1.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Majoritatea definitiilor incadreaza ca persoane de varsta a III-a oamenii de peste 65 ani sau mai mult. Unii autori definesc ca atare persoanele trecute de 60 ani, iar altii considera perioada varstei a treia ca incepand odata cu pensionarea. Perioada de viata care incepe odata cu atin erea varstei de 65 ani, este caracterizata in primul rand printr-un ! declin fiziolo ic, psi"olo ic, economic si social. #auzele deteriorarii pe toate aceste planuri sunt $iolo ice, dar si sociale %culturale si economice in principal&. Modificarile care se petrec in or anismul varstnicului scad a$ilitatea individului de adaptare la mediul inconjurator si ridica rave pro$leme individuale si sociale. '(presia persoane varstnice infatiseaza cel mai $ine persoanele care au depasit mijlocul vietii. )ocietatea ofera un rol social procesului de im$atranire, considerand ca orice mem$ru al unei clase de varsta tre$uie sa se conformeze cerintelor asociate rupei din care face parte. *in aceasta perspectiva persoanele varstnice sunt cele care isi pierd treptat rolurile sociale si care tre$uie sa se adapteze la o serie de sc"im$ari ce determina apoi, aparitia unor noi roluri pe care sunt nevoite sa le invete. *aca luam in calcul o periodizare a vietii in cate +0 ani, dupa prima perioada rezervata educarii si studiului, urmeaza o a doua destinata productiei si implinirii profesionale, iar a treia este batranetea libera peste 60 ani. Perioada varstei a treia este su$impartita in,
-. Intre 65%60& si .5 ani este considerata trecerea spre $atranete a

tanarului $atran sau perioada de varstnic/ in aceasta perioada se restran ariile profesionale, ocupationale si sociale. 0aman active su$identitatea maritala, antrenarea emotionala si mintala in cresterea nepotilor. 1ar$atii sunt afectati in eneral de $oli respiratorii iar femeile sufera de tul$urari afective. 2. Intre .5 si 35 %40& ani este perioada varstei medii sau perioada de $atran. In aceasta perioada persoanele se cantoneaza in rolul de $unici. 5utorii considera ca aceasta este etapa in care se aplica noul principiu inter enerational, al solidaritatii, $azat pe ajutor informal limitat, pe acompanierea copiilor si tinerilor din familia lar ita. Implicarea in activitatea de crestere si educare a nepotilor inre istreaza diferente eo rafice, dar si cultural. Predomina $olile de enerative, iar mortalitatea este mare. +. *upa varsta de 35 %40& de ani este $atranetea mare6 sau perioada de lon eviv.

#u toata prezenta asistentei sociale si a serviciilor medicale pe care le au varstnicii la dispozitie, persoanele din acest rup practic sunt incapa$ile de modul viata independent si nevoia de in rijie in institutii speciale este imperioasa. Unii autori definesc imbatranirea ca proces dinamic indiferent de varsta cronolo ica, pentru ultima parte a vietii rezervand termenul de senescenta si finalului deteriorativ pe acela de senilitate. Organizatia Mondial a Sanatatii a identificat in anul -46+ urmatoarele etape ale varstei adulte a omului, - Varsta mijlocie, medie de tranzitie, pana la varsta de 54 ani/ - Perioada varstnica, de la 60 ani la .7 ani/ - Batranetea, dupa .5 ani/ - Longevitatea, pentru persoanele care depasesc 35 ani. 5sistam la o diferentiere intre varstnic si $atran, la o acceptare a disocierii im$atranirii, dictata de modificarile socio-economice. 8etero enitatea rupului celor de 60 de ani si peste i-a determinat pe mai multi autori sa faca su$diviziuni, - batrani- tineri sanatosi, singuri; - batrani- tineri sanatosi , in cuplu; - batrani- batrani fragili, singuri; - batrani-batrani, fragile, cuplu. In secolul precedent s-a inre istrat in intrea a lume o crestere a proportiei persoanelor varsnice, fenomenul fiind numit im$atranire a populatieisi in viitor este pro nosticata o crestere a numarului persoanelor varsnice. #resterea nivelului de trai, pro resele in medicina, scaderea natalitatii si sc"im$area mentalitatilor justifica aceasta apreciere. In afara de im$atranirea populatiei se constata si o feminizare a populatiei prin cresterea ratei de supravietuire a femeilor. 9endintele demo rafice mentionate antreneaza pro$leme de ordin social, economic si stiintific. #onsecintele individuale ale im$atranirii sunt multiple. Proportia persoanelor cu "andicapuri severe, cu incontinente, cu demente si cu insumari de $oli creste cu inaintarea in varsta. *e aici o adevarata eriatrizare a medicinii odata cu cresterea solicitarilor de prestatii medicale si in rijiri ale persoanelor varstnice. '(primand latura umana a im$atranirii , varsta $iolo ica este adesea denumita varsta psi"olo ica, unii autori preferand sinta ma sintetica de varsta psi o-sociala sau socio-psi ologica. 5precierea acestor elemente porneste de la diferentieri intre tineri si $atrani, pe $aza unor teste de la$orator, a unor e(amene medicale si clinice. 0ezultatele se raporteaza

la indicele lo$al de im$atranire, pentru a re asi orarul im$atranirii, normal si anormal. Unii autori impart perioada $atranetii intr-una autonoma si o alta de dependenta. :a randul ei, prima dintre ele reflecta doua cate orii, -. Batranetea propriu-zisa autonoma sau varsta intermediara, cuprinzand personae in etate de 60-.7 ani, care au un rol socioeconomic activ / 2. Batranetea autonoma, desemnand persoanele care locuiesc in propriile domicilii, fara un ajutor semnificativ din e(terior. +. Batranetea dependenta se caracterizeaza prin incapacitatea functional psi"ica sau fizica a persoanei de a-si asuma , fara ajutor, actiuni cotidiene. 5ceste persoane sunt cele orientate spre institutii sau mentinute la domiciliu, dar primind o forma de sprijin. )tatutul lor social va fi astfel tri$utar unor actori intermediari, le aturile cu tinerii mar inindu-se la un ajutor informal. *ependenta persoanelor varstnice a devenit o pro$lema a intre ii societati. *esi constituie o responsa$ilitate a familiei, aceasta poate considera ca nu si-o poate asuma. Pe plan socio-familial se constata o crestere a numarului de familii care au in in rijire mai multi $atrani % s-a ajuns c"iar ca unele familii sa numere 7-5 eneratii&. Pe lan a in rijirea copiilor, persoanelor adulte le revine sarcina, deloc usoara a in rijirii a --2 eneratii de $atrani. 0epercusiunile economice si solicitarilor persoanelor adulte s-au amplificat. Intrea a societate este influentata de im$atranirea populatiei, -. #resterea necesarului de servicii medicale enereaza implicatii in plan medical si social, - cresc disproportionat serviciile medicale atri$uite respectivului se ment de populatie, ceea ce impune re andiri ale pro ramelor de invatamant, eforturi material si educative, pre atiri specifice, in primul rand pentru medicii de familie % in domeniul mor$iditatii mai frecvente sau a celei particulare persoanelor varstnice&/ - creste consumul de medicamente, in mare parte suportat tot de societate/ - se ridica, alaturi de asistenta medicala propriu-zisa, pro$lema in rijirilor persoanelor in varsta %! medicina in rijirilor& in parte preluata tot de medicii de familie, deci iarasi investitii educative si economice consecutive prestarii serviciilor.

2. Prin incetarea activitatii profesionale are loc o nivelare sociala si

psi"olo ica a varstnicului. 'l pierde sentimentul de utilitate sociala si rolul social activ, ceea ce actioneaza ca un verita$il a ent pato en inductor al patolo iei de retra ere, o drama, o moarte sociala. )e adau a o pierdere a presti iului social, a responsa$ilitatii, cu truda casti ate in anii anteriori, precum si pierderea rolului si statutului in familie. )i acesti factori sunt stresanti, senecto eni. In acest conte(t asistenta sociala se profileaza pe rolul psi"osocial de terapie sociala, desi ur cu investitii materiale si umane din partea societatii. )ustinerea varstnicului in familia acestuia apare ca o necesitate, ca o datorie sociala. +. 5sistenta $atranului institutionalizat, unde rolul asistentului social este deose$it de important alaturi de rolul ec"ipei de in rijire a persoanei de varsta a III-a. *intre pro$lemele de educatie care se profileaza pot fi enumerate, - instructia la cat mai multe niveluri privitoare la cunoasterea procesului de im$atranire normala si patolo ica, te"nicile de in rijire psi"o -fizice, te"nicile de in rijire psi"o-fizice al $atranilor, factor de risc si prevenirea lor, notiunile de etica in sprijinul respectului fata de varstnic si a necesitatii pastrarii le aturilor afective/ - educatia varstnicului si familiei in sensurile anterioare/ - educatia fiecarei persoane in sensulpre atirii pentru im$atranire. In unele privinte astazi este mai reu ca inainte sa te pre atesti pentru $atranete si pentru moarte. )unt numeroase aspectele pe care le primim intr-o masura cu mult mai mica decat eneratiile precedente ca pe un dat al destinului. 5$undenta e(ploziva a informatiilor in reuneaza adaptarea $atranilor la viata sociala, inducandu-le acestora o stare de neputinta. '(ista o multime de modele de im$atranire si fiecare tre$uie sa il aseasca pe cel care i se potriveste. *estinele oamenilor si inclinatiile lor sunt atat de diferite, incat pentru im$atranire nu poate e(ista un raspuns universal.

