Pag |1 Dragostea adevarata asteapta

"Nu cred ca in mileniul III nu ne putem pastra curati inaintea lui Dumnezeu. Pentru cei care Il au pe Dumnezeu in inima, nu este prea greu sa pastreze legamantul acesta" marturisea o tanara in 14 februarie, alaturi de alti 31.337 de tineri care au simtit ca sarbatoarea catolica a fantului !alentin poate fi inteleasa si in alt mod, spiritual, superior. De ce sunt cautate articolele si studiile pe teme de se"ualitate# $eologul Danion !asile, cunoscutul publicist, spunea ca " ... articolele despre %iata se"uala a tinerilor au mare succes pentru ca ele reflecta &obb'( urile cititorilor". Intr(o zi, ma aflam la catedra pregatit sa %orbesc unei clase de a )I(a despre fanta $aina a *ununiei. +m purtat o discutie larga cu una dintre fete care mi(a spus, "Dom- profesor, c&iar e importanta %irginitatea la casatorie# *ine mai e %irgin azi in noaptea Nuntii# a fim seriosi ... .". / intreb pe fata, "( *at timp dureaza in medie prietenia ta cu un baiat#" 0/ obser%asem cu mai multi baieti in timpul anului scolar1. Imi raspunde, "( In medie 3 luni. 2a plictisesc repede. *e sa(i fac.# ..." "( i cam la ce %arsta crezi ca te %ei casatori#" "( Probabil pe la 34 de ani, poate mai tarziu ...." "( Iti dai seama, daca iti incepi %iata intima de acum, pana la 34 de ani, %ei a5unge la ... 33 de barbati#." 0am plecat de la premisa ca era inca fecioara si n(am gresit ...1. 6le%ul cel poznas concluzioneaza iar, si striga, "( 33# / clasa intreaga de baieti ... " e linistesc spiritele si continui, "( a zicem ca ultimul, adica sotul, %a a%ea parte de o prietenie mai indelungata ... dar tot sunt peste 34 ... iar daca te casatoresti mai tarziu, dupa cum spuneai ..." Dupa o clipa de liniste mormantala, fata imi raspunde, "( a stiti ca a%eti dreptate, asa este ... *&iar n(am probleme, de ce sa ma leg la cap daca nu ma doare ..." 7ata ce a pus intrebarea trage si concluzia, "( +m sa ma pastrez curata, %oi ramane fecioara. Nu pot sa(mi bat 5oc de mine, de sufletul meu ... *ine ma %a iubi cu ade%arat, ma %a astepta." "( Intr(ade%ar, dragostea ade%arata asteapta." Problematica aceasta este e"trem de comple"a, iar prin cu%antul de mai sus nici pe departe lamurita ... +m citit unde%a 0n(a%ea legatura cu religia1 ca abstinenta autoimpusa este benefica 0c&iar medici si cercetatori au sustinut acest lucru18 dar ce te faci cu cei ce nu pot sa pacatuiasca din lipsa de ocazie si a5ung sa dez%olte comportamente antisociale si obsesi%e tocmai din cauza acestei neputinte# 2ulti tineri sunt dominati de pofta trupeasca. 6 o realitate. *e(ar trebui sa le spun acestora# a(si implineasca poftele trupesti sau sa recurga la masturbare# In nici un caz. *and e %orba de pacat si inca unul capital, ca cel al trupului, nu poti face rabat de la in%atatura morala. Daca la mi5loc este necredinta, o repet si

Pag |2
intr(un alt articol, nu am prea multe sa le spun. 2antuirea, zice fantul 9rigorie de Nazianz, este pentru cei ce o doresc. 2ai mult c&iar, Dostoie%s:i gandindu(se parca la lipsa ratiunii pentru care un necredincios ar alege mai repede efortul ascetic, despatimirea decat placerea care ii e mai la indemana, ne atentioneaza, "Daca Dumnezeu nu e"ista, totul este permis". Poate numai din pricina bolii sau a fricii de boala, a rusinii cumplite ;, cel necredincios n(ar pacatui trupeste daca are ocazia, intr(un fel sau in altul... 6 clar ca atunci cand ti(e mintea plina de patima nu esti intr(o stare %irtuoasa, dar zadarnicirea ocaziilor spre pacat este cu siguranta lucrare a Du&ului fant. 2ai aproape de Dumnezeu se afla cel care a pacatuit trupeste, dar a plans si s(a indreptat, decat %irginul plin de pofta, &amesit si plin de frustrari care n(a a%ut inca ocazia sa pacatuiasca, dar cand o %a a%ea n(o %a rata. Desi noi spunem ca fundamentul moralei este credinta, cred ca omul poate gasi si ratiuni lumesti pentru a se feri de unele slabiciuni. Nu toti necredinciosii sunt mari patimasi, dimpotri%a c&iar. Pacatul lor cel mare e c&iar necredinta, de aceea, spunea un parinte, atunci cand un drac mai mare pune stapanire pe om, cei mai mici, din respect, se indeparteaza. Dar si mai bine se obser%a in cazul "pocaitilor" 0a se citi "pacalitilor"18 cat au fost ortodocsi au baut, au fumat, au desfranat8 cum s(au "pocait", s(au lasat, pentru ca erezia sau sc&imonosirea ade%arului de credinta e mai gra%a decat toate celelalte la un loc. pune a%%a +gat&on din Pateric ca doar erezia ne desparte de Dumnezeu. <e%enind la pofta trupeasca, trebuie sa precizez ca intre un baiat si o fata care se plac e"ista si atractie fizica, aceasta este o realitate si un lucru natural, firesc, caci nu poti sa(ti faci un prieten care nu te atrage. +ceasta irezistibila atractie e manifestarea instinctului se"ual. Noi, ca si crestini, credem ca instinctul trebuie sa fie si poate fi dominat de ratiune. 