777.referat.

ro

Comentariul poeziei dintre sute de catarge de M. Eminescu

Mihai Eminescu, cel mai mare scriitor roman ,Poet, prozator i jurnalist, socotit de cititorii romni i de critica literar drept cel mai important scriitor romantic din literartura romn, supranumit i Luceafrul poeziei romneti. ,,Dintre sute de catarge face parte din !olumul "Poezii , iar la prima !edere pare o poezie pesimista. Dar de fapt e cu#n $n%eles cu su&$n%elesuri' nimeni nu stie c$te catarge !or esua, c$te pasari !or fi inecate de ape. (anturile, !alurile te !or urma in tot locul, chiar de !ei fi parasit de noroc sau de#ti !ei parasi idealurile. )n mod misterios, ele iti !or ingana *gandul*, !isul, insotindu#te mereu. (anturile, !alurile reprezint metafora destinului care te urmareste ca un lucru ce nu poate fi do&orit. +n moti! de a merge pe *cararea* ta, indiferent si sigur. (anturile, !alurile sunt eternitatea.Catargele, !apoarele sunt puterea umana,care este trecatoare...La fel tot ce e fiint... Pasarile calatore sunt si ele trecatoare. ,oroc, idealuri, ganduri, c$nturi, si ele sunt trecatoare si raman doar !anturile,!alurile. +n fel artistic, eminescian, altfel spus' DE-E./0C)+,E0 DE-E./0C)+,)), /1/+L E DE-E./0C)+,E. Dintre figurile de stil sunt folosite in!ersiunea' Cate#o sa le#nece oare2 (anturile, !alurile3 4i repetitia' la fiecare strofa repetandu#se !ersul "(anturile, !alurile3 0cestea au rolul de#a accentua starea eului liric care a ajuns la aceea de#a se $ngrijora de condi%ia uman. 5ns s fii mai mult decat un om $n lumea oamenilor tre&uie s $ncerci scapi de conditia uman6

Poezia Dintre sute de catarge, de Mihai Eminescu, a aprut n revista Smntorul din 10 martie 1902 !onceput n trei versiuni, circa 1""0, nt#ia de trei stro$e, iar celelalte de c#te patru Poezie ce tre%uie ata&at, $r nici o ndoial, medita'iei temporale asupra relativit'ii condi'iei umane at#t n temeiul ei ontolo(ic, c#t &i al $ra(ilit'ii speran'elor, dorin'elor, (#ndurilor &i idealurilor Paralela cu inconsisten'a &i trecerea e$emer a valurilor &i v#ntului este revelatoare Poezia se remarc &i prin muzica (rav, auster, a versurilor, ca sunetele unei lire de %ronz, n admira%il consonan' cu semantica te)tului *ehnic vor%ind ritmul trohaic cu su(estia lui co%or#toare &i rimele ncruci&ate +abab,, sonore dar inten'ionat monotone + -ge, -re, -le &i -cul, dul, contri%uie la realizarea e$ectului amintit -a care se adau( laitmotivul aliterativ, .#nturile, valurile cu inversiunea repetat, .alurile, v#nturile /n ansam%lu te)tul ilustreaz unul dintre cele mai vechi motive lirice, fortuna labilis, dar ultima stro$ con'ine o modern &i interesant am%i(uitate semantic0 (#ndul nen'eles ce str%ate

c#nturile poetului Se re$er la incomprehensiunea operei de ctre contemporani sau la cazul (eneral al imposi%ilit'ii desci$rrii depline &i e)acte a lim%a1ului poetic, din cauza unei du%le di$icult'i0 a cuv#ntului care nu e)prim tot adevrul de via' &i su$letesc al creatorului +Criticilor mei, pe de o parte, iar pe de alta a opacit'ii &i de$ormrilor datorate cititorului +Criticilor mei &i De vorbii m fac c n-aud, 2i ntr3o ipotez &i n cealalt cunoa&terea adecvat &i real a poeziei &i, e)tinz#nd planul, destinul operei literare rm#n la voia hazardului0 4%oar vecinic, n(#n#ndu3l 5 .alurile, v#nturile Pro$unzimile &i resursele (#ndului poetic eminescian sunt mereu ne%nuite 6n te)t univoc, aparent, se deschide prin $inalul su unei am%i(uit'i $ertile

Dintre sute de catarge

de Mihai Eminescu 7intre sute de catar(e
!are las malurile, !#te oare le vor spar(e .#nturile, valurile8 7intre pasri cltoare !e str%at pm#nturile, !#te3o s le3nece oare .alurile, v#nturile8 7e3i (oni $ie norocul, 9ie idealurile, *e urmeaz n tot locul .#nturile, valurile :en'eles rm#ne (#ndul !e3'i str%ate c#nturile, 4%oar vecinic, n(#n#ndu3l, .alurile, v#nturile

