ACADEMIA DE $TIINTE A MOLDOVEI

MINISTERUL ECONOMIEI
INSTITUTUL DE ECONOMIE, FINANTE $I STATISTIC
Cu titlul de manuscris
CZU: 330.131.7:336.77 G 48
GRLEA MIHAIL
PERFECTIONAREA GESTIUNII RELATIILOR
DE CREDIT A BNCILOR COMERCIALE CU CLIENTII
N SCOPUL REDUCERII RISCURILOR BANCARE
Specialitatea 08.00.05. Economie yi management (n domeniul bancar)
Tez de doctor n economie
Conductor ytiin(ific: Iliadi Gheorghe,
dr. hab. n economie,
proIesor cercettor
Autor: Grlea Mihail
Chiyinu, 2012
2
Grlea Mihail, 2012
3
CUPRINS
ADNOTARE 4
LISTA ABREVIERILOR 7
INTRODUCERE 8
1. ABORDRI TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL RELATIEI DE
CREDIT $I A RISCURILOR N CADRUL BNCILOR COMERCIALE
17
1.1 Aspectele conceptuale ale managementului rela(iei de credit n cadrul bncilor 17
1.2 Modele manageriale ale rela(iei de credit existente n economia na(ional. 22
1.3 Fundamentarea teoretico-conceptual a managementului riscurilor bancare prin
prisma rela(iilor de credit.
31
1.4 Concluzii la capitolul 1 yi formularea problemelor spre cercetare. 50
2. ANALIZA MANAGEMENTULUI RELATIILOR DE CREDIT N REPUBLICA
MOLDOVA
52
2.1 Diagnosticarea strategic a sistemului bancar al Moldovei. 52
2.2 Particularit(ile sistemului de management al rela(iilor de credit n cadrul
bncilor comerciale.
68
2.3 Impactul managementului riscurilor bancare asupra activit(ii de creditare a
clien(ilor
84
2.4 Concluzii la capitolul 2 106
3. CILE DE PERFECTIONARE A RELATIILOR DE CREDIT N SCOPUL
MINIMIZRII RISCURILOR BANCARE
109
3.1 Aplicarea metodelor de evaluare yi gestiune a riscului de credit n vederea
minimizrii riscurilor bancare
109
3.2 Modalit(i de perfec(ionare a modelului existent al rela(iei de credit prin prisma
implementrii unui sistem modern de management al clientelei.
121
3.3 Solu(ii de optimizare a managementului riscurilor bancare n cadrul sistemului
bancar
132
3.4 Concluzii la capitolul 3 140
CONCLUZII GENERALE $I RECOMANDRI 142
BIBLIOGRAFIA 148
ANEXA 1. Clasificarea riscurilor bancare 157
ANEXA 2. Lista actelor normative care reglementeaz domeniul bancar din RM 160
ANEXA 3. Informa(ie suplimentar ce reflect diagnosticarea activit(ii bancare 171
ANEXA 4. Criteriile de clasificare a creditelor bancare 176
ANEXA 5. Mecanismul de creditare n cadrul bncilor comerciale 177
ANEXA 6. Cei yase C ai creditului 181
ANEXA 7. Tehnici de modelare corelate cu modele de evaluare a portofoliilor 182
ANEXA 8. Indicatorii activit(ii bancare 183
ANEXA 9. Formulare pentru Credit scoring yi Modelul scoring FICO 188
ANEXA 10. Certificatul de implementare a rezultatelor ytiin(ifice ob(inute n tez de la
BC Moldova Agroindbank
ANEXA 11. Certificatul de implementare a rezultatelor ytiin(ifice ob(inute n tez de la
Banca de Economii S.A.
ANEXA 12. Certificatul de implementare a rezultatelor ytiin(ifice ob(inute n tez de la
Universitatea de Stat din Moldova
ANEXA 13. Adeverin( de implementare a rezultatelor ytiin(ifice ob(inute n tez de la
Institutul de Economie, Finan(e yi Statistic
194
195
196
197
DECLARATIA PRIVIND ASUMAREA RSPUNDERII 198
CV-ul AUTORULUI 199
4
ADNOTARE
Grlea Mihail, Perfec(ionarea gestiunii rela(iilor de credit a bncilor comerciale cu clien(ii n scopul
reducerii riscurilor bancare, Chiyinu, 2012
Teza cuprinde introducerea, trei capitole, concluzii si recomandri, bibliograIia din 155
titluri, 13 anexe, care contin 13 tabele si 5 Iiguri si este perIectat pe 147 pagini text de baz,
inclusiv 47 Iiguri, 8 tabele si 5 Iormule. Rezultatele obtinute sunt publicate n 9 lucrri stiintiIice.
Cuvinte cheie: managementul relatiei de credit, managementul riscurilor bancare,
managementul clientelei, politica de creditare, mecanismul de creditare, relatia banc-client,
evaluarea riscului, gestiunea riscului.
Domeniul de studiu l constituie aspectele teoretice, metodologice si practice ale gestiunii
relatiilor de credit a bncilor comerciale cu clientii n scopul reducerii riscurilor bancare.
Scopul lucrrii rezid n studiul metodologic al instrumentelor de analiz a
managementului relatiilor de credit a bncilor comerciale cu clientii, n conditiile actuale, si
elaborarea unor propuneri relevante privind perIectionarea si eIicientizarea gestiunii acestora n
scopul reducerii riscurilor bancare si, totodat, in determinarea tendintelor privind dezvoltarea
relatiilor de credit in RM.
Metodologia cercetrii ytiin(ifice se bazeaz pe un sistem de metode de cercetare
corelate ntre ele cum sunt: metoda dialectic, normativ, statistic, dinamic, graIic, metoda de
analiz, metoda comparativ, metoda de sintez, inductiei si deductiei, metoda analizei de
regresie si corelatie, metoda de modelare economic si de previziune, metoda de analiz prin
raiting.
