Asistenta sociala in violenta domestica (i)

Ana Muntean 2013

definitie
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste violenta ca: "folosirea intentionata a fortei fizice sau a puterii sau amenintarea reala impotriva persoanei insesi a unei alte persoane sau !mpotriva unui grup sau comunitate din care rezulta fie un pre"udiciu sau un risc ridicat de vatamare corporala moartea vatamare psi#ologica o dezvoltare defectuoasa sau $locarea ( privare) dezvoltarii "(OMS 2002) %efinitia utilizata de OMS asociaza intentionalitatea cu comiterea actului !n sine indiferent de rezultatul produs& '(clude din definitie incidentele neintentionate ) cum ar fi accidente rutiere si arsuri&

definitie
defineste violenta cu referire la sanatatea sau $unastarea persoanelor Anumite comportamente ) cum ar fi lovirea sotului * sotiei + pot fi considerate uneori ca practici culturale accepta$ile dar sunt considerate de OMS ca acte de violenta cu implicatii importante pentru sanatatea individuala&

definitie
,ipologia violentei se !mparte !n trei mari categorii : ) violenta auto-dirijata : violenta provocata de persoana insasi asupra sa; ) violenta interpersonala : violenta provocata de o persoana sau de un mic grup de indivizi ) violenta colectiva : violenta provocata de grupuri mai mari, cum ar fi state, grupurile organizate politic grupurile de militie si organizatiile teroriste& -n aceasta tipologie violenta interpersonala este !mpartita !n doua categorii : ) violenta !ntre parteneri si in familie ) violenta comunitara

%efinitie: violenta impotriva femeii

%eclaratia de la .ei"ing (1//0) si 1latforma de actiune tine seama de "gen si este cultural sensi$ila2 : Termenulde"violentampotrivafemeii"nseamnaoriceactdeviolentabazatapegenceare ca rezultat, sau este probabil sa aiba ca rezultat un prejudiciu, fizic, sexual sau sa provoace suferintapsihicafemeilor,inclusivamenintarilecuasemeneaacte,constrngereasauprivarea arbitraradelibertate,careseproducenviatapublicasauprivata. Violentampotrivafemeilorcuprinde,darnuselimiteazalaurmatoarele

3 Violentefizice,psihologicesisexualecareaulocnfamilie,inclusiv!bataia"#esteun modeldecomportamentutilizatpentruastabiliputereasicontrolulasuprauneialte persoane,prinfricasiintimidare,demulteoriincludeamenintareasaufolosireaviolentei$abuzuri sexualeasupracopiilordesexfemininngospodarie,violulmarital,mutilareagenitalaafemeilorsi altepracticitraditionaledaunatoarepentrufemei...! ( O45 Adunarea 6enerala 1//37 O45 1//0)

%efinitii: violenta impotriva femeii

"violenta care este orientata catre o femeie deoarece ea este o femeie sau violenta care afecteaza femeile disproportionat& Aceasta include: acte care provoaca pre"udicii sau suferinte fizice mentale sau se(uale amenintarile cu asemenea acte constr8ngerea si lipsirea de alte li$ertati "& (Secretarului 6eneral al O45 studiu privind violenta !mpotriva femeilor 2009)&

%efinitii: violenta impotriva femeii

%efinitia violentei !mpotriva femeilor in 5niunea 'uropeana (5') se $azeaza pe %eclaratia O45 privind eliminarea violentei !mpotriva femeilor& 5' pune accentul pe: drepturile omului 7 egalitatea !ntre femei si $ar$ati7 Su$liniaza faptul ca o$stacolele !n calea e(ercitarii socio)economice si politice a drepturilor femeilor creste e(punerea femeilor la violenta& 1une accent special pe legislatie si politici pu$lice cerand nediscriminarea femeilor si a fetelor& (:onsiliul 5niunii 'uropene 200;)&