Mihai Eminescu si Alexandru Macedonski

Doua spirite complementare ale poeziei romanesti

Pe cnd Macedonski si publica al doilea volum de versuri (Poezii), avnd constiinta geniului su precum si sentimentul nerecunoasterii adevratei sale valori de ctre contemporani, Eminescu exista de a ca personalitate artistic prin realitatea operei sale exceptionale, consacrate si prin mitul care se crease n urul personalittii poetului national! Dominat de spiritul eminescian, de "orta seminal a acestui model, Macedonski, creator al #optii de decemvrie si al $ondelurilor, nu poate "i pus n a"ara acestei dominante poetice! Deosebit temperamental de genialul su rival, el a avut totusi multe asemnri cu Eminescu, dintre cele mai evidente "iind a"inittile sale cu modernismul! Desi a respins constant eminescianismul, coloanele edi"iciului su poetic rmn marii romantici precum %&ron, Musset, 'ugo! Prezenta vie a creatiei eminesciene a in"luentat per"ectiunea "ormal a versurilor macedonskiene precum si temele din ciclul #optile, replic n stil macedonskian la (crisorile lui Eminescu! )abloul poeziei sociale a lui Macedonski e bogat colorat! Poeziile lui, mai ales cele din prima parte a activittii literare, grupeaz ideile, a"ectele si reactiile poetului ntr*o dualitate complementar alctuit din mizantropie si avnt, din scepticism si entuziasm, din nencredere, revolt sau dispret "at de oameni si iubire patetic "at de "ormele nealterate ale naturii, pentru viat n expresiile ei elementare! ndeosebi n ciclul #optilor, cu unele ecouri din #optile poetului "rancez Al"red de Musset, Macedonski surprinde tablouri vii ale mizeriei, su"erintei si nedrepttii, proprii societtii n care zeitate suprem este+ ,stigul ce se*nalt pe*acelasi piedestal Moral ntotdeauna si vecinic imoral ,stigul ce*n picioare clcnd virtute, lege )ru"as nainteaz pe tronul su de rege Dealt"el, #optile macedonskiene sunt suit de puternice replici critice ndreptate mpotriva a tot ce este nedrept, meschin si osnic n lume! -iziunea poetului este extrem de cuprinztoare! n #oaptea de noiembrie, una dintre cele mai "rumoase .nopti. ale poetului, n care Macedonski si descrie propria nmormntare, de"ileaz, ca ntr*un mars grotesc, viciile si degradarea moral a societtii! )otul se ordoneaz ntr*un

tablou realizat cu o viguroas culoare, n care se amestec tragicul cu umanul! n #oaptea de "ebruarie, poetul surprinde, n viziunea macabr a casei de perditie, att disolutia inevitabil n lumea capitalist a celui mai pur sentiment, iubirea, ct si degradarea dureroas a "emeii, ca imagine a purittii si nobletei morale! n #oaptea de ianuarie, Macedonski desemneaz si condamn, ca Eminescu n (crisoarea /// mercantilismul si demagogia guvernatorilor+ 0rasi pedanti, burdu"i de carte si de*nvtturi goi %ogtasi ce cu piciorul dati la inimi n gunoi, Parveniti "r rusine, mizerabili ce la crm 1aceti salturi de paiate pe "rnghie sau pe srm #*am cu voi nici un amestec, cci n lume de*ati trit Este*o satir ntreag "aptul c v*ati zmislit! $elatia geniului cu societatea e si subiectul (crisorilor, (crisoarea /// dezvolt imaginea geniului militar, ntruchipat de Mircea cel %trn! Acesta e nu numai nzestrat cu talent de conductor, dar e mai ales un model de contopire a individualittii sale, cu dorintele ei, cu aspiratia de libertate si nzuinta de neatrnare a poporului romn! ,onductorul, poporul si natura, nsu"letiti de sentimentul patriotic al apartenentei la pmntul si neamul daco*romanilor vor constitui un zid insurmontabil n calea cotropitorilor! (crisoarea /- n"tiseaz geniul n ipostaza de ndrgostit ce vede n "emeia iubit un ideal, un mi loc de accedere n zona ine"abilului! Dar n mi locul unui univers ce st sub semnul curgerii eterne , un univers n care nimic nu dureaz, ci se trans"orm (rul este Demiurg * curgerea e suveran etern, desi undele sunt trectoare) ndrgostitul se loveste n cutarea ptimas a esentei "iintei iubite de conventiile sociale, de zdrobitoarea lips de intimitate pe care o con"er conditia de om n contact cu societatea+ Azi n*ai chip n toat voia n privirea*/ s te pierzi ,um ti vine, cum ti place pe copil s*o dezmierzi 234 As5 abia ti*ai ntins mna, sare ivrul la us, E*un congres de rubedenie, vre*un unchi, vreo mtus3 (crisoarea - e o satir virulent la adresa "emeii ce nu se poate nlta la nivelul aspiratiei poetului! Eminescu descrie atmos"era saloanelor moderne n care curtezana e centrul atentiei, ucigtor de "rumoas si de super"icial6 ea nu are

pro"unzimi, vorbria spumoas si goal a "antilor si a crailor de mahala pretuiesc n ochii ei mai mult dect linistea meditativ a unei "iinte pline de gnduri! Macedonski creeaz poemul /mn la (atan, satanismul "iind pe atunci o tem la mod, cntat si de poeti ca %&ron, 7ermontov, %audelaire si accidental chiar si la Eminescu, n poeme precum Mortua est+ De e sens ntr*asta E*ntors si ateu Pe palida*ti "runte #u*/ scris .Dumnezeu. sau nger si demon, unde iubita este vzut n ipostaza ngerului, iar el n ipostaza rebelului, demon insurgent instignd la nesupunere! )otusi exist n credinta eminescian un grup de poezii n care se simte vibratia poetului cnd trieste sacralitatea! 8da $ugciune se adreseaz Preas"intei 1ecioare, n calitatea ei de Doamn a ,erului (,rias alegndu*te), de Maic Preacurat (8, Maic Preacurat), de $egin peste ngeri, de aprtoare+ 1ii scut de ntrire si zid de mntuire s nalte si s ntuie neamul romnesc+ nalt*ne, ne mntuie 9 Din valul ce ne bntuie! (entimentul dominant e de adoratie ca "orm elevat a temei iubirii (Privirea*ti adorat 9 Asupr*ne coboar), "iindc adreseaz Preas"inta 1ecioar este ocrotitoarea poporului romn, este Maica noastr Preacurat, prin care trebuie s dobndim cea de*a doua nastere din Duh ("nt (ngenunchiem rugndu*te)! Erotica la Macedonski nu este expresia unui sentiment suav melancolic, care se multumeste cu un surs usor sau o delicat strngere de mn! /ubirea lui e, dimpotriv, o dezlntuire de "orte elementare, care se mani"est brutal si la care se mai adaug si satis"actia unui desvrsit trium"! /ubirea e un act creator de viat pe care poetul o soarbe cu o sete niciodat potolit, asa cum patima apare n poezii ca (tepa sau 1aunul (volumul Excelsior)! Eminescu a dat cea mai pur ntruchipare a sentimentului iubirii, desvrsind ceea ce ncepuse %olintineanu si /ancu -crescu, talentul precursor ce cnta dulce a iubirii primvar! Poetul e serios n iubire6 ca si n natur, pune n ea

