Sistemul renina - angiotensina - aldosteron - bradikinina 2.04.2012 Structura rinichiului: - este alcatuit din 2 mil de nefroni.

Pentru a-si exercita functia sa (depurare a organismului ! el utili"ea"a numai #00.000 nefroni. $in acest moti% in imbolna%irile cronice ale rinichiului! pe masura ce sunt distrusi unii nefroni functional! locul acestora este luat de altii aflati in re"er%a organului. &ceasta explica de ce insuficienta renala apare dupa ani chiar "eci de ani (20 ani de suferinta cronica a rinichiului si de ce in momentul in care a aparui sansele de a fi re%ersibila sunt tot mai mici si de ce este ne%oie in final sa se recurga la transplantul renal. - unitatea structurala si functioala a rinichiului este nefronul ' a se in%ata nefronul. &lcatuire: a. corpuscul renal b. tub contort proximal c. ansa lui (enle d. tub contort distal care se deschide in tubii colectori a. corpusculul renal: aprox. )0 de anse capilare care pro%in din capilari"area arteriolei aferente ' glomerul renal. * capsula +o,man - Sumleanschi (- . .apsula are 2 foite: una care se mulea"a pe peretele fiecarei anse capilare/ cealalta se afla la o oarecare distanta si se %a continua cu 0.P. 1ntre cele 2 foite ale capsulei +o,man se afla un spatiu in care se %a forma urina primara. 2rina primara se formea"a din plasma sangelui care a %enit prin arteriola aferenta si a patruns in ansele capilare. 3a ni%el de glomerul! plasma trece (filtrea"a prin: pe de o parte prin peretele capilarului si pe de alta parte prin foita %iscerala a capsulei +o,man. &ceste 2 structuri formea"a impreuna membrana de filtrare: ca straturi are urmatoarele: peretele capilarului (un strat de celule endoteliale ale capilarului care stau pe o membrana ba"ala * foita %iscerala a capsulei +o,man (membrana ba"ala pe care stau celule epiteliale

.ele 2 membrane sunt practic unite incat putem admite ca exista o singura membrana '4 structura si particularitatile membranei de membrane: structuri care tin de peretele capilar! structuri care tin de peretele foitei %iscerale a capsulei: strat celule endoteliale *

membrana ba"ala * celule epiteliale. 1ntre celulele epiteliale exista spatii intercelulare iar in membrana ba"ala exista pori care permit plasmei sa se 5strecoare5 prin aceste spatii si pori pentru a sosi in spatiul capsulei +o,man. '4 urina primara. - dupa ce s-au capilari"at arteriolele se readuna si formea"a arteriola eferenta care se distribuie in 6urul celorlalte parti constituente ale nefronului. si formea"a in 6urul acestor parti o retea de capilare peritubulare. - tubii nefronului au aceasi structura histologica: membr ba"ala * un strat de celule epiteliale. 0.$ este astfel ase"at incat el nu se etalea"a in continuarea celorlalte portiuni ale nefronului! ci se aseaza in unghiul format de cele 2 arteriole aferente si eferente. 3a locul de contact dintre peretele art. aferente si peretele 0.$! celulele isi modifica structura si functia! .elulele endoteliale se modifica si dau MACULA DEN A.(0.$ * arteriola aferenta . .elulele maculei densa 6oaca rol de receptori mai ales de presoreceptori (receptori sensibili la %ariatiile presiunii sangelui care a intrat in rinichi - rinichiul este irigat din artera aorta abdominala prin cele 2 ramuri ' aa. renale. Sangele cand intra in rinichi trebuie sa aiba presiune mai mare de 70 mm8(g. .and soseste la arteriola aferenta trebuie sa fie intre #-7 cm8(g sistolica. 9rice %ariatie a presiunii sangelui care intra in nefron prin arteriola aferenta este sesi"ata de catre receptorii maculei densa. 9ri de cate ori pres. arteriala sub # cm8(g la ni%el de arterioala aferenta functia rinichiului se prabuseste ' 1:S2;1.1<:0& =<:&3& &.20& prin hipotensiune arteriala (hipo%olemie/ hemoragia din accident . >ecanisme locale de ridicare a tensiunii arteriale la ni%el de arteriora aferenta: 1. ?asodilatatia arteriolei aferente ' mecanism compensator -4 asigura cresterea fluxului de sange in teritoriul respecti%. 2. ?asoconstrictia arteriolei eferente -4 sangele stagnea"a mai mult in capilarele glomerulului -4 creste filtrarea glomerulara @in ca"ul in care %asodilatatia arterioale aferente nu este suficienta pentru a se asigura formarea urinii primareA B. Prin transformarea celulelor epiteliale a 0.$ acestea %or capata proprietati secretorii de%enind celule !u"taglomerulare (din transformarea celulelor epi. a 0.$ la locul de contact cu arteriola aferenta se formea"a aparatul 6uxtaglomerular #$ secreta %EN&NA. 9ri de cate ori 0& scade la ni%. sistemic scade si presiunea de perfu"ie a rinichiulu ' pres. din arteriola aferenta. - Scaderea %a fi sesi"ata de celulele maculei densa care transmisa celulelor 6uxtraglomerulare determina sinte"a si secretia de =<:1:& -4 trece in sange unde intalneste o alta proteina sinteti"ata la ni%el de ficat ' &:C190<:S1:9C<:. &ngiotensinogenul este inacti% functional! dar sub actiunea reninei -4 &ngiotensina 1 (decapeptid ' 10 && . Angiotensinogen ''''''renina'''''$ Angiotensina & Angiotensina & ''''''enzima de con(ersie'''''$ Angiotensina && (nonapeptid ' D&&