%efinitii ale violentei impotriva femeii

5' arata ca violenta !mpotriva femeilor este un aspect istoric o manifestare a relatiilor de putere inegala !ntre $ar$ati si femei si afecteaza !n mod negativ nu numai femeile ci si societatea !n ansam$lu si de aceea este necesara o actiune urgenta& Se impun actiuni comune ale autoritatilor pu$lice institutiilor si societatii !n general precum si o a$ordare multidisciplinara si integrata (:onsiliul 5niunii 'uropene 2010)&

%efinitie a violentei impotriva femeii

:onsiliul 'uropei a dat urmatoarea declaratie !n 1//3: "<iolenta !mpotriva femeilor constituie o !ncalcare a dreptului la viata securitate li$ertate si demnitate a victimei si !n consecinta un o$stacol pentru functionarea unei societati democratice $azate pe statul de drept" <iolenta !mpotriva femeilor este acum recunoscuta ca un a$uz al drepturilor omului si cao importantaproblemadesanatatepublica,cuconsecintegravepentrufemei su$ aspect fizic mental si al sanatatii reproducerii se(uale (6arcia)Moreno et al 2009)& -n toate tarile mem$re ale 5niunii 'uropene violenta !mpotriva unui partener intim sau !mpotriva copiilor este o crima pasi$ila de pedeapsa cu !nc#isoarea sau alte sanctiuni legale&

terminologie
"abuzul%violentafamiliei", "violentanfamilie%violentadomestica#toti membriifamilieisuntangajatinconflict$ "atacul%violentaconjugala"% "abuzconjugalexcludefemeilecaresuntin coabitaresau !n relatii de amicitie precum si femeile care sunt a$uzate de fiii lor sau parinti&

terminologie
,ermenul =$attering>violentaagresiva"#comportament utilizatpentruastabiliputereasi controlulasuprauneialtepersoane,prinfricasiintimidare,de multeoriinclusivamenintareasau folosireaviolentei$subantelegefaptulcaabuzulpoatefide asemenea,emotional,sexual,psi#ologic sau economic& OMS constata ca atunci c8nd a$uzul are loc !n mod repetat !n acelasi raport fenomenul este adesea mentionat ca =violenta agresiva=(OMS 2002)

terminologie
"Violentanfamilie"esteuntermengenericcarecuprindeunabuzmai sever,abuzulsiviolentapartenerului intim (American Medical Association AMA 2000)& Asociatia Medicala Americana (AMA) defineste a$uzul partenerului intim ca fiind: "fizic se(ual si *sau psi#ologic comis asupra unei persoane de catre un fost sau actual partener intim "& AMA o$serva ca " violenta fizica si * sau se(uala trecuta sau prezenta !ntre fosti sau actuali parteneri intimi mem$rii adulti din mena" copii * adulti si un parinte& 1ersoanele a$uzate si autorii infractiunilor ar putea fi de am$ele se(e si cuplurile ar putea fi de #eterose(uali sau #omose(uali)&

terminologie
-n timp ce termenul de "a$uzul asupra partenerului intim" este de gen neutru femeile au mai multe sanse de a e(perimenta aparitia leziunilor fizice si de a suporta consecintele psi#ologice ale a$uzului partenerului intim (?odriguez M& et al 1///)& 4atura acestei criminalitati de gen este indicata de faptul ca la nivel mondial cercetarile arata ca intre /0@ si /A@ din incidentele a$uzive !n cadrul unei relatii intime sunt sav8rsite de $ar$ati !mpotriva femeilor& %in acest motiv termenii "<iolenta domestica" sau "a$uz in casatorie" sunt termeni improprii deoarece ascund se(ul autorului si cel al victimei&

terminologie
"<iolenta in cuplu" (<B:) este un termen prefera$il deoarece la nivel glo$al este acceptat si indica faptul ca ma"oritatea victimelor acestui tip de violenta sunt femei& "<iolenta in cuplu" este vazuta ca o manifestare a violentei !mpotriva femeilor&

:urs 2* Cunctiile si resursele familiei

Functiile principale ale familiei in raport cu membrii sai si cu societatea

(Preluat si adaptat din J. M. Patterson (2002), Integrating Family Resilience and Family Stress T eory, Journal o! Marriage and Family, no."#, p.$%$)