o zguduitoare si ereditar ncordare+ ,ci te iubeam cu ochi pgni 9 (i plini de su"erinti 9 ,e mi*i lsar din btrni 9 Printii din printi! 1emeia, mi loc de accedere n absolut, n s"era ideal a iubirii, se asociaz la nceputul creatiei lui Eminescu cu imaginea unor semidivinitti (-alhaida, 8ndina), si ele reprezentau o ntruchipare direct, imediat, a gndirii! 1emeia nseamn n prima etap a creatiei eminesciene principiu component al armoniei cosmice, ea este eternul "eminin care ntlneste eternitatea poeziei! Din acest nucleu se vor dezvolta dou ipostaze "undamentale ale eroticii eminesciene+ angelitatea "emeii, cultivat ndeosebi n poezia din tinerete (nger palid, %asmul ce l*as spune ei, Din noaptea) si o a doua ipostaz caracteristic eroticii lui Eminescu e conceperea "rumusetii "eminine ca o imagine n lumea "undamental a "rumusetii absolute, asociind iubirea cu poezia, cci iubirea apare n (crisoarea sub "orma visului apolinic al daimonului! Portretul de tnr demon e aproape obligatoriu pentru eroii eminescieni, eroinele sale au o statornic n"tisare angelic, marcat de o cvasiimobilitate ce i con"er statut si aparent de tablou sau de statuie! 0estica eminescian e stilizat si ritualizat! n idile, iubita rsare, plutind, dintre trestii, cznd lin pe pieptul iubitului! n (rmanul Dionis plutirea devine zbor cosmic, iar n (crisoarea /-, Muresanu, (armis e o plutire legntoare de ape! /ubirea nssi capt n erotica eminescian multiple valente! n nger si demon "iecare din termenii cuplului reprezint negatia violent a celuilalt+ Ea un nger ce se roag * El un demon ce viseaz6 Ea o inim de aur * El un su"let apostat3 Ast"el, iubirea care*i lega devine sinonim cu dorul iesirii de sine! n 7ucea"rul di"erenta dintre cei doi e de ordin antologic si dorul lui '&perion ce caut iubirea principesei muritoare devine sete de repaos, se con"und cu dorinta de intrare n haos, ne"iint, moarte+ ngerul sau demonul din poezia de tinerete, ca si '&perion din 7ucea"rul, par ast"el a iubi, n imaginea celuilalt, propria lor moarte precizeaz /oana Em! Petrescu! ,nd nu este sete de extinctie, sentimentul iubirii se nscrie n tipologiile a dou scenarii! ,el dinti scenariu e expresia dorului de dragoste din ideile sau iubirea "ericit, plenar, asa cum apare n putine creatii+ 1t*1rumos din tei, Povestea teiului, ,lin ("ile din poveste)! /ubirea e vzut ca un ritual de reintegrare n armonia cosmic, de recuperare a strii de "armec, a timpului echinoxial! 1loare albastr, 7acul, Dorinta, 7as*ti lumea n"tiseaz ritul magic ntr*un cadru vegetal paradisiac, speci"ic romnesc, dominat de toate elementele*motive speci"ic populare+ codrul ('ai n codrul cu verdeat3*1loare albastr), izvorul, luna, lacul, teiul, "lorile de tei, salcmul!