II. ASPECTE DEFINITORII ALE VARSTEI A III- A 1atranetea este perioada de viata in care sti matele involutiei normale devin evidente, ele sunt rezultatul unor modificari structurale si functionale aparute in timp, la nivelul sistemelor si su$sistemelor or anismului. ;atura im$atranirii umane a relevat comple(itatea acestui proces $iolo ic si a evidentiat aspectele acestui proces si dificultatea elucidarii mecanismelor. <actorii de mediu- eoclimaterici, alimentari, psi"ici, socioprofesionali, influenteaza calitatea si durata vietii. <actorii enetici, actioneaza pro ramat, uvernand modificarile ce sustin odata cu inaintarea in varsta. =arsta $iolo ica e(prima starea morfolo ica, meta$olica, functionala si permite evaluarea ritmului de im$atranire. Imbatranirea normala: Im$atranirea este procesul normal, fiziolo ic, constand in principal, - depopularea neuronala a scoartei cere$rale/ - reducerea lansarii si receptivitatii "ormonale/ - diminuarea vitezei proceselor meta$olice/ - de radarea morfofunctionala a aparatelor si sistemelor or anismului/ - micsorarea rezervelor functionale/ - diminuarea adapta$ilitatii la solicitari. Perioada varstei a treia este o perioada de treptat declin psi"olo ic si social. In cursul acestei perioade apar sau>si se a raveaza numeroase disfunctii si insuficiente. Im$atranirea este inevita$ila si universala. *upa varsta de 65 ani, aproape 50? dintre persoane prezinta diverse $oli sau deficiente > disa$ilitati, care se adau a im$atranirii fiziolo ice. 0ezulta un ta$lou clinic si social, in care este foarte reu, uneori imposi$il, de precizat cat din deficiente se datoreaza im$atranirii propriu-zise si cat se datoreaza diverselor afectiuni contractate in timp. *in ce in ce mai multi erontolo i sunt de acord ca procesul de im$atranire are o dimensiune socio-psi"o-medicala. In contradictie cu o astfel de persepectiva apare concluzia lui )a"leanu % )a"leanu =, Omul si !mbatranirea, 'ditura 'nciclopedica, 1ucuresti, -4.-&, care, in urma unor analize a factorilor medicali, $iolo ici, sociali si psi"olo ici prezenti in viata unei persoane, o data cu inaintarea in varsta, ajun e la concluzia ca 6 im$atranirea este un proces diferit de la un individ la altul, su$ raportul timpului, manifestarii si mecanismelor actionale. 5utorul sustine ca oamenii varstnici ar fi mai diferiti intre ei decat tinerii, avand e(periente de viata, o$iceiuri, profesii si modalitati de reactie diferite in fata $olilor,

pentru unii primeaza afectiunile or anelor, pentru altii deficitul ener etic ale or anismului, in vreme ce pentru altii sunt pe primul loc tul$urarile de re lare, adaptare si compensare. =arsta a treia este caracterizata cu modificari specifice la toate nivelurile or anismului, la nivel molecular si celular, la nivelul or anelor si al functiilor si la nivelul personalitatii. 5 treia perioada a vietii, sau varsta a treia poate fi un proces de im$atranire normal, senescenta, sau unul de im$atranire patolo ica, o accelerare si o e(e erare a procesului normal de im$atranire definit prin senilitate. As e!te ale imbatranirii "i#i!e:
-. !mbatranirea sistemului nervos se manifesta prin distru erile

celulelor nervoase % neuronii& si a celor nonneuronale. In cursul vietii celulele nervoase sufera deteriorari si reparatii, mitoze si distru eri. In viata adulta persista doar neuronii care reusesc sa sta$ileasca contacte functionale, o importanta rata neuronala enerand si disparand. *ar si neuronii efectiv functionali treptat se de radeaza , proportional cu inaintarea in varsta. Intre ul creier scade in reutate treptat, ajun and ca la varsta de .0 ani sa ai$a reutatea celui al unui copil de . ani. ;ervii periferici , la varste inaintate sufera de asemenea modificari de enerative, su$tierea sau scurtarea si deminielinizarea neuronilor. 5trofia cere$rala se traduce printr-o ama lar a de manifestari, intre care dere larea miscarilor voluntare, afazie %pierderea facultatii de a vor$i& si dementa senila. )cade senzatia de foame si cea de sete, scade adaptarea la variatiile de temperatura, cu posi$ile "ipo sau "ipertermii. 9oate refle(ele se diminueaza, miscarile devin lente si mersul nesi ur. <recvent, la $atrani survin tul$urari ale somnului. "# !mbatranirea organelor de simt; Pielea se atrofiaza, apare "iperpi mentarea re iunilor e(puse la lumina, iar mai tarziu se instaleaza o tenta al$uie a te umentelor. 5l$irea, uscarea si su$tierea parului impreuna cu ridicarea te umentelor, an ioamele, purpura si in rosarea un "iilor sunt caracteristice perioadei varstei. La oc i se o$serva inca de pe la varsta de 75 ani, modificari care se accentueaza cu inaintarea in varsta, cornea se in roasa, cristalinul se sclerozeaza.

$uzul sufera si el cu inaintarea in varsta, apar si se accentueaza in timp simptome de "ipoacuzie. )caderea senzatiilor olfactiva si ustativa contri$uie la diminuarea apetitului, fiind mai pronuntata pierderea ustului de dulce.
+. !mbatranirea sistemului endocrin, "ipofunctia sau disfunctia

landelor endocrine influenteaza ne ativ intre ul or anism al varstnicului si conduce la diminuarea simturilor si la scaderea capacitatii de adaptare la mediu si la stres.
7. !mbatranirea sistemului cardio-vascular, )c"im$arile functionale

ale inimii si pirderea elasticitatii vaselor de san e, care se inre istreaza odata cu inaintarea in varsta antreneaza tul$urari ale intre ului or anism si predispunerea la $oli.
5. !mbatranirea

sistemului respirator, rezultatele modificarilor survenite in cadrul aparatului respirator sunt, scaderea fiziolo ica a capacitatii vitale a plamanilor si cresterea volumului residual pulmonar. 5ceste modificari determina vulnera$ilitatea $atranului la $oli respiratorii. moderate. Principalele consecinte fiziolo ice sunt, reducerea perceptiei ustative, cresterea sensi$ilitatii dintilor la cald si la rece, aparitia cariilor la radacinile danturii, diminuarea productiei $azale si stimulate de suc astric, reducerea productiei de enzime pancreatice, diminuarea sintezei "epatice si de c"olesterol si reducearea vitezei tranzitului intestinului ros.

6. !mbatranirea sistemului digestiv, )e caracterizeaza prin modificari

.. !mbatranirea aparatului urinar, rinic"iul scade in reutate cu +0-

+5? fata de varsta adulta. <unctional, persoanele de varsta a treia sunt marcate de mictiuni frecvente, de multe ori nocturne. :a nivelul tractului urinar inferior se constata, diminuarea tonusului vezicular, diminuarea la jumatate a capacitatii vezicale si alterarea controlului nervos al contractiilor vezicale.
3. !mbatranirea

aparatului locomotor, cele mai semnificative modificari involutive sunt inre istrate la nivelul coloanei verte$rale si a suprafetelor articulare. Masa musculara si forta

musculara se diminueaza, celulele musculare isi pierd elesticitatea musculara. Inactivitatea favorizeaza involutia.
4. !mbatranirea aparatului genital, la femei survine menopauza intre

varsta de 75-55 ani, cand colul uterin si corpul uterin se atrofiaza, ovarele scad in volum si in reutate. :a $ar$ati se instaleaza andropauza, care se realizeaza cu apro(imativ -0 ani mai tarziu decat la femei, respectiv in jurul varstei de 60-.0 ani. 9esticulele isi reduc volumul si reutatea, iar prostata creste in volum. #apacitatea reproductiva a $ar$atului se pastreaza adeseori timp indelun at.
-0.

!mbatranirea intregului organism. Prin scaderea activitatii sistemului nervos central si a sistemului endocrin scad relatiile dintre or ane si dintre tesuturi, scade raspunsul la efort si la factorii de stres. Peste modificarile de senescenta se suprapun adesea modificari cauzate de $oli %in primul rand de enerative&, iar cele mai multe ori se realiza comple(e polipatolo ice.

)e poate concluziona ca pertur$arile "omeostazice enereaza reactii deficitare la stres, vulnera$ilitate crescuta si diminuare a via$ilitatii. Involutia intereseaza functiile de reproducere, apoi pe cele psi"ice si in final pe cele ve etative. *eteriorarea pro resiva a mecanismelor fiziolo ice enereaza pertur$ari ale adapta$ilitatii. #ompetenta functionala a varstnicului tre$uie inteleasa in comple(itatea sa inte rativa, radul de adapta$ilitate a varstnicului fiind modificat. *iferenta principal inre or anismul tanar si cel varsnic consta in rapiditatea si eficienta cu care functiile pertur$ate in conditii de stres revin si se mentin la normal.

