului capfiti un confinut mai complex, in sensu cA definirea con figuratiei aerodinamice, dimensionarca structurii de rezistenfi se fac in strinsi Jegitura cu performantele si posibilititile oferite de sistemele auto- mate {de stabilizare si comand’. De Tasemenea, existenfa calculatoarelot clectronice de mare capacitate a facut posibilA elaborarea unor algoritmi de calcul prin care si se urmireasci obfinerea unei valori extreme pentru un Parametru caracteristic categotiei respective de aparate de zbor; se for- muleaz& in acest fel diverse probleme de proiectare optimal a configuratiei aparatului de zbor. In ficcare dintre aceste modalititi de abordare a problemei proiectarii de mare utilitate este cunoasterea criteriilor de elaborare a configuratiei preliminare, precum si a influenfelor principale pe care le au caracteristicile Seometrice de bazi asupra performanfelor si calitifilor de zbor ale apara- tului_proiectat.12.1, CONSIDERATIL GENERALE Geometria aripfi, in general a oricirei suprafete aerodinamice (dimen- siunile, forma in plan, profilul, evolujia grosimit in anvergurt, unghiul diedru), are o influent primordial’ asupra performantelor si calitiilor de zbor ale avionului sau rachetei Forma in plan a aripii este dati de proicctia acesteia po planul s0y, este aria figurt plane astfel obtinute, prclungind aripa prin fastlaj Goxpul rachetei). Pentru definirea formei fn plan a aripii se au in vedere in principal (fig. 1.1): anvergura, b, unghiurile de stgeatd, zo, 745 Zs0 $1 Yao corzile la centru, ¢p, si la extremitate, ¢,, dimensiunile caracteristice ale vole(ilor, ari- pioarelor etc.; geometria aripii este completat de unghiul diedru, ¥,, definit de planul median al aripii si planul x0y, precum si de profilul aripii in fic- care: sectiune transversala, Grosimea aripii, ¢, Intr-o sectiune oarecare este grosimea maxim a pro- filului din acea sectiune si deci grosimea relativ’, «, va fi dat de eee; prin urmare, ¢y, ¢, ¢; Sall ty, &, €, Feprezinti grosimea, respectlv gro. simea relativa Ia ecntru, la extremi tate si la incastrate, 1.2.2, INCARCAREA ARIPIT Incircarea aripii este raportul dintre greutatea nominal a apara- tului de zbor, G, si suprafafa aripi S. In caleulele’ ‘de anteproiect la alegerea incitcirii aripii, in’ vede- rea determinirii supratetci acesteia, se au In consideratie, in prineipal, cerinfele privind distanta de deco- lare/aterizare, distanfa, maximi de zbor, greutatea structuriiaripitete.: pentru avioanele de lupti se au in vedere in plus durata de accele- rarein zbor orizontal, capacitatea de manevri 5.2.” Tncircarea ‘aripii_ influenfeaxt istanfa de decolare/aterizare in principal, prin viteza’minimii de sustentatie: (a) mnde pentru cocficientul de portanfi maxim, Crna s ia_valoarea cores punsttoare coufigurajiel avionulul 1a decolare, reapectiv, Wi aterizare, Dis Fanfarde rulare la decolare, Z,,, se calculeazi cu formula: ete vay L, Bh qn-E vse, 10) (12) unde viteza de desprindere, Vy, rezulti din viteza minim de sustentajie multiplicats cu un factor de sigurangi.supraunitar (Kk = 1,05 — 1,10). Daei se impune distanta de_ ae ete rip depinde ole temmul de propubsie (raportul Z/G) 51 de calitatea sistemului de hipersusten- tajic (Coc) in seasul eh inedrearea aripii reste o data cu raportul C/G feu codlStentul Cony in configuratia de decolare, Distanfa de rulare Ja aterizare se determin’ cu formula oe vav ba oe 5 VS(C, — fr, va (3) fn care /* este un coeficient global de frecare doterminat in condijia acfio- saan tes fem ec uy le propulsic este previzut cu dispozitiv’ de inversare a sensului jetului); Side Re aterare! Woe rorlt, de ecemenea, ain itera minim de susten tafie. (in. configurafie ‘de aterizare) multiplicati. cu un factor supraunitar. In fig. 12 este reprezentati dopendenta distantel de aterizare 14, de incircarca avipii [26] pentru diverse valoti ale cocficientului Cyyax in coni- guratia de aterizare st altitudinii pistei, considerindu-se ci rularea pe sol ste uniform intirgiati cu. accclerafia a= —18 m/s? si a= —24 mis? (liniile intrerupte), in condifile unei pante de apropiere de 3. Pentru a caleula in final valoarea incirci corespunzitoare greutifii maxime la decolare a avionului, din raportul G/S estimat din impu- erea unei distanfe de aterizare se poate lua (26): #)-@.me fn care se presupune ci greutatea avionului la aterizare se obfine sci- zind jumitate din cantitatea total de combustibil, G., in cazul unei sarcini utile maxime. fn faza inifiald a proiectului, fn lipsa unor valori exacte, se pot considera, orientativ, valorile din tabelul 1.1 pentru coeficientul de portani maxim’ in configuraia de aterizare. )TAMELUL La reaps ‘ars ateaptd [eereectee see yeas : | syne : fete fn cazul cind se urmireste realisarea wor conditii privind zborul de ier se are in vedere Fela{ia? (3), siderind e& distanja maxim do zbor se realizeazi practic la 0 finefe aero- ‘mich apropiatd de cea maxim’. Consideratit simiare pot fi fScute pont estimarea incicii epit pe v altor criterii. Astfel, la avioanele de lupti sint prioritare condifia atin- iunor accelerafii mati in zborul orizontal, ecca €e inseamn& valori mari tru tractiunea suplimentari (diferenfa intze tractiunea furnizat de sis- ul de propulsie $i trac\iunca necesar zborului orizontal. uniform) fi, ales, posibilitatea exevutirii unor manevre eu un factor de sarcini, 1, 1 de unde reaulti, A ) Conditia accelerafici maxime in zbor orizontal conduce Ja incirciri ale sii mult mai mari decit cele obfinute din conditia realizirii manevrei un factor de sarcini imy Criteriile prezentate oferi o abordare unilatcrali a problemei alegeri lrctrii aripii, pe lingd faptul cd implici alegerea si a altor parametri tru care ttebuie s& se abd fn vedere si alte ceringe. Din aceasta cauali, in a de anteproiect, prezinti un interes deoseLit datele statistice obtinute tru avioane deja realizate din acecasi categorie. Astfel, pentru avioancle transport se poate defini o dependenfi a incircirit aripii de greutatea simi la decolare, avind forma (fig. 1.3): (14) le pentru coeficientul & se recomanda [9] valoarea % = 10 (curba 1): avioanele de transport din generafia actualk o valoare mai bunt este + 10,5 (curba 2 din fig. 1.3). TE oC : T NNEY 500 “oo 30 een 0 0 e160 aw Fig. 13 In fig. 1.4 se di incircarca aripii, in funcfie de groututea la decolare, unor avioane de lupti si atrenament din generafii recente. Se obscr valorile so incadreazi intte douti limite, astfel ci, aproximativ, se poate scr 140 +001 G<& arctg. 2 La definirea formei in plan trebuic si se aibi in vedere si forma virtu- rilor acesteia — drepte, usor rotunjite, in are de cerc, de clipst ete. — care poate influenfa, intr-o oarccare misuri, caracteristicile aerodinamice ale aripii (de exemplu, prin rotunjirea virfuriior se poate ol sorare a coeficientului C,), Aceste avantaje sint nesemnificative la avioancle in plus, trebuie si se aibi in vedere si complexitatea tehno- e moderne virfurile aripilor sint, de reguli, drepte. In cazul aripilor simplu trapezoidale — cele mai rispindite categorii dv aripi — forma in plan este definiti prin alungirea 2, raportul de trap voidalitate, r= cag si unghiul de sigeati, z, al unei linit caracteristice (bordul cle atac, fina sferturilor de coarda etc.). ‘Alungitg, = 0¥/S este unul din parametrii geometrici principali ai aripit €a $i a oricaret suprafefe aerodinamice; de valoarea pe care o are acest parametru depind In mare misuri caracteristicile aerodinamice ale suprafefei acrodinamice, greutatea structurii acesteia, momentele de inertie ctc., cu insemnate consecinfe asupra performantelor si calitatilor de zbor. Astfel, alungirea aripit intervine direct in calculul pantei curbei de portanti, C3, al rezistenfei induse, influenteazd valoarea coeficientului maxim de portanfi, C..,, sia namdrului critic, Bf,, precum si a coeficientului de moment (ia ecadrul teorici neliniare) ; in esenfi, toate caracteristicile aero- dinamice ale suprafeet poctante se afl intro dependenfi mat malt sav mai putin pronunfati de alungire. Este cumoseut ef panta curbei de portant, Cf, seade odatt eu ini: rarea alungirii aripii, In tabelul 1.3 se dau, spre exemplificare, valorile lui CE pentruo aripi fn sigeat’ eu diverse alungiri, la viteze mici de cbor. Coca co intereseav este Varialia ACT cu alungirea. ‘In acest sens, se observ’ Ch variatia mentionati devine foarte putin sensivil pentru valori mari ale alungirit Q> 10) : TABELUL 13. La aripile cu alungici mici, in baza teoriei netiniare, cocficientul de por- tan{i este exprimat prin (93) Com (Cano et Gh (19)