/ubitul si cheam aleasa n codrul cu verdeat, unde vor pluti pe lacul codrilor albastru, sub lumina blndei lune si "lori de tei deasupra noastr 9 8r s cad rnduri*rnduri! #atura este slbatic, paradisiac si n consonant cu sentimentul de "ericire ce nsoteste ntlnirea ndrgostitilor! Eminescu nu este un peisagist con"orm esteticii romantice, natura devine stare su"leteasc, cadrul exterior punctnd si potentnd sentimentul+ (telele nasc umezi pe bolta senin 9 Pieptul de dor, "runtea de gnduri ti*e plin! 9 ,lopotul vechi mple cu glasul lui sara 9 (u"letul meu arde*n iubire ca para ((ara pe deal)! #atura se mani"est asemenea unei "orte cosmice si se individualizeaz de poet prin cteva caracteristici speci"ice! ntlnirea se des"soar con"orm unui scenariu, cu gesturi ritualizate+ chemarea, asteptarea, gesturile de iubire, culminnd cu acea recuperare a unei stri erotice pe care poetul o numeste "armec! (pre deosebire de poezia lui Macedonski, erotica lui Eminescu se elibereaz de senzualitate, tinznd spre o spiritualizare a dragostei! mbrtisarea e cast, srutul e inocent si dulce ca "lorile ascunse! Poetul nu evoc aproape niciodat prezenta iubitei ca realitate imediat6 e vorba de o celebrare a "ostei iubiri n amintire sau vis, o invocare adesea magic! (e "ace ast"el trecerea la al doilea scenariu al eroticii eminesciene care include poezii ce au ca tem durerea, deznde dea, nostalgia iubirii pierdute! 1emeia cntat e ntotdeauna o absent! 1iinta acesteia e actualizat prin "orta amintirii, ea este recuperat din neguri reci unde au dus*o deprtarea, nstrinarea, moartea! Exist si aici un ritual ce aspir s "ixeze magic prezenta iubitei+ ,nd nsusi glasul gndurilor tace, cnd atitudinea de evlavie si piosenie precumpneste, atunci poetul recheam prin incantatie magic prezenta iubitei! Aceasta si are consistenta din umbre, e dia"an, vaporoas, nainteaz plutind! Aparitia e "antomatic, puterea ei de seductie st n vr a ochilor mari si aductori de pace! E marcat de cvasiimobilitate, plutire nemiscat si are gesturi de o "inete spiritual+ ,u geana m*atinge pe pleoape! n acest caz natura se mani"est negativ, prin ploaie, vnt, chiciur, brum! Peisa ul e dezolant si pare a ntruchipa sentimentul dominant de disperare si tristete al ndrgostitului+ A"ar*i toamn, "runza*mprstiat, iar vntul zvrle*n geamuri grele picuri3! Ast"el debuteaz (onetele, semni"icativ de alt"el pentru mesa ul poeziei! 7a Eminescu tema naturii mai este ilustrat n poezii dup modelul "olcloric, ns pro"und originale, avnd o tensiune "ilozo"ic care lipseste poeziilor "olclorice! Ast"el n $evedere, gsim ideea opozitiei ntre natura vesnic si mereu tnr si om, "ort perisabil, supus+ ,e mi*/ vremea cnd de veacuri (tele*mi scnteie pe lacuri (3)

#umai omu*i schimbtor Pe pmnt rtcitor! ,odrul "ace teoria spetelor vesnice n"tisnd spectacolul cosmic n succesiunea anotimpurilor, iar glasul acestuia se adreseaz eului poetic, devenind un mod de comuniune ntre "iinta cosmic si "iinta uman! 7ocalizarea n spatiul "izic romnesc este "cut n dou cuvinte cheie+ Dunre si doina! Doina si oamenii care cnt doina sunt tot att de vesnici ca si codrul care o ascult si ei se tin locului ca si elementele lumii "izice! n poezia ,e te legeni, codrule, Eminescu orienteaz imaginile dup ideea calendaristic a rotatiei timpului! Psrile care se duc cu gndurile sunt copii pdurii, puterea latent a germinatiei care va deveni e"icient cu ntoarcerea cerului de primvar! Primvara, anotimpul maximei vitalitti este cntat de Macedonski n #oaptea de mai, cum nu "cuse nimeni altul pn atunci n literatura noastr, n versuri de mare su"lu liric, memorabile prin cadent si exuberant! ntre su"lul eu"onic al poemului si betia dionisiac a lunii se mai stabilesc corespondente pro"unde, de ordin vital, culminnd cu impulsul zborului si al elevatiei care spiritualizeaz "iinta din mi locul unei orchestratii de tip romantic+ E mai si nc m simt tnr sub nltimea nstelat! Accentund asupra caracterului e"emer, a schimbrii aproape cotidiene, "izice si psihice a "irii omenesti, pe de o parte, iar pe de alt parte, asupra imuabilei imagini a naturii, chiar n ipostazele spectaculoasei sale reveniri n "iecare primvar, poetul ne o"er cheia de bolt a relatiilor eterne dintre om si natur! 1rumusetile, minunile naturii, ale universului ntreg au o putere toni"iant asupra su"letului poetului! n "ata acestor splendori, care*i nsenineaz viata, poetul repet eu"onic, cu exuberant continu, versul devenit laitmotiv al ntregii poezii+ -eniti+ privighetoarea cnt si liliacul e*n"lorit5 n natura renviat n luna mai poetul descoper inepuizabile resurse de regenerare moral, conditii care l smulg din mi locul alnicelor nevroze, ndemnndu*l s evadeze ntr*o lume senin, deasupra mruntelor "rmntri ale contemporanilor si! Poemul #oaptea de mai reprezint nu numai o "ericit invocare a unei naturi balsamice si pure, abil gradat si cu o limpede viziune clasic, ci si o stare emotiv aproape unic! Dar, desi ascensiunea su"leteasc a poetului nu pare a porni dintr*un sentiment dezinteresat, admiratia lui ne"iind pur contemplativ, natura prezentndu*se n poem ca re"ugiul trector al unei nemultumiri personale (/ubirea si prietenia dac*au a uns zadarnice!!), totusi optimismul su "unciar si

