UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

PROIECT
LA
DISPOZITIVE TEHNOLOGICE

ndrumtor,
S.l. Dr.Ing Iordache Daniela Monica

Student,
Marinescu Adrian - Mihai
Anul IV

2008 2009

Cuprins
1.

CUPRINS......................................................................................2
Proiectarea elementelor de legtur cu maina-unealt..................................23

4.4 ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU ELEMENTELE DISPOZITIVULUI

.................................................................................................. 25
MODUL DE LUCRU CU DISPOZITIVUL.............................................25
TOATE ACESTE DIMENSIUNI SE NTLNESC N TABELE DIN
LITERATURA DE SPECIALITATE.....................................................27

Bibliografie.31

1. Operatia pentru care se proiecteaza dispozitivul de fabricatie este operatia de frezare

a canalului dreptunghiular de latime 8mm si adancime 3 mm si o lungime de 36 mm, plecand de
la desenul de executie al piesei :

1.1. Schita operatiei:

1.2. Date initiale necesare proiectarii dispozitivului:

1.2.1. Proprietatile mecanice ale materialului piesei de prelucrat
Materialul din care este executat piesa este: 21MoMnCr12:[ISD 1]
Conform STAS 791 88 materialul prezint urmatoarele caracteristici:
Tipul
otelului

Marca
otelului

Mn

Cr

Mo

Cr-Mo

21MoMnCr
12

0.180.24

0.81.2

1.01.40

0.200.30

Ni
-

0.02
0.04

0.035

Alte
element
e
-

Marca de otel

Diam.prob Tratamentul
ei
de termic
referin
mm

Limita
de
curgere
Rpo2
N/mm2

Rezistena
la rupere
Rm,
N/mm2

Alungirea
As% min

Energia
de
rupere
J min

Duritatea
Brinell in
stare
recoapta
HB max

21MoMnCr 12

16

880

1080

R+217

CR

1.2.2. Stadiul de prelucrare a piesei pana la operatia pentru care se proiecteaza

dispozitivul

1.2.3. Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul

Elementele operatiei care trebuie cunoscute pentru proiectarea dispozitivului sunt: fazele
operatiei, masina unealta utilizata, sculele utilizate, regimul de aschiere, fortele de aschiere.
A. Fazele operatiei sunt:
- frezare canal
Operatia se realizeaza intr-o singura faza.
B. Masina-unealta: :[VLA 1 pag222]
Prelucrarea se face pe o masina de frezat universal FU 350X1850 cu urmatoarele
caracteristici:

Caracteristici

FU32

Dimensiunile mesei, mm
320X1250
Cursele mainii pe direcie longitudinala,
700X250X370
trasversal i repectiv vertical
30; 37,5; 47.5; 60; 75;95; 118; 150; 190;
Gama de turaii ale axului principal rot/min 235; 300; 375; 475; 600; 750; 950; 1100;
1500.
19; 23,5; 47.5; 60; 75; 95; 118; 150; 190;
Gama de avansuri, mm/min
235; 300; 375; 475; 600; 750; 950.
Puterea motorului principal, kw
7,5
Distana minim si maxim dintre suprafaa
210-460
batiului i mijlocul mesei
Limea canalelor T

18

Numrul de canale T i distana dintre ele

3 canale la 70mm

C.

Scula utilizata:

Placutele utilizate au fost alese cu ajutorul softului SANDVIK Coromant, caracteristicile

ei fiind prezentate mai jos:

D. Regimul de aschiere:
Regimul de aschiere pentru fiecare faza a operatiei se alege din normative sau se calculeaza.
Parametrii regimului de aschiere care trebuie stabiliti sunt: adancimea de aschiere, avansul si
viteza de aschiere.
Adancimea de aschiere : t = 3 mm.
Avansul de aschiere:
s = z = 0,015 4 = 0,060 mm/rot
= avansul pe dinte: = 0,0100,020 mm/dinte [1, tab. 4.56]
z = numarul de dinti: z = 4
Viteza de aschiere:
[1, tab. 4.68]
constanta ce depinde de cuplul semifabricat scula [1, tab. 4.68]
- exponenti prezentati in [1] tab. 4.68 in functie de conditiile concrete de
prelucrare
- coeficient de corectie in functie de prelucrabilitatea materialului
[1, tab. 4.69]
- coeficient de corectie in functie de starea materialului de prelucrat
6

[1, tab. 4.71]