6 greu# 6 imposibil# Daca spui ca(i imposibil, s(ar putea sa ai dreptate, nu gasesti inca resurse sa lupti, poate nici nu %rei sau nu stii ce rost ar a%ea lupta... Poate te intrebi de5a ce inseamna sa lupti...# Nu stii si nici nu %rei sa stii. Daca spui ca nu(i imposibil atunci, de asemenea, iti dau dreptate. Nu pot trece peste credinta ta, de fapt imi place credinta ta, esti un luptator, un cura5os si =ristos ii iubeste pe cei cura5osi. +tunci, ce %a fi cu cel plin de pofta, cand, casatorit fiind sa spunem, trebuie sa plece in delegatie o luna de zile# au la munca in strainatate timp de 3 ani... sau cand sotia %a fi insarcinata sau lauza ( atunci cand si medicul ginecolog le %a interzice relatiile trupesti# =aideti acum sa %edem niste statistici. Potri%it datelor furnizate de 2inisterul anatatii si 7amiliei, in cazul tinerilor din <omania %arsta medie a primului contact se"ual a fost, in anul 1>>>, de 1> ani si 5umatate, in descrestere fata de anul 1>>3, cand aceasta %arsta era de 3? de ani si 5umatate. Proportia femeilor care si(au inceput acti%itatea se"uala inainte de 3? de ani este de 4;@, in timp ce A?@ din barbati isi incep acti%itatea se"uala inainte de aceasta %arsta. Procentul mare al celor ce cad, negri5a fata de destinul lor %esnic si accentul pe trairea clipei ma intristeaza mult. Bineinteles ca, de obicei, fiecare %ede intr(o statistica ceea ce doreste sa %ada. Iar eu %reau acum sa %ad partea buna a lucrurilor. tatistica asta ingri5oratoare spune insa clar ca nu toti tinerii adolescenti au relatii intime. Ca 3? de ani mai sunt inca 44@ fete %irgine si 3?@ baieti %irgini. Dnii ar putea sa spuna repede ca acestia poate nu au a%ut prieten0a1 sau ca %irginii recurg la masturbare. Insa aici statisticile stau astfel, A?@ dintre adolescenti si apro"imati% 4?@ dintre adolescente practica autosatisfacerea se"uala. +%and in %edere ca procentele sunt apro"imati% identice este e"clus argumentul ca toti %irginii recurg la masturbare. +sta inseamna ca sunt persoane care, desi tinere si cu &ormoni in fierbere, duc o %iata casta. *onsider ca ma5oritatea acestora sunt cei apropiati de Biserica, preocupati de mantuire, aceia care au un du&o%nic stabil, ce se spo%edesc si se impartasesc regulat. Nu putem sa credem ca cei pe care(i %edem atenti cu %iata lor sufleteasca si(i stim mereu prezenti la fanta Citurg&ie, atunci cand nu(i %edem noi fac pacate mari, strigatoare la cer. Nu spun ca nu e"ista caderi si in cazul celor foarte apropiati de Biserica, dar sunt mai rare, apoi acestia stiu sa se si ridice, stiu incotro sa alerge si de unde sa ia putere si %indecare pentru boala neputintei lor. unt pomenite caderi mari si printre marii traitori, caderi ce sunt amintite in Paterice si alte carti du&o%nicesti. In general, caderile acestora sunt consecinta a sla%ei desarte, a mandriei, a 5udecarii aproapelui sau a lacomiei pantecelui. Dumnezeu a %rut sa spuna unora ca acestia ca patima nu e niciodata ucisa in om, ci doar adormita prin &arul si lucrarea a tainica si ca omul nu trebuie sa se increada in puterile sale. /ricum, e"istenta cinului calugaresc care(si asuma fecioria sau castitatea nu pentru cati%a ani, ci pentru o %iata, confirma faptul ca bunul crestin, cu a5utorul lui Dumnezeu, isi poate depasi firea. Deci nu se cu%ine sa dam %ina pe firea noastra cazuta, ci pe %oia noastra slaba si pe putina credinta, caci nu toti cad in pacatul desfranarii ... 2a intrebam spre inceputul articolului ce te faci cu cei ce nu pot sa pacatuiasca din lipsa de ocazie si a5ung sa dez%olte comportamente antisociale si obsesi%e tocmai din cauza acestei neputinte. Nu poti sa(i interzici omului orice placere fara sa(i oferi ce%a concret in sc&imb. De fapt Biserica nu interzice, ci propune o alternati%a 0alternati%a =ristos, alternati%a mantuitoare1. punea frumos un parinte ca "Biserica propune in mod liber un mod de %iata care e altul decat cel acceptat sau decat cel practicat de multi".