FI$IOPATOLO%IA VARSTEI A III-A *urata medie de viata a crescut spectaculos in decursul istoriei umane, de la -4 ani in epoca de piatra, la 25-+0 ani in sec. al @=II-lea, la 70 ani in sec al @I@lea atin and .+-.7 ani in zilele noastre. Particularitatile im$atranirii umane rezida in elemente proprii ale dezvoltarii onto si filo enetice a specie. *ezvoltarea sistemului nervos, aparitia activitatii psi"o-sociale sunt elemente care individualizeaza im$atranirea. :ipsa unei e(plicatii unitare si eneral vala$ile a procesului de im$atranirea facut ca aceasta sa fie corelata cu influenta unor sisteme si a unor su$sisteme afectate de stari patolo ice, cu diversi factori care au un rol determinant in mecanismul de involutie. 5stazi nu se mai raporteaza $atranetea ca la o $oala. Mai potrivita si mai folosita este considerarea varstei de peste 65 ani ca fiind fiziolo ica. Insificienta cunoastere a cauzelor si a mecanismelor de inducere a im$atranirii fiziolo ice, e(plica dificultatile de intele ere a unor alternative de im$atranire. 5stfel putem identifica, - !mbatranirea prematura, caracterizata de o morfofiziolo ie mai avansata decat varsta cronolo ica a su$iectului/ - !mbatranirea accelerata, in care ritmul de im$atranire $iolo ica este rapid, in relatie cu o anumita situatie, de e(emplu pensionarea/ - !mbatranirea patologica, care caracterizeaza im$atranirea marcata de $oli, traumatisme sau sec"ele. Patolo ia $atranetii este o$iectul de studiu al unei ramuri speciale a stiintelor medicale, numita &eriatrie % in lim$a reaca eron inseamna $atran iatreiaA vindecare&. 5ceasta disciplina studiaza procesele im$atranirii normale, mecanismele si natura involutiei umane, a implicatiilor medico-psi"osociale ale im$atranirii demo rafice a populatiei. 9otodata cerceteaza aspectele fundamentale ale istoriei $iolo iei umane, demonstrand determinismul plurifactorial, diversitatea, asincronismul si implicatiile involutiei or anismului uman. %eriatria este medicina varstnicului, $atranului si a lon evivului, se ocupa cu prevenirea, tratarea si recuperarea persoanelor cu im$atranire precoce si care apartin varstei a treia. )pecificul fiziopatolo iei eriatrice este enerat de o suma de factori, - *in cauza modificarilor morfofunctionale caracteristice varstei inaintate, diferite or ane si sisteme, inclusiv cele neafectate de $oala, sunt mai vulnera$ile si lucreaza la limita/ de aici o mai mare posi$ilitate de evolutie severa a unor $oli acute/

0eactivitatea la $atrani este scazuta si la fel si perceptia durerilor %deci la $atrani pra ul de percepere a durerilor este inalt&. 5cest aspect face ca unele $oli caracterizate prin dureri mari sa evolueze la $atrani estompat si astfel sa ajun a netratate pana in stadii avansate, caracterizate prin complicatii/ - Manifestarile de $oala sunt i norate adesea de catre $atranul $olnav, in conditii de sla$ire a memoriei, intele erii si comunicarii/ - *e$utul si evolutia unor $oli la $atrani sunt lente si este posi$il ca unele afectiuni ale $atranilor sa nu se manifeste in fazele precoce ale evolutiei lor, din cauza modului de viata sc"im$at al acestora/ - #omunicarea simptomelor lasa de dorit din cauza "ipoacuziei, sla$irii memoriei, izolarii si neinte rarii/ - :a $atrani sunt modificate efectele medicamentelor si riscul efectelor secundare ale acestora. *in cele e(puse mai sus reiese faptul ca, - Persoanele de varsta a treia prezinta morfofiziolo ii diferite de cele caracteristice tinerilor si adultilor/ - =arstnicii sunt pasi$ili de im$olnaviri, mai frecvent si mai periculos decat persoanele din celelate rupe de varsta/ - Pluripatolo ia si terenul $atranilor determina un ta$lou al $olilor atipic, ceea ce poate antrena consecinte neplacute. !mobilizarea este o pro$lematica si in acelasi timp de rau au ur pentru varstnic. #auzele sunt numeroase, - 5fectarile sistemului nervos central constituie cea mai frecventa cauza neurolo ica de imo$ilizare la pat. #am 30? din afectati de atac cere$ral supravietuiesc si, ulterior sunt c"inuiti de deficite motorii reziduale, tul$urari de perceptie, vor$ire si uneori de andire/ - Modificarile si $olile or anelor de simt %cataracta, laucom, de erescenta maculara, tul$urari de conducere a sunetelor sau de cele de translare a unor impulsuri electrice, il determina uneori pe $atran sa prefere imo$ilizarea/ - 5fectarile aparatului locomotor pot fi la ori inea imo$ilizarii la pat/ - Maladiile articulare de enerative, caracterizate de dureri si tumefieri, sunt frecvente dupa varsta de 50 ani si adesea o$li a la imo$ilizare la pat. B$ezitatea le accentueaza si la fel traumatismele repetate din perioada tineretii.
-

#onsecintele imo$ilizarii sunt uneori devastatoare, dezvolta o stare de confuzie enerala insotita deseori de stari depresive. )tarea de confuzie este o dezorientare pasa era manifestata din cauza unei amnezii severe, a depresiei, senilitatii sau a dementei. !ncontinenta urinara este o alta pro$lema cu mare incidenta la persoanele de varsta a treia. Prezenta acesteia compromite serios starea de bine fizica, psi"olo ica si sociala. 5ceasta infirmitate intrerupe uneori relatiile interpersonale in familie si in societate. #u toate ca multa lume are tendinta de a atri$ui incontinenta urinara modificarilor morfofunctionale caracteristice varstei inaintate, in fapt, incontinenta urinara apare de cele mai multe ori in cadrul unor afectiuni, care merita investi ate din perspectiva ajutorarii $atranilor $olnavi. %ulburarile de somn sunt foarte frecvente la varsta a treia si pot fi de natura somatica, ca reactii la unele $oli, sau de natura psi"iatrica in caz de an(ietate, depresie, etc. Pornind de la aptitudinea individului de a realiza activitatile cotidiene, capacitatea sau incapacitatea sa functionala, se procedeaza la definirea rolului si statutului sau social. 5utonomia devine astfel o norma importanta careia i se raporteaza varstnicul contemporan. :alive d'pinaC a definit trei cate orii functionale, corespunzand etapelor de clasificare, -. !ndependentii- persoane care reusesc sa deruleze fara nici o dificultate activitati cotidiene/ 2. &ragilii, care intampina dificultati in indeplinirea unei activitati sau a mai multora/ +. 'andicapatii, cei care sunt incapa$ili sa realizeze sin uri mai mult de o activitate. Instrumentul folosit pentru masurarea radului de autonomie este (rila nationala pentru evaluarea nevoilor persoanelor varstnice, prin care se sta$ileste intensitatea activitatilor mintale, avand ca varia$ile coerenta, orientarea, relationarea cu cei din jur, a activitatilor senzoriale %vaz, auz, vor$it&, a activitatilor corporale % toaleta personala, im$racarea, a$ilitatea de a se "rani, de a elimina, de a se ridica> culca, de a se deplasa si de a muta o$iecte&, activitati casnice % estiune, $ani, menaj, comunicare in situatii de ur enta&, activitati sociale, transport, cumparaturi, urmarea unui tratament, activitati pentru timpul li$er. 5lti autori impart perioada $atranetii intr-una autonoma si o alta de dependenta. Perioada autonoma cuprinde $atranetea propriu-zis autonoma, persoane cu varsta cuprinsa intre 60 -.7 ani, care au un rol socio-economic activ si $atranetea autonoma- dependenta desemnand persoane care

locuiesc in propriile domicilii, fara un ajutor major din e(terior. % *aniela Darleanu )oitu- Varsta a treia, Institutul 'uropean, 2006& #resterea considera$ila a numarului persoanelor varsnice, si, in mod deose$it a rupelor de peste .0 si 30 ani este evidenta si ne indreptateste afirmatia ca ne aflam in fata unui fenomen fara precedent in istoria omenirii. Im$atranirea populatiei este un fenomen social cu consecinte importante dintre care putem mentiona %)orin 0adulescu, Socilologia varstelor, ed. 8Cperion, -447&, -. dezec"ili$re marcate intre populatia active sic ea inactiva, cu o frecventa ridicata a celei din urma/ 2. scaderea nivelului productivitatii muncii, implicit a ritmului de crestere economica/ +. diminuarea tendintelor de mo$ilitate sociala, in sensul unei incetiniri a procesului de reinnoire a resurselor profesionale si de promovare a tinerilor in ierar"ia sociala/ 7. devalorizarea cunostintelor, amplificarea inertiei si rutinei, scaderea nivelului creativitatii/ 5. scaderea numarului de casatorii, acompaniata de scaderea natalitatii/ 6. cresterea costurilor asistentei medicale si dependenta sporita a varstnicilor fata de societate. <enomenul de im$atranire demo rafica si cresterea sperantei de viata au enerat o sc"im$are profunda in raporturile dintre diferite rupuri de varsta, ca si transformarea radicala a atitudinilor tinerilor fata de varstnici. 5sfel, fata de societatile traditionale, in societatea industriala si postindustriala, $atranetea este defavorizata, nemaiavand importanta ei din trecut. =arstnicul nu mai reprezinta pentru tanar un tezaur de intelepciune, ci, dimpotriva, un sim$ol al rutinei si inertiei, un individ conservator, plin de prejudecati cu privire la rolul tanarului in societate. :a randul sau, varstnicul tinde sa priveasca adeseori pe cei tineri din perspectiva paternalista autoritara, care identifica tineretea cu superficialitatea si devianta. 5ceasta incompati$ilitate crescuta intre tineri si varstnici a enerat o se re are puternica a rupurilor de varsta.