- suprafata de contact
Viteza de aschiere:
v=
=

C v D qv
yv

uv

T mv t xv s d t l z pv

K vm K c K s =

43 .7 D 0.45
0.59 1 0.9 =
0.5 0.5
T 0.33 t 0.1 s d t l z 0.1

43 .7 8 0.45
= 38 .26 m / min
60 0.33 3 0.10.015 0.5 8 0.5 4 0.1

Se calculeaza turatia sculei si viteza de aschiere reala :

1000 v 1000 38.266

.
=
= 304.66 rot
min
D
3.14 50
D nr 3.14 8 376
=
= 59.32m / min
vr =
1000
1000
n=

Din gama de turatii a masinii unelte se alege turatia reala:

=376 rot/min
E.

Calculul fortelor:

Forta tangentiala:
= 65 x 30.1 x 0.015 0.75 x 80,86 x4 x 8 -0.86 x 1 = 12.438 daN [1, tab. 4.68]
Forta radiala:
Fr = 0.6 x Ft = 0. 6 x 12.438 = 7.46 daN
Forta axiala:
Fax = 0.4 x Ft = 0.4 x 12.438=4.97 daN
Puterea:
P =

Ft v r
12 .438 59 .32
=
=0.14
6000
6000 0.85

[KW] > PMU = 2 [KW]

2. Stabilirea variantei optime de orientare in dispozitiv:

2.1. Stabilirea cotelor de realizat pe piesa si a bazelor de cotare: [CHI 1]
Cote
care Cote trecute pe Bazele
trebuiesc
desen
sau cotare
realizate
la rezulta
prin
prelucrare
pozitia
particulara
a
piesei
36

de Suprafetele care le Abaterile

Abaterile
determina
maxime
sunt trecute
admise la pe desen sau
cote
sunt
alese
conform SR
EN 22768:11995
Generatoarea
Suprafata 50
suprafetei 50
0.3
Pe desen

Pe desen

Planul
determinat
suprafata
(54)

Pe desen

Axa suprafetei Suprafata P

cilindrica
exterioare P

Pe desen
60

Suprafata cilindrica
de exterioara B
0.2
B

Pe desen

0.6

Rezult
prin Axa supraf cil Suprafata
P
poziia
int 6.6 si axa gaura 6.6
particular
a suprafetei cil
sculei
int P

EN 22768:11995

si

SR
EN
227681:1995

0.5

2.2. Stablirea variantelor de orientare

Varinata I
Varinata II
Varinata II
Varinata IV
Varinata V
Varinata VI

1
2
3
1
2
3

6
6
4
6
6
4

7
7
6
5
5
6

7
5

2.3. Stablirea variantelor care satisfac cerintele tehnice pe baza calculului

erorilor de orientare:
2.3.1.Eroarea maxima admisa:

- toleranta piesei la cota d, de realizat la prelucrare, in mm

toleranta la cota functionala a dispozitivului, corespunzatoare cotei d a piesei, in
mm
precizia medie economica la cota d [UNG 1, tab. 2.11]

= 0.6 - (0.15 + 0.035) = 0.415

( <) = 0.33

2.3.2. Erorile de orientare a semifabricatului in dispozitiv [CRS I]

Erorile pentru varianta I ([1], [6],[7]):
(3) = 0
( ) = 0
(36) = 0
(60) 0 =arctg = arctg
= 0.04
j1 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= (6.6 0.045 ) 0.005 0.014 = 6.555 .00..005
014
As= -0.009 ; Ai =-0.014
J1=(6.6+0.045) (6.6 0.014)= 0.059 mm
Erorile pentru varianta II ([2], [6],[7]):
(3) = 0
(36) = 0
( ) = j2
j2 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= ( 29 .8) 0.007 0.020
As= -0.009 ; Ai =-0.020
J2=(29.8 + 0.033) (29.8-0.020)= 0.053 mm
(60) 0 =arctg
= arctg
= 0.089

Erorile pentru varianta III ([3], [4],[6], [7]):

9

(3) 0
( ) = 0
(36) =0
(60) 0 =arctg = arctg
= 0.04
j1 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= (6.6 0.045 ) 0.005 0.014 = 6.555 .00..005
014
As= -0.009 ; Ai =-0.014
J1=(6.6+0.045) (6.6 0.014)= 0.059 mm
= 90
L =

D
2

X =L

1
sin45
D
2

D
2

+1

sin 45

( 3) =

X

D

2sin45

D =

1 1

+ 1
2

sin 45

2
2
T ( 3) = 0.233 mm

Erorile pentru varianta IV ([1], [6],[5]):