Pag |3
$inerii trebuie sa aiba o supapa de defulare. Deunazi %orbeam cu o amica despre pasiunile mai noi ale tinerilor. +flu ca e la moda sa faci parasutism. 2a arat oarecum speriat. Primesc insa din partea ei un raspuns mare, "Parasutismul este foarte bun pentru tineri, le mai domoleste &ormonii in fierbere". Imi amintesc, de asemenea ca, in urma cu un an a terminat liceul o generatie foarte interesanta de rolleri, s:ateri, free(st'leri sau b(bo's 0dansatori de brea:(dance1. *olaborarea noastra a fost foarte buna, erau preocupati de religie, de raspunsurile Bisericii la problemele tinerilor. Nu a%eau, se pare, cine stie ce mari probleme trupesti, caci zi de zi a%eau parte de "adrenalina pura", "consum de energie", dand constant mintii si trupului o preocupare. *red ca interesul e"agerat pentru %iata intima, pornografie sau masturbare apare si din deprimare, plictiseala si lipsa de acti%itate. 6u la %arsta lor, acum zece ani, imi umplusem camera cu postere cu trupe roc: sau coperti macabre, cautam z%astici, ma dadeam in %ant dupa trupe ca la'er, epultura, 2anoEar, 2etallica, Fudas Priest8 asteptam %inerea si sambata sa merg intr(o roc:oteca intunecata 0la propriu ( de tutunul ce(l taiai cu cutitul si la figurat ( de muzica cu mesa5 satanic, ocult sau pagan din roc:(ul metalic nordic18 purtam 3 cercei intr(o urec&e, tricouri negre cu cranii si credeam ca sunt special, cu totul deosebit. +%eam totusi o calitate ( eram sincer si temeinic in tot ceea ce faceam. *iteam *ioran si credeam ca are dreptate 1??@ cu ce spunea. Deci, cum sa nu(mi fie dragi tinerii acestia, ce au pasiuni atat de domestice, care se plimba cu rolele sau s:ate(bord(ul, depaneaza calculatoare, dar il citesc si pe parintele a%atie sau pe Danion !asile# Dar ( e"ista intotdeauna un dar ( numarul celor preocupati de %iata du&o%niceasca e inca mic, numarul celor ce(si ocupa timpul cu lucruri sanatoase este, de asemenea, inca mic. 9eneratia aceasta insa, spre deosebire de a mea 0cea a pionierilor anilor -A?1, are marele a%anta5 de a face <eligie in scoala8 noi nu stiam mai nimic despre %iata crestina. $inerii de azi Il au pe =ristos mult mai la(ndemana. De aici si marea noastra responsabilitatea pentru acesti tineri pe care =ristos ni i(a pus inainte. /ricum, tineretea intotdeauna a insemnat raz%ratire, agitatie, tumult... si e greu, tare greu sa(i pui frau. In plus, orientarea actuala a lumii nu e spre *er, ci spre cele materiale. 2ai mult, consider ca traim inca intr(un stat ateu. Desi %ad bine tragediile acestei lumi, %remurile prin care trecem, mentalitatea lumii ( ostila in%ataturii lui =ristos, eu cred inca in insanatosirea tinerilor de azi, in subtierea procentelor din statisticile de mai sus. Nu toti imi impartasesc idealismul. i eu, recunosc, cad uneori in deznade5de, mai ales de cand cu z%onul introducerii "6ducatiei se"uale" in scoala ... "$raim alte %remuri" spun multi... iar unii tineri gasesc a spune ca fecioria, castitatea erau %irtuti "pe %remea bunicii". +ud foarte des aceasta e"presie. "+tunci, in urma cu apro"imati% 4? de ani ( pe %remea bunicii ( era asa, acum este altfel....". 2ulti afirma, "Doar n(o sa traiesc eu, acum la inceput de mileniu, dupa mentalitatea bunicii mele. 6 anormal. Cumea a e%oluat". 2a intreb cum am putea raspunde la o astfel de pro%ocare# Dnde e anormalitatea# Putem %orbi de o e%olutie din punct de %edere spiritual# i ce ar putea insemna aceasta# Intr(ade%ar, pe %remea bunicii era la mare pret castitatea, fecioria pana la Nunta, azi insa din ce in ce mai putini pun pret pe acest aspect. +zi se nasc copii si in afara casatoriei 033@ din total pe anul 1>>>, afirma ingri5orator o statistica publicata in Ideea crestina 1. *omparati% cu alti ani, procentul e foarte mare. +%em, conform unui clasament DNI*67, citat de aceeasi sursa, foarte multe mame minore, 43 la mia de minore 0o clasificare e"trem de gra%a, reprezentand locul 3 in 6uropa, dupa Bulgaria, si la acelasi ni%el in lume cu 7ilipine, *&ile etc.1. In <omania, rata di%orturilor 0e"primata prin numarul de di%orturi la 1?? de casatorii1 a crescut de la 17 la 37,4 ( o escaladare fara precedent. +ceasta inseamna ca la trei casatorii corespunde un di%ort. 2oti%ele di%orturilor sunt aceleasi ca dintotdeauna 0infidelitatea con5ugala, %iolenta familiala, alcoolismul1, la care se adauga fara indoiala conditiile crizei socio(economice din tara. Intr(ade%ar, pe %remea bunicii nu era asa. Dar sa nu o dispretuim pentru ca nu ne( a %rut raul niciodata, dimpotri%a. Poate nu are prea multa scoala si poate nu e la curent cu te&nologia moderna, insa ceea ce spune nu spune de la dansa, ci din *u%antul !esnic, asa cum l(a auzit si l(a in%atat la fanta Biserica. !alorile in care crede bunica nu sunt deloc depasite, in%ec&ite, pentru ca Insusi =ristos spune ca " Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece 0Cuca 31, 331. Dumnezeu ramane +celasi, noi suntem cei care ne sc&imbam, noua ni se pare ca legea Cui este anacronica din cauza inlaturarii Cui din %iata noastra. 6 datoria noastra, ca fii ai Bisericii, preoti sau laici, teologi sau simpli credinciosi, sa constientizam lumea cu mesa5ul crestin, "Eu sunt Domnul Dumnezeu si nu ma schimb 02alea&i 3, ;1, "Iisus Hristos, ieri si azi si in veci, este Acelasi " 06%rei 13, A1. In clasele primare inc&eiam uneori cate o compunere cu e"clamatia, "*e minunata e bunica mea.". +cum, sincer, c&iar cred din tot sufletul aceasta. i cat de sanatos gandeste ... Dar &aideti sa fim sinceri pana la capat. /are c&iar nu obser%am ca ne(am indepartat de %alorile perene, ca te&nologia a%ansata nu ne(a facut mai buni, mai umani, mai aproape unii de altii#

