Sunteți pe pagina 1din 13

METODE sI MIJLOACE DE NVMNT q Delimitari conceptuale q Sistemul metodelor de instruire q Descrierea metodelor de instruire q Mijloace de nvatamnt q Strategii didactice

Metoda didactica - Procedeul didactic qMetoda didactica se refera la drumul sau calea de urmat n activitatea comuna a profesorului si elevilor, n vederea realizarii obiectivelor instruirii. qEtimologie: methodos (gr) metha = spre, catre odos = drum, cale Procedeul didactic si raportul cu metoda de nvatamnt q Procedeul didactic este o componenta a metodei, o tehnica mai limitata de actiune, un element de sprijin sau un mod concret de valorificare a metodei. q Raportul dintre metoda si procedeu didactic este dialectic, de complementaritate: qntr-o lectie n care predomina expunerea profesorului, efectuarea unui experiment poate interveni ca procedeu demonstrativ. Functiile metodelor didactice q Comunicativa, de transmitere a noi cunostinte/abilitati/atitudini. q Cognitiva, de dobndire de noi cunostinte/abilitati/atitudini. q Normativa, de organizare, dirijare si corectare continua a procesului de instruire. q Motivationala, de a strni si mentine interesul elevului, curiozitat 515q1621f ea, dorinta de cunoastere si actiune. q Operational-instrumentala, ca intermediar ntre elev si unitatea de continut.

PROFESORUL este un reprezentant al stiintei care mediaza, prin intermediul metodelor, accesul la cunoastere. q Formativ-educativa, de exersare si dezvoltare a proceselor psihice si motorii, simultan cu nsusirea cunostintelor, formarea deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor si calitatilor morale. Sistemul metodelor de instruire

Metode de comunicare orala - metode expozitive qExplicatia: dezvaluie, clarifica situatii, relatii, legi, ipoteze, solicita analiza si argumentarea logica a faptelor sau cunostintelor. qPovestirea: expunere prin naratiune, cu caracter plastic si emotional. qDescrierea: prezentarea analitica a proprietatilor obiectelor si fenomenelor. qPrelegerea: expunerea sistematica a unui volummare de cunostinte. Metode de comunicare orala - metode conversative q Conversatia - dialog didactic realizat printr-o succesiune de ntrebari si raspunsuri. q tipuri de conversatii: introductiva, de reactualizare si fixare, de verificare, catehetica,

euristica, conversatia-joc etc.; q tipologia ntrebarilor: reproductive, stimulative, aplicative, evaluative, directe, inversate, returnate, de releu etc.; q cerinte: precizie, conciziune, corectitudine gramaticala si stiintifica, accesibile, nu solicita raspuns monosilabic, nu includ raspunsul asteptat. Metode de comunicare orala - metode conversative q Conversatia - dialog didactic realizat printr-o succesiune de ntrebari si raspunsuri. q tipuri de conversatii: introductiva, de reactualizare si fixare, de verificare, catehetica, euristica, conversatia-joc etc.; q tipologia ntrebarilor: reproductive, stimulative, aplicative, evaluative, directe, inversate, returnate, de releu etc.; q cerinte: precizie, conciziune, corectitudine gramaticala si stiintifica, accesibile, nu solicita raspuns monosilabic, nu includ raspunsul asteptat. Metode de comunicare orala - metode conversative qDezbaterea: schimb organizat de idei si opinii. q variante: discutia de grup, "masa rotunda", brainstorming, discutia Phillips 6/6, discutia panel. qProblematizarea: prezentarea unor situatiiproblema, cu mai multe alternative de rezolvare, care genereaza elevilor ndoiala, incertitudine, curiozitate si dorinta de descoperire a solutiei/solutiilor. q problema situatie-problema Exercitii reflexive Cum va explicati ca repetitiile prea dese ale unui text nvatat pot sa favorizeze uitarea? (Psihologie) Daca oamenii trebuie sa se supuna autoritatii divine, n ce masura mai sunt liberi? Mai sunt raspunzatori de faptele lor? Ne nastem oameni sau devenim oameni? (Filosofie)

