Modernismul este curentul literar ce apare in sec al XX-lea, ce se caracterizeaza prin negarea traditiei si impunerea unor noi principii

de creatie. Tema preferata este cunoasterea, aceasta putand fi atinsa prin creatie, iubire, contemplare si moarte. Din acest motiv, poezia modernista are un caracter ridicat de reflexivitate. Tendinta frecventa de metaforizare a textului are ca efect crearea ambiguitatii si incriptarea mesajului. Se observa o deschidere catre toate categoriile estetice, inclusive grotescul si uratul. oezia !iga "r#pto si lapona $nigel% este o poveste de dragoste cu aspect de cantec medieval, spus de un menestrel, fiind un amplu poem cu tema cunoasterii si poem alegoric. Luceafar intors, dupa cum isi caracterizeaza insusi autorul &on 'arbu lucrarea, poemul prezinta drama cunoasterii relevata prin dorinta de a depasi limitele si incompatibilitatea dintre doua lumi, iubirea imposibila, deoarece fiintele care alcatuiesc cuplul erotic fac parte din sfere diferite, $nigel apartinand regnului animal, iar ciupercarege, "r#pto, regnului vegetal. Totodata, incompatibilitatea dintre protagonistii operei nu e cauzata doar de diferenta dintre regnurile lor, ci si de faptul ca se situeaza in etape diferite ale cunoasterii. "r#pto apartine primului stadiu, cel al geeii, ce reprezinta dimensiunea terestr(, existen)a la un nivel material, universul constr*ns de limite +i tinde spre venus ce semnifica accederea catre un plan superior prin iubire, ins( aspiratia sa arde etapele cunoasterii, motiv pentru care e distrus de propriai dorint(. $nigel, prin spatiul inghetat din care provine, releva apartenenta sa in planul ratiunii, al luciditatii, simbolizat prin cel de al treilea stadiu al cuoasterii, mercur. Se indreapta spre soare, simbol al vietii spirituale, al luminii sufletesti, fiind ultimul stadiu, absolutul. &n acest context "r#pto este pentru $nigel o tentatie care, daca ar fi acceptata, ar provoca involutia lui $nigel. Titlul releva numele celor doua personaje simbol. ersonajul masculin, !iga "r#pto semnifica prin substantivul riga, - rege - statutul superior pe care il detine acesta in interiorul propriei lumi. Termenul "r#pto face trimitere la specia cr#ptogamelor, subliniind nivelul inferior al evolu)iei vegetale si ,totodata, poate fi asociat cu adjectivul criptic ,inchis, ascuns- ce denota refuzul de a se .mplini, deschide, .n dimensiunea inferioar( din care face parte. /umele personajului feminin, lapona $nigel, evidentiaza prin substantivul lapona originea personajului din spatial /ordic, inghetat. 0niversul polar este simbol pentru ratiune si luciditate. Substantivul propiu $nigel provine din latinescul angelicus ,inger- ce releva puritatea tinerei. 1ormula literara este de poveste in poveste sau povestire in rama, narata ca un cantec popular la rugamintea unui nuntas, aceasta constituind rama sau prologul poeziei. 2a nivel formal, poezia este alcatuita din doua parti, fiecare din ele prezentand cate o nunta3 una consumata, implinita, cadru al celeilalte nunti, povestita, initiatica, modificata in final prin casatoria lui "r#pto cu m(s(lari)a. Spatiul definitoriu al existentei, pentru "r#pto, este planul teluric -hum uns, spatiu impur al amestecului elementelor primordiale, apa si pamantul, in timp ce lapona vine din tari de gheata urgisita, spatiu rece, ceea ce explica aspiratia ei spre soare si lumina. rin adjectivul naravas lui !iga "r#pto ii sunt evidentiate atitudinea dionisiaca, dinamismul, bucuria de a trai, in timp ce lui $nigel prin adjectivul prea cuminte ii sunt relevate puritatea si atitudinea apolinica. &n prima chemare-descantec, "r#pto isi imbie aleasa cu dulceata si cu fragi, elemente ale existentei sale vegetative. Darul lui este refuzat categoric de $nigel3 Eu ma

duc sa culeg/ Fragii fragezi mai la vale. !efuzul laponei il pune intr-o situatie dilematica, dar optiunea lui e ferma si merge pana la sacrificiul de sine, pentru a se implini prin iubire. &maginii de fragilitate a lui "r#pto, lapona ii opune aspiratia ei spre absolut , a-nchin la soarele-ntelept-. Soarele este simbolul existentei spirituale, pe care riga o refuza in favoarea existentei instinctuale, sterile, vegetative. "a orice muritor de rand, "r#pto nu poate intelege lumea omului superior, care traieste cu intreaga fiinta pentru implinirea idealului, sugerat aici de lumina solara, pe care nu oricine o poate suporta, sufletul fiind asemanat sugestiv cu o fantana, simbol al aspiratiei spre cunostere3 a-nchin la soarele-ntelept,/ !a sufletu-i fantana-n piept/ "i roata al#a mi-e stapana/ !e zace-n sufletul-fantana. &mpactul dintre ratiune ,$nigel- si instinct ,"r#pto-, configurat prin cele doua simboluri 4 fiara #atrana si faptura mai firava, se soldeaza cu victoria ratiunii asupra instinctului. rimul conoteaza sensurile ratiunii ale carui atribute sunt soarele-ntelept si sufletul fantana5 lapona $nigel intruchipeaza gandul eliberat prin aspiratia spre lumina si cunoastere de ispitele instinctuale simbolizate de somn si umbra. &n opinia mea, tema textului !iga "r#pto si lapona $nigel este cunoasterea, specifica modernismului. &n primul rand, "r#pto tinde spre un plan superior al cunoasterii prin iubirea pe care i o poarta lui $nigel. &n al doilea rand, $nigel, care a atins etapa intelepciunii, aspira spre absolutul reprezentat prin soare. &mplinirea iubirii alaturi de "r#pto ar contitui o involutie la nivel spiritual. &n concluzie, iubirea dintre cele doua personaje este imposibila, nu doar pentru ca fac parte din regnuri diferite, ci mai ales pentru ca reprezinta doua etape diferite ale cunoasterii.