Pag |4
6 "atata nebunime sloboda" in ziua de astazi. Desc&ideti tele%izorul la stirile de la ora 4 ale unui celebru post $! ce "gandeste liber", cititi prima pagina a ziarelor si o sa %edeti unde a a5uns lumea de azi, lumea aceasta ci%ilizata, moderna sau post(moderna ... +m primit de cate%a ori de la di%ersi prieteni, %ia e(mail, un material intitulat Paradoxul vremurilor noastre. Imi ingadui sa citez cate%a randuri din acest mesa5, "Parado"ul %remurilor noastre in istorie este ca a%em cladiri mai mari, dar suflete mai mici8 autostrazi mai largi, dar minti mai inguste. *&eltuim mai mult, dar a%em mai putin8 cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin. +%em case mai mari, dar familii mai mici, a%em mai multe accesorii, dar mai putin timp8 a%em mai multe functii, dar mai putina minte, mai multe cunostinte, dar mai putina 5udecata8 mai multi e"perti si totusi mai multe probleme, mai multa medicina, dar mai putina sanatate. Ne culcam prea tarziu, ne sculam prea obositi. *itim prea putin, ne uitam prea mult la tele%izor si ne rugam prea rar. Ne(am multiplicat a%erile, dar ne(am redus %alorile. !orbim prea mult, iubim prea rar si uram prea des. +m in%atat cum sa ne castigam e"istenta, dar nu cum sa ne facem o %iata, am adaugat ani %ietii si nu %iata anilor. +m a5uns pana pe luna si inapoi, dar a%em probleme cand trebuie sa tra%ersam strada sa facem cunostinta cu un %ecin. +m cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior. +m facut lucruri mai mari, dar nu mai bune. +m curatat aerul, dar am poluat solul. +m cucerit atomul, dar nu si pre5udecatile noastre. criem mai mult, dar in%atam mai putin. Planuim mai multe, dar realizam mai putine. +m in%atat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.". 7erice de cel ce a scris acest te"t, trebuie sa fie un om deosebit. Pri%iti mai cu atentie aceste Parado"uri si o sa obser%ati ca lumea de azi nu(si mai gaseste linistea. i stiti de ce# Pentru ca nu stie unde sa o caute, nu stie ca Biserica e cea care alina ranile. /amenii au pierdut intrucat%a %iata aceea simpla si cele cate%a aspecte esentiale ale ei. Pe %remuri oamenii erau mai aproape de pamant dar, parado"al mai aproape de *er. *restinul nostru simplu stia, casa, masa, Dumnezeu ( adica sa traiasca in armonie cu cei dragi ai lui, sa caute cele ale traiului zilnic, sa implineasca poruncile lui Dumnezeu. puneam ca pricinile di%orturilor sunt infidelitatea con5ugala, %iolenta familiala, alcoolismul. Nu sunt toate acestea semne ale necredintei din ziua de azi# Dar sa re%enim la subiectul nostru, de care ne(am indepartat %oit, pentru ca am %rut sa(mi dati dreptate ca multe dintre alegerile %remurilor noastre pot fi gresite, pentru ca mentalitatile lumii de astazi sunt per%ertite si cine le urmeaza orbeste, fara discernamant, %a a%ea parte de multa suferinta. Dna dintre aceste alegeri este %iata intima premaritala. +m spus mai sus ca Dumnezeu e +celasi mereu si ca nu e sc&imba, deci si mesa5ul au este acelasi pentru toate %remurile, nu 6l trebuie sa e adapteze la %iata noastra, ci noi la "%iata in =ristos". a ne gandim putin, daca =ristos Insusi, care ne e asa drag si(C praznuim cu atata bucurie de Pasti, reglementeaza se"ualitatea in cadrul binecu%antat al familiei si accentueaza folosul castitatii inainte de Nunta, nu o face oare spre binele nostru %remelnic, dar mai ales %esnic## *rezi ca a spus(o pentru a neca5i generatii intregi de tineri# Gici ca nu poti trai in castitate# Daca ar fi fost imposibil naturii umane sa duca o %iata casta pana la %remea Nuntii, cu siguranta Dumnezeu care stie toate ar fi sarit peste porunca a saptea a Decalogului, ar fi ales o alta %arianta. Dar se poate.. /are 6l, care e Iubire, putea sa ne randuiasca reguli absurde# Dumnezeu crede in tine, crede ca poti reusi. Iar daca din nebagare de seama, din ispita dia%olului sau alta pricina ai cazut, iar acum iti pare rau si suferi din pricina asta, 6l te poate ridica pentru ca, de asemenea, crede in tine. "Nu pot trai in castitate" spun de obicei baietii. i fetele ii cred pe cu%ant. *u siguranta, daca au interes sporit spre pornografie, spre carti si re%iste cu continut erotic nu %or putea trai in castitate. Noi credem ca pacatul intra in noi prin %oia noastra si nu e nici o ispita atat de mare incat sa intreaca &arul lui Dumnezeu aflat asupra noastra. Deci %ino%ati de cadere suntem noi, nu Dumnezeu ca nu ne(a pazit. 6l ne(a pazit, dar noi n(am %rut sa ne pazim... Noi ne(am folosit irational libertatea, iar Dumnezeu nu trece peste ea, caci de(ar trece, am fi niste robotei cuminti, nu cununa a creatiei Cui. Daca fata poate trai in curatie, o poate face si baiatul. Baietii, mai mult sau mai putin macho, isi implora iubitele sa cedeze. "Doar pe tine te iubesc", ,esti singura si marea mea iubire" aud zilnic mii de fete. *&iar si atunci cand nu sunt indragostiti, baietii nu s(ar da inapoi de la inceperea %ietii intime deci, cu atat mai mult ei %or spune ,te iubesc" daca stiu ca asta(i cheia spre dormitorul fetei. Dnele impresionate si ... pentru ca altfel nu i(ar con%inge ca si ele ii iubesc, cedeaza. 2area iubire## $anarul sincer ar trebui sa recunoasca ca a spus(o de multe ori, poate in fiecare an de liceu cel putin o data. Pana se %a casatori o %a spune de prea multe ori. Da ... a crezut ce a spus de fiecare data, fiecare iubire a fost "marea iubire". i totusi, ce%a e fals ... dar pentru a simti si intelege asta, de obicei, trebuie sa treaca timpul. 6l trece, dar traumele raman8 constiinta incarcata, sentimentul promiscuitatii, al pacatului, pierderea ec&ilibrului sufletesc si maturizarea rapida, dura, sunt o realitate.