Functia familiei Modul in care functia aduce Exemple de rezultate positive (+) si beneficii pentru: negative (-) la nivelul familiei Individual- membru Societate a familiei Asigura un Solidaritatea ontrolea + !evotament fata de familie si membrilor sentiment de za functia mentinerea familiei; familiei care apartenenta; reproduc + !orinta de a avea copii si Asigura o formeaza erii planificarea lor" pentru a spori familia; familia identitate Asigura -!ivortul (cand unitatea familiei nu personala si continuit reuseste sa asigure beneficiile fata de sociala; atea membrii sai)# Asigura un sens speciei; si o orientare in viata;

Functia familiei Spri$in economic

Modul in care functia aduce Exemple de rezultate positive beneficii pentru: (+) si negative (-) la nivelul IndividualSocietate familiei membru a familiei
Asigura nevoile primare de %rana" adapost" imbracaminte si alte resurse necesare dezvoltarii sanatoase a membrilor sai; ontriubuie la dezvoltarea sanatoasa a membrilor sai care contribuie la bunastarea societatii (care vor consuma mai putine resurse publive); + %rana si imbracaminte adecvate; +adapost adecvat; -negli$area copiilor; -persoane fara adapost;

Functia familiei Modul in care functia aduce Exemple de rezultate positive (+) si beneficii pentru: negative (-) la nivelul familiei Individual- membru Societate a familiei
resterea" educarea socializarea

si

Asigura cele necesare pentru dezvoltarea fizica" psi%ologica" sociala si spirituala a copiilor si adultilor; Induce valori si norme sociale;

&regateste si socializeaza copiii pentru a fi capabili cand vor a$unge adulti sa-si asume roluri productive; Spri$ina adultii pentru a $uca rolul de membri productivi ai societatii; ontroleaza comportame ntele antisociale si prote$eaza societatea de pre$udicii;

+ dragoste si spri$in reciproc in familie; + anga$ament serios si satisfactie; +copii cu atasament securizant; -violenta domestica; -abuzul copilului;

Functia familiei Modul in care functia aduce Exemple de rezultate positive (+) si beneficii pentru: negative (-) la nivelul familiei Individual- membru Societate a familiei
&rote$area membrilor vulnerabili Asigura ingri$iri" spri$in si prote$area copiilor si tinerilor" a persoanelor bolnave" cu dizabilitati sau alte tipuri de vulnerabilitate a membrilor familiei; !iminueaz a responsabil itatea publica de ingri$ire a indivizilor vuulnerabil i si dependenti; + Ingri$iri in familie fata de copiii cu nevoi speciale; -abuzul persoanelor in varsta; -&lasarea in institutii a membrilor vulnerabili sau cu dizabilitati;

?ezilienta familiei*#arta conceptuala a rezilientei familiei

(Croma Dals#)

Nr.cr Domeniul factorilor de Factorii t. rezilienta rezilienta '# Sistemul principii de

de Elementele componente ale factorilor de rezilienta (alorizeaza afilierile: rezilienta bazata pe relationarile cu ceilalti; )rientarea ciclului vietii familiei: spre normalizare" conte*tualizare a adversitatii" suparare; Sensul coerentei: crizele sunt vazute ca provocari cu un anumit rost" care pot fi intelese si carora le poate face fata Aprecierea crizelor" a supararilor si a revenirilor: facilitarea sau constrangerea credintelor;

credinte" Modul in care familia construieste sensul adversitatilor:

Nr.cr Domeniul factorilor de Factorii t. rezilienta rezilienta (ederi pozitive

de Elementele componente ale factorilor de rezilienta Speranta" atitudini optimiste; increderea ca pot depasi dificultatile; ura$ si incura$ari; centrare pe forte si pe potential; Initiativa activa" perseverenta; spiritul: +pot face asta,; ontrol asupra a ceea ce se poate controla; accceptarea a ceea ce nu poate fi sc%imbat;