&ngiotensina 11 de"%olta mai multe actiuni dintre care 2 sunt mai importante: 1. Substanta puternic %asoconstrictoareE '4 determina contractia musculaturii netede arteriolare si reducand lumenul %aselor creste 0& '4 mai buna irigatie a rinichiului (acelasi %ol de sange dar pe un lumen mai mic . :+: daca are 0& mare inhibi en"ima de con%ersie care transforma angiotensia 1 in angiotensina 11 (angiotensina 11 este %asoconstrictoareE . 1n hipertensiune exista un exces de secretie al angiotensinei 11. .um aceasta este %asoconstrictoare inseamna ca ea induce cresterea 0&. Pentru a impiedica actiunea ei %asoconstrictoare exista 2 posibilitati: a. sa impiedicam formarea ei din angiotensina 1 prin inhibarea en"imei de con%ersieE (medicamente 1<. / b. &ngiotensina 11 trebuie sa se fixe"e pe un receptor (ea are 2 tipuri de receptori. &ctiunea %asoconstrictoare a angiotensinei 11 poate fi impiedicata si de subst (medicamente care actionea"a ca inhibitor ai angiotensinei 11. &cestia se fixea"a pe receptorii angiotensinei de la ni%. %aselor si cand a6unge angiotensina 11 aceasta gaseste receptorii ocupati. '4 angiotensina 11 nu 2. >erge la ni%el de corticosuprarenala ("ona glomerulare unde stimulea"a secretia de aldosteron. &ldosteronul trece in sange si %ine la ni%el la 0.$. 3a aces ni%el aldosteronul stimulea"a absorbtia de :a din urina primara trecand :a in sange si elimina la schimb F. 1ntrarea ionilor de :a in sange %a genera cresterea presiunii coloid osmotice '4 sange mai gros. Sangele cu o astfel de presiune crescuta %a a6unge in creier in hipofi"a posterioara unde %a stimula secretia de &$( (adiuretina/ antidiuretic/ %asopresina . - &cest hormon se sinteti"a in hipotalamus si era numai depo"itat in hipofi"a posterioara. &ceasta inseamna ca in momentul in care sangele paraseste hip. post. are o presiune osmotica crescuta si o concentratie mai mare de &$(. - Sub aceasta forma sosteste la ni%elul rinichiului - 0.$ - unde adiuretina retina a)a* luand'o din urina )rimara si trecand'o in sange! -4 creste plasma in sange -4 creste 0& EEE?asopresina mai are o actiune: de 20 x mai puternica ca %asoconstrictoare decat angiotensina 11. &ctionand pe %asele arteriale %a induce %asoconstrictie care se adauga celei determinate de angiotensina 11 -4 creste astfel si prin acest mecanism presiunea arteriala. -4 crestere care se %a repercuta fa%orabil asupra irigatiei renale.