ASPECTE PSI'ICE SI PSI'OLO%ICE ALE PERSONELOR DE VARSTA A III-A #aracterul comple( al proceselor si fenomenelor care caracterizeaza inaintarea in varsta atin e un ma(im in cazul im$atranirii psi"olo ice. In analiza im$atranirii din aceasta perspectiva se are in vedere nu numai involutia sistemului somato- fiziolo ic care enereaza functiile si procesele psi"ice, ci si factori pur psi"olo ici, dependenti de istoria vietii sufletesti a individului. Unul dintre cele dintai semne de im$atranire intelectuala il constituie sla$irea memoriei care incepe apro(imativ la varsta de 50 ani si este mult mai accentuata la femei decat la $ar$ati. 0eprezentarile mai vec"i, traditionale realizeaza urmatorul profil psi"olo ic al unei persoane varstnice, uituc si dezorientat. )ituc deoarece se cunoaste faptul ca intai se altereaza memoria de scurta durata si ca la aceasta varsta apar numeroase confuzii si ine(actitati cauzate de starea enerala de sanatate a varstnicului, care influenteaza si memoria. *ezorientat deoarece apare uzarea capacitatii interne de evaluare cronolo ica, deopotriva interna le ata de ritmurile $iolo ice %ora mesei, a somnuluiE& cat si e(terna %data, anulE&, precum si difunctionalitati le ate de orientarea in spatiu a varstnicului. Mai intai se ster din memorie numele proprii, apoi cele comune, adjectivele si in ultimul timp ver$ele. Memoria vizuala si cea auditiva sunt mai putin afectate de procesul de im$atranire decat memoriile secundare care fac sa intervina functiile cere$rale de o$servatie, judecata si or anizare. Modificarile pe care im$atranirea le produce in sfera instinctiva si in ce priveste factorii elementari ai intelectului pot fi usor apreciate in ansam$lul vietii psi"ice a $atranului. Unii specialisti considera ca varstnicii nu mai sunt capa$ili sa actioneze la e(citanti afectivi sla$i, ceea ce confera o aparenta de apatie si $lazare. 'ste cunoscuta "iperemotivitatea si impresiona$ilitatea $atranilor. *epresia cunoaste cel putin trei tipuri esentiale, *epresia blanda, persistenta, in care individul se simte cel mai $ine dimineata, dar desfasoara un re istru $o at de trairi precum, tristete, descurajare, o$oseala marcanta, dezinteres eneralizat %incapacitatea de a se $ucura&, manifesta irita$ilitate, oscilatie emotionala, an(ietate, insomnie, lipsa de concentrare. *epresia majora- se manifesta prin toate caracteristicile formei precedente, dar mai in rosat, iar individul are perioade lun i de imo$ilitate totala, refuz alimentar, "alucinatii auditive si suspiciuni. )tudiul analitic al functiilor intelectuale arata o scadere a memoriei pentru datele recente. #u toarte acestea, posi$ilitatile de sinteza ale varstnicului, ca urmare a e(perientei si antrenamentului, se pot mentine. 5tentia si concentrarea sufera de asemenea de pe urma impactului cu senectutea. In sfera instinctelor asistam la manifestari diferentiate le ate de se( si de nota individuala. :a varsta inaintata se semnaleaza o crestere a instinctului de

alimentatie. Pe de alta parte e(ista specialisti care vor$esc de instinctul mortii in sensul unor preocupari e(a erate fata de moarte. 5ceste aspecte vor$esc desc"is despre accentuarea instinctului de conservare la varstnici. Importanta de semnalat este si comple(itatea modificarilor ce apar in sfera afectiva, in psi"icul celor care traverseaza ultima etapa a vietii. Personalitatea individului se dovedeste rezistenta la scur erea anilor, parand sa nu sufere modificari importante. )unt cunoscute la$ilitatea afectiva, "iperemotivitatea si impresiona$ilitatea $atranului. 5deseori $atranetea este insotita de o stare depresiva si de o tendinta de izolare si sin uratate. <recvent tul$urarile somatice imprumuta masca psi"ica, dupa cum si o stare depresiva se poate asocia cu fenomene somatice. *epresia la $atran comporta un dia nostic atent, o evaluare ri uroasa a multiplelor situatii somatopsi"ice care pot induce o modificare a tonusului psi"ic. In sfera afectiva, atitudinea fata de pensionare si $atranete joaca un rol important. 5cestea sunt associate cu inutilitatea, mizeria si sin uratatea. )entimentul de izolare sociala, de a$andonare a profesiei accentueaza im$atranirea psi"olo ica iar implicatiile lor pot fi prevenite. 9re$uie invinse ri iditatea varstnicului, dificultatea de adaptare la noua situatie creata. 5titudinea critica fata de o situatie nou creata poate sa insemne insa si vi oare psi"ica si o $una adapta$ilitate. #omple(itatea, varia$ilitatea si asincronismul functiilor psi"ice sc"iteaza profilul psi"olo ic al varstnicului. 9endinta la e ocentrism, conservatorismul, lentoarea unor functii co nitive pledeaza pentru conturarea unor tipuri de im$atranire psi"olo ica. *efinirea profilului psi"olo ic al $atranului necesita in continuare o$servatii si studii psi"ometrice secventiale si lon itudinale asupra unor persoane cu im$atranire psi"ica si somatica normala. #u toate ca literatura de specialitate su$liniaza unicitatea proceselor psi"olo ice, fiecare persoana varstnica tre$uie investi ata si asistata ca atare, totusi aspectele psi"olo ice includ numeroase criterii printre care etnicitatea si pensionarea. 'tnicitatea este importanta su$ aspectul sistemului de valori, al modului in care varstnicul isi sta$ileste prioritatile, dar si cum recepteaza asistenta sociala. 5$ilitatile ver$ale, viteza proceselor intelectuale, memoria, procesul de invatare reprezinta facultati intelectuale pretioase, care, daca au fost $ine antrenate in timpul perioadei active, profesionale, c"iar daca au mai suferit modificari le ate de im$atranirea fiziolo ica, marc"eaza profund individualitatea si trasaturile personalitatii varstnicului. Personalitatea omului este "otaratoare pentru modul de a im$atrani, adica cu sau fara succes, inflorind sau clatinandu-se. Unele persoane in curs de im$atranire devin mai interiorizate si necesita o atentie aparte, in timp ce altele interpreteaza constant diferitele incercari si provocari ale vietii. *iferentele apar nu numai in functie de etnicitate si personalitate, ci si in functie de

satisfactiile pe care varstnicul le-a avut intr-o anumita perioada a vietii, de rolul de parinte, dar si de se(ul persoanei. Pentru multi oameni im$atranirea devine o adevarata criza de viata. #riza se manifesta atunci cand omul se afla intr-o situatie in care atitudinilie sau comportamentele o$isnuite pana in momentul respectiv nu mai corespund. )ituatia se prezinta su$ un du$lu aspect, e(ista sansa ca persoana respectiva sa se sc"im$e, sa se reorienteze, sau pericolul ca ea sa se cramponeze de o$iceiurile do$andite in timp. 0eorientarea faciliteaza o sc"im$are, cramponarea poate furniza $aza unui atac de panica. #onstientizarea varstei poate sa se manifeste ca un semnal ca ne-am pozitionat resit fata de noi insine sau fata de viata si ca traim trecand pe lan a ce este esential. In momente de criza se comit sinucideri ca e(presie a celei mai profunde resemnari. *in acest punct de vedere pericolul apare pentru cei care au avut de timpuriu succese neo$isnuite si este vor$a despre oamenii care si-au datorat satisfactiile e(clusiv tineretii, frumusetii si atractivitatii lor. 5ceste valori, o data disparute pot enera o disperare profunda, la depresii impinse pana la melancolie, iar unii incearca sa la suprime prin consumul de alcool. In eneral, toti varstnicii se confrunta cu cele doua adevaruri rave, perioada scurta de viata ce le-a mai ramas si ceea ce numim $oala pensionarii sau patolo ia pensionarii. =arstnicul percepe modificarile fiziolo ice caracteristice etapei sale de viata ca pe o criza ce peate fi resimtita dureros din punct de vedere fizic, dar si psi"ic su$ aspectul afectarii demnitatii. 5cest moment de criza apare atunci cand preocuparea pentru propriul corp devine e(plicita si manifesta. #a o consecinta fireasca a acestui moment dramatic al vietii sale este pro$lema conceptiilor individului %filosofice, stiintifice, morale si reli ioase&. Incep sa apara intre$ari de enul daca viata a meritat sau mai merita sa fie traita, daca propria viata a fost un succes sau esec. Pesimismul este cel care incepe sa casti e teren, e(plica$il si prin intelepciunea populara conform careia nimeni nu este fericit inainte de moarte. Bptimismul nu este complet a$sent, poate e(ista su$ forma de proiecte, uneori artificiale sau c"iar fanteziste. )imtirea si trairea reli ioasa se amplifica cu inaintarea in varsta, ar umentata la persoanele $olnave, care au suferit pierderi personale. Practica ritualurilor reli ioase a varstnicilor o intrece pe aceea a altor cate orii de varsta, influenta reli iei asupra calitatii vietii $atranilor fiind pozitiva. )c"im$arile aduse de $atranete, desi, fara indioala importante, au la $aza raportul intre elemente de continuitate, astfel, stilul de viata al persoanei varstnice se intemeiaza in mare masura pe stilul de viata pe care l-a adoptat si l-a practicat in mod constant in timpul vietii sale adulte. 1atranetea este marcata de e(istenta unei relatii semnificative intre continuitate si dicontinuitate, ceea ce face ca tot ce se pierde intr-o parte sa fie compensata in alta parte.