Problema ytiin(ific important solu(ionat n tez este identiIicarea punctelor
vulnerabile n gestionarea de ctre bnci a clientelei sale, n special n cadrul relatiilor creditare,
si perIectionarea unor strategii manageriale noi aplicate n managementul clientelei bancare care
au Iavorizat cresterea perIormantelor bancare prin reducerea riscurilor generate de operatiunile
de creditare.
Noutatea yi originalitatea ytiin(ific a rezultatelor ob(inute const n: perIectionarea
gestiunii relatiilor de credit banc-client prin implementarea unui sistem modern de management
al relatiilor cu clientii, inclusiv a mecanismului de creditare, crearea birourilor istoriilor de
creditare si implementarea modelului scoring (FICO score) cu scopul minimizrii riscului de
credit, implementarea modelelor de msurare a riscului utilizate n managementul riscului de
credit bancar: CreditMetrics, KMV PortIolio Manager, Credit PortIolio View (CPV) si
CreditRisk.
Semnifica(ia teoretic yi valoarea aplicativ a tezei este determinat de posibilitatea
utilizrii propunerilor elaborate ce au drept scop s contribuie la perIectionarea managementului
relatiilor de credit, propuneri privind utilizarea metodelor de evaluare a relatiilor de credit dintre
banc si client n scopul reducerii riscurilor bancare.
Implementarea rezultatelor ytiin(ifice: rezultatele cercetrii si propunerile pe tema tezei
au Iost analizate si implementate n cadrul B.C. ,Banca de Economii S.A., B.C. ,Moldova
Agroindbank S.A., B.C. ,Victoria Bank S.A., totodat sunt utilizate n procesul de instruire si
cercetare la Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova si
Universitatea de Integrare European din Moldova.
5
Annotation
Girlea Mihail, THE PERFECTION OF THE CREDIT RELATIONSHIP BETWEEN
COMMERCE BANKS AND CLIENTS WITH THE AIM OF REDUCTION BANKING
RISKS, Chisinau, 2012
Thesis structure: introduction, three chapters, conclusions and recommendations, bibliography
oI 155 sources, 13 annexes including 13 tables and 5 Iigures, 147 pages oI main text including
47 Iigures and 8 tables and 5 Iormulas. The obtained results were published in 9 scientiIic
papers.
Keywords: credit relationship management, banking risks management, clients management,
credit politics, bank-client relationships, risk assessment, risk management.
The domain of the study includes theoretical and practical aspects oI the credit relationships
management between commercial banks and clients with the aim oI reduction banking risks.
The purpose of the thesis consist in studying the tools methodology Ior the analyzing a credit
relationship management oI commercial banks with clients in the actual conditions and
elaborating proposals Ior the perIection and eIIectiveness oI this kind oI management with the
aim oI reduction banking risks and, at the same time, determination oI tendencies Ior the
development credit relationship in the Republic oI Moldova.
Methodology of the scientific research is based on the system oI the researched methods,
namely: dialectic method, normative, statistic, dynamic, graphs, analyzing method, comparative
method, synthesis method, induction and deduction, analyzing method Ior regression and
correlation, economic simulation method and Iorecast, rating analyzing method.
The importance of the said scientific problem in the research area is in the revealing oI weak
points oI banks management with their clients, especially in credit operations, the speciIication
oI uniIorm administrative strategy new applied in client-bank management Ior improving bank
indicators by decrease oI risks generated Irom credit operations.
Scientific novelty and originality of receiving results: the perIection oI the management
credit-bank relationship with the implementation oI one modern management system in the
relationship with clients, inclusive the credit mechanism, creation the bureau oI credit history
and implementation score model (FICO score) with the aim oI reduction credit risks,
implementation the models oI risk measurement utilized in risk management oI bank credit:
CreditMetrics, KMV PortIolio Manager, Credit PortIolio View (CPV) si CreditRisk.
The theoretical significance and applied value of the thesis are determined by the
possibilities oI using the elaborated proposals with the aim oI contribution on the perIection oI
credit relationship management, proposals Ior the utilization methods oI evaluation the credit
relationship between banks and client with the aim oI reduction banking risks.
The implementation of scientific results: scientiIic results and proposals oI the thesis are
analyzed and implemented in the joint-stock company B.C. ,Banca de Economii, joint-stock
company B.C. Moldova Agroindbank, joint-stock company B.C. ,Victoria Bank, at the same
time, they are used in the training and research process at the Moldovan State University,
Academy oI Economic Studies oI Moldova and Moldovan European Studies University.
6
Anno1annn
Impnn Mnxann, COBEPmEHCTBOBAHHE YHPABAEHHEM KPEHTHLMH
OTHOmEHHRMH KOMMEPHECKHX BAHKOB C KAHEHTAMH C HEALK CHHEHHR
BAHKOBCKHX PHCKOB, Knmnn+y 2012
C1pyx1ypa nccep1annn: nneenne, rpn rnant, ntnot n pexomenannn,
nnnorpa]nx ns 155 nanmenonann, 13 npnnoxennx, xoropte coepxar 13 rannn n
5 ]nryp, 147 crpannn ocnonnoro rexcra, nxnmuax 47 pncynxon, 8 rannn n 5 ]opmyn.
Honyuennte pesyntrart onynnxonant n 9 nayuntx crartxx.
Knmuenme cnona: menexmenr xpenrntx ornomenn, menexmenr anxoncxnx
pncxon, menexmenr xnnenron, xpenrnax nonnrnxa, mexannsm xpenronannx, ornomenne
xnnenr-anx, onenxa pncxon, ynpannenne pncxamn.
Onac1t nccneonannn cocronr ns reopernuecxnx, meroonornuecxnx n npaxrnuecxnx
acnexron ynpannennx xpenrntmn ornomennxmn xommepuecxnx anxon c xnnenramn c
nentm cnnxennx anxoncxnx pncxon.