Cum se explica faptul ca sarea de bucatarie nu conduce curentul electric n stare solida, dar l conduce n solutie? (Chimie) @q Etape ale problematizarii: perceperea, explorarea si restructurarea datelor, cautarea solutiilor, alegerea solutiei optime. Metode de explorare directa a realitatii qObservatia: urmarirea si nregistrarea sistematica a datelor despre obiecte si fenomene, n scopul cunoasterii lor. q Forme: dirijata, independenta, spontana, de scurta/lunga durata etc. qExperimentul: provocarea intentionata a unui fenomen n scopul studierii acestuia. q Tipuri: demonstrativ, aplicativ, de laborator, natural, individual/echipa etc. Metode de explorare directa a realitatii q Studiul de caz: presupune confruntarea elevului cu o situatie din viata reala ("caz") cu scopul de a observa, ntelege, interpreta sau chiar solutiona. Un caz reflecta o situatie tipica, reprezentativa si semnificativa pentru anumite stari de lucruri. q Cerinte solicitate: q autenticitate; q implica o situatie-problema, care cere un diagnostic sau o decizie; q complet si relevant n raport cu obiectivele fixate; q stimulativ pentru elevi. Exercitiu reflexiv Rezolvati n scris urmatorul studiu de caz: Sunteti dirigintele clasei n care nvata Andrei. Acesta este un baiat inteligent dar foarte timid si nu reuseste sa raspunda la ore. Daca profesorul i pune o ntrebare se inhiba, se blbie si se nroseste imediat. Vorbeste stins, rar si are o privire ezitanta.La sedinta cu parintii ati observat ca mama lui Andrei este foarte volubila, autoritara si are tendinta sa rezolve toate problemele. Cnd Andrei a fost

ascultat, un alt profesor i-a spus: "Raspunde la lectie si nu te mai blbi iar ca data trecuta". Cum apreciati remarca profesorului? Ce i-ati fi spus dvs.? Cum v-ati comporta cu Andrei ca sa-l ajutati sa-si depaseasca problemele?" Metode de explorare indirecta a realitatii qDemonstratia: prezentarea obiectelor si fenomenelor reale sau substitute ale acestora, pe baza unui suport material (natural, figurative sau simbolic). q forme: demonstratia cu ajutorul obiectelor naturale / cu substitute (bi tridimensionale, simbolice) / cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovideo / demonstratia logica. qModelarea: utilizarea modelelor prin care se reprezinta simplificat, dar esential, caracteristici ale obiectelor si fenomenelor, dificil de perceput si cercetat n mod direct. Metode de actiune reala asupra realitatii qExercitiul: executarea repetata, constienta si sistematica a unor actiuni, operatii sau procedee n scopul formarii deprinderilor practice si intelectuale sau a mbunatatirii unei performante. q Tipuri: introductive, curente, de consolidare, de verificare, individuale, de grup, dirijate/ semi-dirijate / creative. qProiectul: cercetare orientata spre un scop bine precizat, care este realizata prin mbinarea cunostintelor teoretice cu activitatea practica, finalizate cu un produs. Exercitiu reflexiv Comentati, din perspectiva metodei exercitiului,urmatoarea afirmatie: Daca nu cnt o singura zi, consecintele le simt numai eu; daca nu exersez doua zile, acest lucru este remarcat de colegii mei, iar daca nu exersez trei zile, de aceasta si da seama si publicul din sala.

Metode de actiune fictiva (simulata) asupra realitatii qJocul didactic: mbina elementele instructive si formative cu elemente distractive si pot fi utilizate n predarea diferitelor discipline de nvatamnt. q Tipuri: jocuri senzoriale/logico-matematice/de orientare/de creatie/de rol/de ndemnare (motrice, practice etc.). qnvatarea pe simulatoare: utilizarea unor sisteme tehnice artificiale, construite prin analogie cu cele originale. Metode pentru dezvoltarea gndirii critice q Prelegerea intensificata q S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gndirii) q Jurnalul dublu q stiu/Vreau sa stiu/Am nvatat q Organizatorul grafic q Cubul q Cvintetul q Ghidul de anticipatie Prelegerea intensificata q Atenueaza dezavantajele prelegerii traditionale, ajutndu-i pe elevi sau studenti sa se implice n ntelegerea temei prin activitati de interogare, interpretare sau de reflectie. q Prelegerea intensificata presupune parcurgerea mai multor etape: q etapa de evocare - profesorul solicita studentilor realizarea unor sarcini de tipul: ntocmirea unor liste de idei, cunostinte pe care ei le detin n legatura cu tema ce urmeaza sa fie dezvoltata, discutii n perechi sau grupuri mici pe marginea unei