(3) =0
( ) = 0
(36) = Tl=0.2
(60) 0 =arctg = arctg
j1 = Dmax p dmin b

= 0.04

db= Dmin p[g6]= (6.6 0.045 ) 0.005 0.014 = 6.555 .00..005

014
As= -0.009 ; Ai =-0.014
J1=(6.6+0.045) (6.6 0.014)= 0.059 mm
Erorile pentru varianta V ([2], [6],[5]):
(3) =0
(36) = Tl=0.2
( ) = j2
j2 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= 29.8 0.007 0.020
As= -0.009 ; Ai =-0.020
J2=(29.8 + 0.033) (29.8-0.020)= 0.053 mm
(60) 0 =arctg

= arctg

= 0.089

Erorile pentru varianta VI ([3], [4],[6], [5]):

(36) == Tl=0.2
(3) 0
( ) 0 = 0.04
10

(60) 0 =arctg = arctg

j1 = Dmax p dmin b

= 0.04

0.005
db= Dmin p[g6]= (6.6 0.045 ) 0.005 0.014 = 6.555 .0.014

As= -0.009 ; Ai =-0.014

J1=(6.6+0.045) (6.6 0.014)= 0.059 mm
= 90
L =

D
2

X =L

1
sin 45
D
2

D
2

D
2 sin 45

+1

sin 45

( 3) =

X

D

2
T D =

1 1

+ 1
2

sin 45

2
T ( 3) = 0.233 mm

Varianta de Erori de orientare la cotele de Erori admisibile la cotele de DA/NU

orientare
realizat
realizat
3

36

60

36

60

0.04

II

0.053

0.08
9

III

0.233

0.04

DA

IV

0.2

0.053

0.04

DA

0.2

0.053

0.08
9

DA

VI

0.233

0.2

0.04

0.04

DA

DA
0.265

0.415

0.415

0.42

DA

2.4. Stabilirea sistemului baza de orientare a piesei la prelucrare si a elementelor

de orientare:
Bazele de orientare
Suprafata
exterioara P

Elementele de orientare utilizate

cilindrica Prisma scurta

Prisma scurta

Suprafata frontala B
Reazem pentru suprafete plane
Suprafata
cilindrica Dorn rigid sau bucsa rigida
interioara P
Mecanisme autocentrante de tipul
mandrinelor si dornurilor
11

Simbolul elementului de
orientare

Suprafata frontala C

Dorn rigid sau bucsa rigida

2.5. Stablirea variantei optime de orientare: [UNG 2]

Toate variantele de orientare pot fi acceptate pentru c erorile acestora de
orientare nu depesc erorile admisibile.Vom alege varianta a-III-a de orientare
folosind doua prisme scurte 3, 4 , un bolt frezat 6 i reazemul pentru suprafa
plan 7,pentru a simplifica construcia dispozitivului.

3. Stabilirea fixarii piesei pentru variant optima de orientare. Calculul fortelor

de strangere:
Calculul marimii fortei de fixare:
() deplaseaza piesa pe prisma
- - =0

= 0.1
K=4
S1 =

2 Fr sin

2 K = 2 7.46 0.7 4 = 417 .76 daN

0.1

roteste piesa pe prisma

12

- 2

- 2

=0

c=47

2 K = 4 12.438 47 0.7 4 =654 daN

S II =
D
0.1 50
() tinde sa rastoarne piesa fata de punctul A
Frx c S x d = 0
d=45
4 Ft c sin

Fr c
7.46 47
K =
4 = 7.79 daN
d
45
Fax rastoarna piesa fata de punctual A :
Fax x a S x b =0
a=0
b=45
F a
S IV = ax
K = = 0daN
b
Se adopta S = max[ , ,
, SIV] =
= 654 daN
S III =

13

4.Proiectarea ansamblului dispozitivului.