Hent nccep1annn cocronr n nsyuennn meroonornn nncrpymenron anannsa
menexmenra xpenrntx ornomenn xommepuecxnx anxon c xnnenramn n conpemenntx
ycnonnxx n paspaorxa snaunmtx npenoxenn no conepmencrnonannm +]]exrnnnocrn ero
ynpannennx c nentm cnnxennx anxoncxnx pncxon n ononpemenno n onpeenennn
renennn no pasnnrnm xpenrntx ornomennn n Pecnynnxe Monona.
Me1oonornn nayunoro nccneonannn ocnonana na cncreme nccneonarentcxnx
meroon nsanmocnxsanntx mexy coo, a nmenno: nanexrnuecxn mero, nopmarnnnt,
crarncrnuecxn, nnamnuecxn, rpa]nuecxn, mero anannsa, cpannnrentnt mero, mero
cnnresa, nnyxnnn n eyxnnn, perpeccnonnt n xoppenxnnonnt ananns, mero
+xonomnuecxoro moennponannx n npornosa, mero pernnronoro anannsa.
Baanoc1t paccuo1pennn nayunon nponeum saxnmuaercx n ntxnnennn cnatx mecr
n ynpannennn xnnenramn co cropont anxon, ocoenno no xpenrntm onepannxm,
yrounenne enno ynpannenuecxo crparernn nnepnte npnmenenno n menexmenre
xnnenr-anx c rem, urot ynyumnrt anxoncxne noxasarenn nocpecrnom cnnxennx pncxon
nonyuenntx or xpenrntx onepann.
Hayunan nonnsna n opnrnnantnoc1t nonyuennmx pesynt1a1on cocronr n:
conepmencrnonanne ynpannennem xpenrntmn ornomennxmn xnnenr-anx nocpecrnom
nnepennx conpemenno cncremt menexmenra ornomenn c xnnenramn, nxnmuax
mexannsm xpenronannx, cosanne cnyxt ncropn xpenronannx n nnepenne
cxopnnrono moenn (FICO Score: onenxa xpenrocnoconocrn xnnenra) c nentm cnnxennx
xpenrntx pncxon, nnepenne moene ncnontsyemtx nx menexmenra pncxon n
anxoncxnx xpenron: CreditMetrics, KMV PortIolio Manager, Credit PortIolio View (CPV) n
CreditRisk.
Teope1nuecxan snaunuoc1t n npnxnanan nennoc1t nccep1annonnon pao1m
onpeenxercx nosmoxnocrtm ncnontsonannx paspaoranntx npenoxenn nanpannenntx
na conepmencrnonanne menexmenra xpenrntx ornomenn, npenoxenn no
ncnontsonannm meroon onenxn xpenrntx ornomenn anxa c xnnenramn c nentm
cnnxennx anxoncxnx pncxon.
Bnepenne nayunmx pesynt1a1on: nayunte pesyntrart n npenoxennx no reme
ncceprannn tnn npoanannsnponant n nnepent n B.C. ,Banca de Economii S.A.,
B.C. ,Moldova Agroindbank S.A., B.C. ,Victoria Bank S.A., nmecre c rem, onn tnn
ncnontsonant n nponecce oyuennx n nccneonann n Iocyapcrnennom Vnnnepcnrere
Monont, Axaemnn 3xonomnuecxnx 3nann Monont, Vnnnepcnrere Enponecxo
Hnrerpannn Monont
7
LISTA ABREVIERILOR
RM Republica Moldova
SUA Statele Unite ale Americii
UE Uniunea Europeana
ECE Europa Centrala si de Est
Ex-URSS Fosta Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste
PIB Produsul intern brut
USD Dolari SUA
MDL Lei moldovenesti
BNM Banca National a Moldovei
BNS Biroul National de Statistic
FMI Fondul Monetar International
TVA Taxa pe valoare adugat
MET Moldavian Economic Trends
ROE Return On Eqity / venitul net raportat la capitalul actionar
ROA Return On Assets / venitul net raportat la active
CNT Capitalul normativ total
CLA CoeIicientul lichidittii absolute
CLI CoeIicientul lichidittii intermediare
CA CoeIicientul acoperirii
CIF CoeIicientul independentei Iinanciare
BIC Biroul istoriilor de creditare
TQM Total Quality Management /Managementului Calittii Totale
SMRC Sistemul de management al relatiilor cu clientii
Fig. Figura
Etc. Etcetera
p.p. Puncte procentuale
mil. Milioane
mlrd. Miliarde
8
INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare. Actualitatea si importanta prezentei teme de cercetare
reiese din realitatea cu care se conIrunt ntregul sistem Iinanciar, n special cel european.
Problema elaborrii metodelor aplicative privind gestiunea relatiilor de credit banc-client, avnd
ca scop reducerea riscurilor bancare, la momentul de Iat este extrem de actual att pentru
sistemul bancar mondial ct si pentru cel national.
n Republica Moldova, ca si n alte tri, un rol crucial n sectorul Iinanciar l joac
bncile comerciale, precum si n mod special, managementul relatiei de credit si administrarea
riscurilor, pe care acestea l abordeaz si aplic. Dezvoltarea relatiilor de credit dintre bncile
comerciale si clienti sau asa-numitul management al clientelei presupune crearea unui sistem de
creditare adecvat principiilor generale ale economiei de piat, bazate pe echitate, randament
economic, satisIacerea unor cerinte economice, sociale, politice.
Managementul clientelei este o activitate de administrare care poate contribui
decisiv la orientarea pe client a activittii bncilor prin schimbrile proIunde pe care le
abordeaz la nivel de strategie ct si la nivel organizational/structural. Managementul clientelei
determin schimbarea mentalittilor, ceea ce conduce la considerarea Iaptului c sursa de
venit este clientul. AstIel, redresarea activittii relatiilor de credit dintre bncile comerciale si
clientii si n Republica Moldova are un impact beneIic asupra Iinantrii economiei trii.