'ste stiut faptul ca $atranetea nu-i afecteaza in acelasi mod pe toti indivizii unii, dintre ei avand resurse acumulate inca din tinerete pentru a se adapta sc"im$arilor si evenimentelor care marc"eaza aceasta perioada de varsta, in timp ce altii reactioneaza intr-un mod ne ativ, neavand capacitate de a se adapta modificarilor si evenimentelor le ate de vicisitudinile varstei inaintate. '(ista multiple teorii cu privire la procesul de im$atranire si factorii fiziolo ici, patolo ici sau enetici care il determina si sunt mai putine toerii care se ocupa de rezistenta individuala la a resiunile $atranetii. Pro$lemele adaptarii psi"ice la procesul de im$atranire au evidentiat rolul proceselor de compensare. '(ista o serie de stari sufletesti care su$mineaza sanatatea si scurteaza viata, tristetea, supararile frecvente, atitudinea pesimista in viata. Impotriva durerilor fizice e(ista medicamente anal ezice, durerile sufletesti au insa un sin ur leac, uitarea# 9oate starile sufletesti ne ative pot fi com$atute, c"iar ani"ilate prin altele positive, favora$ile sanatatii si lo evitatii. 1una dispozitie reprezinta un remediu dintre cele mai eficiente.Persoanele care vor$esc mult se $ucura de o$icei de o viata indelun ata- arata prof Filiams de la Institutul de Psi"olo ie din B"io. #ercetatorul sustine ca oamenii care vor$esc mult eli$ereaza ener ia acumulata. 5utosu estia poate fi folosita de orice om pentru im$unatatirea vietii. #omparativ cu $atranii de acum 20-+0 de ani, cei de astazi au mai pierdut putin din sin uratate, iar compozitia sociolo ica s-a transformat, a crescut numarul celor cu studii superioare, nu mai este aceeasi proportie de a ricultori, desi majoritatea $atranillor traiesc in mediul rural. )ituatia lor economica este inca disolu$ila, dar pentru multi mai favora$ila, pensiile, pana la un anumit nivel, nu sunt impoza$ile, iar unele din sistemul asi urarilor a ricole s-au du$lat in ultimii ani. :ocuinta lor este mai conforta$ila si s-au inre istrat ameliorari si in privinta starii de sanatate. Unii autori constata ca persoanele varstnice sunt mai tolerante astazi decat la inceputul anilor30, in privinta "omose(ualitatii sau a avortului. 5cest fenomen se e(plica, pe de o parte prin reinonirea populatiei varstnice, iar pe de alta parte prin conta iune inter enerationala. )e considera ca inaintarea in varsta este mai mult le ata de pierderea unor roluri decat de ac"izitionarea unora noi, pierderea partenerului de viata, prin decesul acestuia, pierderea rolului de persoana activa social, diminuarea drastica a rolului de parinte, odata cu cresterea copiilor. In compensare, apare accentuarea responsa$ilitatii persoanei varstnice fata de activitatea ospodareasca si intretinerea spatiului de locuit. Implicarea in unele activitati va contri$ui la mentinerea stimei de sine si la intretinerea satisfactiei e(istentiale a persoanei de varsta a III a.

PENSIONAREA SI PATOLO%IA PENSIONARII PRE%ATIREA PENTRU PENSIONARE 0o$ert 5tc"leC considera pensionarea Gsepararea cu caracter institutionalizat a unui individ de pozitia sa ocupationala, care ii da dreptul de a primi in continuare venituri pe $aza anilor anteriori de munca. <actorul principal care determina aceasta separare este varsta cronolo ica a individului, desi e(ista numeroase cazuri in care starea precara de sanatate si nu varsta determina pensionarea % pensionarea anticipata&. Munca este o conditie a vietii omenesti, fiind $inecunoascute influentele ce le e(ercita aceasta asupra tonusului fizic si psi"ic. *e-alun ul intre ii vieti, incepand cu perioada de educatie, de instruire si continuand cu perioada de maturitate, de activitate propriu-zisa, omul este implicat neintrerupt in procesul de instruire. =arsta a III-a este este perioada in care aceasta activitate neintrerupta inceteaza, modificand statutul ocupational si social. =arsta sociala de pensionare are tendinta de crestere si preocuparile le ate de aceasta perioada nu au scapat investi atiilor sociolo ice, economice si psi"olo ice. :a reuniunea privind ocrotirea persoanelor varstnice defasurata su$ e ida B;U %-432, =iena&, s-a propus si s-a acceptat conceptul de varstnic activ, care include avantaje pentru $atrani si societate. 9ranspunerea in practica a acestui concept presupune, - pre atirea or anizata a pensionarii in cadrul pro ramului comple( de pre atire pentru $atranete/ - lupta varstnicilor insisi pentru un nou statut si rol social. Pensionarea este un moment important din viata individului si este privita diferit nu numai in functie de tipul pensionarii %de $oala sau de varsta&, ca si multi alti factori %temperament, se(, preocupari e(traprofesionale anterioare&. In linii mari sunt trei tipuri de reactii, -. reactia ec"ili$rata de acceptare fireasca, oarecum resemnata/ 2. reactia optimista, in care pensionarea este acceptata si dorita, su$iectul urmand sa se ocupe de odi"na, de timp li$er, de realizarea unor planuri pentru care nu a avut niciodata timp suficient/ +. reactia pesimista %pensionarea catastrofa& care ia in calcul numai aspectele ne ative, nesi uranta pentru viitor, perspectiva im$olnavirii si a mortii. In anii .0, 5nne Marie Duillemard a identificat cinci tipuri lo ice de pensionare, -. pensionarea retragere- ce se caracterizeaza prin activitati care se limiteaza la dimeniunea functionala destinata intretinerii vietii, "rana, i iena, somn. Un pensionar care se incadreaza in aceasta cate orie se

retra e din viata sociala, nu participa la activitati culturale, isi limiteaza deplasarile in mediul apropiat, in vecinatate. Motivul acestei actiuni consta in faptul ca pensionarul a ramas in acest moment fara satisfactii. Parteneriate nesatisfacatoare, o profesiune nedorita si fara sa fi oferit acestuia $ucurii, trecerea pe lan a propria viata si pe lan a propria menire pot fi si ele o cauza. *in acest insuficient curaj pentru o sc"im$are, din rutina si din considerente conventionale, din nesinceritate fata de sine, multi traiesc o viata care nu este, propiru-zis viata lor, dar fara sa si-o marturiseasca/ 2. pensionarea varsta a !!!-a, an ajeaza varstnicul in dezvoltarea unei noi activitati creatoare si care ia locul celei profesionale. 5stfel, pensionarul se orienteaza spre lectura, literatura, creatii artistice, radinarit, spre o activitate pe care o desfasoara cu placere adesea in compania altora/ +. pensionarea consum- se poate manifesta prin participarea pensionarului la e(cursii, vacante, spectacole sau prin dedicarea pensionarului vietii de familie/ 7. pensionarea revendicare- reuneste toate practicile de contestare a locului ocupat de $atrani in societate si de vitalizare a rolului social al pensionarilor. Un astfel de pensionar se simte mereu nedreptatit si identifica multiple situatii dicriminatorii. 0asfatati prin educatie sau prin succese o$tinute timpuriu, care se poate sa le fi revenit fara prea mari prestatii proprii, unii emit pretentii de la viata, care li se par a$solut firesti, pentru ca apoi sa se simta dezama iti si inveninati, atunci cand viata li le refuza. 5ceste atitudini revendicative fata de viata conduc cu cea mai mare pro$a$ilitate la o criza. 'le sunt e(presia unei insuficiente pre atiri pentru $atranete. 5. pensionarea participare- care marc"eaza o adeziune la societate, manifestandu-se printr-o participare intensa si cu un rad ridicat de consum mass media. Implicarea sociala a acestui pensionar, in ciuda titulaturii, este redusa, $azata doar pe consumul de emisiuni radio 9=. 5ceeasi autoare sutine ca determinantii sociali ai activitatilor din timpul pensionarii sunt resursele din timpul vietii active su$ forma acumularilor, veniturilor, relatiilor sociale, starii de sanatate, radului de imatranire sau al potentialitatilor- nivelul de instructie, muncile prestate anterior si mijloacele propice initiativei, precum si e(istenta unei activitati in afara celei de la locul de munca. 5utoarea e(plica le atura dintre resurse si practici, astfel, - persoanele care nu dispun nici de acumulari, nici de potentialitati tind sa dezvolte pensionarea retra ere/