regseste rapid elanul caracteristic spre pacea sublim a naturii mereu rensctoare! 8 tem romantic comun la Macedonski si Eminescu este conditia creatorului de geniu #optile * dintre ele se desprind printre cele mai strlucitoare #oaptea de mai si #oaptea de decemvre * constituie un capitol important nu numai n opera lui Macedonski, ci si al ntregii noastre literaturi! /nspirat din parabola Meka si Meka (:; ianuarie :<=> * $omnul), Macedonski a dezvoltat n #oapte de decemvre ideea "undamental a statorniciei si credintei ntr*un ideal, al cii drepte, neabtute a omului superior hotrt s n"rng toate piedicile care /*ar sta n cale! Poezia simbolizeaz drama geniului (vedem tragedia idealului n veci neatins * E! 7ovinescu), asemenea 7ucea"rului eminescian, ntr*o evocare de elevat n"lcrare, reprezentativ pentru ntreaga conceptie a poetului si poate si mai mult, pentru drama propriei sale existente, "ascinat de vis, himer si ideal irealizabil ca orice absolut! Putem compara situatia emirului cu a 7ucea"rului care n*a putut s*si realizeze visul unei iubiri curate, iar victoria n dragostea lui ,tlin, rezultat al nentelegerii omului de geniu de ctre "irile mediocre! ntre emir si 7ucea"r exist apropieri temetice sugestive, si unul si altul simboliznd conditia omului de geniu! Deosebirea dintre ei const n "aptul c geniul macedonskian s"rseste tragic n timp ce geniul eminescian renunt la gestul suprem, titanic constient de superioritatea sa! 'iperion si Emirul "inalizeaz o superb victorie asupra "iintei e"emere, comune, dornic de plceri immediate obtinute "r sacri"icii! Emirul alergnd de*a lungul imensittii desertului arab este simbolul "oarte limpede al su"letului omenesc n setea de absolut, atras de o s"nt cetate a idealului, care n poemul macedonskian este Meka! )ema geniului cunoaste o vast exempli"icare n capodoperele "ilozo"ice eminesciene! (crisoarea / n"tiseaz geniul n ipostaza sa de savant, de om de stiint preocupat s a"le adevrul, adunnd cunoastere de prin manuscrisele nvechite ale vechilor nvtati! Poetul surprinde universul gndurilor, ntrebrile "undamentale ce "rmnt mintea btrnului capabil s*si imagineze nceputul si s"rsitul lumii+ Dar deodat*un punct se misc3cel dinti si singur! /at*l ,um din chaos "ace muma, iar el devine )at3 ,utrii n"rigurate adevrului i se opune super"icialitatea si lipsa de recunoastere autentice a unei societti meschine si ignorante+ #eputnd s te a ung, crezi c*or vrea s te admire?

Ei vor aplauda desigur biogra"ia subtire ,are s*o*ncerca s*arate c n*ai "ost vre un lucru mare3 (crisoarea // red amrciunea si dezgustul poetului de geniu care toarn n "orm nou limba veche si*nteleapt si care vede n societatea contemporan degradarea valorilor si lipsa de trire si de talent autentic+ 8are glorie s "ie a vorbi ntr*un pustiu? (crisoarea /// ne n"tiseaz geniul politic, voievodul exemplar, adevratul patriot n antitez cu valoarea politicienilor din epoca contemporan poetului! 0loss poate "i privit ca un cod etic, nu numai al geniului ci si al omului n general! -ocea impersonal a Demiurgului se recunoaste n stro"a * tem, veritabil compendium al "ilozo"iei schopenhaueriene+ -reme trece, vreme vine )oate*s vechi si nou toate ,e e ru si ce e bine )u te*ntreab si socoate! #u spera si nu ai team ,e e val ca valul trece De te*ndeamn, de te cheam )u rmi la toate rece! Apar numeroase concepte eminesciene, menite s spri ine ideea "undamental a necesittii detasrii+ phanta rhei+ ,e e val ca valul trece, mimesis+ lumea*ntinde lucii mre e, "ortuna labilis+ #u spera si nu ai team 9 ,e e val ca valul trece, apare binecunoscutul concept schopenhauerian de ataraxia*"uga de orice mani"estare a vietii care ar stimula vointa de a tri! n Epigonii, poetul red o de"initie meta"oric a poeziei, exprim ndu*si ideile con"orm crora aceasta trebuie s "ie element al sacrului+ nger palid cu priviri curate, oc, delectare cu imagini+ -oluptos oc de icoane si cu glasuri tremurate, trans"igurare a realittii+ (trai de purpur si aur peste trna cea grea! Elogiul scriitorilor pasoptisti are drept scop elogierea sincerittii si a elementului patriotic autentic care i nsu"letea! n opozitie cu acestia, poetul si creatorul contemporan e ntruchiparea tuturor trsturilor negative ce lipseau naintasilor si care compromit ntreaga viat spiritual si de creatie!