Reiesind din cele spuse, putem constata c n Republica Moldova exist nc multe probleme
nesolu(ionate legate de rela(ia banc-client. Iat unele din ele: Desi modelul prezent de
reglementare a procesului de creditare si a controlului clientilor bncii corespunde noilor
reglementri, nu se tine cont de Iaptul c managementul clientelei este o categorie distinct de
management de o important deosebit. Bncile comerciale autohtone utilizeaz tipuri nvechite
de strategii, cum ar Ii strategia orientat asupra vnzrii produselor si serviciilor bancare. Prin
urmare, acestea nu se grbesc s implementeze un sistem modern de management a relatiei cu
clientul. Totodat, trebuie s tinem cont si de situatia macroeconomic att peste hotare ct si n
tar. Iar evolutiile macroeconomice interne din ultima or pot aIecta serios stabilitatea Iinanciar,
ceea ce nseamn c riscurile se pot majora. n contextul crizei Iinanciare, bncile trebuie s evite
asumarea de riscuri excesive, nregistrarea de pierderi sau aparitia unor diIicultti de lichiditate,
prin mentinerea unui nivel corespunztor al capitalizrii, implementarea unui sistem eIicient de
control intern si un management adecvat al riscurilor speciIice.
Tematica cercetat este important att pentru Iundamentarea teoretic a
activittii de management ntr-o banca comercial, domeniu nc neabordat n toat
complexitatea lui, ct si pentru aplicatiile practice ce pot Ii implementate n bncile comerciale
9
n aceasta Iaz a dezvoltrii sistemului bancar din Moldova. Importanta activittii relatiilor de
credit att n strintate, ct si n Moldova, supus cercetrii n prezenta lucrare, este determinat
si de Iaptul c bncile comerciale prin relatiile sale cu clientii Iinanteaz direct sectoarele
economiei. Strategia si tactica bncii n sIera primirii deciziilor de acordare a creditelor const n
politica creditar. Ea trebuie s Iie orientat spre protejarea activelor, obtinerii de proIit si
mbunttirii strii economico-Iinanciare a clientilor, concomitent lund n consideratie
securitatea depozitelor clientilor.
Riscul ce apare n cadrul acestor activitti poate Ii deIinit ca expresie a posibilittii de
aparitie a unei pierderi. Totodat, la Iel de bine poate s apar un cstig (situatie asteptat),
situatie care se va asocia notiunii de sans. n consecint, n momentul n care ncepe derularea
activittii bancare, se va vorbi de sans n paralel cu notiunea de risc. Pentru a-si mentine pozitia
pe piat, bncile Republicii Moldova trebuie s perIectioneze abordarea traditional de gestiune
bancar, respectiv a gestiunii relatiilor de credit banc-client, practicat anterior, inclusiv n
domeniul riscurilor bancare.
Cercetnd aspectul teoretic al managementului, constientizm importanta studierii, n
special, a aspectelor manageriale speciIice institutiilor de credit. Pe msura dezvoltrii institutiilor
de credit si lrgirii activittii Iinanciare creste importanta utilizrii unor strategii si tehnici
manageriale, care pot contribui la minimizarea riscurilor aIerente operatiunilor de credit.
Analiznd experienta organizrii sistemului de credit n unele tri cu o economie
dezvoltat, constatm c pe piata de credit activeaz att bnci mari (universale, investitionale,
holdinguri bancare etc.) care opereaz cu aIacerile mari, ct si bnci ce opereaz ,cu amnuntul
(bnci/case de economii, bnci cooperative etc.).
AstIel, putem mentiona c pentru ndeplinirea rolului su de creditor al economiei
nationale, sistemul de credit al Republicii Moldova trebuie s se axeze pe o descentralizare a
Iinantrii, care va cuprinde ntreaga gam de activitti economice si sociale ale trii.
ns pentru consolidarea si dezvoltarea durabil a sistemului de credit al Republicii
Moldova cadrul normativ-juridic necesit completri si perIectionri. Dezvoltarea si
multiplicarea activittilor bancare n perioada reIormrii economiei, a impus abordri noi n
realizarea politicilor si tehnicilor bancare, inclusiv a managementului relatiilor de credit dintre
bncile comerciale si clientii si.
Gradul de studiere a temei de cercetare. Necesitatea cercetrii multiplelor probleme
de gestionare si organizare a sistemului de credit national, identiIicarea unor posibilitti de
perIectionare, precum si de elaborare a unor metode si strategii manageriale ce vor Ii utilizate n
solutionarea problemelor aIerente relatiilor de credit, conIirm actualitatea prezentei lucrri sub
10
aspect teoretic si practic si Iace aceast tematic atractiv si interesant pentru cercettorii,
savantii si practicienii autohtoni.
AstIel, asemenea cercetri privind evaluarea tendintelor de dezvoltare si perIectionare ale
gestiunii relatiilor de credit a bncilor comerciale cu clientii sunt eIectuate de ctre autorittile
competente n domeniu si de institutiile de cercetare stiintiIic, cum ar Ii IEFS, USM, ASEM.