Pag |5
+m intalnit ele%e care spuneau ca(si iubesc sincer prietenii, dar pentru ca nu le pot oferi %iata se"uala 0dorind sa se pastreze curate1 si nici nu %or sa(i piarda, le dau totusi "dezlegare" sa(si satisfaca ne%oile cu fete usuratice, cu fete dispuse sa o faca..... "/ricum, doar pe mine ma iubeste, cu ele face se"." am auzit odata si am ramas fara glas... "+sta(i iubire# *um poate sa te tina in brate dupa ce %ine de la altele# *um poti sa(l tii tu in brate cand stii de unde %ine#" am intrebat atunci. Daca baiatul nu primeste "dezlegare", el se multumeste si cu nesfarsitele 5ocuri erotice. Desi imi %ine greu, indraznesc si spun acestora, ce "nu pacatuiesc ca altii", ca pacatul trupului nu consta doar in penetrarea propriu(zisa, iar fecioria in pastrarea intacta a &imenului, ci e un intreg comple" trupesc si sufletesc mai ales. *ine se 5oaca cu focul, se arde. +m auzit pe multi spunand, "+m inceput sa ne atingem intr(un anumit fel si n(am mai putut sa ne oprim." e spune ca barbatul este poligam din fire, insa ma tem ca unii au fost in%atati sa fie astfel de cand a%eau o prietena cuminte, dar ingaduitoare. *ine a fost obisnuit sa sc&imbe partenerii, de ce am crede ca nu %a fi ispitit crunt sa cada si dupa Nunta in pacat# Nu(i regula, bineinteles. De aceea apar zeci de probleme in unele familii, din lipsa de incredere. tiu femei care nu si(ar lasa sotii la munca in strainatate pentru ca sunt con%inse ca %or ramane fara ei. *e %iata poate fi aceasta in care sa nu ai nimic sigur, cand totul e atat de alunecos, cand indoiala ti se naste in inima de fiecare data cand sotul lipseste o ora sau doua de acasa#. 2ulte femei recunosc fatis ca "barbatul e barbat, mai calca stramb". $ot astfel, multe femei sunt dispuse sa accepte cele mai sofisticate per%ersiuni pentru a nu(si pierde sotii. Industria pornografica inspira multi tineri. +m facut aceasta paranteza pentru a cere tinerei fete, aceasta urmasa a 6%ei, binecu%antata de catre 2aica Domnului, mai multa demnitate. a nu confundam umilinta cu smerenia. a a%em demnitate. 2are atentie si la prieteniile cu mari diferente de %arsta. pre e"emplu, baietii mai mari, daca nu au o %iata du&o%niceasca autentica, nu %or fi de acord in principiu sa astepte ani de zile. 2ai e"ista o pre5udecata in lumea de azi, care spune ca baietii sunt a&tiati dupa relatii trupesti, ca sunt animalici, fetele insa, fiind mai delicate, mai gingase, pun mai mult accent pe sentimente, pe trairi, pe emotii. Insa, daca generalizam gresim. *and ca fata te dezgolesti aproape de tot cand mergi pe strada, cand te imbraci pro%ocator e greu sa mai spui ca pui accent pe sentimente. "+sta(i moda." ar spune unele. 6u consider ca "la moda" ar trebui sa fie intotdeauna bunul simt si &ainele care(ti %in bine si confortabil. $e poate ispiti moda sa pierzi bunul simt# Da, dar nu te obliga.. $u alegi cu ce sa te imbraci. 7etele cu pricina, ce(s fluierate pe strazile orasului de unii pe care ele ii numesc "porci", au o mai mare %ina. Poate, ca fata, %rei sa fii "in randul lumii", insa in oc&ii lumii fata ce se imbraca pro%ocator %rea sa fie considerata obiect se"ual... +m mai intalnit in discutii un argument aparent redutabil in fa%oarea relatiilor intime inainte de casatorie. Imi spunea un ele%, "/rice lucru pe care(l cumperi il incerci, caci s(ar putea sa ai surprize.". *u alte cu%inte, e musai sa te culci cu cea cu care te %ei casatori, ca sa %ezi daca te potri%esti cu ea. (ar parea ca tanarul nostru are dreptate... daca %ei cumpara o masina, o %ei incerca inainte, dar, sa ne gandim putin, daca e prea incercata, cu siguranta, %ei dori sa iei una nou(nouta. *and stii performantele ei, cand ai citit multe despre ea si ai incredere in producator, n(o mai supui la atatea teste. *u alte cu%inte, daca apare pe piata un film cu +l Pacino sau al unui regizor pe care(l apreciezi, %ei dori sa(l %ezi, con%ins fiind ca e ce%a de calitate. +ltfel spus, daca stii ca fata e cu principii, cuminte, credincioasa, deosebita, delicata, gospodina e /H. !iata intima nu(ti %a spune prea multe despre ea. Daca pana atunci n(ai aflat ce trebuia sa afli, nici ca %ei afla. +sa zisa nepotri%ire se"uala este un mit. *iteam unde%a ca la unul dintr(un milion de cupluri apare realmente nepotri%irea se"uala. Poate ca sunt mai multe, dar sunt con%ins ca nepotri%irile sunt de natura psi&ica, nu fizica. Deci sunt rezol%abile. +poi, aici cred ca e mai mult pofta si curiozitatea pacatoasa, si mai putin dorinta de a lamuri aspectul potri%irii se"uale. *ine consimte prima data, %a ceda si dupa aceea. $inerii nu %or mai gasi argumente sa spuna "nu", desi ei au %rut doar sa %ada daca se potri%esc. Inteleg interesul celor necasatoriti pentru se"ualitate, e ce%a ce nu cunosc. $rebuie spus insa limpede, casatoria nu inseamna, in principal, se". *red ca cei ce se casatoresc mai mult cu gandul ca %or a%ea "dezlegare" pentru %iata trupeasca, %or fi niste nefericiti. Bucuria lor %a disparea odata cu primele probleme, iar odata cu aparitia unui copil se %or umple de frustrari. Personal cred ca unde e credinta, dragoste sincera si curatie trupeasca inainte de Nunta, Dumnezeu randuieste toate cele de folos, inclusi% buna intelegere trupeasca dupa cum se roaga si preotul cand spune, "Da le lor roada pantecelui, prunci buni si buna intelegere sufleteasca si trupeasca! " 1>. 