ntrebari puse de profesor sau descoperirea unor posibile conexiuni ntre ideile sau conceptele prezentate n avans de catre profesor; q etapa de realizare a sensului - prezentarea continutului prelegerii, alternat cu momente de reflectie si de interogare a studentilor. Prezentarea unui continut de idei dureaza 10-15 minute, dupa care se aloca timp studentilor pentru a-si compara ideile initiale cu cele prezentate, sa raspunda individual sau n perechi la o ntrebare a profesorului care este n legatura directa cu ceea ce tocmai s-a prezentat sau sa anticipeze despre ce va fi vorba n urmatoarea parte a prelegerii etc. Aceasta succesiune de momente se deruleaza pe tot parcursul prelegerii. q etapa de reflectie - profesorul solicita rezolvarea unui exercitiu sau raspunsul la o ntrebare care sa-i pe ajute studenti sa reflecteze asupra materialului prezentat n timpul prelegerii (individual/n diade/n grupuri mici); elaborarea unui eseu de cinci minute, n care sa prezinte pe scurt o idee nvatata n timpul prelegerii, sa formuleze cel putin o ntrebare referitoare la materialul expus sau sa realizeze un scurt comentariu cu privire la tema sau la activitate. Aceste eseuri sunt apoi colectate de catre profesor, constituindu-se ntr-un feedback foarte important pentru acesta cu privire la felul n care studentii au receptat informatia. SINELG qSolicita citirea atenta a unui text, marcnd pe marginea acestuia semne specifice, dupa cum urmeaza: - informatie cunoscuta; + - informatie noua; - - informatie contradictorie/diferita de cea cunoscuta anterior;

? - informatie neclara, solicita explicatii suplimentare. qMetoda SINELG asigura mentinerea implicarii active a gndirii elevilor n citirea unui text si monitorizeaza gradul de ntelegere a unui continut de idei Metode de nvatare prin cooperare q Gnditi/Lucrati n perechi/Comunicati q Predarea reciproca q Mozaic q Reteaua de discutii q Controversa academica q Linia valorilor q Turul galeriei q Unul sta, trei circula Reteaua de discutii q Metoda de nvatare bazata pe activitatea n grup, ghidata de una sau mai multe ntrebari formulate de profesor care admit raspunsuri diferite, rezultat al unor optiuni bazate pe argumente. q Metoda presupune studiul prealabil al unui continut informational, al unui text care contine idei susceptibile de interpretari diferite. q Profesorul formuleaza o ntrebare cu raspuns binar (afirmativ si negativ): Ar trebui interzisa n totalitate poluarea atmosferei, ncepnd chiar de mine? Elevii beneficiaza de un timp de gndire pentru formularea propriilor puncte de vedere, apoi se grupeaza n functie de pozitia pe care o au, elabornd o lista de motive pro sau contra, urmnd sa se realizeze dezbaterea ntre sustinatorii celor doua pozitii.

q Aplicarea metodei solicita respectate anumitor cerinte: q oferirea de argumente clare si solide; q concentrarea pe demontarea argumentelor pozitiei adverse si nu pe "atacul la persoana"; q posibilitatea schimbarii pozitiei elevilor, daca argumentele colegilor au reusit sa-i convinga. q n final, se poate cere elevilor sa-si exprime n scris pozitia finala cu argumente ct mai convingatoare. Mozaic (Jigsaw) q Metoda necesita utilizarea unui material n forma scrisa (de exemplu un text din manual sau scris de profesor, un articol etc.) si structurarea clasei n grupuri eterogene de 4-5 elevi. q Metoda presupune parcurgerea mai multor etape: q se formeaza grupuri de 4-5 elevi, numite grupuri de bastina (profesorul mparte textul de studiat ntr-un numar de parti egal cu numarul de grupuri constituite); q se constituie grupurile de experti (prin numarare de la 1 la 4 sau 5, astfel: elevii cu numarul 1 formeaza grupul numarul 1, cei cu numarul 2 al doilea grup etc.). Fiecare grup de experti studiaza tip de 15-20 de minute partea din text, repartizata de profesor, identificnd ideile principale si modul cumvor preda aceste idei colegilor. q elevii revin la grupurile de bastina si pe rnd predau continutul n care sunt "experti". n cazul unor nelamuriri, elevii pot cere clarificari colegului "expert" n fragmentul de unde provine problema. La sfrsitul orei elevii trebuie sa cunoasca ntregul text de studiat. q Profesorul monitorizeaza predarea, urmarind desfasurarea activitatii n cadrul grupurilor si se asigura ca informatia este transmisa si asimilata corect. n final, profesorul evalueaza stapnirea individuala a materialului (prin ntrebari adresate ntregii clase, prin lucrari scrise. Analiza comparativa Metode traditionale Metode moderne centrate pe elev centrate pe profesor Metode interactive

centrate pe predare, pe transmiterea de cunostinte; dominant verbaliste; induc pasivism; solicita reproducerea informatiilor; caracter aplicativ

axate pe nvatare, pe explorare, cercetare, actiune;

integreaza n sisteme didactice variate metode

activ-participative; verbale, iconice, ncurajeaza gndirea si active; stimuleaza

creativitatea elevilor; participarea activa promoveaza cooperarea; relatii conducere democratice (personala) si interactiunea cu de colegii si profesorii; nvatarea presupune documentare, evaluare, schimb de opinii si rezolvari de probleme.

redus; promoveaza competitia; conducere rigida a instruirii. Retineti!