Tot mai multi cercettori autohtoni din acest domeniu (Iliadi Gh., Cobzari L., Bncil N.,
Enicov I., Tbrt E., Stratulat O., Chirca V., Erhan V., Vosganian M., Busmachiu E.,
Grigorit C., Bunescu Gh., Cucu M., Crisu E., Dimitrov L., Slobodeanu N., Verejan N.,
Ganea V., Cuhal R.) au studiat aceast tematic evidentiind anumite particularitti ale
managementului din domeniu bancar. Aici se poate de mentionat un sir de lucrri, cum ar Ii:
Iliadi Gh. 'Abordri teoretice si practice privind evaluarea si modelarea echilibrului Iinanciar n
economia national, Bncil N., Evaluarea Iinanciar a ntreprinderii n scopuri bancare:
(monograIie), Cociug V., Cinic L., ,Management bancar, Raportul IEFS asupra lucrrii de
cercetri stiintiIice ,Elaborarea politicilor anticriz pentru asigurarea securittii Iinanciare a
statului n conIormitate cu standardele UE. De asemenea, pe parcursul ultimilor 10 ani au Iost
sustinute un sir de teze de doctor habilitat si de doctor cu teme care au tangent mai mult sau mai
putin cu tematica abordat n aceast lucrare. Cele mai recente si relevante sunt teza de doctor
habilitat a dlui Fotescu S. Bancasigurarea n contextul perIectionrii mecanismelor de prestare a
serviciilor Iinanciare, a dlui Enicov I. ,Teoria si practica riscului n banca comercial, precum
si tezele de doctor ,Probleme si Iactori de gestiune a riscurilor n managementul bancar, autor
L. Dimitrov, ,Marketingul bancar: practici mondiale si directii de implementare n Republica
Moldova, autor Filip A.
Totusi, reiesind din actualitatea temei, precum si de schimbrile radicale ce au loc, n
special pe plan european, considerm c att aspectul metodologic, ct si cel practic al
managementului sistemului de credit n cadrul bncilor comerciale necesit o studiere mai
aproIundat. Utilizarea corespunztoare a tuturor principiilor manageriale se va solda cu
dezvoltarea retelei institutionale, diversiIicarea portoIoliului de credite, Iormarea unui cadru
juridic adecvat, aprarea drepturilor participantilor la raporturile de credit, cresterea nivelului
proIesional al Iunctionarilor din sistemul de credit, dezvoltarea sistemului inIormational etc.
Domeniul de cercetare. Teza are ca domeniu de cercetare aspectele teoretice,
metodologice si practice ale gestiunii relatiilor de credit a bncilor comerciale cu clientii n
scopul reducerii riscurilor bancare.
Scopul cercetrii const n studierea si analiza managementului relatiilor de credit n
sistemul bancar din Republica Moldova, n conditiile actuale, si elaborarea unor propuneri
11
relevante privind perIectionarea si eIicientizarea managementului clientelei a bncilor
comerciale n scopul reducerii riscurilor bancare si, totodat, de a determina tendintele n
dezvoltarea relatiilor de credit n sistemul bancar national.
Pentru realizarea scopului propus s-au trasat urmtoarele sarcini:
1) abordarea conceptual a teoriilor managementului institutiilor creditar-bancare si
esenta managerial a relatiilor de credit dintre banc si client prin prisma cercetrii aspectelor
managementului riscurilor bancare;
2) examinarea situatiei existente n domeniul bancar, n special cu scopul determinrii
particularittilor managementului relatiei de credit n cadrul bncilor comerciale din Republica
Moldova si impactul gestiunii riscurilor bancare asupra politicii de creditare;
3) diagnosticarea si determinarea locului si rolului sistemului de management al relatiei
bncilor comerciale cu clientii n activitatea de creditare;
4) studierea tendintelor actuale n gestiunea riscurilor bancare, pentru identiIicarea
punctelor Iorte si slabe n mecanismul de creditare a clientilor n vederea reducerii acestora;
5) Iormularea propunerilor privind perIectionarea gestiunii relatiilor de credit, inclusiv
elaborarea unor recomandri concrete de perIectionare a organizrii si dezvoltrii sistemului
modern de management al clientelei, inclusiv propuneri de perIectionare a managementului
riscurilor bancare.
Problema ytiin(ific important solu(ionat n tez este identiIicarea punctelor
vulnerabile n gestionarea de ctre bnci a clientelei sale, n special n cadrul relatiilor creditare,
si perIectionarea unor strategii manageriale noi aplicate n managementul clientelei bancare care
au Iavorizat cresterea perIormantelor bancare prin reducerea riscurilor generate de operatiunile
de creditare.
Noutatea ytiin(ific a rezultatelor ob(inute n urma cercetrii efectuate se rezult
la urmtoarele:
1) a Iost dezvoltat baza teoretico-metodologic cu privire la managementul relatiilor
de credit n conditiile contemporane, care include analiza esentei, continutului, structurii, relatiilor
de creditare, determinarea mecanismului si algoritmului de creditare, precum si cercetarea
metodologiei de monitorizare a riscurilor bancare legate de creditare.
2) a Iost eIectuat diagnosticarea strategic a sistemului bancar al Republicii Moldova
pe anii 2006-2011 care a permis Iormularea unor directii strategice de dezvoltare a sistemului
bancar national;
3) au Iost elaborate modelele descriptive aplicate de bncile comerciale din Republica
Moldova, care explic toat complexitatea relatiei banc-client n sistemul de creditare national, si
12
anume: Modelul existent al corelatiei politicii de creditare cu procesul de control al riscurilor din
cadrul bncilor comerciale din Moldova si Modelul de reglementare a procesului de creditare si
controlului clientilor bncii.
4) s-a determinat mecanismul de creditare prezent n bncile comerciale, prin prisma
impactului managementului riscurilor bancare;
5) n scopul implementrii noului sistem de management al clientelei au Iost depistate
punctele tari si slabe ale modelului prezent n bncile comerciale din Republica Moldova si
respectiv au Iost elaborate un sir de recomandri care vor permite cu mai putine impedimente
aplicarea acestui sistem modern;
6) n baza unui studiu comparat a metodelor de evaluare, gestiune si analiz utilizate n
practica bancar contemporan, au Iost identiIicate posibilitti de perIectionare a evalurii riscului
bancar n bncile comerciale din Republica Moldova, prin aplicarea modelului ,Credit-Scoring
FICO de evaluare a solicitantilor de credit.