6 ade%arat, se spune ca trebuie sa %erifici termenul de %alabilitate al produsului inainte de a(l cumpara, imi cer scuze ca %ulgarizez putin, dar una e sa %erifici, alta e sa(l desfaci, sa te infrupti din produs. *ine cumpara un produs desfacut## au un mar din care s(a muscat# au un pantof de5a purtat# titi cine# *el sarac, cel ce nu(si permite produse noi si de calitate. titi ce inteleg eu prin "sarac"# *el ce nu are ce oferi, care se multumeste cu orice. unt femei si barbati care nu sunt interesati decat sa fie in randul lumii. +leg prost si stiu asta. *u parere de rau afirm ca atunci cand nu ai ce sa oferi, nici nu ceri. +m auzit de multe ori, "*e, numai sotul

Pag |6
meu bea# $oti beau.", sau "2(a batut, dar nu c&iar asa rau", "Nu ma bate foarte des, e om bun totusi". *and ai ce sa oferi esti, de obicei, pretentios. De ce o femeie, cadru uni%ersitar cu doctorat, culta si rasata, nu se casatoreste cu un cioban analfabet# Pentru ca are alte pretentii, alte standarde. au, cand stii ca poti fi o mama buna, o sotie credincioasa, nu(ti iei un desfranat sau un beti%. *red ca cei cu %iata curata ar trebui sa(si cerceteze cu atentie potentialul sot 0sotie1 si sa obser%e cum se raporteaza acesta 0aceasta1 la una sau alta dintre c&estiunile morale legate de se"ualitate. Daca potentialul sot este, spre e"emplu, fanul manelelor si asculta non(stop melodii dezgustatoare despre potenta interpretului sau despre amante, %a gasi probabil firesc adulterul. /ricum, in discutii nu are cum sa nu(si tradeze una sau alta dintre apucaturi. De aceea fiecaruia dintre cei curati ii recomand ca prin $aina Nuntii sa se insoteasca cu o persoana care stie sa aprecieze asta, cu cine%a care ii este asemenea sau cu cine%a care, desi a cunoscut tragedia caderii, in prezent traieste bucuria pocaintei. +ti obser%at ca unele parfumuri nu se incearca, iar daca se incearca, nu se mai pun la %anzare## In cazul parfumurilor si al deodorantelor e"ista asa numitul tester, un produs ne%andabil aflat in raft pentru ca potentialii cumparatori sa(si dea seama ce iau. +ltii, n(au ne%oie nici de tester8 atunci cand produsul este al unei firme serioase, cu tinuta, de renume esti con%ins ca e the best. <epet, nimeni nu cumpara tester, toti %or produs nou, nefolosit. +dica sunt con%ins ca, dincolo de mentalitatea per%ertita a lumii de azi, in adancul sufletului, fiecare tanar sau tanara %rea sa se casatoreasca cu o persoana %irgina. entimentul ca a fost atat de intima si cu altii nu e deloc confortabil. *e e mai penibil decat ca partenerul sa accepte ca inainte de a(l cunoaste ai a%ut. %iata ta, iar la prima cearta sa strige in gura mare, "$aci, dupa ce ca te(am luat cum te(am luat... mai si %orbesti..." . 3? In adancul sufletului, toti %or ca persoana pe care o iubesc si cu care fac pasul casatoriei sa fie primul sau prima. +sta nu inseamna ca celui cazut si indreptat prin mila lui Dumnezeu nu(i dau sansa unei %ieti frumoase si binecu%antate. Dar oare in cate cazuri apare regretul# $otusi, eu cred ca Dumnezeu a sadit in firea fiecaruia sentimentul ca actul intim e un lucru ce se face in relatia de cuplu stabila a casatoriei, atunci cand cei doi sunt un trup, dupa cu%antul fantului Pa%el care spune, "De aceea, va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va alipi de femeia sa si vor fi amandoi un trup! #aina aceasta mare este$ iar eu zic in Hristos si in %iserica " 06feseni 4, 31(331. <elatia trupeasca este cu siguranta actiunea cea mai gingasa, sua%a, intima, mai mult decat personala, este interpersonala. Insasi firea iti spune ca nu o poti face oricum, oricand sau cu oricine. +m %azut in treacat o sec%enta "fierbinte" intr(un film, de altfel, decent 0caci si filmele decente au azi sec%ente erotice, fiind ingredient obligatoriu 31 ce trebuie neaparat strecurat si in promotion(ul filmului1, sec%enta in care doi tineri foarte infierbantati fac se" aproape imbracati, apoi, se arunca in pat pe spate si isi aprind cate o tigara. Dupa aceea, el se intoarce catre ea si o intreaba, "*um te c&eama#.#". In nici o predica despre frumusetea castitatii sau paguba desfraului nu am simtit mai strasnic ca relatia intima trebuie sa aiba loc in cadrul binecu%antat al familiei. 7ara sa fiu patetic, spun sincer ca am realizat ceea ce stiu toti oamenii ca atunci si acolo 0daca ar fi fost fapt real, se intelege1, dupa impreunarea aceea salbatica, fata putea ramane insarcinata, iar un copil e ce%a atat de serios, mai serios decat cei doi tineri luati impreuna. *e(ar fi spus mama copilului ei# "Pe tatal tau il c&eama 2arius, 2i&ai sau 2arian. nu(mi amintesc prea bine cum a spus ca(l c&ema...". Plauzibil, nu# Bineinteles ca pot fi %oci care sa spuna, ...&ei asi, ar fi a%ortat", iar a%and in %edere %iata "%irtuoasa" nici n(ar fi fost de mirare. *asatoria de proba este si ea o anomalie ce intra in categoria " a gust din produs, ca sa %ad daca(i bun...". Din perspecti%a ortodo"a, si separarea casatoriei ci%ile de cea religioasa este o practica nefericita 33. *ei mai greu de con%ins ca trebuie sa lupte inca pentru castitate sunt cei aflati in pragul *ununiei. "/ricum ne casatorim. In trei saptamani a%em Nunta". *azul acesta e asemanator cu cel al tiganului ce se ineaca la mal. Duci lupta cea buna, caci trebuie sa fi depus un efort pana atunci, si tocmai atunci cand ai mai mare ne%oie de mila si a5utorul lui Dumnezeu, indepartezi &arul di%in. *and aud la slu5ba *ununiei cantandu(se troparul " &fintilor mucenici, care bine v ati nevoit si v ati incununat, rugati va Domnului sa se mantuiasca sufletele noastre! ", ce se canta imediat dupa "Isaie, dantuieste" 0cand preotul impreuna cu cei cununati si cu nasii fac de trei ori incon5urul mesei1, nu ma gandesc concret la fintii 2ucenici. +m senzatia ca mucenicii sunt c&iar cei doi miri care, asemenea martirilor ce si(au dat trupurile sa fie arse si c&inuite intru numele Domnului, si ei si(au rastignit poftele si pornirile firesti ale trupului inainte de Nunta, pentru ca " bine s au nevoit si s au incununat". Pentru aceasta in ziua Fudecatii %or primi de la =ristos Domnul cununa ne%este5ita. 2ulti, sunt con%ins, ar %rea sa iasa din iadul desfranarilor. /ricat de dulce ar fi pacatul, pierzi totusi un ec&ilibru, simti ca esti c&inuit de pofta, ca ea cere din nou, mai mult si mai mult. In pacat nu e niciodata odi&na. 6 greu, dar sa pri%im la 7ericitul +ugustin, la fintele femei 2aria 6gipteanca sau 2aria 2agdalena. +r spune unii, " finti si iar

Pag |7
sfinti... noi suntem muritori de rand". Nimeni insa nu le(a spus acestora ca fintii au fost oameni ca si noi, cu slabiciuni si neputinte 33. fintii lui Dumnezeu au a%ut aceleasi instincte ca si noi, si in ei era lupta intre bine si rau, intocmai ca in toate sufletele de pe fata pamantului. Noi suntem ca si sfintii... totul este o c&estiune de stapanire. i de alegere.
1. Precum printr un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, asa si moartea a trecut la toti oamenii, pentru ca toti au pacatuit in el 0<omani 4, 131. 3. Danion !asile, Cartea nuntii Cum sa mi intemeiez o familie', 6ditura Nemira, 3??3, p. 34. 3. 9asesc o astfel de indreptatire in acti%itatea 2antuitorului. Pe cand 2antuitorul se afla in templu este intrebat de catre batrani, ar&ierei si carturari, cu ce putere face ceea ce face si *ine e cel ce I(a dat aceasta putere. Parado"al, =ristos le raspunde cu o intrebare, "%otezul lui Ioan era din cer sau de la oameni'" 0Cuca 3?, 41. *ugetand inteleptii si realizand ca orice raspuns ar da Domnul ii prinde in cu%ant, raspund lui =ristos ca nu stiu de unde este. +tunci, 2antuitorul le raspunde, " (ici Eu nu va spun voua cu ce putere fac acestea "0Cuca 3?, A1. Dupa acest moment, 2antuitorul spune cu tinta precisa Pilda viei celei date lucratorilor rai . Dupa aceasta, criptura ne desluseste moti%ul pentru care Domnul a raspuns astfel in%atatilor, Carturarii si arhiereii cautau sa puna mana pe El 0Cuca 3?, 1>1 sau pandindu ), I au trimis iscoade, care se prefaceau ca sunt drepti, ca sa ) prinda in cuvant si sa ) dea stapanirii si puterii dregatorului 0Ioan 3?, 3?1. Inteleptii din templu nu cautau raspunsuri, ci cum am spune astazi... sa(C prinda pe picior gresit. De aceea nici 2antuitorul, cunoscand inima lor, nu le(a raspuns nimic despre puterea pe care o are. i stii de ce# Pentru ca Dumnezeu celor mandri le sta impotriva, iar celor smeriti le da har 0Iaco% 4, ;8 I Petru 4, 41. +sa ca, ma intreb uneori, la ce bun un raspuns celor mandri daca Dumnezeu le sta impotri%a, daca 6l nu le %a incalzi inima pentru a primi cu%antul in Du&ul fant# i totusi, ce ma face sa scriu# Nade5dea ca Du&ul fant palpaie in sufletul oricarui pacatos, nade5dea ca nimeni nu este pierdut cat traieste. 4. +paruse intr(unul din primele numere ale saptamanalului Argesul *rtodox 03??11. 4. *and esti tintuit la pat si ai dureri crunte nu mai ai nici %ointa, nici puterea de a cauta placerile trupesti. ;. *azul adolescentului timid care, desi ar %rea sa(si cumpere o re%ista erotica, moare de rusine si nu cere la standul de ziare8 rusinea ca %a fi surprins de parinti cu o astfel de publicatie acasa etc. De asemenea, multi dintre adolescentii ce au relatii intime premaritale 0in special fetele1 nu spun parintilor nimic decat foarte tarziu. i asta, cred, nu pentru ca i(ar certa sau le(ar face scandal, ci de rusine, o rusine frumoasa as spune, o licarire a Du&ului fant. 7. Patericul, Pentru avva Aghaton, +lba Iulia, 1>>4, pp. 34(34. A. +m auzit din gura unor persoane aparent inteligente ca religia crestina este pentru suflete slabe, bolna%e, pentru cei ce nu gandesc. Nimic mai fals. +r insemna, in primul rand, ca Insusi Iisus =ristos, ca intemeietor, sa fie suflet slab, care nu gandeste. Biblia Il descopera pe =ristos ca fiind bland, drept, cura5os, fara de pacat, indurator, puternic, etc. uflete slabe, bolna%e, lipsite de cura5 sa fi a%ut martirii crestini, acesti minunati oameni de care lumea nu era vrednica # 6i, care au marturisit cu mult cura5 credinta in Dumnezeul cel %iu# 6i, care au dat do%ada unui cura5 fizic si sufletesc e"emplar# *u siguranta, nu. De aceea am spus ca =ristos ii iubeste pe cei cura5osi. >. ursa, </2P<6 , citata pe site(ul EEE.se"de".ro. 1?. +m folosit termenul virgin si nu fecior care are si o conotatie sufleteasca pentru ca acum incerc sa e"plic lucrurile dintr(o perspecti%a trupeasca, seaca, pur statistica. 6 posibil ca multi din cei %irgini sa se indulceasca intr(un fel sau altul cu gandul la pacatul trupesc. Dar acest aspect il %oi trata in alta parte. 11. Intr(ade%ar, sunt tineri si tinere care pe parcursul anilor de liceu nu au intalniri, nu au o relatie de prietenie serioasa. *auzele pot fi nenumarate. Dar asta nu inseamna neaparat ca se si autosatisfac se"ual. 13 In cazul statisticilor despre %iata se"uala, dar mai ales in cazul masturbarii, %ariabilele trebuie luate in calcul. 13 +r&id. Dr. tefan Iloaie, #inerete, ideal, %iserica 0carte de inter%iuri1, 6ditura +gaton, 7agaras, 3??3, p. 143. 14 "6ste greu, c&iar inutil, sa crezi ca mai poti semnala, in pri%inta *railor 0 Craii de Curte +eche, capodopera lui 2ateiu I. *aragiale, n.n.1 ..., %reun aspect sau amanunt semnificati% care sa nu fi fost rele%at. i totusi. ... pe mine m(a frapat o sintagma din aceasta carte celebra ( atata nebunime sloboda, care mi se pare o constatare profetica" spunea Prea fintitul *alinic +rgesanul intr(un editorial publicat in saptamanalul Argesul *rtodox, nr. 7;. 14. =ristos spune, +eniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi 02atei 11, 3A1. 1;. i pentru ca tinerilor le face placere sa le dai e"emple din cele ce(i pasioneaza, amintesc aici ca <onan Heating, fost %ocalist la Bo'zone 0care a fost %otat de catre cititoarele re%istei de adolescenti &mash Hits ca cel mai "%isat" star1, a &otarat sa ramana %irgin pana la casatorie. 17. Imi amintesc o stire socanta dintr(un cotidian central, pe care am decupat(o si pastrat(o pentru a nu uita starea morala la care au a5uns unii semeni, care titra, Cristian Paturca nu si da verigheta ,os cand face dragoste cu alte femei . *ristian Paturca e cantaret fol:, %edeta in %remea fenomenului "Piata Dni%ersitatii" 01>>?1, autor al imnului protestatarilor anticomunisti 0n.n.1 +cesta afirma, "...sunt un tip care isi iubeste foarte tare sotia si niciodata nu face dragoste cu o amanta decat cu %erig&eta pe mana. otia mea s(a impacat cu lucru acesta, pentru ca stie ca o iubesc numai pe ea. *red ca sotia mea ar trebui sa fie mandra de ceea ce simt eu pentru ea. Pentru nimeni din lumea asta nu %oi a%ea mai mult respect decat pentru ea". No comment.

Pag |8
1A In cate%a tari ale lumii refacerea &imenului se rezol%a c&irurgical pentru fetele ce au ne%oie sa do%edeasca "pecetile fecioriei"... 1>. lu5ba *ununiei are o frumusete cu totul aparte 0%ezi Molitfelnicul, 6ditura I.B.2.B./.<., 1>>A, p. ;4 si urmatoarele, reprodusa si in P. 6%do:imo%, #aina iubirii, 6ditura *&ristiana, Bucuresti, 1>>>, p. 14; si urmatoarele1. 3?. 6u personal am auzit de la un amic ca %ecinul lui asta(i reproseaza sotiei cand au discutii aprinse. Poate ca si el ar trebui sa fie domn si delicat, dar cu siguranta si ea isi blesteama ziua in care... "n(a a%ut ce face". 31. <areori poti %edea filme fara scene mai mult sau mai putin e"plicite de se". Imi amintesc ca pana si un film dramatic, foarte serios si necomercial despre traiul e%reilor in lagarele naziste, )ista lui &chindler 0/scar si 9lobul de +ur, 1>>41 al lui te%en pielberg a a%ut o scena erotica, desi putea sa lipseasca cu desa%arsire, nu(si a%ea rostul si nici nu %oia sa defineasca, in mod special, %reun persona5. 33. ubiectul l(am tratat pe larg in articolul " epararea casatoriei ci%ile de cea religioasa". 33. +ceasta idee este si c&eia cartii lui Paulo *oel&o ( Diavolul si domnisoara Pr-m, 6ditura =umanitas, 3??3.