Nr.crt Domeniul . rezilienta

factorilor

de Factorii rezilienta

de Elementele componente factorilor de rezilienta

ale

-ranscententa spiritualitate

si

(alori" scopuri" largi" generoase; tinte si vise de viitor; Spiritualitate: credinta" comuniune" ritualuri; Inspiratie: conturarea unor noi posibilitati" spirit creativ; -ransformare: invatare si maturizare in urma confruntarii cu adversitatile;

Nr.cr Domeniul factorilor de Factorii t. rezilienta rezilienta

de Elementele componente factorilor de rezilienta

ale

.#

-iparele de organizare

Fle*ibilitate

apacitate de sc%imbare: regenerare" reorganizare" adaptare in vederea confruntarii cu provocarile in timp; /egasirea ec%ilibrului si a stabilitatii: continuitate" pastrarea interdependentei intre membrii familiei" in ciuda tulburarilor carora trebuie sa faca fata;

Nr.crt Domeniul . rezilienta

factorilor

de Factorii rezilienta one*iunile

de Elementele componente factorilor de rezilienta

ale

Spri$in reciproc " colaborare si anga$amente intre membrii familiei; /espectarea nevoilor individuale" a diferentelor si a granitelor; onducere ferma a familiei: ingri$irea" prote$area si g%idarea copiilor si a membrilor vulnerabili ai familie prin: - forme familiale variate: cooperare in parentalitate0ingri$iri ce trebuie oferite; - relatiile de cuplu0co-parentalitate: parteneri egali; auta sa se reconecteze" sa impace relatiile tulburate;

Nr.crt Domeniul . rezilienta

factorilor

de Factorii rezilienta

de Elementele componente factorilor de rezilienta

ale

/esurse economice sociale

familiei Mobilizarea si largite si a suportului social; modele si mentori; onstruirea retelei sociale comunitare onstruirea0asigurarea securitatii financiare a familie; ec%ilibrul fortelor familiei legate de locul de munca;

Nr.crt Domeniul . rezilienta

factorilor

de Factorii rezilienta

de Elementele componente factorilor de rezilienta

ale

1#

&rocesele comunicare

laritate comunicare

in Mesa$e clare" consistente (cuvinte si actiuni) larificare informatiilor anmbigue: cautarea adevarului si e*primarea adevarului;

Nr.crt Domeniul . rezilienta

factorilor

de Factorii rezilienta

de Elementele componente factorilor de rezilienta

ale

Impartasirea desc%isa emotiilor

Impartasirea trairilor si a emotiilor: bucurii si dureri; sperante si temeri; 2mpatie reciproca; toleranta fata de diferente; Asumarea responsabilitatii pentru propriile trairi si comportamente: evitarea blamarii celorlalti; Interactiuni placute: umor;

Nr.crt Domeniul . rezilienta

factorilor

de Factorii rezilienta

de Elementele componente factorilor de rezilienta

ale

/ezolvarea problemelor in colaborare

3rainstorming creativ cu tori membrii familiei; utilizarea tuturor resurselor e*istente; Impartasirea luarii %otararilor si a metoidelor de rezolvare a conflictelor: negocieri" onestitate" reciprocitate; entrarea pe scopuri: stabilirea pasilor de urmat; concentrarea pe succese; invatatul din greseli; Atitudine proactiva: prevenirea problemelor; atragerea atentiei asupra posibilitatii de aparitie a crizelor; pregatirea pentru noi provocari" in viitor;

