Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semiologia Chirurgicala A Abdomenului
Semiologia Chirurgicala A Abdomenului
Cuprins intre torace si escavatia pelvina Cavitate abdomino-pelvina Anatomic pereti abdominali continator, viscere continut. Majoritatea viscerelor sunt invelite de peritoneu intraperitoneale si o paret rinichi, pancreas, suprarenale extraperitoneale - retroperitoneale
Impartire topografica
Orizontala prin C X
Orizontala prin crestele iliace Verticale prin mijlocul arcadelor crurale ce intersecteaza superior extremitatile C VIII
Hipocondrul drept cuprins intre rebordul costal, marginea externa a dreptului abdominal din dreapta si orizontala superioara lobul drept hepatic, caile biliare extrahepatice, bulbul duodenal, unghiul drept al colonului, parte din capul pancreasului
Epigastrul intre rebordul costal, apendicele xifoid, orizontala superioara si marginile dreptilor Lobul stang hepatic, regiunea celiaca a lui Luscka, mica curbura gastrica
Hipocondrul stang rebordul stang, dreptul stang, orizontala superioara Splina, polul superior al stomacului, esofagul abdominal, portiunea verticala a stomacului, unghiul stang al colonului si coada pancreasului
Flancul drept tangenta la peretele abdominal, marginea externa a dreptului, cele 2 orizontale Colon ascendent, portiunea a doua a duodenului, rinichi drept, cap pancreas
Mezogastrul centrat de regiunea ombilicala, delimitat de cele doua orizontale si de marginile laterale ale dreptilor abdominali Portiunile III si IV duodenale, capul, istmul si parte din corpul pancreasului, primele anse jejunale
Fosa iliaca dreapta Corespunde regiunii inghinoabdominale - zona herniilor inghinale Cec, carefur ileo -ceco- apendicular
Hipogastrul linia bispinoasa, marginea externa a dreptilor, simfiza pubiana arcadele crurale Vezica urinara (plenitudine), anse ileale
Foseta inghinala externa lateral de a. epigastrica si ligamentul lui Hesselbach Foseta inghinala mijlocie intre lig. Hesselbach si lig. lui Henle corespunde endoperitoneal cordonului a. ombilicale Foseta interna uraca si a. ombilicala
Zona triunghiului lui J.L.Petit creasta iliaca inferior, marele oblic inainte si posterior de marele dorsal, planseul este format de m. mic oblic Patrulaterul lui Grynfelt/tetragonul lui Krause coasta XII superior/m. mic oblic antero-inferior/ micul dintat postero-inferior/masa sacro-lombara
Inspectia
Aspectul pielii
pigmentari (sarcina)
Cicatrici postoperatorii
Caput medusae
Mobilitatea abdomenului
Modificarile de volum
Distensia abdominala Acute dilatatia acuta de stomac, ocluzii intestin subtire
Asimetrica in volvulusul de sigmoid, volvulus de cec
ciroza
Ondulatiile peristaltice
Traduc existenta unui obstacol pe tubul digestiv
Semnul lui Kssmaul apar spontan Semnul lui Bouveret provocate de excitatia peretelui abdominal
Sunt insotite de crampe dureroase, intermitente
Palparea abdomenului
MONDOR una din cele mai pretioase metode de explorare a abdomenului Clinostatism
Trunchiul usor ridicat Coapsele flectate Palmele aplicate a plat Se incepe la distanta de regiunea afectata
Punctele herniare
Punctele dureroase Aparare sau contractura abdominala
Peretele abdominal
Grosimea stratului de tesut celular subcutanat
Venter propendulum
Tonusul peretelui
Hipoton, flasc, vergeturi, multiple cicatrici (denervarea musculaturii)
Punctul ombilicaljejunoileonul Punctul pancreatic Desjardins la 6 cm de ombilic pe linia ombilicoaxilara zona pancreaticocoledociana Chauffard segmentul intrapancreatic al coledocului Punctul duodenal si piloric Punctul cistic Fleming, CX/marginea dreptului Punctul ureteral superior
Punctul McBurney mij. liniei SIAS-ombilic / zona triunghiului Iacobovici Punctul Morris linia spinoomb. Intretaie marginea dreptului Punctul Lanz- 1/3 drepte cu 2/3 stg. A liniei bispinoase Punctul Sonnenburg linia bisp. Cu marginea laterala a dreptului de partea dreapta ureteral mijlociu Punct ovarian