,riticilor mei, replic imediat la un eveniment concret, devine expresie a aceleiasi poetice eminesciene, care accentueaz necesitatea unui continut valoros de idei n tiparele poeziei+ E usor a scrie versuri 9 ,nd nimic nu ai a spune 9 nsirnd cuvinte goale 9 ,e din coad au s sune3 Autoevaluarea propriei opere trebuie s "ie critic, nenduplectoare, aceasta e ideea pe care poetul o comunic utiliznd meta"ora+ ne*nduratii ochi de ghiat! Prin Poema rondelurilor Macedonski comunic att un evantai de semni"icatii ct si ncnttoare sugestii muzicale! Dup modelul lui )h! De %anville si inspirat de simbolismul instrumentalist al lui $en 0hil, potul realizeaz rondeluri de :; versuri ("ormat din trei catrene si un vers independent) cu repetitia primului vers, n care o structur clasic intr n rezonant cu o poetic simbolist! $ondelurile, prin prin ritmul lor si prin melancolie alctuiesc o poem a reveriei intelectuale! Ele sunt expresia cea mai convingtoare a clasicismului macedonskian6 sunt rondeluri parnasiene prin cizelarea "ormei si simboliste prin corespondente si sugestii! $ondelurile macedonskiene au "ost scrise n ultimii ani ai poetului, acesta izbutind s publice n timpul vietii numai vreo zece din cele peste cincizeci de rondeluri ale sale! $ondelurile (de exemplu $ondelul apei din grdina aponezului, socotit o capodoper de criticul M! Dragomirescu, este scris n anul mortii poetului) "ac parte deci din perioada n care Macedonski era preocupat mai mult de "orme, de armonii sonore, a"lndu*se cu predilectie n cutarea culorii si a nuantelor picturale, care /*au servit uneori ca re"ugiu n "ata prozaismului si meschinriilor vietii contemporane! n "elul acesta se explic si caracterul exotic al multora dintre rondeluri, evocarea unor peisa e adesea imaginare! n rondelurile macedonskiene * poezii de maturitate * alturi de temele din tinerete (deziluziile politice, satira contra contemporanilor) revin cu pregnant toate obsesiile din poetica macedonskian de pn atunci+ parcul, "lorile, operele de art, exotismul "ascinant! (upremul ideal al rondelurilor pare a "i muzica, ns o muzic perpetu, o cntare nentrerupt, melodia trecnd peste sensul cuvintelor! $ondelurile au toate aproape un anumit speci"icmuzical, o savoare a concentrrii melodice cuprins n "iecare vers! $itmicitatea obtinut prin melodie, compozitia nssi a "iecrui rondel ndeamn la ilustrarea muzical, melodia devenind treptat, aproape peste tot, obsedant! 1cnd parte din Poema rondelurilor, $ondelul rozei ce*n"loreste constituie expresia bogatei experiente de viat si a maturittii artistice a poetului! 1rmntat de gri ile permanente ale existentei, chinuit si dezgustat de prozaismul exasperant al unei societti banale si meschine, poetul, desi la anii btrnetii, si descoper su"letul nc pur, capabil s reactioneze cu candoarea tineretii la imaginea bobocului de tranda"ir care si des"ace petalele suave! 1ascinat de minunatul spectacol, bi uterie a naturii care se arat lumii n toat splendoarea inocentei,

poetul se simte transportat parc ntr*o alt lume, o lume de mistere, un univers de o ine"abil poezie+ Puternic m poart extazul (pre*o nalt si tainic slav! n admiratia "rumusetilor rozei ce*n"loreste cu senintatea "ireasc a tuturor elementelor din natura ncon urtoare, ncntat de lectia plin de ntelepciune pe care i*o o"er prin aceasta natura nssi, mereu aceeasi si permanent regenerat,poetul a unge s ironizeze mruntele neplceri ale vietii cotidiene, s dispretuiasc lupta plin de otrav pe care o poart semenii si, unii mpotriva celorlalti (#u*mi pas de*a vietii otrav 9 De chinul ce*si urc talazul)! Preocupat pn acum de un destin care se ntrevedea neprielnic, poetul, a"lat la captul unei vieti pline de privatiuni si de amarnice su"erinte su"letesti, se simte de* aici nainte stpnul atotputernic al acestui destin, pe care e convins c, n s"rsit, l va putea ngenunchia pentru totdeauna, cu "orta pe care i*o d contemplarea micii roze, care n"loreste suav+ (tpn sunt de*acum pe rgazul (*mi "ac din ursit o sclav, (i nu mai e viata grozav, Desi mi*a brzdat tot obrazul!!! n $ondelul rozelor ce mor evadarea din tumultul vietii n lumea discret si tainic a grdinii dezvluie nevoia de intimitate, iubirea singurttii, nevoia de reverie! ,orespondenta dintre eul poetic si natur este att de real nct moartea rozelor i determin si su"letului poetului o moarte lent! De "apt, re"renul+ E vremea rozelor ce mor Mor n grdini si mor si*n mine, exprim acea stingere lent, agonia, dar nu moartea! (entimentul de melancolie este "oarte pregnant n acest rondel! )ririle poetului sunt redate de natur, de "lori+ (*au "ost att de viat pline, (i azi se sting asa usor!

Adverbul asa sugereaz superlativul si contribuie la prezentarea gradat a emotiei, a"ectiunii si intensittii reveriei trit de poet n ambianta tainic! Poetul si plnge desprtirea, cci natura nu mai poate retine spiritul cruia i d sensul de a tri! Asistm la o moarte cosmic arhetipal+ n tot se simte un "ior 8 ale e n orisicine! Devenit constient de sine, omul superior se izoleaz de lume, se desprinde de murdriile lumesti pentru a atinge absolutul si a deveni subiectiv! Adverbul tot semni"ic cercul nchis, ceva la care nu se mai poate aduga nimic! El nu mai particip la drama naturii, la nasterile si la mortile, decderile succesive, nu se mai simte parte integrant din lumea pmnteasc! Primele dou versuri+ E vremea rozelor ce mor Mor n grdini si mor si*n mine sau+ #u e de aur+ e de raze 8*ntind gri"onii ce*o sustin ($ondelul cupei de Murano) sau+ 8h5 lucrurile cum vorbesc (i*n pace nu vor s te lase! ($ondelul lucrurilor) sintetizeaz motivul liric! Ele sunt reluate ca re"ren mai nti la mi locul, apoi la s"rsitul poemului! (ubstantivul rozelor urmat de o subordonat atributiv devine prin generalizare simbol al dezagregrii lente a lucrurilor si simbol al mortii! $epetitia este mi locul de sugestie prin aparitia tripl a versurilor*tem! 7exicul poemului contribuie la sugerarea atmos"erei de vag, de tristete, apropierea mortii+ verbul mor repetat de sase ori (verbul mor este reluat prin sinonimul meta"oric sting, potentat de antiteza viat*moarte din versurile primului catren), opozitia au "ost!!!de viat pline @ se sting asa uso, cuvintele "ior, ale, amurg, suspine, noapte! Antiteza romantic , meta"orele amurg*ntristtor, vlmsaguri de suspine si marea noapte, personi"icarea duioase*si pleac "runtea lor!!!rozele, "ormeaz un simbol