4.1Proiecarea reazemelor:
Elementele de orientare sunt elemente ale dispozitivului care vin in contact cu suprafetele piesei
de prelucrat. Tipul elementelor de orientare se stabileste la alegerea variantei optime incat la
proiectare trebuie sa se stabileasca constructia si dimensiunile acestora.
Cel mai simplu dispozitiv rezulta folosind boltul cilindric [2] si reazemul pentru suprafata plana
[5] si boltul frezat[6]. Astfel varianata optima de orientare este varianata V.
Boltul frezat.
Boltul frezat este executat in treapta de precizie g7.Desenul acestuia este prezentat
impreuna cu calculul diametrului mai jos:
Dminboltfrezat=10-0.045=9.955mm
Acesta este executat in treapta 6 sau 7 de precizie, in campul de tolerant g, de unde rezulta
0.005
abaterile acestuia Dboltfrezat= 6.5550.014
d=6.55
b=2
B=5.5

14

Materialul boltului frezat este OSC 8 calit la 55-60 HRC

Cep de sprijin.
Pentru sprijinirea pe suprafeele semifabricatelor pe baze brute (turnate, forjate), sau
pentru sprijinirea pe suprafee prelucrate a unor semifabricate de dimensiuni relativ mici, se
folosesc cepi de reazem. Feele de lucru ale cepurilor se construiesc n funcie de rugozitatea
bazelor. Astfel, pentru suprafeele netede (prelucrate), se executa cepuri cu fa de lucru plana,
iar pentru suprafeele neprelucrate cepuri cu fa de lucru sferic sau zimat. Avnd n vedere
dificultile ce se ivesc la ndeprtarea achiilor mrunte care se depun ntre zimi, se recomanda
plasarea cepurilor cu feele zimate numai pe pereii laterali i superiori ai corpului
dispozitivului. Sprijinirea semifabricatelor pe fee zimate mrete stabilitatea acestora n timpul
prelucrrii i necesita fore de strngere mai mici.
Cepii cu cap sferic se pot folosi i pentru sprijinirea pe baze netede a pieselor mici, uoare, la
care forele de strngere i de achiere sunt mici. Sprijinul fiind punctiform, permit s se
realizeze o distanta maxim ntre reazeme, ceea ce are o influenta pozitiva asupra orientrii
pieselor n dispozitiv.
Asamblarea cepilor se realizeaz cu ajutorul cozilor care se preseaz n locaurile executate n
corpul dispozitivelor. Pentru a uura prelucrarea i presarea cepurilor i n special pentru a
permite nlocuire uoara a lor dup uzura, gurile se executa strpunse. Daca dup asamblare nu
se pot rectifica simultan feele de lucru ale cepurilor plasate pe aceeai baza, atunci cota H
( nlimea capului) se va executa cu tolerante pentru arbore n clasa a 2 a de precizie, dup
ajustaj alunector.
15

0.8X45

Materialul boltului cilindric este OLC15 cementat 0,8-1,2 mm cu duritatea n suprafa

dup tratamentul termic: 55-60 HRC.

Prisme:

16

17

4.2. Proiectarea sistemelor de fixare a piesei

Brida
Ca sistem de fixare se foloseste sistemul cu brida in forma de Z. Acesta are suficienta
rigiditate si poate realiza forte de strangere care asigura strangerea necesara a piesei in dispozitiv.
La un calcul simplu se determina forta care care trebuie sa se realizeze in surub pentru a obtine
forta de strangere la capatul bridei.

S = Q

a
S b 654 160
Q =
=
=1282.35 daN
b
a 0.85 96

S=forta de strangere realizata de brida

Q=forta necesara in surub pentru realizarea lui S
a=lungimea de la rezem la surub
b=lungimea totala a bridei.
=randamentul transmiterii fortei
Se calculeaza sectiunea minima a surubului ce va fi folosit :

4Q
4 Q
d=
= 10.28mm
2
d
a

a =200 MPa
Surubul folosit va fi M14
Cu aceasta forta calculata, se verifica forta pe care o poate realiza omul, considerand ca forta
medie realizata de om este de 10daN.initial se considera un brat al cheii de 350mm. In cazul in
care folosind aceste date de intrare, se depaseste cu mult forta de strangere, se va proceda la
limitarea fortei de strangere.
2 xM
Q=
=1832 daN
dxtg (3 + 6) + D
D=22mm
=0.1
d=14mm
Realizand aceasta forta, forta de strangere a bridei va fi mai mare decat cea necesara.
Desenul de executie al bridei este prezentat in figura de mai jos :

18

Material OSC8 calit la 55-60 HRC.

Fiind element activ al dispozitivului muchiile active ale acestei bride se vor tesi la 1.5x45.
Piulita
Pentru strangere se foloseste o piulita hexagonala inalta M14x1.5 STAS 4412-70.

19

Prezonul de strangere:
Prezonul de strangere a bridei M14x1.5 X 110, STAS 8458-87.
Material: OL 37.