Elementele de noutate stiintiIic, avnd important teoretic si practic, pot contribui la
dezvoltarea relatiei de credit dintre banc si client, aproIundarea conceptului de risc bancar,
perIectionarea aspectelor teoretice si practice de evaluare a gestiunii relatiilor de credit a bncii
comerciale cu clientii n scopul minimizrii riscurilor bancare.
Suportul metodologic yi teoretico-ytiin(ific al cercetrii l constituie teoria clasic si
contemporan privind relatiile de credit dintre banc si client n conditiile tranzitorii la economia
de piat, precum si conceptele abordate n literatura economic de specialitate reIeritoare la
promovarea gestiunii relatiilor de credit n cadrul bncilor comerciale.
Investigatiile se bazeaz pe un sistem de metode de cercetare corelate ntre ele cum
sunt: metoda dialectic, normativ, statistic, sinteza, inductia si deductia. Totodat sunt aplicate
metode moderne de diagnosticare cum ar Ii: metodele calitative (compararea, gruparea si
descompunerea) si cantitative (regresie, corelatie, modelare economico-matematic, balantier),
metode graIice, precum si metode utilizate n managementul strategic (metoda SWOT, metoda
de analiz prin raiting, scoring).
Drept baz teoretic si metodologic a investigatiilor au servit manualele clasicilor n
domeniul managementului, inclusiv a managementului bancar, investigatiile economistilor
americani si europeni, lucrrile stiintiIice ale economistilor romni, rusi si autohtoni. n primul
rnd, este necesar s mentionm lucrrile Iundamentale ale lui Drucker P., Derig G.,
Macconnell K., Nelson B., Kotler F., Keynes J.M., Fayol H., Friedman M., Loleman G.,
Pesek B., Lexis V., precum si asa experti ca Blythe J., French R., Arnone M., Darbar S.,
13
Hennie van Greuning, Bratanovic S. B., Miller R., VanHoose D., Mishkin F., Owen E.,
Leone A. M., Ghitman L., Gonk M.
Tinndu-se cont de colaborarea economic, social si stiintiIic cu Romnia si Federatia
Rus au Iost analizate lucrrile savantilor romni: Bacanu B., Badrus Gh., Balu F., Basno C.,
Dardac N., Floricel C., Bejenaru A. Bilas L., Bistriceanu Gh., Breban L., Burdus E., Ceocea C.,
Chitu E., Daniels A., Dobre E., Dnil N., Berea A., Ganea M., Hadumac C., Hinescu A.,
Nitu I., Mogos C., Opritescu M., Spulbr C., Stoica M., si din autorii rusi: Abciuk V.,
Akmaeva R., Altunean A., Bogdanov I., Jucov E., Karatalov O., Kiselev V., Novicov G.,
Semeniuga O., Senceagov V., Socolov Iu., Trunin P. etc. Cu mult atentie si interes au Iost
studiate si lucrrile cercettorilor autohtoni ca: Bncil N., Burlacu N., Ulian G., Enicov I.,
Iliadi Gh., Secrieru A., Cobzari L., Bunescu Gh., Cociug V., Dimitrov N. L., Ciobu, S.,
Clichici D., Grigorit C., Taran I.
La elaborarea tezei au Iost utilizate actele legislative si normative n vigoare nationale si
internationale.
Suportul informa(ional al cercetrii l constituie datele Bncii Nationale a Moldovei,
bncilor comerciale din Republica Moldova, Asociatiei Bncilor din Moldova, Biroului National
de Statistic, Comitetul pentru Statistic al Trilor CSI, Comitetului Bazel, precum si cercetrile
Bncii Mondiale, FMI si ale altor organisme internationale si companii de consulting.
Structura yi con(inutul tezei. Tinnd cont de scopul, obiectivele si metodologia
cercetrii a Iost determinat urmtoarea structur a tezei: introducere, trei capitole, concluzii si
recomandri, bibliograIie, anexe.
n Introducere este argumentat actualitatea temei de cercetare, necesitatea, importanta
si gradul de studiere. Este Iormulat scopul si sarcinile cercetrii, sunt prezentate domeniul si
obiectul cercetrii, elementele de noutate stiintiIic. Este redat semniIicatia teoretic si valoarea
aplicativ a lucrrii.
n primul capitol ,Abordri teoretice yi metodologice privind managementul rela(iei
de credit yi managementul riscurilor bancare sunt dezvluite teoriile Iundamentale ale
managementului expuse de promotorii scolilor ,clasice si scolii ,empirice. Studierea teoriilor
reIeritoare la management si evolutia acestora constituie un aspect important al perceperii
contextului general al managementului sistemului de credit. AstIel, au Iost supuse cercetrii
teoriile si managementului bancar, reIerindu-ne la teoria mprumuturilor comerciale, la teoriile
manageriale a relatiilor de credit dintre banc si client, la teoriile conceptuale ale
managementului riscurilor bancare. n baza cercetrii aspectelor teoretice ale managementului
bancar au Iost delimitate principalele elemente ale managementului relatiei de credit,
14
managementul riscurilor bancare. De asemenea, se pune n evident notiunea de risc, ce oIer o
analiz privind abordarea contemporan a riscurilor bancare.
Capitolul I al tezei vizeaz ndeplinirea primei sarcini de investigare, stabilite n
lucrarea dat. La realizarea acesteia au Iost utilizate diverse metode de cercetare, n special,
metodele monograIic, logic si dialectic. AstIel, investignd monograIiile, lucrrile stiintiIice,
publicatiile, si experienta clasicilor n domeniu, a economistilor romni, rusi si autohtoni, a Iost
dezvoltat baza teoreticio-metodologic privind aspectele conceptuale ale managementului
relatiei de credit.
Analiza teoriilor reIeritoare la managementul relatiei de credit si evolutia acestora
constituie o latur important al perceperii contextului general al mecanismului de acordare a
creditului n sistemul economic.