cei care nu dispun decat de un tip de resurse, vor dezvolta un tip de pensionare revendicare, daca dispun de potentialitati, fie un alt en de pensionare, daca dispun de acumulari/ - pensionarii care dispun de doua tipuri de resurse, dar de facturi ine ale, vor fi caracteristici fie ale pensionarii- varsta a IIIa, daca resursele sunt inseminate in cate oria potentialitati, fie unei pensionari de tip consum, daca nivelul resurselor este mai mare la capitolul acumulari. Pentru persoanele nepre atite, pensionarea poate reprezenta un stres major, determinand o adevarata criza morala %criza pensionarii, drama pensionarii&. <recventa si intensitatea tul$urarilor le ate de pensionare este direct le ata de atitudinea fata de pensionare, de personalitatea individului, se(ul si profesiunea pe care acesta a e(ercitat-o. In lipsa unei pre atiri preala$ile, pensionarea atra e lipsa de initiativa, pierderea ritmului, a relatiilor sociale, accentueaza tendinta de anc"ilozare psi"ica si fizica. :a pesoanele suferinde se constata accentuarea preocuparii pentru starea de sanatate, acestea devenind an(ioase si depresive, sfarsind prin a se izola, traindu-si viata in solicitudine. 5sistentului social ii revine sarcina de a imprima o conceptie optimista asupra $atranetii si a pensionarii. Printre remediile atenuante ale$olii pensionarii amintim, - stimularea dorintei de a fi util/ - dezvoltarea creativitatii/ - folosirea e(perientei acumulate/ - o informare teoretica lar a privitoare la mecanismele de intarziere a procesului de im$atranire/ dislocarea mentalitatii ca pensionarea este inceputul sfarsitului, sau o o anticamera a mortii, ea fiind o etapa a e(istentei cu caracteristici proprii, pozitive si ne ative, careia i se imprima un sens constructiv si optimist/ - stimularea unei atitudini de acceptare, nu de impotrivire sau ne are/ - incurajarea continuarii activitatii intelectuale, fizice si stimulative de folosire a timpului li$er. B contri$utie "otaratoare la pre atirea pentru pensionare o are omul insusi prin autoeducare, acest lucru fiind posi$il numai daca su$iectul are o conceptie pozitiva, realista si optimista privind aceasta perioada a vietii. =alorificarea $atranetii este o conceptie aparuta in societatile dezvoltate unde varsta a treia este privita ca o varsta a recuperarii timpului li$er pe care adultul nu l-a putut folosi pentru el insusi.
-

)-au identificat trei faze prin care trece succesiv persoana pensionata, -. perioada imediat post pensionare, in care individul manifesta un sentiment de frustrare si o stare de insecuritate. 5ceasta perioada de stres favorizeaza aparitia tul$urarilor nevrotice/ 2. o faza de nelisniste si de cautare a unui nou rol social si psi"olo ic/ +. faza de dupa 6--2 luni de la pensionare este aceea de sta$ilizare, in care individul accepta de o$icei situatia. Unii autori identifica urmatoare conditii necesare $unei adaptari dupa pensionare, -. mentinerea unei activitati deoarece sentimentul de inutilitate familiala si sociala ra$este deteriorarea individului care im$atraneste/ 2. activitatea tre$uie sa ai$a neaparat o utilitate sociala/ +. intele erea intrafamiliala %sot-sotie& poate conditiona reusita sau, din contra, esecul pensionarului/ 7. e ocentrismul asi ura o dezvoltare crescuta a interesului pentru propria persoana reprezinta pentru pensionar o conditie necesara a adaptarii/ 5. aparenta eli$erare pe care pensionarul o resimte fata de multiple nerealizari sau tensiuni in viata profesionala/ 6. factorul economic joaca de asemenea un rol important deoarece numerosi pensionari se considera satisfacuti de soarta lor daca au venituri suficiente, iar majoritatea persoanelor resimt o o scadere a nivelului de trai. Pensionarea apare ca o cotitura in viata individului care im$atraneste, dar si un moment in care incepe un nou stil de viata. *epasirea acestui moment critic, adaptarea individului la noua etapa din ciclul vietii sunt dependente de modul in care reactioneaza rupul familial si social fata de persoana pensionata. :on evitatea, ca si o mai $una stare de sanatate a oamenilor in varsta poate ridica o serie de pro$leme pentru societate si se refera la fondurrile sociale de pensionare, al caror necesar creste din ce in ce mai mult. 5 doua pro$lema se refera la fondurile de asistenta medicala.

ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSNICE #a parte componenta a sistemului de protectie sociala, asistenta sociala asi ura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente, ale unor situatii care pot enera mar inalizarea sau e(cluderea sociala a unor persoane. 5sistenta sociala este in responsa$ilitatea institutiilor pu$lice specializate ale autoritatilor pu$lice centrale sau locale si a or anizatiilor societatii civile. )erviciile speciale vizeaza mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie, cronica sau de ur enta. 5ceste servicii sunt acordate persoanelor care se afla in imposi$ilitatea de a desfasura activitatile vietii normale, temporar sau sau definitive, cauzate de afectiuni fizice, psi"ice sau senzoriale. )erviciile sociale sunt prestate la domiciliul persoanelor varstnice sau in institutii>unitati specializate in asistenta persoanelor cu nevoi speciale. Prin le e sunt precizate persoanele care au dreptul la asistenta sociala. Intre acestea se re asesc so persoanele varstnice. 9ot de le e sunt precizateconditiile pe care tre$uie sa le indeplineasca personalul din sistemul de asistenta sociala % pre atire, calificare, competente, responsa$ilitati si atri$utii specifice domeniului de activitate&. <ormarea personalului de specialitate de asistenta sociala

CADRUL ASISTENTIAL 5sistenta sociala este in responsa$ilitatea institutiilor pu$lice specializate ale administratiei pu$lice locale si centrale si a or anizatiilor societatii civile. 5sistenta sociala se acorda in servicii si in $ani. )erviciile sociale vizeaza mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie, cronica sau de ur enta. 5ceste servicii sunt acordate persoanelor care se afla in imposi$ilitatea desfasurarii unei vieti normale, temporar sau definitive, din cauza unor afectiuni fizice, psi"ice sau senzoriale. )erviciile sociale sunt prestate la domiciliul persoanelor cu nevoi sau in institutii specializate de asistenta sociala. Prin le e sunt precizate persoanele care au dreptul la asistenta sociala. Intre acestea se re asesc si persoanele varstnice. 9ot prin le e sunt precizate conditiile pe care tre$uie sa le indeplineasca personalul din sistemul de asistenta sociala %pre atire, calificare, competente, responsa$ilitati, atri$utii specifice domeniului de activitate. <ormarea personalului de asistenta sociala se realizeaza in institutii de invatamant superior, postliceal sau prin alte forme de invatamant cu profil de asistenta sociala, desi ur cu respectarea prevederilor le islatiei in vi oare. 5tat personalul an ajat cat si voluntarii care practica asistenta sociala au o$li atia sa respecte, -. confidentialitatea informatiei/ 2. intimitatea persoanei si li$ertatea ei de a decide/ +. etica profesionala. ;erespectarea o$li atiilor atra e raspundere disciplinara, civila sau penala, dupa caz. Practica asistentiala porneste de la anc"eta sociala prin care se urmareste identificarea situatiei sociale care constituie pro$lema de rezolvat si studiul sistematic si comple( al clientului, mediului sau social, studiu finalizat prin dia nosticul psi"o-social, prin ipoteze referitoare la disfunctia sociala e(istenta si la mijloacele de interventie.

(o)ele )e asistenta so!iala

Prima dintre conceptele lo$ale care au orientat practica asistentiala provine din medicina. Inca de la aparitia preocuparilor de asistenta sociala, la sfarsitul secolului al I@-lea, s-a considerat ca dupa tratamentul din spital pacientul necesita sprijin post tratament. 5stfel, asistenta sociala a aparut ca

o prelun ire a actului medical si strate iile de interventie, lim$ajul si teoriile au fost imprumutate din medicina. :a inceputul secolului al @@ -lea au aparut stiinte precum G psi oterapia, sau tratamentul direct, care se adresa nemijlocit clientului individual, oferindu-i sprijin psi"olo ic si dezvoltandu-i capacitatea de intele ere de sine, socioterapia sau tratamentul indirect, centrat pe ameliorarea mediului e(terior, familie, rup profesional, prieteni, vecini, ca sursa de sc"im$are comportamentala a clientului. Din ers e!ti*a asistentei so!iale+ !lient,l este ori!e ersoana !are se a"la la ,n moment )at in in!a a!itatea )e a-si as,ma )i"i!,ltatile *ietii si !are are ne*oie )e s,stinere tem orara si )e o relatie )e s ri-in. *ezan ajarea si izolarea atrase de $olile cronice ca si durerile cronice conduc la refuzul comunicarii, autoconsum si o$sesii. Pentru o asistare adecvata este necesar un dia nostic complet, adica, pe lan a cel medical o$isnuit sa e(iste si precizari referitoare la radul de autonomie al $atranului si la conditia sa psi"o-sociala. Persoana varstnica poate fi in una din urmatoarele situatii, -. se autodeserveste total, partial sau nu se autodeserveste/ 2. capacitatea sa de autodeservire poate fi recupera$ila sau nerecupera$ila/ +. poate fi un client cooperant, partial cooperant sau necooperant/ 7. poate prezenta modificari psi"olo ice si psi"ice, respectiv poate avea o stare depresiva si poate manifesta dezan ajare sociala si familiala. ;emultumiti de tot si uneori de intrea a viata, unii $atrani manifesta tentative de sinucidere. 5ceste persoane sunt foarte dificile su$ aspectul asistentei sociale. B analiza severa a conditiei persoanei varstnice reflecta o reala tendinta de izolare si de insin urare. 9otusi, o $una parte din persoanele in varsta se an ajeaza in masuri de autoprotectie si fac eforturi de adaptare. In rijirea persoanei varstnice se poate face fie la domiciliu fie intr-un camin pentru $atrani, in functie de evaluarea nevoilor, a situatiei economice si a radului de dependenta. 5tat timp cat este posi$ila interventia sociala la locuinta $atranului, aceasta reprezinta solutia cea mai $una. 5sistenta sociala a persoanelor varstnice se acorda la cererea, persoanei varstnice, a reprezentantului le al al acesteia, la solicitarea instantelor judecatoresti, a personalulului de specialitate din cadrul consiliului local, al politiei sau al or anizatiilor de cult recunoscute in 0omania.