4.3 Proiectarea celorlalte elemente si constructia dispozitivului

Proiectarea corpului dispozitivului
Construcia corpurilor dispozitivului depinde de forma i mrimea semifabricatului care
se prelucreaz pe dispozitiv, ntruct aceasta determin: poziia, forma i mrimea reazemelor;
forma, poziia, mrimea i tipul mecanismului de strngere; modul de legtur cu maina
unealt, procedeul de fabricaie, etc.
Corpurile se pot fabrica prin mai multe procedee: turnate, sudate, asamblate cu uruburi
i tifturi, prelucrate din material forjat.
Cnd precizia dispozitivului poate fi afectat de tensiunile rmase din sudur se alege
asamblarea prin uruburi i tifturi. Toate elementele componente pot fi prelucrate ngrijit prin
rectificare, dup aplicarea unor tratamente termice de mbuntire.
Construcia corpului din elementele asamblate prezint cea mai slab rigiditate, motiv
pentru care se utilizeaz numai n cazul unor corpuri simple formate din cteva elemente.
Pentru corpul dispozitivului se foloseste ca material OL 50.
Stabilirea elementelor de asamblare
Prile componente ale dispozitivului se asambleaz ntre ele, cu elemente de asamblare.
Asamblarea demontabil ofer posibilitate prelucrrii individuale a tuturor elementelor
componente ale dispozitivului i demontrii lor n cazuri de necesitate, fr deteriorare.
Dezavantajul const n volumul mare de prelucrri i n rigiditatea uneori sczut a
dispozitivului.
Elementele principale de asamblare sunt: uruburi, piulie, tifturi cilindrice i conice,
tifturi normalizate, aibe, pene, etc. Elementele sunt n general standardizate i normalizate,
nct proiectantului i revine sarcina de a alege din norme pe cele care se preteaz mai bine
scopului urmrit. Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg, n general constructiv, uneori
fiind ns necesar o verificare la solicitrile la care sunt supuse.
Prile componente ale dispozitivului se asambleaz ntre ele, cu elemente de asamblare.
Asamblarea demontabil ofer posibilitate prelucrrii individuale a tuturor elementelor
componente ale dispozitivului i demontrii lor n cazuri de necesitate, fr deteriorare.
Dezavantajul const n volumul mare de prelucrri i n rigiditatea uneori sczut a
dispozitivului.
Elementele principale de asamblare sunt: uruburi, piulie, tifturi cilindrice i conice,
tifturi normalizate, aibe, pene, etc. Elementele sunt n general standardizate i normalizate,
nct proiectantului i revine sarcina de a alege din norme pe cele care se preteaz mai bine
20

scopului urmrit. Dimensiunile elementelor de asamblare se aleg, n general constructiv, uneori

fiind ns necesar o verificare la solicitrile la care sunt supuse.
Suruburile ca elemente de asamblare demontabile n construcia dispozitivelor sunt cele
executate conform STAS 5144-80 cu cap cilindric necat. Gurile i lcaurile acestor uruburi se
dimensioneaz i tolereaz conform STAS 5783 72. uruburile se folosesc pentru fixarea a
doua sau mai multe elemente a unui dispozitiv n poziia n care au fost centrate.
Lungimile de nurubare se aleg n funcie de diametrul filetului i de natura materialului piesei.
Astfel pentru strangerea prismelor pe placa de baza si pentru fixarea gabaritului de
reglare a frezei se folosesc uruburi din oel M10x40 STAS 5144-80, si a corpului de sustinere
brida se folosesc suruburi M10x60 STAS 5144-80, figura 4.3.

Fig. 4.3
Material OLC45 cu duritatea capului 38-45 HRC
Stifturile cilindrice i conice se folosesc pentru poziionarea elementelor dispozitivului n
plan perpendicular pe axa tifturilor. Gurile pentru tifturi se tolereaz n H7, iar pentru o
asamblare corect se indic tolerana de poziie la perpendicularitate de 0,01 mm. n construcia
dispozitivelor se folosesc tifturi cilindrice forma B STAS 1599 80 care sunt tolerate n
cmpul h8. Pentru centrarea corpului gabaritului de reglare a frezei si a corpului de sustinere cep
de sprijin se folosesc stifturi d=5 cu urmatoarele caracteristici:
d=5mm
l=30mm
c=0.8mm

21

Iar pentru centrarea prismelor se folosesc stifturi d=8 cu urmatoarele caracteristici:

d=8mm
l=60mm
c=1.6mm
tifturile se folosesc pentru asigurarea poziiei reciproce ntre dou elemente ale
dispozitivului. Se folosesc ntotdeauna doua tifturi. uruburile se folosesc pentru fixarea a doua
sau mai multe elemente a unui dispozitiv n poziia n care au fost centrate.
Material OL60 imbunatatit la 33-38 HRC.

Proiectarea elementelor de legtura a dispozitivului cu maina unealta

Dispozitivele mobile sunt prevzute pe suprafeele de aezare cu tlpi sau picior de
sprijin. Tlpile i picioarele au suprafee mici de contact cu masa maini unealt i pot asigura
dispozitivului o poziionare corect deoarece pot ndeprta rapid achiile ntlnite sub ele.
Dispozitivele mobile ale cror corpuri sunt executate prin turnare sunt prevzute cu tlpi, iar cele
sudate sau asamblate cu picior de sprijin. Piciorul poate fi introdus n corpul dispozitivului prin
nurubare sau presate.
Gurile alungite i urechile corpurilor turnate sunt prevzute cu baraje, din turnare i apoi
frezate, iar cele ale corpurilor sudate cu lamaje, pe ale crora suprafee urmeaz s se aeze
aibele i piuliele se strngere.
Penele de ghidare fixe (STAS 8322/2-69) formeaz mpreun cu corpul dispozitivului un
ajustaj intermediar. Ambele tipuri de pene se introduc n canalele T printr-un ajustaj H7/H6.
Poziia suprafeelor penelor care intr n corp, este limitat fa de suprafeele care intr n
canalul T.
Material pentru penele de ghidare: OLC 10 cementat 0,8-1,2 mm i clit la 55-60
HRC.
Strngerea penelor fixe n corpul dispozitivului se face cu uruburi M6x12, STAS 514480, figura 4.5.

Fig. 4.5
22

Proiectarea elementelor de legtur cu maina-unealt

Urechile de prindere cu care este prevzut dispozitivul sunt prezentate in figura 4.6.

Fig. 4.6

Dimensiunile elementelor de strngere, centrare i orientare se aleg funcie de

dimensiunile canalelor T ale mesei mainii, specifice tipului mainii alese pentru prelucrare,
conform celor artate anterior.
Strngerea dispozitivului pe masa mainii se face cu ajutorul uruburilor pentru canale
T , STAS 1386-70 i a piulielor nalte, STAS 2097-51,fig.4.7.

23

Fig.4.7
Gabaritul pentru reglarea frezelor pe dou direcii este prezentat in figura 4.8.

Fig. 4.8
Material : OLC 15 cementat 0,8....1,2 mm, clit la 50.....55 HRC

24

4.4 Alegerea materialelor pentru elementele dispozitivului

Materialele pentru elementele componente ale dispozitivelor se aleg corespunztor
solicitrilor la care sunt supuse n funcionare.
Materialele alese sunt prezentate n tabelul 4.4:
Tabelul 4.4
Nr.
2
3
4
5

Denumire
urub M6, M8
tift cilindric B8
Bol frezat
Bol cilindric

Material
OLC 45
OL 60
OSC 8
OLC 15

6
7
8
15

Suport furc
Boluri
tift
Plac

OLC 45
OLC 45
OL 60
OL 50

Tratament termic
imbunatatit la 33-38 HRC
calit la 55-60 HRC
cementat pe 0,8 1,2 mm i clit
la 55 60 HRC
Clire la 30 40 HRC
Clire i revenire la 33 38 HRC

Modul de lucru cu dispozitivul

Se aeaz piesa Bucsa pe reazemele dispozitivului proiectat n scopul frezarii unui

canal de pana;
Dup orientarea piesei pe reazeme, se aduce roteste brida peste piesa, se aduce saiba
detasabila in pozitia de strangere apoi se va realiza strangerea manuala de catre muncitor
cu ajutorul unei chei dinamometrice;
Acesta prin intermediul surubului si piulitei va aciona brida de fixare a dispozitivului
care realizeaza fixarea piesei pe reazeme;
Dup orientarea i fixarea piesei n dispozitiv, masa frezei mpreun cu dispozitivul se
vor poziiona astfel nct s se realizeze prelucrarea;
Cu ajutorul unor cale de reglare se va realiza reglarea sculei (frezei) la dimensiunile
necesare prelucrrii;
Dup ce sa realizat prelucrarea se desfileteaza piulita
Se roteste brida pana ce intra in contact cu opritorul prevazut pe reazemul bridei
Se ridica piesa de pe reazeme
Se repet operaiile enumerate mai sus pentru o alt pies.