Manevra Javorski Lapinnski palparea in triungh. Iacobovici cu mana dreapta, in timp ce se cere pacientului sa ridice mi dr. deasupra patului cu gamba in extensie pe genunchi apendicite retrocecale Semnul Blumberg rebound tenderness durere la decompresiunea brusca a peretelui abdominal
Semnul Rovsing aparitia durerii in FID la palparea in fosa si flancul stg. determinata de cresterea presiunii intraabdominale prin deplasarea viscerelor
Contractura musculara
Patognomonic pentru sindromul peritonitic acut Falsa contractura traumatismele vertebromedulare, colici reenale, ruptura de m. drepti abd.. Stare de tensiune rigiditate musculara, permanenta, involuntara Initial localizata apoi generalizata
Pe ficatul normal, la rebord cam se zice n clinic, n mod curent zona de matitate la percuie se ncadreaz intre zona de sonoritate pulmonar situat deasupra i cea colic situat dedesubt. Partea superioar a acestei zone mate se proiecteaz pe extremitatea aterioar a celui de al cincilea spaiu intercostal drept, nlimea acestei zone crescand dinspre linia median spre flancul drept dup cam urmeaz: 4 cm pe linia median, 10-11 cm pe linia medio-clavicular i 13-14 om pe linia axilar anterioar. In caz de ptoz se produce o deplasare a matitii distal, ficatul devenind accesibil direct la palpare. Prin palpare, care trebuie fcut bimanual cu una din maini aplicat lombar, atunci cnd ficatul e accesibil, se va aprecia aspctul regulat sau neregulat al parenchimului, consistena uniform sau inegal, existena anor neoformaii diseminate pe ficat (prezenta de nodului mici san multipli) care in caz de tumori se insoesc de o consisten foarte dur.
Consistena ficatului este moalein ficatul cardiac oare d o hepatomegalie in armonic/ elastic sau foarte dur in caz de chist hidatic, inr raport cu evolutia tumorii parazitare. Concomitent cu ficatul se va palpa vezicula biliar care in cazuri patologice se va destinde prin blocarea canalului cistic cel mai adesea prin calcul, acesta aprind ca o par cu fundul elastic la peretele abdominal destins, renitent, foarte dureros hidropsul vezicular Alteori, in caz de hepatomegalie cu icter, printr-un obstacol pe coledocul inferior (cancer coledocian, al capului pancreatic sau pancreatit cronic) colecistul se va destinde mult dand o formatiune renitenta anexata fetei inferioare a ficatului realizand semnul Courvoisier-Terrier Tot in punctul cistic se va palpa uneori vezicula biliar foarte dura, nedureroasa, la un bolnav cu icter cu (calculo-cancer) sau fara calculi.
Percutia
Directa folosita in abdomenul acut semnul Mandel Percutia mediata, digito-digitala
Normal sonoritate de tonalitate inalta cand organele cavitare sunt destinse de gaze si tonalitate mai joasa cand contin lichid
In hipocondrul drept exist matitatea hepatic care dispare atunci cnd apare pneumoperitoneul, determinat de perforaia unui ulcer gastro-duodenal i mai rar a unui alt viscer abdominal, segment al tubului digestiv (apendice, colon). Gazele ce ies din tubul digestiv (de obicei din stomac) urc spre diafragm n special pe partea dreapt i fac s dispar matitatea hepatic.Traducerea radiologic a disparitiei matitii hepatice o constituie prezenta pneumoperitoneului, care alturi de contractura abdominal i antecedentele ulceroase, fixeaz diagnosticul de ulcer gastric sau duodenal perforate Aceast matitate poate dispare i n afara abdomenului acut n cazurile de interpozitie interhepatofrenic a colonului in cadrul aa zisului sindrom Kilaiditi
Sonoritatea abdominal marcat apare in cazul meteorismului (timpanismnl abdominal) prezent in cazurile de ocluzie intestinal, in special la nivelul jejuno-ileonului, situaie n care pe lng hipersonoritate exist i o distensie marcat, vizibil la inspecie ct i la palpare, care nregistreaz o mas intestinal destins, de rezisten elastic. Inversul hipersonoritii abdominale din oclnziile acute i cronice il reprezint apariia unor zone de matitate, noi, pe lng cele normale reprezentate de matitatea hepatic i splenic. Apariia acestei zone noi, este condiionat de prezena unei colecii lichidiene, sau dezvoltarea unei formaiuni tumorale.
Ascita, constnd n acumularea de lichid n cavitatea peritoneal, da o zon ntins de matitate, avnd limita superioar o curb cu concavitatea n SUS. ' Prezenta unui chist ovarian, voluminos, produce o zon de matitate ntins, aceasta va avea o limit superioar curb, dar in sens invers, adic ca convexitatea n SuS, ceea ce o difereniaz clinic de ascit Globul vezical (vezica urinara in retentie)
Percuia combinat, prin semnul valului nregistreaz existenta lichidului liber n cavitatea abdomala. Executarea acestei manevre se face percutnd ca un deget ntr-un flanc, cu perceperea la mna din flancul opus, a unei unde valul - atunci cnd un ajutor i plaseas mina, cu marginea cubital, pe linia median pentru a mpiedica transmterea vibrailor prin peretele abdominal. Lichidul liber se va constata i prin schimbarea poziiei bolnavului, fosa iliac dreapt n decubit dorsal, devenind sonor, cnd bolnavul se aeaz in decubit lateral stng
Auscultatia
are importan n semiologia abdominal, in special n ocluzii, aceasta nregistrnd existenta unor zgomote hidroaerice care se aud i de la distan, nsoite de regula de hiperperistaltism intestinal i existena colicilor (durerilor) abdominale, obiectivnd obstacolul mecanic in tranzitul intestinal.
TUSEUL RECTAL
Semnul lui Proust - tipatul Douglasului Prostata
Tumorile rectale!!!!!!!!
TUSEUL VAGINAL
Aparare musculara prin iritatia peritoneala determinata de sangele din peritoneu Matitate deplasabila pe flancuri hemoperitoneu masiv Sensibilitate la TR Echimoza ombilicala semnul Cullen
Punctia abdominala Punctia lavaj Hemoperitoneul in 2 timpi initial ruptura subcapsulara apoi la 1-2 saptamani tablou clinic de hemoragie interna
Traumatismele toraco-abdominale
Spatiul IV rebord, masa sacrolombara si LMA ficat si splina
Parietal
Hernii si eventratii Inflamatorii fistula ombilicala uraca, flegmonul tecii dreptilor Tumorale
viscerale
Include un numar mare de afectiuni cu etiologie variata care impun interventia chirurgicala in urgenta. A. Afectiuni care evolueaza catre o stare de soc grav in care se incadreaza: Infarctul intestinal; Torsiunile de organe; Pancreatita acuta necrotica. B. Afectiuni care evolueaza catre o hemoragie interna: Sarcini extrauterine rupte, cu inundatie peritoneala; Ruptura unui hematocel (formatiune chistica parauterina); Rupturile spontane uterine; Rupturi de varice esofagiene; Ulcerul duodenal hemoragic; Gastrita hemoragica; Rupturi de anevrisme.
C. Afectiuni care determina peritonita: Perforatii de organe caviatre precum: stomac, duoden, vezicula biliara, intestin subtire, intestin gros, rect, apendice, vezica urinara. Perforatiile netraumatice sunt determinate de: - Ulcere si tumori necrozante; - Leziuni trofice determinate de o ocluzie intestinala, de un infarct intestinal sau febra tifoida cu leziuni necrotice ale peretelui intestinal. Infectii ale cavitatii peritoneale provenite de la leziuni infectioase ale unui organ abdominal: pot sa survina ca urmare a unei inflamatii de organe, urmate de extinderea infectiei la peritoneu apendicita acuta, diverticulita Meckel, salpingita acuta sau ca urmare a deschiderii in cavitatea peritoneala a unui abces apendicular, splenic sau hepatic, a unui piosalpinx, a unui abces de ovar, abces pelvian, a unui chist hidatic infectat, a unui chist de ovar infectat, a unui abces rece infectat.
Pot aparea peritonite primare si prin insamantari peritoneale pe cale hematogena: peritonitele cu pneumococ, peritonitele cu enterococ. D. Afectiuni care determina ocluzii intestinale: Volvulus de intestin; Strangulare de intestin intr-un orificiu herniar sau postoperator sua posttraumatic; Invaginare de ansa intestinala; Tumora sau cicatrice stenozanta; Calcul biliar; Ghem de ascarizi. Cu cat se intervine mai curand si sub protectia unei reanimari intense care trebuie continuata si postoperator, cu atat sansele de recuperare integrala sunt mai mari, cu exceptia unor afectiuni extrem de grave, cum ar fi: infarctul intestinal, pancreatita grava (necroticohemoragica), rupturile de anevrisme, unde oricat de precoce s-ar interveni sansele de vindecare sunt mult mai reduse decat in celelalte afectiuni.