transparent! Elementul pur simbolist este nssi atmos"era sugerat de cuvintele "ior, ale, suspine, noapte, ce exprim, n asociere cu laitmotivul, sentimentul mortii! #u numai repetarea de trei ori a versului alitmotiv, adic a re"renului, e semni"icativ, ci si intensitatea sugerat de lexicul poemului care evidentiaz stingerea lent in"iltrat n nssi viata, tem reluat de 7! %laga n cunoscuta elegie 0orunul! Macedonski se evidentiaz prin gri a pentru "orm, prin vra a muzical a versului si prin sugerarea atmos"erei inde"initului, ce*l nscrie n estetica simbolist! Eminescu are doar a"initti cu poezia simbolist (ilustrat n cteva poezii), si chiar cu cea expresionist, care tin ns de domeniul coincidentei! (i*a asumat constient doar estetica romantic, precum a si mrturisit+ Eu rmn ce*am "ost+ romantic! Peste vr"uri, poezie de sugestie si simboluri, are un lexic care "ormeaz o adevrat atmos"er de melancolie! Ast"el cuvntul corn, scurt, de*o substant vocalic relativ pro"und, are ceva dintr*o melancolie nesentimental, organic stpnit, a unui om care nu se complace deloc n prelungirea retoric a strilor su"letesti, iar vreodat, prin pozitia sa n "raz chiar, sugereaz ceva din pierderea contemplativ n timp! n el se concentreaz tot regretul pentru timpurile duse+ Mai suna*vei, dulce corn, Pentru mine vreodat? Aceste ultime dou versuri se leag, de"initiv, n sine, ca un monolit "r "isuri si att de nchegat, c pare a rezista n materialitatea sa oricrei chimii adverse! 8bservm c apar cuvinte din registrul "olcloric+ corn, arin, codru, ori simbolismul si trage sevele din dorul "olcloric! Apoi tehnica repetitiei+ Mai departe, mai departe 9 Mai ncet, tot mai ncet "olosit de simbolisti! Prima stro" se ncheie cu verbul sun, deci o certitudine, a doua stro" se ncheie cu substantivul moarte, "unebru, iar n a treia stro" ultimul cuvnt este vreodat, ncrcat cu valori nede"inite! Deci poezia ncepe cu o certitudine, se ncheie pe linia ndoielii n continuarea creia se ntrezreste negatia absolut! )ot prin lexic mai observm c imaginea porneste de la termeni concreti, pierzndu*se apoi n general! )reptata pierdere n deprtare si progresiv stingere a sunetului au urmtoarea semni"icatie+ pentru su"letul lui nem ngiat, el nu vede dect dulceata dorului de moarte! Prin valorile lui si prin poezia lui, cuvntul cade greu, ca o sentint de"initiv a destinului! (i dac!!! "iind repetat sistematic la nceputul "iecrei stro"e, se opune tehnicii romantice a opozitiei dintre scurgerea rapid a timpului si permanenta naturii,

motiv pe care poetul l deplnge! Aceeasi atmos"er de zdrnicie care planeaz deasupra poeziei! 0sim exprimat dorinta poetului de a se ntelege pe sine nsusi si rolul pe care l oac iubita n luciditatea interioar+ E ca durerea mea s*o*mpac 9 nseninndu*mi gndul! A"lat departe de ea, pentru poet nu exist dect tenebre, noapte a inconstientei si pierdere a posesiunii de sine! Accentul se pune pe angoasa spiritual si pe activitatea tensionat a mintii, ntrit de "olosirea cuvintelor minte, su"let, gndul! Putin intereseaz dac durerea este sau nu usurat+ esential este ca mintea poetului s*si redobndeasc senintatea si s scape de teama de a se pierde n obscur si inteligibil! Dintre sute de catarge este caracterizat de acel sentiment al trecerii, prin care toate par mnate de o putere mai presus de noi! (e remarc "armecul ei muzical si constructia valurile, vnturile, care se repet n cele patru stro"e si sunt sugestive prin aliteratia consoanelor initiale v, prin opozitia dintre vocala accentuat ntunecoas i, utilizate pentru e"ecte acustice! ncrcate cu acest nteles, cuvintele au "ost si obsesie acustic generatoare a armoniei ntregului! )oate versurile sunt octosilabe ca n rondelurile macedonskiene! Dac prima stro" sugera vesnica trecere prin simboluri pentru nemrginirea mrii si a vzduhului+ sute de catarge, psri cltoare, stro"a a treia prseste simbolurile, privind valorile omenesti sub cele dou aspecte contrastante ale vietii+ clipa si nzuinta spre vesnicie+ De*i goni "ie norocul, 1ie idealurile, )e urmeaz n tot locul -nturile, valurile! $etinem aceast opozitie ntre noroc si idealuri! $elie"ul de ndurerat nteles al stro"ei ultime se vdeste si printr*un tempodeosebit, care vine din acel legato, en ambament, care uneste pe un ritm lent versul prim de al doilea si s"rsitul versului al treilea de versul ultim! 8pozitia dintre noroc, idealuri care presupun un elan al vietii sau o valoare suprem a constiintei si vntul, valurile care exprim durerea de a te vedea mrginit prin des"surarea unor eterogene puteri elementare, dau contur ideii pe care vrea s*o exprime poetul+ este vorba de constiinta care su"er si ar vrea s se izbveasc de apsarea "ortelor oarbe, care duc totul "r noi si mpotriva noastr! Din aceast necontenit ciocnire dureroas ntre idealuri, de o parte, si de valuri de alta, care d att dramatism liricii eminesciene, Eminescu s*a nltat pe o treapt care nseamn smulgerea din vremelnic!