25

4.5 Analiza ergonomicitaii dispozitivului proiectat

Denumirea provine din limba greac, reprezentnd un cuvnt compus din dou elemente:
Ergon = munc, putere, for.
Nomos = descriere, lege, teorie, regul.
A aprut ca necesitate a creterii eficienei activitii umane n condiiile dezvoltrii
economice i sociale a omenirii.
Ergonomia este considerat "tiina muncii, avnd ca obiect de studiu relaia om munc.
Ergonomia este o tiin multidisciplinar prin metod i unitar prin obiectivul su care este
optimizarea relaiei om - munc, prin adaptarea muncii la om i a omului la meseria sa, n scopul
creterii continue i accentuate a productivitii muncii n condiiile unui consum raional de
energie uman.

CAPACITATEA DE MUNC
Capacitatea de munc poate fi neleas ca totalitatea posibilitilor omului (fizice, psihice
i cerebrale) de a efectua o cantitate maxim de munc.
Capacitatea de munc poate avea dominant :
- fizic;
- intelectual.
n proiectarea ergonomic a muncii trebuie s se cunoasc:
- variaia performanelor capacitii de munc n funcie de structura anatomo funcional a organismului uman, de factorii de influen i de specificul activitii n care este
folosit;
- posibilitile i limitele lor .
Capacitatea de munc se manifest prin trei forme:
1. potenial - totalizeaz resursele umane condiionate de rezervele de energie ale
organismului i de anumii factori psihologici;
2. funcional - utilizat efectiv n procesul muncii;
3. de rezerv - utilizat n scopul ndeplinirii obligaiilor sociale, familiale, culturale etc.
Analizand dispozitivul de lucru se poate concluziona:
masa dispozitivului 22 kg deoarece nu necesita efort fizic ridicat nu se vor prevede aparate de

ridicat, mai ales daca avem in vedere faptul ca aceasta solicitare nu este una ciclica cu
frecventa efectuarii ridicata, dispozitivul se monteaza pe masa masinii la inceputul productiei
si nu pentru fiecare piesa in parte.
orientare si fixarea dispozitivului pentru aceasta, dispozitivul este prevazut cu pene

de ghidare, care orienteaza in mod automat dispozitivul pe directia prelucrarii. Aceste

pene de ghidare elimina eroarea care poate fi indusa de operator la orientarea gresita a
dispozitivului pe masa masinii unelte.

26

 dimensiunile dispozitivului dimensiunile antropometrice ale muncitorului sunt

prezentate in figura de mai jos

Dimensiunile antropometrice ale oamenilor sunt influenate de mediul social i geografic.

Dimensiunile antropometrice se mpart n dou categorii, dup gradul de detaliere:
- dimensiuni globale;
- dimensiuni pariale.
n proiectarea locului de munc trebuie s se in cont n primul rnd de dimensiunile
globale, pentru ca operatorul s aib o poziie comod i pentru ca dispozitivele de comand
manual s se gseasc la nlimea optim. Dimensiunile antropologice globale cele mai
importante sunt:
1. nlimea total n picioare (nclat): media B (brbai) = 1750 + 140 mm; media F
(femei) = 1645 + 120 mm;
2. distana din vrful corpului pn la suprafaa de contact a feselor cu scaunul
(poziia aezat, spate drept);
3. distana de la spatele coapsei pn la faa genunchiului;
4. idem pn la talpa piciorului ntins;
5. distana de la partea de sus a genunchiului la talp (pe sol);
6. distana de la spate la vrful degetului mijlociu al minii (bra ntins);
7. distana de la vrful cotului la excentricitatea degetului mijlociu al minii (bra ndoit);
8. distana de la ochi pn la sol (n picioare, nclat);
9. distana (limea) ntre coaste (brae ridicate orizontal lateral).
Toate aceste dimensiuni se ntlnesc n tabele din literatura de specialitate.
Zonele de lucru normale i maximale de lucru se apreciaz n plan orizontal (fig.
6.4) i n plan vertical (fig. 6.5).
27