Persoanele varstnice pot $eneficia de, - ser*i!ii so!iale, de in rijire, prevenirea mar inalizarii, sprijinirea reinte rarii sociale, in rijirea locuintei, ajutor pentru menaj, sprijin pentru plata unor servicii si o$li atii curente, consiliere juridica si administrative/ - ser*i!ii me)i!o-so!iale- ajutor pentru realizarea i ienei personale, readaptare fizica si psi"ica, antrenare in activitati sociale, culturale sau economice, adaptarea locuintei la nevoile varstnicului, in rijire temporara in centre de zi sau in alte centre specializate/ - ser*i!ii me)i!ale %consultatii, in rijiri medicale la domiciliu sau in institutii de specialitate, administrarea tratamentului&. )uccesul in rijirilor la domiciliu depinde de functionarea sistemului de ocrotire dar si de am$ientul in care traieste persoana varstnica si de $atranul insusi. #a o ultima solutie ramane institutionalizare varstnicului. *e :e ea -.>2000 $eneficiaza persoana care a atins varsta pensionarii si se aseste in una din urmatoarele situatii, - nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau mai multor persoane o$li ate la aceasta/ - nu are locuinta si nici posi$ilitatea de a-si asi ura conditiile de locuit pe $aza resurselor proprii/ - nu realizeaza venituri proprii sau acestea sunt insuficiente pentru a-si asi ura in rijirea necesara - nu se poate ospodari sin ura sau necesita in rijire specializata/ - se afla in imposi$ilitatea de a-si asi ura nevoile socio-medicale, datorita $olii ori starii fizice sau psi"ice. ;evoile persoanelor varstnice, medicale si socio-medicale sau psi"oafective, se sta$ilesc pe $aza rilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice. Pentru a fi psi$ila incadrarea corecta se intocmeste fisa de evaluare socio-medicala % eriatrica& ce constituie piesa o$li atorie in dosarul persoanei varstnice care solicta in rijire la domiciliu sau internare intr-o instituie de ocrotire. In functie de nevoile sta$ilite de medicul specialist impreuna cu asistentul social, varsnicii incadrati in radele -5,-1, -# vor fi in rijiti in sectii pentru persoane dependente, cele incadrate in radele II5,II1,II# vor fi in rijiti in sectii pentru persoane semidependente, iar persoanele cu radele III5, III1, III# vor fi considerate persoane independente. #aminele pentru pensionari, cele de $atrani si pentru $atrani $olnavi cronici vor functiona su$ forma de camine pentru persoane varstnice

cu sectii pentru, persoane dependente, persoane semidependente si persoane care nu sunt dependente. Principalele o$iective ale unei institutii de ocrotire a persoanelor varstnice sunt, - oferirea conditiilor de in rijire care sa respecte identitatea, inte ritatea si demnitatea persoanei varstnice/ - mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanei vartnice/ - stimularea participarii persoanelor varstnice la viata sociala/ - facilitatea si incurajarea le aturilor interumane, inclusiv cu familiile persoanelor varstnice/ - suprave "erea si in rijirea medicala/ - prevenirea si tratarea consecintelor le ate de procesul de im$atranire. *intre varstnicii institutionalizati, aceia care dispun de venituri proprii au o$li atia sa plateasca lunar o contri$utie de intretinere. '(ista opinii conform carora institutionalizarea varstnicului nu este alceva decat o forma mascata de izolare pe care o promoveaza familia si societatea, dar, atat timp cat mentinerea varstnicului in mediul familial este un ideal frumos, dar de nerealizat, institutionalizarea devine necesitate. :uati in ordinea ur entei sociale, instutionaliza$ilii sunt in primul rand persoanele sin ure, fara familie sau complet a$andonati de aceasta. Instututionalizarea ridica pro$leme uneori severe le ate de adaptarea varstnicului la noul mediu, din cauza faptului ca s-a redus considera$il capacitatea sa de acomodare , iar stresul mutarii din locuinta sa de care s-a atasat si pentru care a muncit ani in viata provoaca deseori consecinte dezastruoase. Pentru persoanele internate in camine, sc"im$area mediului apare ca o ultima a resiune din partea societatii , dupa retra erea din activitatea profesionala, sc"im$area raporturilor cu familia, pierderea unor roluri, plecarea copiilor, pierderea partenerului conju al. 'c"ili$rul psi"ic este astfel profund zdruncinat pentru ca, pe masura inaintarii in varsta si a reducerii mo$ilitatii, locuinta devenise principala scena de desfasurare a vietii sale, sin urul sau univers. In camin ii lipseste cadrul intim, o$iecte si amintiri le ate de familia sa, tot ceea ce-i da sentimentul de si uranta si c"iar linistea sufleteasca. '(ista diferente de nuante intre adaptarea varstnicilor din mediul ur$an fata de cea a celor proveniti din cel rural. 5stfel, asistatul provenit din mediul ur$an a fost supus de-alun ul vietii unor stresuri le ate de sc"im$area resedintei din cauza restran erii conditiilor de viata ca urmare a plecarii copiilor si suporta mai usor sc"im$area de

domiciliu fata de cei din mediul rural care, in eneral au locuit in aceeasi casa intrea a viata. In multe situatii instututionalizarea determina o adevarata criza de dezradacinare, c"iar daca institutiile ofera confortul fizic si servicii specializate. '(ista si o alta e(plicatie, aceea ca asistatul percepe institutionalizarea ca premer atoare mortii, iar aceasta teama actioneaza ca un a ent pato en psi"osocial. Printre simptomele psi"ice, dominante si constante la toate cazurile de inadaptare la mediul institutionalizat s-a o$servat an(ietate, insomnie, a itatie psi"omotorie, o$oseala, ne ativism ipo"ondrie si i rijorare e(e erata fata de cei de acasa. Institutionalizarea ocroteste persoana varstnica, iar neutralizarea si ameliorarea efectelor acesteia este un demers lent, de durata, de perseverenta din partea ec"ipei de lucru in $eneficiul asistatului, care din pacate uneori nu cola$oreaza in acest sens. ;otiunea de in rijire este adecvata pentru unitatile de asistenta sociala. B parte dintre asistati sunt doar $atrani insa unii sunt infirmi, imo$ilizati la pat, cu $oli rave in evolutie. 9oti sufera adesea de izolare, de a$andon sau semia$andon, de carente afective, de pierderea autonomiei, a tonusului vital, de neputinte fizice, de deficiente de memorie care tre$uie attenuate si limitate in evolutie. 9ratamentul de cele mai multe ori nu este medicamentos, deoarece im$atranirea nu poate fi prevenita, ci psi"olo ic, ajutand $atranul sa invin a sau sa suporte neputintele. 5sistentii sociali se ocupa de or anizarea vietii celor asistati, indeose$i de intocmirea pro ramelor culturale, instructive, recreative care au efecte curative si c"iar profilactice. Important este ca ec"ipa sa ai$a calitati morale, fara de care activitatea ei in favoarea varstnicului este de neconceput pornind de la idea lui I. )imeone 6 sin ura prevenire vala$ila a senescentei este redarea demnitatii omului care im$atranesti.

INTERVENTIA ASISTENTULUI SOCIAL 5 ajuta persoanele in varsta inseamna, pentru persoana care acorda ajutorul, a fi atent la trebuintele si nevoile lor. *eseori, inainte de a interveni in situatia persoanei varstnice inventariem ansam$lul sarcinilor pe care le avem de indeplinit. *emersul porneste de la noi, de la ceea ce credem noi ca avem de facut. 5devaratele tre$uinte, nevoi tre$uie identificate impreuna cu persoana in cauza pentru a ne asi ura ca sarcinite presta$ilite de noi sunt acelea pe care varstnicul le asteapta. 5cest demers tre$uie sa porneasca de la tre$uintele persoanelor %si nu de la propunerile pe care noi le avansam& si face parte din modelul de interventie# 5sistentul social, pornind de la intele erea dinamicii sociale, psi"osociale in care se afla clientul defineste o$iectivele si mijloacele necesare, am$ele preocupari fiind inscrise in planul de interventie. 5cesta cuprinde, -. reperarea pro$lemei sociale sau a nevoii %cererii&/ 2. analiza situatiei folosind ca metode, interviul, povestirea si auto$io rafia/ +. etapa evaluarii preliminare si operationale consta in constituirea unui model e(plicativ al realitatii in care urmeaza sa se deruleze interventia. )e foloseste descrierea, clasificarea, analiza comparata si teoretizarea. Planul de interventie contine, -. definirea clientului si a nivelului la care se intervine/ 2. precizarea o$iectivelor specifice ale interventiei in ordinea importantei lor/ +. ale erea strate iilor, metodelor si te"nicilor de lucru in vederea inducerii sc"im$arilor sociale/ 7. in caz de reusita, clientul a devenit responsa$ilizat si poate da actului e(istential o dimensiune comunitara/ 5. strate ia in rijirii $atranilor include si asistenta modificarilor de comportament, cazul $atranului normal, ajustarile determinante pentru personalitate sunt cauzate de pierderile firesti, de la reactiile fata de sarcinile zilnice si fata de procesul de im$atranire, iar in cazul $atranului $olnav tre$uie avut in vedere faptul ca tratamentul $olilor cronice este de durata, iar reactiile co nitive si