coeziunea
&oeziunea familiei este data de legaturile emotionale stranse dintre mem$rii familiei precum si de nivelul de independenta pe care ei il simt in cadrul sistemului familiei& %ar legaturile dintre mem$rii unei familii sunt puternic influentate de cultura (intr)o cultura traditionalista cum este aceea din ?omania legaturile vor fi mai stranse iar gradul de independenta fata de sistemul familiei va fi mai scazut) de varsta mem$rilor familiei (copilaria inseamna o dependenta puternica dar varstele ulterioare impun si o distanta in relatiile cu ceilalti mem$ri ai familiei cu parintii in primul rand) de stadiul prin care trece familia (plecarea copiilor de acasa aduce cu sine o distantare)& :oeziunea din cadrul unei familii poate oscila intre diferite nivele cum ar fi: o coeziune foarte inalta in care mem$rii familiei se supraidentifica cu familia& Bn astfel de familii consesul privind interpretarea unor situatii sau deciziile care se iau este foarte ridicat iar gradul de autonomie si independenta mem$rilor familiei este foarte redus7 o coeziune care)i mentine conectati pe mem$rii familiei dar intr)un mod moderat& Mem$rii familiei se simt apropiati emotional si sunt loiali unii altora dar au prietenii si isi petrec timpul li$er si inafara familiei& ,impul petrecut in familie insa impreuna este apreciat de toti& o coeziune "oasa cu putine interactiuni si activitati cu mem$rii familiei& Mem$rii familiei isi petrec mai mult timp cu persoane dinafara familiei& :#iar daca e(ista o apropiere emotionala intre mem$rii familiei independenta lor e prioritara domina relatiile& o coeziune foarte scazuta cu relatii dezanga"ate intre mem$rii familiei& Mem$rii familiei manifesta un atasament scazut fata de sistemul familiei un grad inalt de autonomie si au deci legaturi sla$e intre ei&

:oeziunea *implicarea
'#Implicarea0participarea familiei &articiparea activa si afectiva a familiei reprezinta o puternica dovada a rezilientei familiei dar si un element de structura al rezilientei# 2ste ceea ce in tabelul privind elemntele constitutive ale rezilientei familie" Froma 4als% (.55.) numea impartasirea desc%isa a emotiilor si rezolvarea problemelor in colaborare# Implicarea afectiva a familiei" participarea afectiva" se refera la masura in care membrii familiei valorizeaza si arata interes fata de activitatile membrilor familiei" precum si la modul in care demonstreaza acest interes# 2pstein ('661)" unul dintre cei mai cunoscuti teoreticieni ai coeziunii" arata ca implicarea sau participarea poate fi inteleasa ca un continuum de la o minima participare" la o participare totala# -reptele identificate de el sunt: .lipsa implicarii; .implicare fara emotii (trairi)" mai mult intelectual; .implicare narcisica" cu interes fata de ceilalti membri ai familiei doar in masura in care comportamentul acestora reflecta interesele proprii; .implicarea empatica (nivel optim)" dovedind un interes natural; membrii familiei au gri$a unul de altul si in asta rezida rezilienta familiei; .supraimplicare" implicare e*cesiva" incalcand nevoia de autonomie a membrilor; .implicare simbiotica" in care e greu sa mai diferentiezi intre membrii familiei# In cazul unei familii care se implica cu copilul si participa la viata acestuia" domeniul in care se va face resimtita influenta pozitiva a implicarii active a familiei este educatia copilului si rezultatele educationale obtinute de acesta# &rin participarea activa a familiei la viata lor si a lor la viata familiei" copiii isi sporesc atitudinea pozitiva fata de scoala# 2i nu vor inregistra absenteism si esec scolar" vor avea putine probleme de conduita scolara" isi vor dezvolta abilitatile de a studia si a-si face temele# Implicarea familiei cu copilul este evidentiata de performantele scolare ale copilului" mai ales la citit si matematica#

'#Interactiune copil-parinte (ingri$itor) eea ce domina in aceste interactiuni este afectivitatea" caldura# In acest fel copilul isi poate dezvolta un atasament securizant fata de parinte# alitatea atasamentului copilului depinde de calitatea" promptitudinea si cantitatea raspunsurilor parintelui# /aspunsurile calde" sensibile fata de nevoile copilului stimuleaza rezilienta copilului si faciliteaza dezvoltarea lui adaptata (Maccob78Martin" '691)# Sensibilitatea si responsivitatea parintelui fata de nevoile mai mult sau mai putin e*primate desc%is de catre copil influenteaza comportamentele socio-emotionale ale copilului" calitatea prieteniilor" nivelul altruismului si dezvoltarea sa morala" precum si stadiul dezvoltarii cognitive si al ac%izitiilor scolare# opiii cu atasament securizant au o capacitate mai buna de a rezolva problemele" adeseori manifesta anumite inclinatii" si au bune a$ustari scolare# &e de alta parte" atasamentul insecurizant se acompaniaza de un nivel scazut de abilitati scolare si competente de relationare cu colegii ( Stroufe" '696)#