Rezultatul ndeplinirii acestei sarcini a dus la determinarea aspectelor conceptuale si
Iundamentale ale managementului relatiei de credit si ale managementului riscurilor bancare,
inclusiv a importantei creditului bancar n economia nationala.
n Capitolul II ,Analiza managementului rela(iilor de credit n Republica
Moldova este Icut o diagnosticare strategic a sistemului bancar national, precum si sunt
determinate principiile organizrii si dezvoltrii sistemului de credit din RM. A Iost speciIicat
modelul managerial care determin relatiile de credit pentru bncile comerciale din Republica
Moldova. Totodat, o atentie deosebit este acordat gestiunii sistemului de management al
relatiei cu clientela n cadrul bncilor comerciale, sunt analizate tendintele contemporane n
gestiunea riscului bancar asupra activittii de creditare a clientilor, se analizeaz mecanismul
politicii de creditare n cadrul sistemului bancar din Republica Moldova. Sunt analizate si
prevederile Comitetului Basel reIeritor la managementul riscului n banca comercial. De
asemenea, sunt descrise principiile managementului riscurilor bancare aplicate de bncile
comerciale contemporane. AstIel, capitolul II al tezei vizeaz ndeplinirea sarcinii 2, 3 si 4 de
investigare, stabilite n lucrarea dat.
n baza acestor analize au Iost propuse si argumentate un complex de msuri ce tin de
posibila ampliIicare a contributiei bncilor comerciale la cresterea economic, n ceea ce priveste
gestiunea relatiilor de credit banc-client n scopul minimizrii riscurilor bancare.
Capitolul III ,Cile de perfec(ionare a rela(iilor de credit n scopul minimizrii
riscurilor bancare rspunde pentru executarea sarcinii nr. 5 si, de aceea, aici sunt prezentate
solutii si propuneri de optimizare a managementului relatiilor de credit banc-client si riscurilor
bancare n cadrul bncilor comerciale, n special sunt prezentate propuneri ce tin de
implementarea sistemului modern de management al relatiilor cu clientii, modele separate de
15
gestiune a riscului de credit, riscului de lichiditate si riscului ratei dobnzii, care pot Ii utilizate n
practica bncilor comerciale din Republica Moldova.
n Concluzii generale yi recomandri este prezentat sinteza rezultatelor obtinute n
lucrare si insereaz concluziile, eIectuate drept rezultat al cercetrilor si recomandrile, care, n
opinia autorului, reprezint importante msuri, orientri si directii de perIectionare a gestiunii
relatiilor de credit a bncilor comerciale cu clientii n scopul reducerii riscurilor bancare.
Continutul de baz a lucrrii este expus n 146 pagini si ilustrat cu 47 Iiguri, 8 tabele,
5 Iormule si 9 anexe, care contin 13 tabele si 5 Iiguri.
Semnifica(ia teoretic yi valoarea aplicativ a tezei este determinat de posibilitatea
utilizrii propunerilor elaborate si au drept scop s ampliIice potentialul de clientel bancar si s
mentin clientela Iidel, prin perIectionarea managementului clientelei si gestiunii relatiilor de
credit dintre banc si client care, va contribui la reducerea riscurilor bancare.
Recomandrile Iormulate si publicate pot avea urmtoarele eIecte pozitive asupra
dezvoltrii managementului relatiilor de credit si vor contribui la:
- elaborarea unei politici de restructurare a creditelor acordate economiei adecvate
exigentelor pietei;
- perIectionarea modalittilor de organizare a procesului de creditare eIectuat de
bncile comerciale;
- mbunttirea calittii portoIoliului de credit si minimizarea riscurilor ce tin de
procesul de creditare prin aplicarea modelului ,Credit-scoring FICO;
- ridicarea proIesionismului institutiilor de credit, perIectionarea mecanismului de luare
a deciziilor adecvate de acordare a creditelor, de control si supraveghere asupra rambursrii
creditelor si pltii dobnzilor;
- posibilitatea perIectionrii metodologiei de evaluare si gestiune a riscurilor n bncile
comerciale din Republica Moldova.
Rezultatele cercetrii pot Ii utilizate de ctre bncile comerciale din Republica Moldova
n scopul perIectionrii managementului relatiilor de credit si managementului riscului, n
cercurile stiintiIico-proIesorale n procesul pregtirii cadrelor de nalt caliIicare n domeniul
economiei, precum si la pregtirea materialelor stiintiIice si didactice destinate specialistilor din
sectorul Iinanciar-bancar.
Aprobarea rezultatelor investiga(iei. Abordrile teoretice si metodologice ale
prezentei cercetri, concluziile si recomandrile incluse n tez au Iost prezentate si discutate n
cadrul a 8 conIerinte si simpozioane stiintiIice, nationale si internationale.
16
Ideile Iundamentale ale tezei au Iost expuse si materializate n 9 lucrri publicate cu un
volum de 2,4 c.a.
Rezultatele cercetrii expuse n tez sunt implementate n cadrul B.C. ,Banca de
Economii S.A., B.C. ,Moldova-Agroindbank S.A., B.C. ,Victoriabank S.A., sunt utilizate n
procesul de instruire si cercetare la Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii
Economice din Moldova si Universitatea de Integrare European din Moldova.
Cuvinte cheie - management, management bancar, managementul relatiei de credit,
managementul riscurilor bancare, managementul clientelei creditului, risc bancar, relatie de
credit, sistem de credit, politicii de creditare, activitate de creditare, institutii de creditare,
mecanismului de creditare, relatia banc-client, evaluarea riscului, gestiunea riscului, risc de
credit, risc de lichiditate, riscul ratei dobnzii.