emotionale ale familiei influenteaza ne ativ comportamentul acestuia. )i din acest motiv depistarea precoce si tratamentul oportun este $enefic pentru inte rarea familiala a $atranului. Uneori persoana in varsta suferinda de o $oala cronica intra in rolul de $olnav e(a erandu-si disa$ilitatile si renuntand la unele a$ilitati functionale si la independenta. 1olile cronice conduc la izolare ca rezultat al reducerii mo$ilitatii si comunca$ilitatii. 6. 5sistentul social joaca un rol pozitiv in aceste cazuri prin demersul de resocializare. Uneori tot ajutorul care poate fi acordat este simpla prezenta a asistentului social, calm si intele ator care asculta. #ele mai frecvente evenimente eneratoare de confuzii si crize pentru persoanele varstnice sunt, pierderea celor apropiati, pierderea locuintei, a$andonarea lui de catre cei dra i. Moartea unei rude apropiate este o e(perienta cu care $atranii vor fi mai familari decat ceilalti si se poate spune ca multi dintre ei au invatat sa faca fata pierderii unor fiinte apropiate. Profesionistul nu poate sa intervina pe $aza acestei presupuneri dat fiind actualul stadiu al cunoasterii- este mult mai util sa consideri ca lipsa unor semne e(terioare ale pierderii suferite poate pur si simplu sa insemne ca ele sunt e(primate alt fel, cum ar fi, ipo"ondria, $oala, lipsa de atentie sau confuzia. Merita sa amintim o lectie $ine invatata cand este vor$a de tineri, dar rar aplicata cand sunt in atentie varstnicii, deciziile nu tre$uie luate imediat dupa o pierdere. Pe cat posi$il, discutiile privind institutionalizarea sau mutarea $atranului din locuinta sa tre$uie amanate o perioada de timp. Pierderea temporara sau pemanenta a locuintei este un factor important enerator de situatii dificile pentru varstnici. 5tunci cand sunt foarte speriati, oamenii mint uneori, iar $atranii pot sa isi ascunda infirmitatile daca acestea sunt percepute ca o piedica in calea rezolvarii situatiei asa cum ar vrea ei. *e multe ori $atranii se simt victime si nu stapanii propriei lor sorti. 5sistentul social tre$uie sa intelea a dinamica situatiei prin asi urarea unei interventii competente si prin faptul ca este pre atit sa stea alaturi de $atrani, oferindu-le sprijin si si uranta. :a cealalta e(trema fata de interventia in caz de criza se afla un mic rup de $atrani care sufera de $oli cronice sau "andicapuri si care au nevoie de ajutor intr-un rad mai ridicat fata de ceilalti. 'i sufera adesea de plictiseala, frustrare, neputinta si disperare. Bamenii a caror vieti sunt afectate de $oala si infirmitati pot sa-si piarda cu usurinta identitatea de vreme ce preocuparea celor din jur este de a se asi ura ca ei sunt fizic $ine in rijiti. 5stfel, in sectiile de internare de lun a durata si in institutiile de

ocrotire, personalul se concentraza asupra asi urarii ca $atranii sunt curati, "raniti si i ienizati. 5desea sunt sin urele lucruri de care au timp sa se ocupe, iar primejdia este ca vor pierde constiinta personalitatilor pe care le au in in rijire. 0utina in rijirii fizice va avea importanta prioritara. 5sistentii sociali tre$uie sa isi petreaca timpul comunicand cu $atranii la nivelul emotional si intelectual al acestora. 5cest lucru poate fi foarte dificil, pentru ca acestia de multe ori nu aud sau nu vad $ine si din cauza pro$lemelor suplimentare pe care le ridica situatia lor. Uneori infirmitatile fizice le da un aer inspaimantator. 'ste nevoie de calitati deose$ite pentru a te putea concentra asupra personalitatii in asemenea conditii. In timpul intrevederii asitentul social va fi situat la acelasi nivel fizic cu clientul, daca acesta sta pe scaun, asistentul social se va aseza si el pe scaun, in fata clientului. Un alt aspect important este evitarea intre$arilor, de e(emplu,astazi este o zi frumoasa in locul intre$ariinu este asa ca astazi este o zi frumoasaH, pentru ca, s-ar putea ca $atranul sa nu fi o$servat acest lucru si va resimti acest fapt ca pe o pierdere. 5sistentul social va folosi cat mai des numele intre al clientului, pentru a intari sentimentul valorii individuale in institutie, in care se folosesc cuvinte de enulpuiule, dra ule. Practica asistentiala cu $atranii foarte in varsta creste in mod considera$il afectarea de stress, asa cum este mai dificila si asi urarea unei in rijiri cotidiene acestora decat altor persoane. Persoanele varstnice cu care interrelationeaza profesional asistentul social sunt acelea care au cele mai mari pro$leme, oameni cu rave infirmitati fizice sau mentale sau oameni cu dificultati majore in ce priveste resursele, personalitatea sau comportamentul. :a marimea pro$lemelor se adau a si comple(itatea lor. B sursa suplimentara de stress pentru asistentul social este prezenta inevita$ilitatii mortii a celor cu care lucreaza. Multi dintre clienti vor muri in vreme ce ne ocupam noi de ei. Moartea este continuu prezenta si poate face munca cu $atranii demoralizanta. 5ceste pro$leme sunt comune tuturor profesionistilor implicati in in rijirea $atranilor. B a$ordare optimista poate fi dificila in astfel de situatii. 5sistentii sociali care lucreaza cu persoanele varstnice se vor o$isnui cu aceasta realitate, si, c"iar daca se lucreaza cu placere tre$uie avut rija de noi insine pentru a nu ne epuiza si pentru a nu deveni prea insensi$ili. Un alt aspect important in munca de asistenta sociala cu persoanele varsnice il reprezinta supervizarea. *erivata din psi"oterapie si ca o necessitate de a te cunoaste pe tine insuti inainte de a ajuta pe altii, supervizarea a fost adaptata util in activitatea de asistenta sociala fiind destinata analizei re ulate a activitatii practice a asistentilor sociali.

Un alt mod de a face fata stresului si de a mentine optimismul asistentilor sociali care lucreaza cu persoane varstnice este or anizarea unui rup de specilalisti. 5cest rup poate fi formal, ca in cazul intalnirilor re ulate sau centrate pe o sarcina, sau informal ca in cazul dez$aterii unor cazuri. Important este ca se le itimeaza timpul c"eltuit pentru a impartasi e(periente, pentru a descarca sentimente si pentru a reflecta la actiunile inteprinse.

.I.LIO%RAFIE SELECTIVA
-. 1alaceanu )tolnici, #. - Geriatrie Practica, 'ditura Medicala

5maltea, 1ucuresti, -443/ 2. 1ocancea, #, ;eamtu, D. - +lemente de $sistenta Sociala, 'ditura Polirom, Iasi, -444/ +. 1o dan, #. - +lemente de (eriatrie Practica, 'ditura Medicala, 1ucuresti, -437/ 7. #aldarariu, D. - Stadiile dezvoltarii umane, Universitatea 'ftimie Mur u, 0esita, 200-/ 5. *umitru, Mircea Batranete $ctiva, 'ditura Medicala, 1ucuresti, -437/ 6. Dal, *enizia, $sistenta Sociala a Persoanelor Varstnice, 'ditura 9odesco, #luj ;apoca, 200+/ .. Ilut, Petru- $bordarea calitativa a socio-umanului, 'ditura Polirom, Iasi, -44./ 3. Mars"all, MarC, $sistenta Sociala pentru Batrani, 'ditura 5lternative, -44+/ 4. Manoiu, <, 'pureanu, = G $sistenta Sociala in ,omania, 'ditura 5::, 1ucuresti, -446/ -0. Mateescu, 0odica- Bazele &iziologice ale (erontoprofila-iei, 'ditura 8elicon, 9imisoara, -446/ --. Popa, 0.- !ntroducere in Psi ologia Varstei a %reia, 9imisoara, 'ditura 5u usta, -444/ -2. 0adulescu )orin - Sociologia Varstelor, 1ucuresti, 'ditura 8Cperion, -447/ -+. )a"leanu, =., Omul si !mbatranirea, 'ditura 'nciclopedica, 1ucuresti, -4.-/ -7. )c"iopu, U., =erza, '- Psi ologia Varstelor, editia a III-a revizuita si adau ita, 'ditura *idactica si Peda o ica, 1ucuresti, -44./ -5. =oiculescu, M. - *e Veg e pe &rontul Vietii, 'ditura Medicala, 1ucuresti, -437/ -6.III :e ea -.>2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice/ -..III Drila ;ationala de eveluare a persoanelor persoanelor varstnice/ -3. :e ea nr. .05 > 5.--.200-, privind )istemul ;ational de 5sistenta )ociala.