Din analiza dimensiunilor dispozitivului, pe baza celor prezentate mai sus, se concluzioneaza ca
dimensiunile acestuia sunt in concordanta cu cele antropometrice ale muncitorului.
masa si forma piesei : masa 2.5 Kg are o deosebita importanta deoarece piesa necesita

manipulari repetate.
Din acest punct de vedere putem analiza varietatea si amploarea miscarilor efectuate de muncitor
pentru orientarea piesei si pentru desprinderea ei.
La orientarea sau desprinderea piesei efortul fizic al muncitorului este minim, avand in vedere
urmatoarele:
-masa piesei este mica;
- forma este una care permite manipularea usoara;
-zona de actiune a muncitorului este incadrata in zonele spatiale de actionare optime;
- Efortul intelectual este minim fata de celelalte variante analizate, orientarea facandu-se prin
aducerea alezajului piesei in contact cu boltul cilindric, orientarea pe boltul frezat facandu-se
prin simpla rotire a piesei pana ce o gaura a piesei este adusa in pozitia boltului frezat. Practic
toate cotele suprafetei de realizat sunt realizate prin elemente de reazem si de orientare, fara a
necesita actiuni suplimentare de masurare si de aducere in pozitie.
fixarea piesei in dispozitiv
Se va tine cont de urmatoarele:
- Necesitatea mentinerii piesei in pozitia de strangere piesa nu necesita mentinerea in
aceasta pozitie deoarece aceasta pozitie este mentinuta de catre forta gravitational.
- Aplicarea fortei de strangere forta de strangere este aplicata cu o cheie
dinamometrica cu lungimea bratului de 350 mm, astfel incat efortul efectuat de catre
muncitor sa nu depaseasca valoarea de 10daN, o valoare medie de actionare, tinand
cont de frecventa efectuarii acestei activitati.
- Mentinerea fortei de strangere este o functie realizata de catre sistemul de strangere
avand in vedere particularitatea de conservare a fortei de catre mecanismul surubpiulita folosit.
28

 Pentru reglarea la cota a dispozitivului, acesta este prevazut cu un gabarit de reglare pe

doua dimensiuni, care pozitioneaza scula in pozitiile extreme ale celor doua directii
necesare pentru prelucrare. Si din acest punct de vedere efortul fizic si intelectual este
minim.

4.6 Msuri de protecie la utilizarea dispozitivului

Pentru prevenirea accidentelor de munca si a mbolnvirilor profesionale se vor lua o serie
de masuri preventive, dintre care se amintesc:
- personalul operator trebuie sa fie in permanenta instruit asupra modului de lucru la
operaia respectiva, si asupra masurilor ce trebuie sa le ia in momentul apariiei unor
fenomene necorespunztoare procesului;
- interveniile la utilaje,altele dect cele specifice operaiei, se vor face numai de
ctre personalul de ntreinere/reglare special instruit in acest scop, si numai in stare de
repaus a mainii;
- echipamentul de lucru standard (salopeta, mnui, ochelari) este obligatoriu, daca
normele specifice utilajului nu prevd alte mijloace de protecie;
- dispozitivele de lucru trebuie sa asigure o fixare rigida a pieselor. In cazul
dispozitivelor pneumatice se vor prevede blocaje pentru a mpiedica desprinderea piesei in
caz de ntrerupere a alimentarii cu aer.
- dispozitivele de fixare a pieselor sau sculelor, care executa diferite micri in
timpul lucrului, vor fi lipsite de proeminente.
- sculele se vor verifica la intervale de timp corespunztoare durabilitii stabilite
prin normative; cele care prezint fisuri,lipsuri de material, depuneri de material,
deformrii ale zonei de prindere se nlocuiesc obligatoriu;
- la mainile cu zona de aezare/prindere a pieselor la o nlime mai mare de 800
mm se vor prevede grtare suplimentare, executate din materiale antiderapante si
izolatoare;
- n locurile de munca unde este necesar iluminatul local se va folosi tensiunea de
12/24/(max.36) V.
- pentru protecia mpotriva electrocutrii, toate utilajele vor fi asigurate prin legarea
la pmnt i la nul, conform standardelor si instruciunilor in vigoare.
- la operaiile unde nu se pot folosi ecrane de protecie, se vor utiliza ochelari sau
viziere.
- nlturarea achiilor se va face cu perii speciale sau crlige.
- evacuarea deeurilor de la maini unelte se face cel puin o data pe schimb.

29

Bibliografie
1. Vlase A. s.a. Tehnologii de prelucrare pe masini de frezat, 1993
2. Tache V. s.a. Indrumar de proiectare a dispozitivelor, 1980
3. Chirita Gheorghe.s.a Tolerante si ajustaje , Editura Universitatii din
Pitesti , 2005

30