:oeziunea*interactiunea parinte)copil

&dapta'ilitatea !amiliei se refera la abilitatea familiei de a-si modifica regulile de functionare" rolurile in cadrul familiei" precum si leaders%ipul in familie" cu scopul de a restaura ec%ilibrul dintre: (a) fiecare membru al familiei si familia luata ca un intreg si (b) dintre familie si comunitate# &ot fi diferentiate diferite grade de adptabilitate in acord cu gradul de fle*ibilitate a familiei: - familia rigida" cu un grad scazut de fle*ibilitate" in care un individ" capul familiei" controleaza si isi asuma ma$oritatea deciziilor; - familia structurata" cu un grad de fle*ibilitate sub medie dar care se manifesta mai democratic" consultand toti membrii familiei" inclusiv copiii" la luarea unei decizii; - familia fle*ibila" cu un grad mediu spre superior de adaptabilitate" promovand egalitate intre membrii sai# !eciziile se iau democratic" au loc discutii cu copiii si regulile pot fi sc%imbate in functie de stadiul de dezvoltare si nevoile copiilor; - familia %aotica" cu un grad de fele*ibilitate prea mare" destructuranta" fara nici o conducere# Functionarea sanatoasa" rezilienta" impune un ec%ilibru intre stabilitate si fle*ibilitate# In familiile care si-au gasit acest ec%ilibru si care sunt mai apte sa faca fata provocarilor se remarca o atitudine proactiva fata de socializarea si spri$inirea dezvoltarii membrilor sai# Membrii familiei au sentimentul valorii si a importantei mentinerii unitatii familiei# omponentele centrale ale adaptabilitatii familiei sunt stilul parental si setul de credinte si valori impartasite d ecatre membrii familiei# /ezilienta familiei trebuie asadar vazuta ca un proces dinamic care se contruieste pe baza interactiunilor dintre membrii familiei precum si a relatiilor stabilite si mentinute intre familie si comunitate" altfel spus" participarea familiei la viata comunitatii din care face parte#

Adapta$ilitatea familiei

Stil parental

Stilul parental Stilul parental ar putea fi definit ca o constelatie de atitudini ale parintelui in raport cu copilul# Aceste atitudini sunt comunicate direct copilului sau indirect" prin actiunile parintelui# Astfel este creat un climat emotional in care parintele isi dezvolta rolul sau parental iar copilul isi ocupa locul de copil" in familie# :umerosi autori categorisesc stilul parental in functie de anumite criterii si comportamente parentale in raport cu copilul# !upa 3aumrid ('6;9)" sunt trei tipuri de stil parental: parintele cu autoritate" parintele permisiv si parintele autocrat# Mentionez aici aceasta vec%e categorisire a stilului parental cu scopul de a evaloriza autoritatea parentala care adeseori" in ultimul timp" pare destul de negli$ata sau uneori c%iar criticata# opilul are nevoie" pentru a se simti prote$at" de un parinte cu autoritate# Autoritatea parentala creaza si promoveaza un ec%ilibru intre libertate si responsabilitate si un sistem de valori care functioneaza in ocietate# &arintele cu autoritate poate negocia cu copilul anumite compormisuri invatandu-l pe acesta abilitati sociale importante: negocierea si compromisul# n acest fel copilul invata un management al conflictelor si astfel va sti si va putea sa-si dezvolte bune relatii cu ceilalti copii" in grupuri# &arintii cu autoritate care induc copiilor respectul fata de educatie si scoala vor avea copii cu rezultate scolare bune si in acelasi timp cu un grad de autonomie mai mare#