,ei doi poeti se deosebesc prin "aptul c reprezint etape di"erite, Eminescu "iind un romantic plenar ncorpornd elemente clasiciste+ cultul "ormei, iubirea artei antice si predilectia pentru specii precum glossa, iar Macedonski "iind ultimul mare poet din secolul al A/A*lea si primul poet nsemnat din secolul al AA*lea, ntiul care a initiat si popularizat un curent poetic precum simbolismul!

Sute de catarge este o metonimie att n ceea ce privete numeralul sute (care ar putea sugera mii sau milioane de destine), ct i catarge, indicnd sugestia unei ambarcaiuni. Sinonimia alegoric ntre vas/ barc/ corabie i existena uman nvluit de valuri s-a fcut cu mult, foarte mult timp n urm, i este un loc comun al literaturii romne vechi, mai ales al scrierilor religioase. Dintre sute de catarge ar putea nsemna dintre sute/ mii/ milioane de oameni care-i poart crucea n aceast lume. Ar putea fi o decriptare. Sau: corbiile pleac din port de la mal cu catargul drept. !te i vor frnge/ spargeambiiile sau aspiraiile" !te vor rmne fidele cre#urilor primare" Vnturile, valurile (cu varianta inversat valurile, vnturile) este evident o aliteraie$ i nu este un detaliu minor i lipsit de semnificaii, pentru c %minescu acord un fond sonor perfect coerent realitii picturale. Att tabloul, ct i melodia versurilor care l nsoete sunt dinamice. &otricitatea neobosit i ritmic a sen#aie. &ai mult dect att, nsi dispoziia versurilor (n ateptarea pictopoeziei lui 0pollinaire) sugerea# aceast caden a valurilor, dar nu numai$ 'e la imaginea ambarcaiunilor cu vele sugerate de profilarea catargelor, %minescu a(unge la cea a psrilor cltoare, care nu sunt altele dect$ corbiile din prima strof, aflate ns ntr-un punct mai ndeprtat$ din zarea pmntului. &otivul evaziunii, ca i tehnica introducerii vagului n deopotriv elemente receptarea simboliste sen#aiilor, estompareaimaginii, anticipative n poemul eminescian. repre#int valurilor i a vntului intensific aceast

)abloul nsui, al acestui poem, este o pnz simbolist, ca tehnic pictural, dei la noi nu se nscuse nc simbolismul, dar, cnd se va na te, va fi pe urmele$ melancoliilor i adisperrilor eminesciene. Asistm, pe parcursul acestui poem, la metamorfo#a catargelor naripate cu pn#e npsri i a acestora n$gndul care, singurul, zboar vecinic. Trupul corbiei se topete ncet, se estompea# * de la nceput corporalitatea lui este asceti#at dect$gndul ei. +n alt poem, Ca o fclie, ncepe astfel: Prin tomuri prfuite ce mesele i !ncarc / "dgar trece cu gndul prin veacuri ca ntr o barc. 'up e,igenele realului, Dintre sute de catarge este un poem care msoar destrmarea. %,ist ns ntotdeauna o dimensiune pe care declinul firesc al lucrurilor n aceast lume n-o poate antrena n avalana desfigurrii i a descompunerii sale. De i goni fie norocul / #ie idealurile : sensul aparent al versului este unul eronat, fiindc %minescu folosete verbul a goni cu semnificaia lui din literatura veche: a alerga dup. Aa, spre e,emplu, -arlaam spunea ntr-o ca#anie c omul cel bogat i avar .inima sa o lipi ctre avuie putred i trectoare. /...0 $oni umbra /a alergat dup umbr0189:. 2rerea lui %minescu despre noroc o cunoatem de asemenea din %uceafrul: l vnea# cei tritori n cercul strmt al egoismului, pe care el i petrece (adic i conduce la moarte, fiindc a petrece nseamn a muri n limba veche). &dealurile sunt ale celor care au un alt el dect fericirea imediat. Am spus c putem numi acest poem i o art poetic pentru c este i o reflecie asupra a ceea ce este nemuritor, a spiritului i a creaiei sale. -nturile i valurile concureaz gndul vecinic, l ngn, dar nu-l sufoc i nu-l scufund. Persistena spiritului flagelea#, la rndul ei, moartea care, dup %minescu, e singura realitate a acestei lumi. 'incolo ns de realitatea acestei lumi trectoare, e,ist o construcie de gnd, o creaie !ntru spirit, pe care n-o ruinea# vnturile i valurile, dei ar vrea. deconcreti#at, este subiat pn la catarg (scheletul axiologic, coloana vertebral a vasului) *, ntr-un final dispare pentru a nu mai rmne

Cnturile sunt o mu#ic a spiritului, a vieii sufletului, pe care mu#ica de siren a lumii nu le poate opri n loc. 3ar gndul ascuns n ele e vecinic, chiar dac lumea nu-l nelege$vecinic.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate