INTRODUCERE

Industria hotelier este o component a industriei turismului, fiind

o activitate economic din sfera serviciilor i, ca orice domeniu economic, este
reglementat printr-un ansamblu de acte normative, prin care se asigur un cadru
untar de desfaurare a actvtilor, stabilind anumite standarde privind
activitatea serviciilor comportamentu adecvat n reaiile cu clienii.
Prin intermediul industriei hoteliere se deruleaz serviciile principale: cazarea
restauraia. Aceste servicii satisfac necesite vtae ae turtor dar
ndustra hoteer trebue s raspund ator nevo sau cerne,
cum ar fi recunoaterea statutuu soca, dorna de cunoatere a unei
alte culturi sau tradi, petrecerea agreab a timpului liber, etc.
Oferta industriei hoteliere prezint anumte partcuarti:
6 produsul hotelier, ca orice produs turistic, este compus dintr-un ansamblu de
bunuri materiale servc mente s satsfac nevoile clientilor;
7 produsul hotelier are n componenta elemente tangibile, materiale i
elemente intangibile, nemateriale;
8 clientul nu poate t dnante ce cumpar, dec e nvestete bani
ateptr ntr-un produs ae crui caracteristici le cunoaste
ulterior;
9 clientul este nevoit s se deplaseze la locul de producie! a serviciilor
pentru a beneficia de ele;
10 clientul vine n contact direct i permanent cu prestatorul de servicii.
"iecare structur de prmre turstc are anumte partcuart
care se rsfrng asupra natur i caracteristicii produselor # serviciilor$ oferite.
%ntre serviciile prestate de diferite hoteluri pot e&ista elemente identice din punct de
vedere structural, dar ntotdeauna vor e&ista eemenete de dfereniere, cum ar
fi calitatea serviciilor, comportamentul personalului.
'ema proiectului de fa a fost aleasa pornind de la aspecte ale dezoltr pee
turismului n (omania. )nitatea aleas pentru studierea strategiei de pia este
*.+. ,arriott -ucharest .rand /otel
0ucrarea propune s acorde atenia cuvenita aspectelor practice privind
desfasurarea n conditii profitabile a activit economtor n cadru untii
hoteliere. Abordarea aspectelor analizate are un puternic caracter practic, urmrnd
evoua pe pa12 a hotelului.
, caracteristicile de ansamblu ale hotelului, organizarea funconarea
acestua, anaza piee pe care Hote |W Marrott Bucharest Grand Hote
desfoar actvtatea, anaza prncpaor ndcator economco-
fnancar.
%n ceea ce privete captou II am prezentat analiza mediului de mar3eting a
*+ ,arriott -ucharest .rand /otel analiz4nd mai nt4i macromediul de mar3eting 5i
micromediul de mar3eting: este prezentat nt4i produsul *. +. ,arriott -ucharest .rand
/otel, apoi clientii hotelului, pentru ca, la sf4rtu, captouu s se reazeze o
anaz a prncpor concureni ai hotelului din punct de vedere al notoriet,
catii serviciilor, rezultatelor financiare i evenimentelor.
%n capitolul III am avut n vedere analiza 6+O' , analiz4nd sntetznd
punctee forte sabe ae acestora, precum oportunte
amennre hoteuu,pentru ca n fna s abordam actvtile de
mar3eting din cadrul departametului de mar3eting al /otelului ,arriott.
%n finalul lucrr, adc n captou IV, am ncercat s evdenez
eemetee chee ae mxuu de marketng s formuez unee
propuner pentru stratega de pa a hoteuu iar pe baza informaiilor
prezentate pe parcursul lucrr n cele patru capitole, sunt formulate concluziile
referitoare la evoluia *. +. ,arriott -ucharest .rand /otel.
CAPITOLUL 1
COORDONATE ALE ACTIVITII DE PIA LA JW
MARRIOTT BUCHAREST GRAND HOTEL
1.1. Locul i rolul JW Marriott Bucharest Grand Hotel pe piaa
serviciilor hoteliere

(esursele turistice ale (om4niei o situeaz prntre re cee ma dotate dn
acest punct de vedere, care pot f puse n vaoare datort acumuror
dn utmu tmp n procesu de reform, ce vzeaz descentrazarea
prvatzarea acestu sector mportant a econome.
6ectorul privat hotelier din -ucuresti a nregistrat o dezvoltare modernzare,
astfe, reunnd trada de ma mute secoe a osptat cu restrce
une gestun performante, activitatea din /otel *+ ,arriott -ucharest .rand
/otel se desfsoar astfe nct s menn o poze bun pe pa n
faa concurenor prn: prestarea servcor a o catate superoar;
obnerea unu raport bun catate/pre; prntr-o ofert ct ma mare
vast pentru satsfacerea ceor ma rafnate cerer; ameorarea
echpamenteor a confortuu.
1.1.1. Istoric i ctulitt! l J.W. Mrriott Buc"r!st Gr#$ Hot!l
7ezvoltarea 8ompaniei ,arriott International este povestea unui vis american
devenit realitate. 9ste povestea unei afaceri de familie care a nceput cu deschiderea unei
berr de numa nou ocur, care a a|uns a nveu une corpora
vaornd ma mute marde de doar, fnd astz unu dntre der
monda n domenu servcor hoteere de amentae.
8opilul srac a une fam de fermer dn Utah, |. Ward Marrott
a absovt Unverstatea dn Utah n 1926. Cu o me de doar
economs restu mprumuta de a un preten, D. Marrott a pecat
n Est pentru a- ncepe propra afacere. n aceea z n care Chares
Lndberg zbura pentru prma oar peste Atantc, 20 ma 1927, D.
Marrott deschdea prma sa berre. Ac, e e oferea ocutoror
Washngton-uu berea A&W, o butur nou, pentru care achzonase
drepture excusve de comercazare n zona. La numa 27 de an
vndea prma hab de bere, care costa pe atunc 5 cen.
0a scurt timp dup aceea, s-a ntors n Utah pentru a se cstor cu
Ace Sheets, mpreun cu care a pecat napo spre Washngton, ntr-un
Ford T. Ce do Marrott au munct cot a cot pentru a ne afacerea pe
pcoare. Vara totu mergea ca pe roate, dar anotmpu rece nsemna
scderea vnzror de bere. Ch con carne, hot tamaes (turte ferbn
de ma cu carne) sandvure cu frptur de vt au fost rapd
ntroduse n menu, astfe s-a nscut numee de ,Hot Shope".
Afacerea a prosperat, astfel nc4t p4n n anu 1932 so Marrott aveau
de|a apte ocaur deschse n captaa amercan. n cuda depresun
economce, cererea pentru acest tp de restaurante de fame, cu
preur accesbe, se pstra.
%n urmtor cva an, D. Marrott -a concentrat eforture
pentru a extnde anu de ocaur Hot Shoppe a ntrodus prntre
operaune compane servc de caterng pentru ne aerene
management a servcor de amentae. n 1953, acune Hot
Shoppes au fost cotate pentru prma oar a burs.
Primul hotel ,arriott, 'he ':in -ridges ,arriott, s-a deschis patru ani mai t4rziu,
l4ng Aeroportu Naona dn Washngton. Destnat s gzduasc
fam, persoane ctornd cu automobu, precum oamen de
afacer care fooseau aeroportu, hoteu a avut un succes extraordnar.
Au urmat apo cee dn Daas Phadepha.
%n ;<=>, 7l. ,arriott l-a numit pe fiul su ce ma mare, |. W. Marrott |r.,
Preednte a compane, rennd ttu de Preednte a Consuu
Drector Drector Executv pentru e nsu. De fu su avea
responsabtate depn n ceea ce prvete operaune compane, D.
Marrott a rmas actv ca Preednte a Consuu Drector. |. W.
Marrott |r. -a urmat tatu su n funca de Drector Executv, n 1972.
A doea fu, Rchard E. Marrott, a ucrat e n cadru compane, fnd
acum Vce-Preednte a Consuu Drector.
%n ;<?@ *. +illard ,arriott a murit la v4rsta de ?> de ani. Asocia Marrott au
depns atunc perdrea unu om care ntotdeauna a recunoscut aportu
or a remarcaba dezvotare reputae a compane, un om care a
trt n conformtate cu vaore trade pe care a ntemeat
compana.
84nd a devenit Preedntee compane, |. W. Marrott |r. avea 32 de
an era Vce-Preednte Executv Preednte a Dvze Hoteere. La
acea data, corporaa se mrse cu nc 45 de ocaur Hot Shoppe,
patru hoteur, pus servce de caterng pentru ne aerene. Numa
n anu acea, vnzre au fost de 85 de moane de doar, ar
personau actv numra 9600 de asoca.
%n ;<?<, la aniversarea a A@ de ani de la preluarea conducerii de ctre |. W.
Marrott |r., dezvotarea compane refecta abte acestua de der
cate sae managerae. Vnzre compane atnseser cfra de
7,4 marde de doar, reprezentnd o cretere de aproape 100% n
utm 25 de an, ar numru asocaor depse 200000.
Printre primele *. +. ,arriott /otels B (esorts din alte zone ale lumii se numar:
Asia - *. +. ,arriott /otel /ong Cong
Orientul ,iDlociu - *. +. ,arriott /otel 7ubai
America 0atin - |. W. Marrott Hote Mexco Cty
9uropa - *. +. ,arriott -ucharest .rand /otel
,arriott, n prezent, nseamn peste 2000 de propret hoteere,
stuate n 60 de r. Compana opereaz drect sau n francz ce ma
arg portofou de mrc hoteere dn ntreaga ume.
6piritul inovator energa care au caracterzat nceputure modeste ae
compane u |W Marrott n urma cu 70 de an contnu astz s
domne compana Marrott. Cu catate de lider ale lui *+ ,arriott Dr. si cu o
echip devotata de asoca, Marrott este o compane bne pregtta
pentru a contnua, an dup an, s satsfac cernee a tot ma mu
oamen dn toat umea.
9&periena romneasc a corporae este ea de succes. Hoteu
este consderat unu dntre cee ma frumoase propret europene
Marrott Hotes, Resorts and Sutes- MHRS, fnd foarte aprecat ca
nve a servcor.
6ocietatea 8ompaniile /oteliere .rand a fost nfiinat n 1991, dar
renovarea cdr care gzduete astz compexu a nceput de-aba n
1998, au fost investi peste 150 de moane de doar, sum consderat
cea ma mare nveste n tursm de dup 1990, finanarea fnd
asgurat de un consoru nternaona de bnc, a cru agent a fost
Erste Bank dn Vena.
Impresionanta cldre dn faa Paatuu Paramentuu a fost doar un
semn de ntrebare n pesa|u bucuretuu, proiectat inia pentru a f
foost de na demntar comunt.
Interioarele sunt realizate dup modeu casteeor veneze Schonburn
Hofburg, mbnnd astfe sture arhtecturae veneze cu eementee
tpce ae anuu Marrott: un loc spectaculos prin e&celen, ncon|urat de
ux eegan, de asemenea confortul definete stilul *+ ,arriott, prin camerele i
apartamentele spaoase oferte oaspeilor, un adevrat "ora ntr-un ora!
8omple&ul gzduete The Grand Avenue, hoteu Marrott, Word
Cass Heath Academy - centru de ftness reaxare, un cazno spat
pentru brour.
,arriott -ucharest .rand /otel a fost inaugurat n luna noiembrie AEEE
repreznt a 2050-a propretate a concernuu Marrott.
/otelul din -ucuresti a devenit prima unitate din 9uropa care opereaz sub
marca |. W. Marrott, o casfcare superoar cee casce de 5 stee,
caracterzat prn aa-numtu ,ux abordab". Aceast marc este
pasat n cadru grupuu ntre brand-ure Marrott Rtz-Carton,
ofernd cenor servc de ux personazate.
Portofoliul *. +. ,arriott cuprinde F; de hoteluri premiate cu diferite distinc,
ocazate astfe: 21 n Statee Unte, 9 n Asa, 6 n Amerca Latn, 3 n
Orentu Apropat unu n Europa, a Bucuret.
Includerea -ucharest .rand /otel, unitate care pe parcursul e&istene a
gzdut, prntre a, pe regee Spane, preedntee Itae, actra
Ncoe Kdman, cntareu |uo Igesas, n brand-u |. W. Marrott a fost
decs de ctre conducerea Marrott Internaona n urma rezutateor
poztve obnute de untatea dn Bucuret. Acestea au fost
demonstrate de un sonda| efectuat prntre cen hoteuu
bucuretean, care a ndcat o rat a satsface acestora de 98%.
Criteriul care a cntrit cel mai mult n aceast decizie a fost
arhitectura interioar deosebit a hotelului, dimensiunea camerelor i
elegana holului principal Curt 6trohmaGer, director general al *. +. ,arriott
-ucharest .rand /otel.
1.1.%. O&i!ctul $! cti'itt!
/otelul *.+. ,arriott -ucharest .rand /otel desfoar activitatea n
8alea ;F 6eptembrie Hr. <E, 6ector @, -ucuret 050726, Romna.
Obiectul su de actvtate const n opera hoteere precum actvt
de contact nemiDlocit cu clientela #front-office n sens larg$, activit cu caracter
brocratc,recepe, serviciul de etaD servcu de amentae;
departamentee de baz-cazarea amentaa, a care se adaug
departamentee de admnstrae ce a prestaor auxare; activit
operaonae, reprezentate de prestaa servcor hoteere (sunt
actvte generatoare de ncasr); activit funconae, actvt
ndspensabe bune funconr a hoteuu, acopernd func de
admnstrae, contro, comercazare, ntrenere (sunt actvt care
nregstreaz numa costur(, nchrer de spa comercae.
9ste cel mai mare comple& de tipul acesta din (om4nia cu o suprafa desfurat
de peste de 80.000 m2 accesb pe13 nvee .

1.1.). Acionarii i structura organizatoric
Aconar Socetii 8ompaniilor /oteliere .rand #./96$, care deine
hotelul *+ ,arriott, sunt, conform ultimelor informaii disponibile, compania austriac
dn domenu construciilor -auholding 6trabag #care de1ine @;I dintre ac1iuni n
mod direct 5i >I n mod indirect$, OH' 8arpa1i #cu FEI$ 5i Alliance Overseas Import-
9&port, companie controlat de omul de afaceri libanezo-palestinian "athi 'aher #cu
;@I$. /otelul funconeaz n contract de management cu o vaabtate
de 30 de an.
Personalul ,arriott -ucharest .rand /otel numar peste 500 de anga|a
care desfoar actvtatea n urmtoaree departamente:
11 8amere servc conexe;
12 (estaurante;
13 J4nzari Marketng;
14 8ontabilitate;
15 'ehnic;
16 (esurse )mane.
fiecare dintre ele fiind condus de ctre un manager subordonat drect
manageruu genera.
Personalul e&ecutiv senior al hotelului alctuete Comtetu Executv.
Acesta este responsab pentru stratega probemee generae de
management ae hoteuu. E aconeaz ca echp a care membr se
ntrunesc o dat pe sptmn, pentru a dscuta probemee care
prvesc actvtatea de ansambu a hoteuu.
Directorul General este responsabil pentru managementul general al hotelului.
17 Directorul Adjunct este responsabil pentru camere servc conexe"
care cuprnd: "ront Office #(ecepa, ,La dspoza dvs.",
Baga|st, 8entrul de afaceri, -iroul de transport aerian$, 6ervicii #,enaD,
8urtore, Paza$.
18 Directorul de Restaurante este responsabil pentru restaurante, servicii de
butur, caterng, buctre, deservre, aprovzonare.
19 Directorul de Vnzri i Marketing este responsabil pentru acest
departament care stabilete execut stratega de marketng
vnzr. Acestu departament revn responsabte
egate de rea pubce actvt pubctare.
20 Directorul Financiar este responsabil pentru ntregul departament de
contabilitate: aprobarea creditelor, colectarea plor, nerea
evdenelor financiare, contabilitate audt.
21 Directorul Tehnic este responsabil pentru e&ecutarea lucrror de
reparae ntrenere a cdr a anexeor hoteuu.
Directorul de Resurse Umane este responsabil pentru serviciile oferite asociaor,
ncuznd admnstrarea personauu (seeca canddaor, recrutarea
de no anga|a, cond de ncheere a contracteor de munc,
orentare n cadru compane), tranng panfcarea carere, precum
pentru orce ate aspecte egate de personau anga|at. Drectoruu
de Resurse Umane revn, de asemenea, ndatorirea de a ntocmi tatele de
salarii, administrarea panfcarea concedor pentru persona. 9chipa
,anagerial2 este format2 din:
7irector .eneral: Curt 6trohmaGer
7irector /otel: Ami ,iron
7irector de J4nz2ri 5i ,ar3eting: ,eda Jasiliu
7irector (evenue ,anagement: ,elania Cantor
7irector "inanciar: 8atalina 6usan
Inginer Kef: 8ristian 6orin -adea
7irector de (esurse )mane: 8amelia -uburuz
7irector !"ood and -everage!: Oana Popa
I' Administrator: .eorge 7avid
1.1.*. P!rso#lul
%n cadrul -ucharest ,arriott .rand /otel cultura organizaona este egat
de Compana Marrott repreznt eementu prncpa a reae dntre
compane anga|a. Dn acest motv, eforture de a o nduce
anga|aor apare nc dn momentu prmeor contacte ae acestora cu
vtoru oc de munc se ampfc pe masura parcurger etapeor
carere.
Odat cu seeca ntegrarea, vtor ucrtor af despre stora
Compane Marrott Internatona, despre ce care asgur conducerea,
obectvee or, modate n care se formeaz personau etc.,
urmnd apo o sere de contacte cu persoane dn conducere, cu coeg
cu materae de prezentare tprte prn care este factat
neegerea funconr organzae rou fecrua n cadru e.
Astfel, angaDaor - a Marrott, ce care repreznt n ndustra
hoteer care se ocup de oaspe or sunt num ,asoca" - se
ofer un manua prn ntermedu crua se exc n termen car
conc regue nterne potce dn cadru Bucharest Marrott Grand
Hote.
0a ,arriott, se selecteaz pentru anga|are personau ce ma bun,
deoarece se ste faptu c oamen sunt ce ma de pre capta. Astfe,
sunt depuse efortur pentru a se creea o atmosfer pretenoas, cad,
stmuatv, care s ntreasc oatatea recproc dntre Marrott
anga|a s. Este un sentment pcut s t c te numer prntre ce
ma bun, anga|a avnd responsabtatea de a contrbu a renumee
compane .
AngaDatul va trebui s duc ma departe trada de a merge mereu
ma sus char dncoo de obnut, pentru a e ofer cenor nveu
servcor Marrott cu care s-au obnut.
Afacerea companieiLhotelului este ospitalitatea, iar rolul angaDaor Bucharest
Marrott Grand Hote este de a- a|uta pe oaspe s se smt ca acas
pe peroada n care stau n hote. Locure de munc depnd de e de
msura n care e sunt mutum. Atmosfera corda nu este creat de
crmze cmentu dn temee hoteuu, c ma degraba de feu n
care este tratat fecare oaspete n parte, de fecare dat cnd se ntra
n contact cu e.
8dura cu care este prmt, sncertatea zambetuu feu
pcut n care se ureaz bun vent sunt aprecate sunt cee care
ctg oatatea cenor. Eforture fcute de departamentu de
marketng pot aduce oaspe n hote pentru prma dat, dar anga|atu
ca reprezentant znc de vnzr trebue s e ofere acestora o
experen ce va determna s revn. Succesu hoteuu depnde de
osptatatea anga|aor.
8u alte cuvinte, sarcina angaDaor este s ofere servc exceente,
antcpnd dornee oaspeor, fnd aten a deta depnd
ateptre acestora refertoare a servce de prma catate. Este
foarte mportant acest aspect deoarece anga|a nu vor avea ncodat
a doua ans de a crea o prm bun mprese.
1.1.+. S!r'iciil! o,!rit!
*. +. ,arriott -ucharest .rand /otel are plcerea s ofere 402 camere
DeLuxe, Grand, Executve Apartamente, astfe:
A@F 8amere Cing 6ize:
8amere 7e0u&e Cing: ;@?, 8amere .rand Cing: F@, 8amere 9&ecutive Cing: =E
;;? 8amere 7ouble: 7ouble8amere 7e0u&e 7ouble:M?, 7ouble8amere .rand
7ouble 7ouble:;F, 8amere 9&ecutive 7ouble 7ouble: AM
AF Apartamente: Apartamente *unior ?, Apartamente 8orner = , Apartamente
-usiness M , Apartamente Prezidenae 2
? 8amere Accessible! N pentru persoane cu disabilit
; 9taD 9&ecutiv Executve Lounge
8amerele sunt cele mai ncptoare dn ora, n mare parte cu vedere
ctre Paatu Paramentuu, ofernd 3 teefoane cu robot pentru
preuarea automat a mesa|eor 2 n de teefon, prz pentru
computer, sefur n fecare camer, mn-bar, detector de fum, sstem
de stngere a ncendor, aer condonat, anten satet, pay TV HBO.
,aDoritatea camerelor au b cu cabn de du, prevzut cu sstem
pentru masa| cad de bae separat, usctor de pr, teefon.
8amerele 7elu&e sunt camere spaose, de fapt cee ma spaoase dn
ora cu o suprafa mede de 36.8 m
A
. Apro&imativ ?EI din totalul camerelor
7elu&e au cad s du separat n bae.
8amerele 9&ecutive sunt situate pe etaDul ?, 9taDul 9&ecutiv. 8azarea ntr-o
camer 9&ecutive presupune accesul la 9&ecutive 0ounge, care include: mic deDun
continental, butur rcoritoare, cafea, ceai, fursecuri fructe pe durata ntreg
ze, urmate de gustri seara. Oaspe eta|uu executv benefcaz de
check-out expres servcu de "turn down".
8amerele .rand 9&ecutive au o suprafa ma mare, n care spau pentu
brou, ncuznd o canapea, este separat de ce a dormtoruu. -aia
are cabin de du separat de cad, ar oaspeor se ofer pachete VIP
n camer; ncud accesu a Executve Lounge
9&ista etaDe separate pentru fumtor nefumtor. Eta|u 4 este pentru
nefumtor.
/otelul pune la dispozia cenor urmtoaree restaurante barur:
Cupola The Fusion Eperience
6ituat la etaDul O;, are A;E locuri. 0a 8upola sunt foarte e&igen, toate feure
de mncare trebue s fe gustoase estetce, ncntnd toate
smure. Menu este o fuzune spectacuoas de nfuene cunare
medteraneene asatce, cu accent pe fructe de mare pete. La
Cupoa sunt numa artt. Program: 6
FE
a.m. - ;;
EE
p.m.
Cucina The !talian "itchen
6ituat la etaDul O;, are ;;@ locuri. 8u un decor rustic buctre deschs,
Cucna servete mncare taan ntr-o atmosfera ce amntete de o
ferm dn Toscana. Mancarea taan excepona este nsot de o
bogat st de vnur fne servt de osptar care fredoneaz
cantonete. Program: 11
EE
a.m. - ;A
EE
p.m.
Champions The American #ports $ar % Restaurant
6ituat la etaDul O;, are ;>< locuri. )n loc pentru nvingtor, pentru
persoane tnere a sufet genu actv, care pot ven a Champons
pentru prnz, cn, happy hour, petrecer, un |oc de darts sau bard,
sau pentru a vzona pe cee 27 ecrane TV evenmente sportve dn
toat umea. Champons este uncu restaurant care dene o coece
mpresonant de artcoe fotograf autografate de mar sportv
romn strn. Program: 11
EE
a.m. - EA
EE
a.m.
Vienna Ca&' The Austrian Co&&ee (ouse
6ituat la etaDul O;, are M@ locuri. Ambiana eegant amntndu-ne de
trada une cafenee austrece, o mpresonant varetate de
sortmente de cafea, pr|tur produse de patsere. n fecare z se
poate ascuta a Venna Caf muzc casc ve. Program: 9
EE
a.m. - ;;
EE
p.m.
)a*ilion +oun,e The !nternational $ar
6ituat n holul hotelului, are ?F locuri. 0ocul unde te po ntn cu
partener de afacer sau cu preten dup o z obostoare. Servcu
pretenos, cockta-ure favorte nsote de seeca znc de canape-
ur ae bucataruu ef. Program: 12
EE
a.m. - EA
EE
a.m.
$eer Garden
Are ;FE locuri este deschs dn ma pn n septembre. |. W.
Marrott Beer Garden este ocu unde se pot petrece sere reaxante n
aer ber cu mc, grtar, saate bere.
"acilitatile pentru organizare de nt4lniri conferne, pentru dneur
oferte de |. W. Marrott Bucharest Grand Hote sunt:
v ;A s de confern spa de expoze cu echpament tehnc
de utm or, cu o suprafa fexb de peste 2000 m
A
, care poate
gzdu pn a 1500 de persoane;
v .rand -allroom N =FF m
A
divizibili n > secun, cu un spau pentru
maxmum 650 de persoane;
v 8onstana Baroom - 350 m
A
;
v "oGer N @EE m
A
;
v ;E s adonae cu dmensun cuprnse ntre 16,7 92 m
A
cu
vedere ctre Paatu Paramentuu;
v 8entru de Afaceri N hotelul se poate m4ndri cu centrul de afaceri dotat cu tehnic
performant, servc de secretarat, spau de ntnr un
departament tehnc pentru echpamentu necesar cenor
(presupune oferrea servcor de comunca fotocopere,
secretarat traducer, echpamente pentru prezentr
audovzuae traducere smutan).
/otelul dispune de urmtoaree &aciliti:
0imuzin cu/fr ofer, (oom 6ervice A> de ore, #a&e cu nchidere electronic
n fecare camer, 8abin de du cad separate n 80% dn camere,
Oglind de macha| n fiecare baie, ,an de gheaa pe fecare eta|,
Servcu de Concerge/brou de rezervr aerene, At Pour 6ervice, 6alon de
frumusee, Parcare contra cost, @@F locuri, -irou /ertz pentru nchiriere automobile,
8inci lifturi pentru clieni, 7etectoare de fum i sistem de prevenire a incendiilor n toate
zonele publice n camere, 6erviciu de lustruit pantofii n lobbG, +orld 8lass /ealth
AcademG cel mai modern centru de fitness din -ucureti, 6erviciu de QJalet Par3ing!
la cerere, Acces la Internet de mare vitez n toate cameree se de
confern, Produse cosmetice de baie -ir*ae, brand creat anume pentru hotelurile *+
,arriott, 8adou de bun venit n fiecare camer Executva apartament,
Servcu de sptore curtore dsponb 24 de ore, -usiness 8enter si
9&ecutive 0ounge disponibile A> de ore , 6erviciu de Jalet gratuit la cerere pentru to
oaspe hoteuu, dsponb 24 de ore, Zare dgtae vrate a prma
or (contra cost), Plante naturale n toate camerele, )mbrele n toate camerele, 8o
pentru pantof n toate camerele, ,uzica live n toate restaurantele barure
Haate de bae papuc n toate cameree, 2 teefoane cu 2 n
nternaonae, Grand Avenue, gaere uxoas de magazne, Grand
Offces, spa de brour de prm cas,si nu n ultimul r4nd 8azino.
1.%. Misiu#! i o!iectivele "n cadrul JW Marriott Bucharest
Grand Hotel
Vom de*eni an,ajatorul pre&erat .n domeniul ospitalitii, n Bucureti. om
de!eni lider de pia i ne !om atinge obiecti!ele financiare, furniz"nd
n mod constant ser!icii e#cepionale, !aloare i calitate. #,isiunea
7eclarat a Compane Marrott Bucharest Grand Hote).
%n calitate de lider de piaa osptat Marrott se anga|eaz n potc
gobae responsabe de componente ma|ore egate de conservarea
proteca meduu. Ate prncp fundamentae ncuse n conduta de
afacer care se nscru n dreciile dezvoltr durabe sunt:
22 proteca drepturor omuu n cadru sfere de nfuen a compane
asgurarea c operaune de afacer nu cauzeaza abuzur n acest
domenu,
23 eliminarea practicilor discriminatorii n special de angaDare a tuturor
formeor de munca,
24 respectarea dreptului de asociere.
Previziunile de dezvoltare ale companiei realizate n conformitate cu legislae
ror gazd ncud prognoze cu prvre a creterea venturor pe
camer, a proftuu rezutat dn toate acune, a numruu de
propret.
Pentru promovarea acestor aspecte ,arriott a realizat o schimbare a adoptat o
nou abordare de marketng care domnn campane vzuae deruate
ma aes pe mare aeroportur dn ume.
Obiectivele companiei includ:
25 Preocupare spre e&tindere chiar n perioadele de regres economic
26 Inovaa permanent n metodee de ucru i de management
27 Preocuparea pentru angaDai
28 8ultivarea i mennerea unor vaor propr i transformarea lor n tradiii
29 Jiziune permanent de dezvotare durab
30 (eea amp de parteneriate pentru dezvoltare vaorfcarea
comuntilor locale.
1.). E'oluia principalilor indicatori econo#ici la JW Marriott
Bucharest Grand Hotel "n perioada $%%&'$%%(
6e analizeaz urmtor ndcator economco-fnancar:
31 Jeniturile
T&!lul #r. 1.1. A#li- '!#iturilor .# /!rio$ %00* 1 %002 3l!i (
A#ii V!#ituri totl! V!#ituri c-r!
V!#ituri
li4!#tie
V!#ituri $i#
/r!stri
servicii
%00*
;>=?<M>?= MFF>>?MF @A<M>;F= AE@M?>MM
%00+
;M?;@E=<M M<?M@=<< >@=MMM?A @A@<MA;=
%002
;?F>A=E=< ?<<M?=@< @A>FM@?? >;EE<?AA
T&!lul #r. 1.%. A#li- '!#iturilor 35(
A#ii V!#ituri c-r! V!#ituri Ali4!#tie
V!#ituri $i# /r!stri
servicii
%00* M>,>= ;@,A> ;E,F
%00+ M=,?A ;;.<M ;A.A;
%002 M<,=@ ;E,;< ;E,;=
6ursa: ,inisterul "inaneor www.mfnante.ro
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Venituri cazare (%) Venituri
alimentatie (%)
Venituri din
prestari servicii
(%)
2004
2005
2006
6i7ur 1.1.Structur '!#iturilor .# /!ri$ %00* 1 %002
6e observ o pondere foarte rdcat a venturor dn cazare (mut
peste normee nternaonae n domenu), mut ma mare dect
venture dn amentae prestr servc o scdere venturor dn
prestr servc n peroada 2004/2006, ventu tota vnd o cretere
constant .
1*289:*82
1:81+029:
18)*%2029
%00*
%00+
%002
6i7ur 1.%. V!#ituri totl! i# /!rio$ %00*1%002
6e observ c dn 2004 pn n 2006 venture totae au crescut
contnuu. Rtmu medu a venturor a crescut n 2006 cu 10% fa de
anu 2004.
A. 8heltuieli totale n activitatea /otelului ,arriott
T&!lul #r. 1.). A#li- c"!ltui!lilor .# /!rio$ %00* ; %00+ 3l!i(
A#ii
C"!ltui!li
totl!
C"!ltui!li
c-r!
C"!ltui!li
Ali4!#tie
C"!ltui!li $i#
/r!stri servicii
%00* ;FAM@@??M A?E?A==; M<>@@@>< A@A;M=MM
%00+ ;A=<A?;FF A=MF>??; @=MM?<?? >F>;>A=>
%002 ;F;=@=@F; FM=MM@=F M?<<@=MM ;><?FA<;
6ursa: ,inisterul de "inane :::.mfinante.ro
1)%:++88:
1%29%81))
1)12+2+)1
1%*000000
1%2000000
1%8000000
1)0000000
1)%000000
1)*000000
C"!ltui!li totl!
%00*
%00+
%002
6i7.1.). Structur c"!ltui!lilor totl! l Mrriott
6e poate observa din analiza structurii cheltuielilor totale c acestea au avut o
scadere in anul AEE@ de la ;FAM@@??M n anul AEE> la ;A=<A?;FF n anul AEE@ pentru a
se aDunge n anul AEE= la valoare apropiata anului AEE> la ;F;=@=@F;. Acela ucru se
poate spune despre chetuee dn amentae, cazare prestr
servc, char dac ponderea chetueor dn cazare prestr servc
este ma mc dect cea a chetueor dn amentae .
32 8ifra de afaceri
T&!lul #r. 1.*. E'oluia ci)r!i $! ,c!ri i# /r!io$ %00* ; %002 3l!i(
%00* ;;?>=E;E;
%00+ ;AF=;A<FM
%002 ;FE;<>E>?
6ursa: :::.mfinante.ro
(itmul mediu al cifrei de afaceri a crescut n AEE= cu >,;I fa de anu 2004.
118*20101
1%)21%9):
1)019*0*8
%00*
%00+
%002
6i7ur 1.*. Ci,r $! ,c!ri /!#tru /!rio$ %00*1%002
7in analiza structurii cifrei de afaceri se poate observa creterea acestea
contnu n peroada 2004 crescnd a 118460101 n anu 2005
a|ungnd a 130194048 n anu 2006. La creterea contnu a cfre de
afacer a contrbut creterea venturor, n prncpa, a ceor dn
cazare.
>. (ata rentabilit
6e face analiza posibilitor hoteuu de a reaza proft cacund:
33 (ata rentabilit comercae (RRC) = proft brut / cfra de
afacer x100;
34 (ata rentabilit fnancare (RRF) = proft net / capta propru
x 100;
T&!lul #r. 1.+. A#li- rt!i r!#t&ilitii .# /!rio$ %00* 1 %002 3l!i(
A#ii Pro,it &rut
Ci,r $! ,c!ri
Pro,it #!t C/itl /ro/riu RRC RR6
%00* ;>;>;@<< ;;?>=E;E; ;>;>;@<< >E=@F?>A@ ;;,<F F,>M
%00+ @;AAA@=> ;AF=;A<FM @;AAA@=> F@@F;@?=; >;,>F ;>,>;
%002 @;M=<@F? ;FE;<>E>? @;M=<@F? FEF@>=FA; F<,M= ;M,E@
6ursa: :::.mfinante.ro
11.93
3.4
41.43
14.41
39.76
17.05
0
10
20
30
40
50
2004 2005 2006
!
"
6i7ur 1.+. Rt r!#t&ilitii "n perioada $%%& ' %002
7in analiza ratei rentabilit comercae, se observ scderea
contnu a acestea, n anu 2006 avnd o scdere datort creter
chetueor n actvtatea hoteuu, a scder numruu de turt a
graduu de ocupare.
(eferitor la rata rentabilit fnancare se observ o cretere a
acestea n anu 2005, fa de anu 2004, cu aproxmatv 10%, fapt
datorat creter captauu propru a numruu de servc prestate,
dup care aceasta a nregstrat o creteredatorta crester proftuu
net.
CAPITOLUL %
ANALI<A MEDIULUI DE MAR=ETING LA JW MARRIOTT
BUCHAREST GRAND HOTEL
%.1. Mcro4!$iul $! 4r>!ti#7
Philip Cotler remarc faptu c o frm de nat performan este ,o
frm a cre mode este bazat pe patru factor: benefcar afacer,
procesee, resursee organzaa
;
!. Acet factor sunt punctee nodae
ae nteracun meduu ntern cu ce extern.
Activitatea oricre ntreprnder se af sub nfuena factoror de
medu care aconeaz pe o are arg ( factor de macromedu).
Componentee macromeduu sunt medu demografc, economc,
tehnoogc, soco-cutura, potc ncon|urtor.(prncpe
marketnguu ,Koter, p.105-107)
M!$iul /olitico1l!7islti'
Influena meduu potc asupra deczor n domenu economc
este covrtoare ar nteresee potce prmeaz n fata ceor
economce de cee ma mute or. Aceast tendn va f accentuat n
urmtor an. Acordur nternaonae a care Romna este membru:
Naune Unte, Banca Mondaa, Fondu Monetar
Internaona,Organzaa Monda a Comeruu, Banca European
pentru Reconstruce Dezvotare, Consu Europe, Organzaa
pentru Securtate Cooperare n Europa,Ununea European.
8adrul legislativ:
35 9ficiena cadruu |urdc pentru efectuarea unor actvt n baza
convenor de prestr de servc(2001)
36 8odul muncii: aplicarea noilor prevederi dentfcarea souor a
probemee aprute n practc(2005$
37 7up 30 octombre 2007 toate nstaae IPPC trebue s den
autorza ntegrate de medu.
38 09.9 nr.F>< din = iunie AEEA pentru prevenirea combaterea efecteor
consumuu produseor dn tutun
39 Ordonana Guvernuu nr. 58/1998 prvnd organzarea
desfurarea activit de tursm n Romna
40 /otrre Nr. 1328 dn 27 decembre 2001 prvnd casfcarea
structuror de prmre turstce
41 Ordinul ,inistrului 'urismului nr. <;E L AEEA pentru modificarea Hormelor
metodologice privind criteriile 5i metodologia pentru eliberarea licen1elor 5i
brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. ;MELAEE;
%.1.%. M!$iul !co#o4ic
8um trm ntr-o socetate n contnu dezvotare, acum char
dn punct de vedere economc, putem afrma c exst destue
persoane a ora actua care au un nve de tra ,superor" datort
unu oc de munc stab foarte bne ptt, putndu- ofer astfe
excurs peste hotare, o cas , o man.
Pregtrea ntrarea n Ununea Europeana au pus amprenta
semnfcatv pe domenu economc.n acet an s-au nregstrat
creter PIB(+4.9%), creter a produca ndustra, s-a observat de
asemenea o cretere a exportur mportur, o cretere a depozteor
a credteor neguvernamentae.De curnd se observ o deprecere a
euu n faa monez europene, datort creter accentuate a
acestea.
%.1.) M!$iul socio1culturl
%n (om4nia costurile salariale sunt relativ sczute cu toate c mpoztee
contrbue socae sunt destu de rdcate. Romna dspune de o
fora de munc nat cafcat. Fora de munc cafcat este
dsponb n speca n sectoru ndustra. Ma|ortatea romnor
vorbesc o mb strn. Aceasta este mba francez a generae ma
vech mba engez, german sau rus,spano pentru generae
ma tnere.
O problem seroas n Romna este ,perderea de creere" :
romn bne-educa peac n strntate pentru saar ma mar, astfe
nct numru oamenor nat cafca este mnortar.
%.1.* M!$iul t!"#olo7ic
"actorii tehnologici au o importan deosebt datort graduu de
tehnoogzare contnuu, ar n hoteu Marrott se respect acest rtm a
dezvotr, a schmbror, mpementnd mereu noe tehnoog
necesare pentru bun desfurare a actvtor dn cadru hoteuu.
Fnd vorba despre un hote de 5* cu un management bne
mpementat, toate regue normee de gen, tehnoogzarea sunt
strct respectate.Pentru a facta o ma bun rapd montorzare a
camereor,cenor,venturor ,se va mpementa un nou sstem care
va nocu Fdeo, cu o nterfa ma accesb.
Pentru a ne pasu cu tendnee contnue de nore a tehnooge,
hoteu a adus recent teevzoare cu pasm Phps, o nou man
ndustraa de spat vesea, ssteme de refrgerare no, aparatur
eectronc nou pentru se de confern. Infrastructura este n
genera de o catate precar prost ntre1inut. Romna are cte un
aeroport nternaona n Bucuret, Constana Tmoara ma
mute aeroportur naonae n Arad, Cu| Napoca, Ia, Oradea, Satu
Mare, Sbu, Suceava Targu Mure. Caea ferat este n bun stare ar
costu servcor de transport este destu de eftn n comparae cu
standardee vest - europene.
%.1.+ M!$iul $!4o7r,ic
"actorii demografici evidenaz structura pe vrste a cenor ct a
anga|aor, reprezentnd un punct mportant pentru determnarea
cat servcor.
Astfel media de lucru a angaDaor este de pn n 30 de an pentru servce
reazate n faa case pn a 60 de an pentru servce practcate n
spatee case.
8lien sunt e dferenat observndu-se c ma|ortatea oaspeor
care utzeaz hoteu acesta ca post de ,cas" au vrsta cuprns
ntre 40-60 de an reprezentnd un procenta| de 65% dn cen
hoteuu. Restu de 35% se mpart n doua categor, cen cu vrste
cuprnse ntre 20-30 de an, aceta ocupnd un procenta| de 20%
cen cu vrste cuprnse ntre 30-40 de an cu un procenta| de 15%.
%.1.2 M!$iul #turl
(om4nia se numr prntre re cu pouare accentuat dn Europa.
"oarte pun atene se acord detaor egate de medu, cum ar f
controu de umn sau cdur n hoteur, numa hoteure de an se
rdc a nveu standardeor.
/otelul ,arriott are implementate nite standarde de protece a meduu
utzarea optm a resurseor.De aceea hrta foost se toac,
aparatura eectoronc scoas dn uz este trms ctre centrae
specae de reccare, n camere este mpementat ace sstem pe baz
de carte eectronc, pentru a dmnua consumu de energe eectrc,
deoarece dac oaspetee va as umna aprns n camer, aceasta se
va stnge automat n tre mnute de a scoaterea cartee a erea dn
camer.
%.%. Micro4!$iul $! 4r>!ti#7
%.%.1 M!$iul i#t!r# $! 4r>!ti#73co4/#i?"ot!lul(
/otelul *+ ,arriott -ucharest .rand /otel a devenit prima unitate inclus n
reeaua *+ ,arriott din 9uropa, care reunete hotelurile de cinci stele distinse prin
arhitectur, desgn nteror i calitatea serviciilor. Dintre cele /0 de uniti
operate de grupul Marriott n $uropa %ontinental, hotelul &' Marriott
din Bucureti se afl printre primii cinci contribuitori la afacerile
grupului, spune Curt 6trohmaGer, directorul general al hotelului
Aa cum am mentonat n subcaptou 1.5. a ucrr, |. W.
Marrott Bucharest Grand Hote pune a dspoza cenor un tota de
402 camere apartamente, cnc restaurante barur, s de
confern, ofer urmtoaree servc: pscn, saun, |accuzz,
echpamente performante de ntrenere.
Obiectul de activitate al /otelului ,arriott l reprezint practcarea
tursmuu, fnd o untate hoteer care ncearc s se menn der pe
paa osptat n faa concurenor s- perfeconeze prestaa
servcor pentru mennera cenor actua s- atrag pe ce
potena.
Dt! $! co#tct@
Adresa: 8alea ;F 6eptembrie Hr. <E, 6ector @
-ucuresti E@EMA=, (omania
9-mail: marriott.bucharestRmarriotthotels.com
Internet: marriott.comL-)/(O;
D:marriott.ro
'elefon: O>E A; >EF EEEE
"a&: O>E A; >EF ;EE;
/otelul *+ ,arriott se remarc2 prin urmatoarele caracteristici:
42 Arhitectur dstnct, spectacuoas nteroare eegante;
43 8amere cu spa generoase, cu decoraun fact de ux;
44 (estaurante barur care ofer experene cunare unce
magnatve;
45 "acilita astfe gndte, nct oaspe s fe permanent n form:
centre de ftness de refacere, cu echpamente de utm or,
amena|ate ntr-un ambent reaxant;
46 9&ecutive -usiness 8enters, la dispozia centuu 24 de ore, cu un
spectru compet de servc, ofernd un medu favorab ntanror
de afacer rezovr probemeor de servcu, pentru vztator
care sunt departe de cas de brou;
47 9&ecutive .uest 0ounges supradimensionate, amenaDate ntr-un stil rezidena,
cu decoraun eegante, reaxante, cu bufet butur de catate
superoar;
48 )n numr mportant de anga|a, permanent n servcu oaspeor;
49 Acces fle&ibil la serviciile hotelului, astfel nc4t oaspe s- poat contnua
programu norma de va de ucru.
Principiul de baz a anuu Marrott este acea c are gr| de anga|a
s, ma precs de asoca or, care au, a rndu or, gr| de oaspe.
Doreste s se asgure c personauu pace s ucreze n cadru
anuu, este ferct bne pregtt pentru a serv cen.
%n continuare este prezentat schema organgrame hoteuu#fig.A.;$:
6i7.%.1 Or7#i7r4 "ot!lului JW Mrriott Buc"r!st Gr#$ Hot!l
%.%.% 6ur#i-orii i i#t!r4!$irii
7e la deschidere pn n prezent hoteu a ncheat o sere de
contracte cu frme specazate n promovarea comercazarea
produseor servcor oferte. Spre exempu nteroaree hoteuu au
fost gndte cu mut tmp nante s-au foost numa materae de
catate, moberu, accesore, partea tehnc, toate au fost aduse dn
afara r, ma|ortatea dn Amerca.Bucuretu putem spune c a
partcpat doar cu cdrea fora de munc, cu toate c a
reconstruce au ucrat munctor strn. Hoteu are
ncheate contract pentru curerat cu DHL , deru pee mondae de
curerat, numru 1 monda n transport cargo nava ogstc
contractua, FedEx. Pentru servc amentare non amentare
hoteu a ncheat contracte cu: Henz,Atfco, Mrgrtar, Unso, Borsec
(stce cu embema |W Marrott), vnur de prm cas(cu embema |W
Marrott),Heneken, Coca-Coa, Peps, Evan, Brdge Advertsng.
Prezentarea serviciilor hotelului pe internet #:ebsite$ ntr-un mod transparent
nteractv care s- converteasc pe potena cen n cumprtor a
fost posibila cu aDutorul IPIS.
1Utilizm imaginile ()(* n lanul Marriott nc de acum + ani. (ar
rezultatele sunt e#celente. ,eschiderea reprezentanei ()(* -om"nia la
Bucureti a fcut posibil crearea acestor imagini i pentru locaia
noastr din capital . &' /rand 0otel Bucharest. Curt 6trohmaGer 1 .eneral
,anager
%.%.) Cli!#ii J* W* Marriott Bucharest Grand Hotel
8ererea turistic repreznt ansambu persoaneor care-
manfest dorna de a se depasa perodc temporar n afara
reednei proprii, pentru alte motive dec4t prestarea unei activiti remunerate la locul
de destinaie2
%n ansamblul relaor sae cu paa, hoteu poate f prvt ca o
untate ce se adreseaz unu anumt segment a popuae, respectv
turt. La rndu or, turt pot f mpr n ma mute categor, dup
anumte crter.
,otivaa ctore genereaz doua segmente ma|ore de cente: de
afacer de agrement.
Industria ospitalit dn Rom4nia este n plin expansune, Bucuretu fnd
vzat n acest sens. Aici are loc o mare fluctuae de persoane care sosesc n
capta n scop de afaceri sau leisure.
%n -ucuret, partcpan a ntnr de afacer, deega,
paramentar s deegae ofcae repreznt, n cazu hoteuror de 4
5 stee, aproxmatv 80%, ar n cazu hoteuror de 3 stee
nsemnnd aproxmatv 64%.
/otelul * + ,arriott vine s completeze acest segment de afaceri cu o diversitate de
servicii, a&4ndu-se n principal pe o e&celena n servicii, deoarece maDoritatea
oaspeor caza sunt n interes de serviciu care au nevoie de resursele necesare
pentru desfurarea unor conferne, seminarii, simpozioane.Pe de alt parte n
hote ma vn persoane care doar tranzteaz Bucuretu, aegnd
astfel un loc de cazare placut de 5 stee, persoane care sosesc n grupur
ce vzteaz captaa atrace turstce dn mpreDurimi.
%n cazul hotelului *. +. ,arriott -ucharest .rand /otel peste <EI din nope
de cazare sunt rezervate de ctre segmentu de busness. Ponderea
segmentuu de esure este reatv mc, deoarece Bucuretu nu este
o destnae de week-end. Centea de afacer este cea ma exgent
fa de catatea servcor prestate.
8lien hoteuu sunt reprezentan a unor corpora, att
nternaonae, ct dn Romna. Au o cente consodat de
ncentve conferne. n tmpu sptmn gzduesc mute
smpozoane conferne.
8lientela de afaceri este atras de hoteure de an, a cror produs
standard este cunoscut manfest receptvtate a formuee de
fdezare ae anuror hoteere. Dn acest motv, hoteu |. W. Marrott
Bucharest Grand Hote are prortate n aegerea, de ctre un cent
potena sau efectv, une untat de cazare de pe paa hoteer
bucuretean.
)n alt factor care contribuie la alegerea *. +. ,arriott -ucharest .rand /otel l
constituie prezena dsponbtatea hoteuu, precum dotre
specfce care sunt necesare pentru organzarea de congrese,
conferne ate manfestr.
/otelul merge pe o strategie de fidelizare utilizat n toate brandure anuu.
Aceasta fiind calculat dup numru de nnoptr n orcare dntre
hoteure anuu.
Jorbim aici despre acele puncte ,arriott (e:ards, care pot fi apoi utilizate n a
cumpra nop de cazare a hote. Tot ce trebue s fac centu este sa
fe nroat n aceast campane de fdezare, s aba ce pun o noapte
de cazare pentru a- f actvat programu. Dac centu va avea pe
peroada unu an de ze 15 nop de cazare ntr-unu dn hoteure
Marrott va deven automat membru Sver, fnd prmu nve dn cee 3.
7ac va dep 50 de nop de cazare va deven membru God dac
va avea peste 75 de nop de cazare va deven membru Patnum.
Pentru cei care petrec ma|ortatea tmpuu n hote consder hoteu
,cas" aceta vor deven membr Patnum Premere.
'arifele valabile pentru zilele sptmn (un, mar, mercur, |o)
ncud accesu a Word Cass Heath Academy, transfer cu mcrobuzu
aeroport-hote-aeroport (conform oraruu n funce de
dsponbt), excud mcu de|un TVA.
'arifele valabile pentru :ee3-end #vineri, s4mbt, dumnc, dar nu
pentru sosre de dumnc) ncud accesu a Word Cass Heath
Academy, transfer cu mcrobuzu aeroport-hote-aeroport (conform
oraruu n funce de dsponbt), mcu de|un pentru doua
persoane servt n restaurantu Cupoa, excud TVA.
'aifele pentru camerele .rand includ accesul la +orld 8lass /ealth AcademG,
transfer cu microbuzul aeroport-hotel-aeroport #conform orarului n funce de
dsponbt), excud mcu de|un TVA. Cameree Grand pot f
rezervate (n funce de dsponbtate) a tarfu de corporae pus 20
de euro.
'ariful camerelor 9&ecutive includ accesul la 9&ecutive 0ounge, 8ontinental
-rea3fast, evening hours dToeuvres and 'urn-7o:n 6ervice. 8amerele 9&ecutive pot fi
rezervate la tariful de corpore pus 40 de euro/camer. Facte
emunerate sunt vaabe pentru maxm dou persoane n camer.
Cea oaspe dn camer (pn a patru persoane n cameree
DeLuxe Doube Doube) trebue s pteasc extra 20 euro/noapte.
T&. %.1. Tri,! /rctict! i# c$rul "ot!lului
'arife practicate 'arife pentru :ee3-end
6ingle AA@ 6ingle ;>@
7ouble A>@ 7ouble ;M@
9&ecutive AM@ 9&ecutive AE@
'arifele sunt e&primate n euro, nu ncud: mc-de|un, TVA, taxa
muncpat.
7in punct de vedere al naonat, pe prmu oc se af ceten
amercan, urma de german, austrec, eveen, brtanc, francez,
taen romn.
%.%.* Co#cur!#ii
Concurena este o confruntare deschis, loial, n cadrul creia
!"nztorii i cumprtorii n!a, printr.un proces continuu de 1
tatonri i erori2 s.i amelioreze situaia pe pia i prin pia. ,e
aceea, adesea, concurena este considerat calea de satisfacere a
intereselor tuturor participanilor la !iaa economica. 3Braudel 4.,
)ieele naionale n timpul lumii, ol. (, $d. Meridiane, Bucureti, 5676,
p. +89:
Piaa hoteer bucuretean pune a dspoza turtor un numr
de 5 hoteur de 5 stee, 10 hoteur de 4 stee, 28 hoteur de 3 stee, 7
hoteur de 2 stee 6 hoteur de o stea.
*. +. ,arriott -ucharest .rand /otel are drept concuren drect, pe aceast
pa, hoteure destnate oamenor de afacer, n prncpa cee
ntegrate ator anur hoteere.
8onform unui studiu realizat #pe baza criteriilor de notorietate, calitatea
serviciilor, rezultatele financiare evenmentee gzdute), topu hoteuror
romnet este urmtoru:
50 *. +. ,arriott -ucharest .rand /otel
51 /ilton AthUnUe Palace -ucuret
52 Intercontinental -ucuret
53 /o:ard *ohnson .rand Plaz
54 8ro:ne Plaza
55 /otel 6ofitel -ucuret
Astfel se constat faptu c, |. W. Marrott Bucharest Grand Hote are
ca compettor drec mportan urmtoaree hoteur (n ordne
descrescatoare): /ilton AthUnUe Palace -ucuret, Intercontnenta Bucuret,
Howard |ohnson Grand Paz Softe Bucuret. Pentru o anaz
concret efcent, n contnuare sunt prezentate hoteure
menonate, cu categora de ncadrare oferta or.
Hilto# At"A#A! Plc! Bucur!sti
8onstruit n ;<;>, hotelul /ilton AthUnUe Palace are o tradie ndeungat n
ceea ce prvete osptatatea. Mu an numee a fost snonm cu
servc de ce ma nat nve, confort gastronome. Recent renovat
redeschs, hoteu ofer o gam arg de servc pentru oamen ce
ctoresc n nteres de afacer sau ce care se af n cautare de
reaxare. Hoteu este stuat n nma centruu de afacer cumprtur
a Bucuretuu, n aproperea centreor de nteres storc cutura,
a dstana mc de ambasade, bnc brour guvernamentae.
Aeroportu este a o dstan de 20 mnute, ar gara a doar 10 mnute.
/otelul /ilton AthUnUe Palace are AMA de camere, @E de camere pe etaDul cu
destinae executva, 45 |unor Sutes 15 camere snge. Cameree au
vedere spre Paa Revoue, Caea Vctore sau curtea hoteuu. 'oate
camerele sunt dotate cu aer condionat nczre ndvdua regabe, sstem
de nchdere eectronc, sefur, TV cu programe ocae nternaonae
prn cabu, teefon drect, modem (R|11), mnbar usctor de pr.
'rei etaDe sunt rezervate nefumatorilor cnc camere sunt accesbe
persoaneor cu handcap. Restaurante Barur3 0a Pergola, 8afe (oGal
-rasserie, 9nglish -ar.
/otelul include ;E s cu capact pn a 300 de persoane ofer
fact pentru coferne banchete, ncuznd mpresonanta sa de
ba Le Dpomat Hton Meetngs Servce.
6alonul multi-funcona Regna Mara (191mp - 200 ocur n st
teatru) mpreuna cu foaeru Coonade consttue un cadru perfect
pentru recep. 8entrul de Afaceri pune la dispozie computere, mprmante
scannere, precum servc de secretarat. Accesu a nternet este
posb dn orce camer n cadru centruu de afacer.
8lubul de sntate ncude: pscn, saun, hdromasa|, centru de
ftness, masa|, tratamente cu parafn poate f accesat cu un ft
prvat de pe fecare nve.
%n apropierea hotelului se afl terenur de tens |oggng, parcur
deae pentru pmbr. Parcare gratuit pentru oaspe hoteuu.
.radul de ocupare al hotelului depete 60% n fecare an. Ventu medu pe
camere este 85 Euro. Hoteu practc o potc de preur fexbe ce
face ca venture hoteuu s creasc.
I#t!rco#ti#!#tl Bucur!sti
Primul hotel internaona dn Bucuret ofer oaspeor s servc
confort a un nve ce vne odat cu numee Inter-Contnenta. Este un
hote de 5 stee ce aparne anuu de hoteur Intercontnenta, fnd,
ma bne de trezec de an, cea ma nat cdre dn Romna (crca
80 de metr). Cee tre restaurante ofer produse tradonae romnet
nternaonae a aegere. Recent renovatu centru de ntnr de
afacer centru ftness (pscn nczt, saun, centru de frumusee)
adaug o not de ux nu aa usor de gst n aceast parte a um.
/otelul dispune A?F de camere pentru oaspe, 21 apartamente, 193 de camere
cu un sngur pat, 70 de camere dube, 144 de camere pentru
nefumtor, restaurant cu specfc nternaona romnesc, sa de
ftness, servc de nternet, sptore, soar, pscn acopert, saun.
HoBr$ Jo"#so# Gr#$ Pl-HoBr$ Jo"#so# Gr#$ Pl- este situat in centrul
/otelul /o:ard *ohnson .rand Plaza este situat n centrul orauu, domnnd
ntreaga capta ofernd oaspeor o panoram uluitoare.
6e afl n medata vecntate a ceor ma aprecate magazne,
restaurante cubur a ceor ma mportante obective turistice ale
capitalei.
8lasat ca hotel 7elu&e, /o:ard *ohnson .rand Plaza este produsul a trei ani de renovare
complet a fostului hotel 7oroban. /otelul a fost ntotdeauna un loc de ntalnire pentru
ctor n nteres de afacer romn strn, care au gst n aceast
ocae un benefcu ma|or, ce e permte sa fe aproape de toate
nformatiile si facilitatile necesare.
/otelul are ;? etaDe 285 de camere apartamente, cu mob proectat
reazat n Frana, speca pentru acest hote. Cee 9 s de
confern sunt dotate a cee ma nate standarde tehnce.
CroB#! Pl-
8ro:ne Plaza cuprinde un total de ;=> de camere, din care < suite Dunior 33
de Cub Room, dvzate n ma mute categor. Servce propuse de
hote sunt: Busness Center, s de conferna (8), parcare, transfer
aeroport - hote gratut, transfer hote- centru orauu gratut, brou
de schmb, servcu concerge, centru de sntate ( ftness, pscn,
saun, |acuzz, teren de tens. Crowne Baroom este o sa de
conferne cu o capactate de 500 persoane. Hoteu dspune de
asemenea, de restaurante un bar.
8ro:ne Plaza are un grad de ocupare anual de apro&imativ @@I iar venitul mediu pe
camer a fost n 2003 de 60 USD pe camera. Hoteu are ca punct forte
se care dau spre gardn. Hoteu benefcaz de mut spau verde.
Astfe, n ceea ce prvete evenmentee, Crowne Paza este un
concurent puternc.
Hot!l So,it!l Bucur!sti
6ofitel ofer cenor s 202 camere, cu 14 apartamente ncuse
doua eta|e Prvege. Hoteu propune dferte servc ntnte a
compettor: Busness Center, servcu concerge, transfer gratut hote
- aeroport hote - cubu de sntate ( Le Cub). Hoteu func1ioneaz
n cadru unu compex care ncude brour de nchrat, o gaere
pentru cumprtur un centru de conferne. Word Trade Center este
actut dn gaera comerca, brour de nchrat un centru de
congrese ( 6 saoane de recepe dn care 2 moduabe un amfteatru
de 300 de ocur). Hoteu dspune de patru puncte de vnzare
restaurant.
6ofitel are un grad de ocupare anual de apro&imativ @?I un vent pe camer de
59 USD. Este un hote cu o magne bun n rndu centee a
pubcuu arg, este recunoscut ca un hote modern.
7ac |W Marrott a putut detrona concuren puternc precum
ce enumera ma sus, n vtoru apropat hoteu va trebu s se
confrunte cu un concurent puternc pe pan regona, fnd vorba ac
despre nou hote ntrat pe paa dn Romna, Radsson SAS
hote&resorts. Acest an hoteer nou vent pe paa romneasc
promte mute, dec toate hoteure de 5stee dn Bucuret ar trebu
s reorganzeze stratege de management marketng.
Jorbind despre un viitor nu foarte ndeprtat, undeva pn n 2010 n
Bucuret va deschde pore un hote dn casa Luxury, vorbm ac
despre hoteu "Le Merden". Momentan doar se zvonete despre acest
ucru, dar ncodata "nu ese fum fr foc"
Pozia pe care hoteu Marrott dorete s o menn este aceea de
poze mennut-domnant n prezent, pentru c n vtoru apropat
nc nu se ma pune probema une poz domnate deoarece
concurena este foarte puternc.
Aceste comple&e deservesc propra pa, dar nu au o abordare
smar cu cea a Marrott-uu. |. W. Marrott Bucharest Grand Hote
dorete ceva ma mut: s ofere cenor ce ma nat nve a
servcor, o experen de neutat. De nu este ocazat att de
centra ca ate hoteur, |. W. Marrott Bucharest Grand Hote are
atuure u.
%.). R!liile de pia l! JW Mrriott Buc"r!st Gr#$ Hot!l
"ilozofia firmei valabil nc de a nfnarea acestea se poate
rezuma n dctonu: "The sprt to serve" adc "sprtua de a f ut",
ceea ce sntetzeaz o dorn sncer de a schmba ceva n vaa
ceora.
6piritul de a fi util este diriDat n trei direc : A) asoca; B) cen C)
comnunatea oca.
A$ %n ceea ce-i privete pe asoca aceasta nseamn urmtoaree:
- convingerea c oamen repreznt cea ma mportant vaoare a
frme
- o atmosfer famaa rea dstnse a ocu de munc
- un sistem adecvat de recompense a performaneor
- concentrarea spre investi pentru creterea numruu de propet
conduse prn contract de management, franczate sau
propretate propre.
-$ (eputaa egat de servrea superoar a cenor are o ung trade
care ncepe odat cu dezderatu smpu a u | Ward Marrott de a
ofer: preparate gustoase servc bune a un pre avanta|os" .De-a
ungu tmpuu aceast concepe s+a crstazat poate f rezumat
astfe:
-inovae creatvtate pentru a gs no modat de a satsface
nevoe cenor
-a fi m4ndru de a se afla n apropierea clienor
-respectarea dictonului :!8lientul are ntotdeauna dreptate!
8$ 6priritul de a deservi comunitatea local este demonstrat znc de spr|nu
actv acordat acestea ncura|area acunor de vountarsm prntr-o
varetate de organza programe. Repreznt o parte component a
stuu propru de a face afacer.
Pe piaa pe care Hote Marrott desfoar actvtatea sunt
concuren puternc crora trebue s e faca fa pentru a avea un
grad de ocupare bun.
7atorit faptuu c Hote Marrott este consderat "hoteu
oamenor de afacer" prncpa concuren a acestua sunt hoteure
care vzeaz aceea categor de cen.
%n principal, concuren sunt hoteure de 4* 5*, unee avnd
atuur mportante de care anum cen n cont, anume: dstana
ma mc fa de aeroport, posbtatea de a face transferur spre sau
a aeroport a cererea cenor, anu dn care face parte, pentru c
un cen, n genera oamen de afacer, nu foosesc servce unu
hote dac nu cunosc anu dn care face parte sau dac nu au ma
foost servce aceu hote.
CAP. ) ANALI<A SWOT LA JW MARRIOTT BUCHAREST GRAND
HOTEL
7up ncheerea anaze meduu ntern a meduu extern, este
posb observarea potrvr sau nepotrvr dntre
oportunt/amennr puncte forte/sabe. Integrarea anazeor
ntern extern (compararea anazeor) e permte manageror s
prevad rezutatee stratege exstente sau ae stratege vtoare.
Dac ntre performanee antcpate obectve apar nepotrvr,
conducerea frme va neege ma bne gradu n care trebue ntrodus
schmbarea strategc. Anaza puncteor forte, sabe, oportuntor
amennror este denumt de obce analiza SWOT #strenghts, :ee3nesses,
opportunities and threats$.
T&. ).1. A#li- SWOT Hot!lului Mrriott
JW MARRIOTT
BUCHAREST GRAND
HOTEL
PUNCTE 6ORTE
1 Infrastructura de
comunicatii buna ;
2 Personal bine
pregatit ;
3 9&istenta
programului de
asigurare a calitatii ;
4 Programe de
dezvoltare
strategica ;
5 7eschidere fata de
comunitatea de
afaceri locala si
nationala si
internationala ;
6 9&perienta
PUNCTE SLABE
1 Perceptia ca fiind
un hotel scump
2 Hu are o locatie
buna #lipsa spatiilor
verzi$
3 Hu este un hotel
intim
4 7istanta mare fata
de aeroport
profesionala;
7 8unostinte solide in
domeniul in care
activeaza;
8 Asa-numitele abilitati
transferabile
#comunicare, lucrul
in echipa, leadership
etc.$
9 8aracteristici
personale #etica
profesionala, auto-
disciplina, rezistenta
la stres, lucrul in
conditii de presiune,
creativitate,
optimism, energie$;
10 Implicarea sau
interactiunea cu
diverse grupuri sau
asociatii
profesionale.
MEDIUL ECTERN
OPORTUNITATI
1 -rand american
2 6caderea preturilor
pentru a asigura
volumul
3 Hotorietatea
,arriott in 9uropa
8entrala si de 9st
AMENTINTARI
1 0egislatia si politicile
centraliste si
nestimulative ;
2 8oncurenta altor
hoteluri
3 6caderea interesului
populatiei pentru
4 6ediul central
,arriott in
+ashington
5 6ocietatea
romaneasca in
tranzitie ;
6 Imaginea hotelului
pe plan intern ;
7 8onte&tul geo-
politic in care se afla
(omania ;
8 6ummitul Hato
9 Promovarea
programelor privind
serviciile oferite, cu
aDutorul mass-media
10 9&tinderea pe
teritoriul (omaniei
turismul urban ;
4 ,are presiune finaciara
5 8ompetitia practica
tarife mai reduse
).1. Pu#ct!l! ,ort! i sl!iciunile "ntreprinderii
8ompania care asigura managementul hotelului este ,arriott Internaona prn
contract de management .
7istante: >E minute # pana la aeroport $, E minute #pana la un centru comercial important$
7escriere locae mpre|urm: hotelul este situat vis-a-vis de Palatul Parlamentului
ate cdr mportante afate n zona ; spau predomnant deschs
dar tern, cu construc n st comunst;
Plusuri mnusur a ocae: departe de centrul orauu, dar aproape de ce
ma mportant obectv turstc dn Bucuret ( Paatu Paramentuu ).
Greu accesb daca nu dspu de m|oacee de transport necesare.
Izoat de tot ceea ce nseamn zona turstca, ce ma des frecventata a
orauu.
Impresia ini aa
9&terior:
- semnalizare hotel: brand luminat seara pe hotel
- vizibilitate: ridicata # datorita dimensiunilor gigantice ale cldr )
- cldre construta n st Stanst, somptuoasa dar greoae masva n
acea tmp;
- gradul de conservare al faade zone de ntrare n hote: norma;
- gradul de iluminare: destul de redus comparativ cu dimensiunile cldr;
- nivel de sigurana a zone: norma;
- parcare disponibila.
Interior:
- 7escriere lobbG: supra N dimensionat, lu&os, maiestuos, somptuos, stil clasic,
conservator cu tendine baroce, varetate de cuor, atmosfera cada,
umnoasa, deschsa tot tmpu dnamca. Poate deven obostoare
ntr-o oarecare msura.
- Personalul din recepe pcut, atent, dscret. Puternc orenta ctre
customer care saes process.
/otel clasat la @ stele, deschis n noiembrie AEEE, ,arriott cuprinde un total de >EA
camere, divizate n mai multe categorii:
Cing de 0u&e, 7ubla,Apartamente, Apartamente prezidenae, 2 eta|e executve
/otelul este situat n apropierea Palatului Parlamentului nu prea departe de
Paatu Prezdena, ntr-o zona reatv noua a orauu, cu bune
perspectve de dezvotare. In medata vecntate a hoteuu exsta 6
centre de afacer, numeroase bnc sed de socet1i. 8ompanii ca
9ricsson, 9rnst B Poung, -anca di (oma sunt situate n zona primara a hotelului
,arriott.
6ervicii : serviciile propuse de hotel sunt similare celor de la 6ofitel, /ilton Crowne
Paza: Busness Center, centru de s de conferna, parcare, transfer
aeroport - hote , brou de schmb, servcu Concerge , At Your
Servce" .In aceea cdre func1ioneaz un caznou, o gaere
comercaa, un cnema mutscreen, brour de nchrat 553 ocur de
parcare pzta.
/otelul propune clienor s un Centru de sntate admnstrat de Word
Cass Heath Academy, cu pscna terenur de squash, sauna, |acuzz,
hammam saa de ftness. Acest servcu este gratut pentru cen
hoteuu taxab pentru cen ce vn dn exteror.
/otelul dispune de A etaDe e&ecutive, chec3 N n check-aut prvate, concerge.
Eta|ee cuprnd de asemeneaun saon speca pentru servrea mcuu
de|un a ator mese dn tmpu ze, nso1it de s de conferna de
dmensun reduse.
8omparativ cu alte hoteluri, ,arriott dispune de camere s de conferna ma
spaoase.
(estaurante:
8upola N situat la etaDul ;, capacitate A;E locuri, utilizat pentru servrea mcuu
de|un. Pun a dspoza cenor tre opun pentru mcu de|un.
8ucina N situat la etaDul ;, restaurant cu specific italian, ;;@ locuri.
8hampions N situat la primul etaD, American 6ports -ar and (estaurant, ;>< locuri,
transmisii live a celor mai importante evenimente sportive.
Jienna 8afe N situat la primul etaD, bar austriac cu M@ de locuri N o mare varietate de
cafea patser, pano ve.
Pavilion 0ounge N situat la parter, bar internaona, 83 de ocur.
Sli de con)erina+ suprafaa totaa - 2500 m2, 17 s de conferna
moduabe, cu umna naturaa. Capactate maxma: 1500 de
persoane. Prntre snguree oca dn Bucuret unde se pot organza
evenmente cu 500 - 600 partcpan sau char ma mut.
Cli!#t!l "ot!l@ se poate spune ca ,arriott propune clienor s produsu ce ma
uxos ntre hoteure de aceea categore prezente pe paa.
6e pot identifica urmtoaree tpur de cen ce frecventeaz hoteu n
mod obnut:
- reprezentan companor stuate n medata vecntate a Paatuu
Paramentuu;
- reprezentan companor ce au brour nchrate n hote;
- reprezentan organsmeor guvernamentae nternaonae ce ntre1in
rela cu Paramentu Roman;
- grupuri de israelieni ce frecventeaz casno-u dn ncnta cdr.
Vin4nd cont de localizarea 5i facilit21ile de care dispune, cat de structura
ac1ionariatului, care menne egatur puternce cu umea potca, Marrott
are anse mar de a monopoza manfestae potce dn Bucuret.
).%. O/ortu#itile i a#eninrile #ediului e,tern
Ci&ra de a&aceri a crescut n ultimii trei ani continuu datorit creter preuror
a game de servc fooste de cen ceea ce a dus a creterea
efcene actvt hoteuu.
Concurenii, n condie econome de pa, este obgatore "upta
corect" cu concurena pentru mennerea poze pe pa pentru
atragerea de no cen. n aceste cond, conducerea hoteuu a
adoptat stratega de cunoatere a concurenor, prn efectuarea de
anaze pentru afarea puncteor forte sabe ae acestora ce
strateg foosesc.
Grupurile sociale de presiune, Doac un ro foarte mportant att n ceea ce
prvete controu asupra cat servcor, ct pe na pregtr
tratr corespunztoare a personauu.
4ediul politic, care se refer a potca guvernuu a partduu, ncuznd
attudnea guvernuu fa de dezvotarea, de promovarea egor, dn
acest punct de vedere strategiile hotelului sunt adoptate prin respectarea legilor n
vigoare care vizeaz domenu de actvtate.
4ediul le,islati*, const n normee ege care trebuesc respectate
care urmaresc emnarea monopouu, proteca consumatoror
(cenor) ncadrarea anga|aor n munc conform Coduu Munc.
4ediul economic care include:
56 salarizarea fore de munc;
57 impozitele pltte de saara frme;
58 inflaa;
59 costul materiilor prime folosite;
60 preure a produsee servce oferte de ctre frmee
productoare.
'oate aceste elemente ale mediului economic influeneaz reae
hoteuu cu medu msura n care reuete s- reazeze
obectvee.
).). Acti'itt! $!/rt4!#tului $! 4r>!ti#7 l JW Mrriott
Buc"r!st Gr#$ Hot!l
%n economia de pia, orce organzae, frma sau compane,
n mod deosebt o organzae cu scop ucratv, concepe o potc
propre, prn care desemneaz drece de evoue n vtor,
precum modate concrete de nfpture a acestea, potc ce
trebue s- asgure permanena pe pa ma aes dezvotarea de
ansambu.
8omponent de baz a potc hoteuu este potca de
marketng care- ofer posbtatea receptr promte reae a
semnaeor pe - permte adaptarea rapd a modfcre
aprute pe pa, cu maxm efcen. Astfe, conducerea hoteuu
poate s evaueze corect parametr pe s aoce resursee de
care dspune corespunztor cerer reae, poate s seszeze
segmentee neacoperte de pe pa avanta|ee comparatve fa
de concuren.
Oric4t de precise reaste ar f obectvee stabte ntr-o
frma, dac nu se aeg c m|oace adecvate de reazare, adc
nu se adopt o stratege corespunztoare, scopure propuse nu se
pot atnge. De aceea o foarte mare mportan n actvtatea de
marketng o are eaborarea strategor care asgur obnerea
performaneor vzate.
9laborarea strategiei de mar3eting este un proces amplu permanent
de nformare, anaz decze, un proces epuzant de cutare a
souor optme pentru rezovarea unor probleme clar definite.8u totii ne
dorim clienti loiali, cu totii ne dorim clienti care sa fie adevarati Qapostoli! ai
produselor noastre, dar ce trebuie sa facem pentru a ne crea acesti clienti loialiW 9ste
oare suficient sa le oferim un discount oarecareW
Pentru a pune la punct un program de loializare, primul lucru care trebuie
sa ne preocupe nu are nici o legatura cu cat de mare este baza noastra de date ci cu cat
de consistenta este aceasta, cat de multe informatii avem despre clientii nostri.
Probabil ca urmatoarea intrebare este legata de tipul de informatii de care avem
nevoie. (aspunsul poate varia in functie de ceea ce compania noastra vinde.
8e ar fi ca in momentele importante din viata clientului nostru sa-i fim aproapeW
8e ar fi sa il felicitam cu ocazia zilei de nastere sau a zilei onomastice, ce ar fi sa ii uram
sarbatori fericite atunci cand bat la use sarbatorile religioase, ce ar fi sa ii fim alaturi cu un
mic cadou atunci cand s-a mutat intr-o casa noua sau atunci cand clientul nostru are un
copilW
Pentru ce toate acestea, probabil o sa intrebe unii, nu este prea scumpWW
Poate ca da, poate ca nu ... dar daca luam in considerare ca serviciile noastre se pot e&tinde
la nivelul intregii familii ,mai greu de crezut ca acest client va renunta foarte usor la firma
noastra iar in al doilea rand e&ista mari sanse ca cel care este clientul nostru sa devina un
Qapostol! al serviciilor noastre, al marcii noastre.
Pare un model simplu, dar elementul cheie este cum obtinem si gestionam acele informatii
legate de ciclul de viata al clientului nostru si de nevoile lui reale. Probabil ca veti spune ca
nu merita costurile necesare culegerii, prelucrarii si comunicarii one-to-one, deoarece este
mult mai simplu sa ne a&am pe volum.
Aceasta este insa o abordare foarte pragmatica pentru o firma nou intrata pe piata, dar pentru
un hotel cu o cota de piata buna, ca al nostru, trebuie sa se ia in calcul in special aspectele
legate de retentia clientilor actuali si transformarea acestora in Qinstrumente de promovare!.
8heltuielile sunt proportionale cu beneficiile scontate, dar ar trebui sa stim ca o
strategie de loializare are ca prim obiectiv prevenirea scaderilor de vanzari si doar pe termen
mediu si lung aceasta isi va arata cu adevarat rezultatele.
Industria hoteliera se pare ca s-a adaptat cel mai bine si cel mai repede la noile
concepte cerute de programele de loializare, prin dezvoltarea unor baze de date imense, cu
informatii despre clienti. Astfel daca la ultimul seDur la unul de din hotelurile de top ai
comandat sampanie verde si caviar si ai citit "inancial 'imes, este foarte probabil ca la
urmatorul seDur in acelasi hotel sa primesti cadou din partea hotelului o sticla de sampanie
verde siLsau caviar si sa gasesti in camera cel mai nou numar al "inancial 'imes. 9ste un
mod de a stabilii o altfel de cone&iune intre hotel si noi ca si clienti.
abordare profesionista a conceptelor de loializare se bazeaza e&clusiv pe interesele declarate
siLsau manifestate #in functie de situatie$ si pe nevoile reale a clientului nostru si mai putin
sau chiar deloc pe ceea ce inseamna promotii uniforme, care nu fac nici o distinctie intre noi
ca si indivizi cu nevoi, interese si personalitate total diferite.
6a nu uitam insa ca cel mai important in momentul propunerii unei strategii de
loializare este ca atunci cand facem calculele privind eficienta programului nostru sa luam in
calcul si influenta inflatiei fara de care s-ar putea ca programul propus sa ni se para total
ineficient.
8e este fidelizareaW
X este un termen generic care poate prezenta mai multe tipuri de abordare:
dezvoltarea unei relatii puternice intre companie si client si generarea de venituri
suplimentare;
personalizarea ofertei conform necesitatilor fiecarui client si imbunatatirea serviciilor
oferite clientilor;
incuraDarea vanzarilor prin recompensarea clientilor loiali;
- simplificarea relatiei si a contactului cu compania.
%n condie actuae, nc o frma nu- permte s actveze
fr a avea o perspectv car, att pe termen scurt ct pe
termen ung, care s- asgure subzstena, dar raonatatea,
efcena n conde n care medu ambant devne tot ma
compex ma dnamc.
"a de mutpee schmbr ce apar att n mcromedu ct
n macromedu n care actveaz, frma trebue s manfeste un
anumt comportament, o anumt attudne, ce se concretzeaz n
demtarea drecor strategce a modator practce de
nfpture a acestora, se refect n connutu potc de
marketng a hoteuu. n fond, actvtatea de marketng presupune
un rzbo contnuu cu concuren, pe care- ctg ce ce are o
stratege potrvt care mpementeaz permanent programee
adecvat stabte pentru atngerea scopuror pe termen ung.
CAP. * STRATEGIA DE PIATA LA JW MARRIOTT BUCHAREST
GRAND HOTEL
*.1. O&i!cti'! $! 4r>!ti#7
6tabilirea obiectivelor strategice are ca fundament misiunea hotelului, punctele
forte sabe ae acestua, oportunte amennre n dezvotarea
actvt hoteuu. Obectvee strategce ae Hoteuu Marrott
vzeaz:
0egtura cu paa:- poza hoteuu n raport cu
competa;
- cresterea cotei de pia;
- ce clien vzeaz;
-cresterea notorietatii
0egtura cu nventvtatea, creatvtatea anga|area
personauu n dversfcarea servcor;
9ficiena, atngerea anumtor standarde ;
(esursele materiale fnancare de care dspune;
Preocupare spre e&tindere chiar n peroadee de regres
economc
Hivelul profitului a cfre de afacer;
Performana managera de dezvotare attudnea
anga|aor;
Inovaa permanent n metodee de ucru de
management
Preocuparea pentru angaDa
,otivarea personalului.
8ultivarea mennerea unor vaor propr transformarea
or n trad
Jiziune permanent de dezvotare durab
(eea amp de partenerate pentru dezvotarea
vaorfcarea comuntor ocae.
(esponsabilitatea fa de cen de stat;
*.%. MiDul $! 4r>!ti#7 ; /rt! co4/o#!#t strt!7i!i $! /it
3El!4!#t! c"!i! l! 4iDului $! 4r>!ti#7 .# /!rio$ %00:1%008(
*.%.1. Politic $! /ro$us
In cadrul /otelului *+ ,arriott -ucharest este clar ca trebuie sa vorbim despre
produsul de @ stele, tot ceea ce ofera hotelul se ridica la standarde de @ stele,chiar daca ne
referim la camere,restaurant,sali de conferinta,clubul de sanatate,salonul de
infrumusetare,gradina de vara, chiar si comportamentul personalului il putem cataloga de
cinci stele.
Punctele tari si slabe ale produselor oferite de catre hotel sunt stabilite de catre
clienti.Acestia sunt multumiti de toate serviciile oferite si nu in ultimul rand de personal
care este promnt de fiecare data la orice cerinta a lor.0a un sondaD de opinie facut de catre
o revista prin interogarea clientilor diferitelor hoteluri in legatura cu comportamentul
personalului,hotelul ,arriott a iesit ca avand cel mai bun personal.
Hemultumiri sunt si ele dar foarte rare si de cele mai multe ori pot sa apara din
cauza negliDentei companiei care face cazarea pentru un angaDat si nu ii e&plica acestuia
ce anume are achitat si ca alte servicii suplimentare nu-i vor fii decontate.
Alte nemultumiri pot sa apara la organizarea unor evenimente,nu tot timpul se poate
prevenii un eveniment neplacut,unii clienti sunt nemultumiti de modul cum sunt cazati
desii de cele mai multe ori nu cei de la departamentul de rezervari sunt vinovati deoarece
acesta la cererea pentru cazare nu a specificat cum doreste sa fie cazat,nemultumiri mai
sunt si la folosirea cardului de fidelitate chiar daca li s-a e&plicat ca acele camere gratuite
se ofera in limita disponibilului sau ca nu se pot folosii doua vaucere in acelas timp doar
separat.
7eDa de piata autohtona si cea internationala ,arriott este un brand.7e ciclul sau
de viata se ocupa 6ocietatea 8ompaniei /oteliere .rand #./96$, din care face parte
hotelul.,ai mult decat atat la brandul Acestia se ocupa de realizarea brosurilor, la
targurile internationale au standul lor prin care fac reclama hotelului si prezinta diferite
pachete atractive.
In -ucuresti departamentul de mar3eting avand-o ca si manager general pe 7-na ,eda
Jasiliu se ocupa de imaginea hotelului si il promoveaza prin diferite programe pe care le
au organizate in fiecare luna, prin pachete de zile speciale# 8raciun,Paste,Yiua
indragostitilor,Yiua (ecunostintei$,prin incheierea de noi contracte cu diferite firme, prin
cazarea unei vedete de talie internationala in hotel .
/otelul nu prea lanseaza noi produse,ar fii pachetul de :ee3end deoarece in aceasta
perioada rata medie a cazarilor scade la @EI, si atuci ofera pachete atractive turistilor si
familiilor sa vina in hotel.
Inca din ;<<? acest produs de @ stele sa instalat pe piata capitalei si gratie calitatii sale a
reusit sa se mentina pe piata ba mai mult sa prospere de la an la an devenind cunoscut pe
arii tot mai largi in tara si strainatate.
8a o analiza scurta la cele spuse produsele oferite de hotel sunt de cea mai buna calitate
acest lucru este confirmat de cota de piata care a aDuns la F@I ,cea ce este foarte bine
pentru un hotel.
*.%.%. Politic $! /r!t
Preturile si tarifele in hotel se calculeaza in functie de piata si fata de competitie,
pe langa acestea se mai urmareste oscilatiile monedei euro dar si inflatia care la noi este
intr-o continua instabilitate.
9lasticitate e&ista deoarece se tine seama de legatura cu firma cu care se incheie un
contract, cu cat aceasta organiziaza mai multe evenimente pe an si cazeaza persoane in
hotel cu atat tariful negociat in contract va fii mai bun.7aca este vorba despre un client
nou atunci se tine seama de potentialul business al acestuia si se analiziaza ce beneficii
poate aduce hotelului atat pe partea de cazare cat si pe partea de ",-,dupa analizarea
acestora vor semna un contract in care va fii stabilit un tarif. Astfel ca preturile si tarifele
pot sa oscileze de la client la client si de la companie la companie.
7e e&emplu cand e&ista un eveniment mare in -ucuresti ,targuri internationale la
(ome&po,e&pozitii, intalniri internationale, preturile sunt mai mari deoarece unul din
avantaDele cele mai mari ale hotelului este acela ca se situeaza foarte aproape de
comple&ul (ome&po.
In :ee3end tarifele sunt de ;>@ de euro pe noapte tocmai pentru a atrage clientii si pentru
a-si acoperii locurile ramase libere, in aceasta perioada rata medie a locurilor ocupate este
de @E-=EI.
7e tarife speciale si servicii suplimentare se bucura doar cei fideli hotelului .7e e&emplu
au mic deDun sau o masa gratuita in brasserie,tratament special la clubul de sanatate,nopti
gratuite in hotel.
'arife mai mici pot obtine si grupurile de turisti care pot negocia cu departamentul de
vanzari, in functie de numarul de camere ocupate tarifele vor fii acceptabile.
*.%.). Politic $! /ro4o'r!
7e promovare imaginii hotelului se ocupa tot departamentul de mar3eting si
anume prin diferite actiuni promotionale cumar fii:
- petreceri pentru clienti
- mici cadouri pentru clienti, in special de sarbatori
- programe de loialitate pentru clienti
- ziua portilor deschise
Promovare fac si revistele, ziarele si canalele de stiri care preiau informatii cu privire la
evenimentele ce au avut loc in hotel#e&pozitii,receptii importante,conferinte.
7epartamentul de mar3eting practica si promovarea prin direct mar3eting-mail, trimitind
invitatii clientilor cu aDutorul internetului,prin posta trimitand brosuri cu evenimentul.
6e adopta ca si strategie si seels-blitz atunci cand se doreste a vinde un pachet unei firme
noi, si atunci se aduce o mica atentie din partea hotelului pentru a reusii sa convinga mai
usor noul client.
7upa ce palnul de mar3eting este bine stabilit se vorbeste din timp cu acea firma care
face brosurile pentru a fii gata pana la data cand trebue sa aibe loc evenimentul.Aceste
brosuri sunt distribuite doar la companii si ambasade,deoarece hotelul se adreseaza doar
unei categorii de oameni si nu are ca si metoda de promovare fluturasii sau afisurile prin
oras.
Actiunile de piar sunt folosite si ele pentru a crea hotelului o reputatie,un renume,o
imagine buna in tara si strainatate.
Astfel de actiuni sunt:
- cazarea unor vedete internationale:8hippendales, fotbalistii de la 7inamo
Ciev, CGlie ,inogue, Pet 6hop -oGs,
- organizarea unor receptii importante cum a fost anul acesta a 7-lui
Presedinte -asescu, Cevin 0ane Celler
- cazarea unor oameni importanti din politica: cancelarul .ermaniei
- ,orten Olsen, selectionerul 7anemarcei impreuna cu echipa, deleatia
germaniei , Presedintele american .eoge +. -ush cu cei aproape ;.@EE de
membri ai delegatiei americane la 6ummit-ul.
)n alt tip de promovare sunt si sponsorizarile,hotelul sponsoriziaza prin mancare,cazare
gratuita pe cei din organizatia )HI89".
9&pozitiile importante fac o promovare buna si aduc lume buna in hotel. 7e promovarea
la nivel international se ocupa compania multinationala din care face parte si anume
8ompania ,arriott International.
*.%.*. Politic $! $istri&uti!
7istribua este un eement mportant a mxuu de marketng este
defnt ca fnd ,totatatea actvtor prn care bunure materae
sunt aduse de a producator a consumator" sau, cu alte cuvinte, cuprinde
totalitatea activitor care au oc n spau tmpu care separ
prestatoru de servc de consumator".
%n turism, distribua consttue o prghe mportant a actuu de vnzare
a produsuu turstc, de stmuare atragere a consumatoror
potena.
Politica de distribue cuprnde ,totatatea deczor care se refer a o
asgurare a trepteor de desfacere coordonate cu performanee
ntreprnder", iar obiectul acesteia l constituie finalitatea actelor de v4nzare-
cumprare n ceea ce prvete aegerea ceor ma ndcate canae de
dstrbue, ct opunea pentru ruta optm a mcr produseor".
6pre deosebire de bunurile de consum, care sunt transportate la consumator, n
turism consumatorul trebuie s se depaseze a produs. Aceast dferen
este foarte mportant are mpca n tpu de dstrbue, n care
nformaa are un ro vta (deoarece consumator nu pot verfca
produsu dn punct de vedere fzc nante de consum, fnd fora s
descopere prn nforma refertoare a e). De aceea, n momentu
rezervr sau cumprr produsuu turstc, ofertan dau nforma
asupra preuu, cantt (numr de ocur), oraru avoaneor, catatea
(categora hoteuu), cond de cumprare procedur de rezervare.
Informae se transmt agenor de tursm sau turoperatoror care, a
rndu or, e transmt consumatoror.
7upa cum am mai spus de, distributia imaginii in strainatate a hotelului se ocupa
departamentul de mar3eting. In tara departamentul de mar3eting accepta ca si canale de
distributie doar ziarele si revistele cu profil economic si turistic,televiziunea prin canalele
de stiri, emailul,brosurile care sunt distribuite doar celor pe care hotelul ii
vizeaza#potentialilor clienti$.9mail-ul este foarte des utilizat pentru a distribuii o invitatie
deoarece fiecare om de afaceri are o adresa de mail pe care o verifica zilnic si astfel
hotelul reduce costurile distriburii de invitatii iar eficienta se vede mai repede.
/otelul nu adopta distribuirea de fluturasi sau lipirea de afise prin oras deoarece are niste
targheturi,fiind un hotel de @ stele se adreseaza doar unei clase sociale
Pro/u#!ri $! $!-'oltr! strt!7i!i $! /it i# c$rul JW Mrriott
Buc"r!st Gr#$ Hot!l
CONCLU<II GENERALE @
7in aceast anaz a actvt acestui colos din industria hotelier se
poate desprnde clar ideea c succesu acestua n afaceri are la baz o
e&celent fundamentare a potc corporatste precum neegerea
utzarea maxm a oportuntor de afacer.
7easemenea o contribue mportant a creterea ndcatoror fnancar o
aduce imaginea, longevitatea reputaa frmeE mennute dezvotate de-
a ungu anor prn catatea servcor oferte, prn politica principial n
afacer prn onesttatea fa de toate categore de coaborator:
aconar, angaDa, cen, partener de afacer, autort pubce.
7in categoria acunor care au contrbut a mensa popuartate
dezvotare a hoteuu Marrott putem menona:
Z preocupare permanent pentru etindere5 chiar n peroadee de regres
economc
Z ino*aie permanent n metodele de lucru de management, n dotarea
camereor,
n utilizarea miDloacelor informatice, n conceperea politicilor de mar3eting
Z preocupare pentru an,ajai#dezvoltarea profesional, oportunt pentru
carer,
bunstare persona)
Z cultivarea mennerea unor *alori proprii, transformarea lor n tradi( o
cutur
organizaona stab bne mpementat, codur propr de condut
pentru persona,
coduri de dezvoltare durabil, de etc n afacer)
Z reea amp de parteneriate pentru dezvoltarea vaorfcarea comuntor
ocae,
pentru rezolvarea problemelor globale ale omenirii# discriminarea, srca,
expoatarea,
epuizarea resurselor$
Z aDutor acordat celor n cauz n cazu unor catacsme naturae
Z viziune permanent de dez*oltare dura6il
BIBLIOGRA6IE
;.
6iroiuE D#i!l
Economia turismului, 9ditura )niversul *uridic -ucuret,
2005
A.
6iroiuE D#i!l
Economia turismului i amena;area turistic a
teritoriului,$diia a((7a 59ditura 6Glvi -ucuret,2003
F.
6iroiuE D#i!l
!ndustria turismului i a cltoriilor, 9ditura Pro
)niversitar, AEE=
>.
=otl!rE P"ili/ )rincipiile mar8etin,ului, 9ditura 'eora,AEEE
@.
Riu- Monica Elemente de mar8etin, Volumul !!,8oleca Naona
Bucuret, 2002
=.
Po/ N. Al Q4ar8etin,!, 9ditura 7idactica si Pedagogica, -ucuresti, ;<<=
M.
S4!$!scuEIo# 4ar8etin,5 9ditura )niversitar Bucuret, AEE>
?.
<"riE Mri#
3coor$.(
Economia ser*iciilor, 9ditura )niversitar, Bucuret,
2005
<.
http:LL:::.mfinate.ro
;E.
http:LL:::.rubinian.comLmar3etstrategii.php
;;.
http:LL:::.capital.roLinde&.phpWsection[articoleBscreen[inde
&Bid[AAF@;Bcauta[contracteze
;A.
http:LL:::.zf.roLarticol\;;MF;=LD:\marriott\bucuresti\\printr
e\cele\mai\profitabile\din\europa.html
;F.
http:LL:::.ipi&.roLstudiu\de\caz\hotel\marriott.htm
;>.
http:LL:::.D:marriottromania.comLprima-pagina.html
;@.
http:LL:::.marriott.comL-)/(O
;=.
http:LL:::.info-turism.ro
;M.
http:LL:::.turism.ro
ANECE
`
./01 2HEE1
/dresa: Caea 13 Septembre Nr. 90, Sector 5
Bucurest 050726, Romana
E'#ail+ marrott.bucharest@marrotthotes.com
Internet+ #arriott*co#3B4H56;
78#arriott*ro
1ele)on+ +40 21 403 0000
.a,+ +40 21 403 1001
Echipa Manageriala
Drector Genera: Kurt Strohmayer
Drector de Vnzar s Marketng: Meda Vasu
Drector Revenue Management: Meana Kantor
Drector Fnancar: Samve Manukyan
Ingner Sef: Crstan Sorn Badea
Drector de Resurse Umane: Camea Buburuz
Drector "Food and Beverage": Oana Popa
0azare
|W Marrott Bucharest va pune a dspozte &%$ ca#ere si aparta#ente+
2 Apartamente Prezdentae
21 Apartamente (8 Executve, 6 Senator, 4 Busness, 3 Ambassador)
284 Camere Deuxe
30 Camere Executve
57 Camere Grand Executve
8 Camere pentru persoane cu dzabtat fzce
Eta| Executv
0a#erele Delu,e ' camere spatose, de fapt cee ma spatoase dn oras cu
o suprafata mede de 36.8 metr patrat. Aproxmatv 80% dn totau
camereor Deuxe au cada s dus separat n bae.
0a#erele E,ecutive 9 sunt stuate pe eta|u 8, Eta|u Executv. Cazarea ntr-
o camera Executve presupune accesu a Executve Lounge, care ncude:
mc de|un contnenta, bautur racortoare, cafea, cea, fursecur s fructe pe
durata ntreg ze, urmate de gustar seara. Oaspet eta|uu executv
benefcaza de check-out expres s servcu de "turn down".
0a#erele Grand E,ecutive ' au o suprafata ma mare, n care spatu
pentu brou, ncuzand s o canapea, este separat de ce a dormtoruu. Baa
are cabna de dus separata de cada, ar oaspetor se ofera pachete VIP n
camera; s ncud accesu a E,ecutive :ounge*
Exsta eta|e separate pentru fumator s nefumator. Eta|u 4 este pentru
nefumator.
2ervicii si )acilitati
61 Lmuzna cu/fara sofer
62 Room Servce 24 de ore
63 <afe cu nchdere eectronca n fecare camera
64 Cabna de dus s cada separate n 80% dn camere
65 Ognda de macha| n fecare bae
66 Masna de gheata pe fecare eta|
67 Servcu de Concerge/brou de rezervar aerene
68 At Your Servce
69 Saon de frumusete
70 Parcare contra cost, 553 ocur
71 Brou Hertz pentru nchrere automobe
72 Cnc ftur pentru cent
73 Detectoare de fum s sstem de prevenre a ncendor n toate zonee
pubce s n camere
74 Servcu de ustrut pantof n obby
75 Word Cass Heath Academy = ce ma modern centru de ftness dn
Bucurest
76 Servcu de "Vaet Parkng" a cerere
77 Acces a Internet de mare vteza n toate cameree s sae de confernta
78 Produse cosmetce de bae >ir!ae, brand creat anume pentru hoteure |W
Marrott
79 Cadou de bun vent n fecare camera Executva s apartament
80 Servcu de spaatore s curatatore dsponb 24 de ore
81 Busness Center s Executve Lounge dsponbe 24 de ore
82 Servcu de Vaet gratut a cerere pentru tot oaspet hoteuu, dsponb
24 de ore
83 Zare dgtae vrate a prma ora (contra cost)
84 Pante naturae n toate cameree
85 Umbree n toate cameree
86 Cos pentru pantof n toate cameree
87 Muzca ve n toate restaurantee s barure
88 Haate de bae s papuc n toate cameree
89 2 teefoane cu 2 n nternatonae
90 Grand Avenue, gaere uxoasa de magazne
91 Grand Offces, spat de brour de prma casa
92 Cazno
5estaurante si Baruri
93 0upola 9 Modern 0lassics, 210 ocur pentru mc de|un s de|un bufet ;
65 ocur pentru cna. Un restaurant cu personatate s un farmec unc :
retete casce pregatte a masa n nterpretar moderne, bar de strd.
Cupoa - Modern Casscs, o experenta cunara grandoasa!
94 0ucina 9 1he Italian ;itchen, 115 ocur. Cu un decor rustc s
bucatare deschsa, Cucna serveste mncare taana ntr-o atmosfera ce
amnteste de o ferma dn Toscana. Mncarea taana exceptonaa este
nsotta de o bogata sta de vnur fne s servta de ospatar care
fredoneaza cantonete.
95 0ha#pions 9 1he /#erican 2ports Bar < 5estaurant, 149 ocur.
Un oc pentru nvngator. Daca suntet tnar a sufet s o persoana
actva, trebue sa vent a Champons pentru prnz, cna, happy hour,
petrecer, un |oc de darts sau bard, sau pentru a vzona, a aegere, pe
unu dn cee 27 ecrane TV evenmente sportve dn toata umea.
Champons este uncu restaurant care detne o coecte mpresonanta de
artcoe s fotograf autografate de mar sportv roman s stran.
96 =ienna 0a)> 9 1he /ustrian 0o))ee House, 75 ocur. Ambanta
eeganta amntndu-ne de tradta une cafenee austrece, o
mpresonanta varetate de sortmente de cafea, pra|tur s produse de
patsere. In fecare z putet ascuta a Vena Caf muzca casca ve.
97 ?avilion :ounge 9 1he International Bar- 83 ocur. Locu unde va
putet ntn partener de afacer sau preten dupa o z obostoare.
Servcu pretenos, cocktaure dumneavoastra favorte nsotte de
seecta znca de canape-ur ae bucataruu sef.
98 1he Garden - 130 ocur. Deschsa dn ma pna n septembre, The |W
Marrott Garden este ocu unde va putet petrece ser reaxante n aer
ber cu mc, gratar, saate s bere.
Factat pentru ntnr, confernte s evenmente
Grand Ballroo# - 633 m
2
dvzb n 4 sectun
0onstanta Ballroo# - 350 m
2
.o@er - 500 m
2
Ate 10 sa cu dmensun ntre 16.7 s 92 m
2
, cu vedere spre Paatu
Paramentuu
Business 0enter
I#$ictori ,i##ciri co#,or4 &il#tului $!/us /! #ul %002 i 7!#tului !co#o4ic
cu co$ul u#ic $! i$!#ti,icr!@ 1+9*)19
'ip situatii financiare depuse
-I0AH' 8O,P09'
8OH"O(, O(7IH)0)I
;M@ALAEE@
I#$ictori $i# BILANT lei
Active imobilizate 'O'A0 AF=;@?<AE
Active circulante 'O'A0, din care F?A@@EM>
6tocuri #materiale, productie in curs de e&ecutie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.$ ;;@E>E>
8asa si conturi la banci AFE;;;MA
8reante ;>E<F><?
8apitaluri - 'otal, din care -FEF@>=FA;
8apital social subscris si varsat =EEEE
Patrimoniul regiei
Patrimoniul public
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli ;A;M>;
7atorii 'otal @M?EE@;@?
I#$ictori $i# CONTUL DE PRO6IT SI PIERDERE
8ifra de afaceri ;FE;<>E>?
Jenituri totale ;?F>A=E=<
8heltuieli totale ;F;=@=@F;
Profitul brut al e&ercitiului @;M=<@F?
Pierderea bruta a e&ercitiului
Profitul net al e&ercitiului @;M=<@F?
Pierderea neta a e&ercitiului
I#$ictori $i# DATE IN6ORMATIVE
Humar mediu de salariati @EF
'ipul de activitate, conform clasificarii 8A9H /oteluri