Profesorul care nu permite si nu ncurajeaza diversitatea operatiilor n tratarea problemelor pune "ochelari de cal" intelectului elevilor, restrngndu-le viziunea doar n directia n care mintea profesorului este ntmplator de acord. J. Dewey Mijloacele de nvatamnt qAnsamblul instrumentelor materiale, naturale sau tehnice, selectate si adaptate pedagogic la nivelul metodelor si procedeelor de instruire, pentru realizarea eficienta a sarcinilor de predare-nvatareevaluare Functiile mijloacelor de nvatamnt

q stimulativa - de dezvoltare a motivatiei elevilor pentru studiu, de stimulare a curiozitatii si interesului pentru cunoastere; q de comunicare - de transmitere de informatii; q ilustrativ-demonstrativa - de formare la elevi a reprezentarilor, de nsusire de noi cunostinte, de fixare si sistematizare etc.; q formativ-educativa - exersare si dezvoltare a operatiilor gndirii, formare a deprinderilor intelectuale si practice; q ergonomica - de rationalizare a eforturilor profesorului si elevilor n activitatea de predare-nvatare; q estetica - de cultivare a capacitatii de receptare si apreciere a frumosului; q de evaluare - de diagnoza si apreciere a progreselor elevilor. Clasificarea mijloacelor de nvatamnt Mijloace de nvatamnt q reale, naturale q substitute ale realitatii Exemple colectii de plante, roci, insecte, minerale, substante etc. bidimensionale - fotografii, desene, harti, planse tridimensionale machete, mulaje, corpurigeometrice etc. reprezentari grafice, scheme, formule etc. truse de piese, instrumente, aparatura de laborator, aparate etc. Importanta mijloacelor de nvatamnt q Mijloacele de nvatamnt devin eficiente daca sunt folosite adecvat n activitatea de predare-nvatare si daca se valorifica potentialul lor didactic. q Introducerea n practica didactica a mijloacelor de nvatamnt nu este un scop n sine, ci au rolul de a sprijini desfasurarea activitatii de predare-nvatare si realizarea obiectivelor instructiv-educative prestabilite. q Mijloacele de nvatamnt trebuie corelate cu: q obiectivele si continuturile instruirii;

q simbolice q actionale

q metodele si procedeele didactice; q particularitatile de vrsta si individuale ale elevilor. Strategiile didactice qReprezinta o combinare optima a metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice si a formelor de organizare a procesului de nvatamnt. qSe structureaza n functie de conceptia pedagogica a profesorului si de competentele de care dispune acesta. qTipologie: inductive/deductive, analoge, dirijate sau algoritmice/libere sau euristice. Aplicatii n Reflectati asupra urmatoarei afirmatii: Nu exista metode bune sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate. (Ioan Cerghit) n Realizati un cvintet avnd ca titlu: METODA n Alegeti trei metode de instruire larg utilizate n predarea disciplinei dvs. si asociati-le cte un mijloc de nvatamnt. Reflectia zilei q Astazi am nvatat ....................................................... q Astazi mi-am reamintit .................................................. q Astazi am descoperit..................................................... q Astazi mi-am dat seama ............................................... q Astazi m-a surprins....................................................... q Astazi m-am bucurat..................................................... q Astazi m-a dezamagit.................................................. q Astazi eu...................................................................... Bibliografie

1. Bocos, M., (2002), Instruire interactiva, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca. 2. Cerghit, I.,(1997), Metode de nvatamnt, Editia a III-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 3. Cucos, C., (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi. 4. Ionescu, M., (2000), Demersuri creative n predare si nvatare, Editura Presa Universitara Clujeana, ClujNapoca. 5. Ionescu, M., Chis, V., (1992), Strategii de predare si nvatare, Editura stiintifica, Bucuresti. 6. Nicu, A., (2007), Strategii de formare a gndirii critice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
c