17
1. ABORDRI TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL RELATIEI DE CREDIT
$I A RISCURILOR N CADRUL BNCILOR COMERCIALE
1.1. Aspectele conceptuale ale managementului rela(iei de credit n cadrul bncilor.
Dezvoltarea managementului relatiilor de credit reprezint un proces obiectiv si
inevitabil din multitudinea de aspecte Iinanciare legate de activitatea economic n conditiile
economiei de piat. Una dintre misiunile acestuia const n elaborarea si implementarea unor
tehnici, metode, instrumente noi de gestiune a operatiunilor de credit n cadrul bncilor
comerciale. Constientizarea teoriilor reIeritoare la management si evolutia acestora constituie un
aspect important al perceperii contextului general al managementului sistemului de credit. AstIel,
conceptiile moderne ale managementului n institutiile creditar-bancare au ca punct de reIerint
att managementul activelor, ct si cel al pasivelor. Managerii moderni se axeaz ndeosebi pe
analiza corelrii resurselor atrase si celor plasate, avnd obiectiv major maximizarea proIitului
actionarilor bncii.
De-a lungul timpului au Iost dezvoltate urmtoarele teorii n acest domeniu |95, p. 205-
212|:
u teoria mprumuturilor comerciale;
u teoria posibilittii schimbrii activelor;
u conceptia Iondurilor comune;
u conceptia conversiunii Iondurilor;
u conceptia modern: interactiunea activelor cu pasivele bncii.
AstIel, n teoria mprumuturilor comerciale (self-liquidating loans), una dintre
problemele majore ale bncii este considerat de ctre manageri cea a lichidittii veniturilor. Pe
de o parte, dac banca poate s ramburseze mijloacele bnesti titularilor de depozite, pur si
simplu, ea pstreaz mijloacele atrase n tezaur sub Iorma unor active cu nalt lichiditate si la
Iiecare solicitare naintat de depuntor, banca va restitui n timp util numerarul detintorilor. Pe
de alt parte, banca poate s Ioloseasc Iondurile atrase, acordnd mprumuturi.
1eoria posibilitjii schimbrii activelor (the shiftbility theory) a Iost propus de
Moulon H.G. n 1918, Iiind prezentat n lucrarea ,Commercial banking and capital Iormation
|95, p. 206|. ConIorm acestei teorii, lichiditatea bncii poate Ii asigurat doar dac o anumit
parte a depozitelor se vor plasa n valori mobiliare, pentru care exist piata secundar. n asa Iel,
dac banca are nevoie de lichiditti pentru eIectuarea pltilor depuntorilor n conditiile cresterii
cererii Iat de retrageri, ea are posibilitate s utilizeze activele cu lichiditate nalt (valorile
mobiliare), realizndu-le pe piata secundar. Valorile mobiliare, numite si rezerve secundare,
18
includ: titlurile comerciale, bonurile de tezaur, cambiile bancare, obligatiunile etc. Bazndu-se
pe aceast teorie, managerii bancari fustificau initierea acordrii creditelor pe termen lung,
care, prin urmare, maforau media maturittii portofoliului de imprumuturi.
Concepjia fondurilor afiliate (the pool-of funds approach) a aprut dup nIruntarea
experientei severe a crizei de lichiditti (Great Depresssion, SUA, 1930). Managerii bancari din
SUA au adoptat aceast conceptie prin care au evidentiat siguranta veniturilor pe termen scurt.
Adugtor, depozitele la vedere erau resursele majoritare ale Iondului bncii si n asa Iel
majoritatea obligatiunilor acestor bnci erau de termen scurt.
O alt teorie este concepjia conversiei fondurilor (Conversion-of-funds approach),
care s-a dezvoltat n urma aparitiei concurentei din partea institutiilor depozitare nebancare.
Concurenta respectiv a initiat diverse schimbri n angajamentele bncilor comerciale, si au
stimulat Iormarea noilor Ionduri bancare: eurodolarii, angajamente de rscumprare (operatiuni
Repo) si altele.
Concepjia modern: interacjiunea active-pasive (1he modern approach: asset-
liability interaction). n sensul conceptual managementul active-pasive implic coordonarea
tuturor articolelor de bilant n scopul maximizrii proIitului actionarilor. Trstura speciIic
acestei conceptii manageriale este analiza sensibilittii activelor si pasivelor unei bnci la
variatiile ratei dobnzii.
Analiznd sensul no(iunii de , sistem de credit n viziunea economiytilor
europeni yi americani, constatm, c ei nu dau o explica(ie modului de organizare a
sistemului de credit separat, dar analizeaz rela(iile de credit ca parte component a
sistemului financiar. AstIel, n viziunea economistului american F. Mishkin sistemul financiar
repre:int un complex ce cuprinde diferite tipuri de institutii financiare. bnci, companii de
asigurare, fonduri mutuale, companii financiare i bnci investitionale, toate acestea sunt
riguros reglementate de guvern |95, p. 3-7|.
Modul de explicare a notiunii ,sistemul de credit` in opinia economitilor romani este
similar celor occidentali. De exemplu, acad. C. Kiritescu si acad. E. Dobrescu consider, c
sistemul de credit reprezint totalitatea relatiilor de credit, a Iormelor, metodelor si normelor de
acordare a creditelor existente n economia national, realizate prin aparatul bancar |52, p. 247|.
Aceeasi prere o mprtseste Gh. Bistriceanu, care mentioneaz c sistemul de credit este
ansamblul relatiilor de credit, al metodelor, formelor i normelor de acordare, garantare,
utili:are i rambursare a creditelor existente in economia national i reali:ate de bnci |8,
p. 287|. n acelasi timp, notiunea de ,aparat bancar se caracterizeaz printr-un ansamblu
19
coerent de diIerite categorii de bnci, care Iunctioneaz ntr-o tar, rspunznd cerintelor unui
anumit mod de productie si unei anumite etape de dezvoltare social-economic |50, 51|.
Din analiza literaturii de specialitate rus, conchidem c notiunea ,sistem de credit se
deIineste prin totalitatea relatiilor creditare existente pe teritoriul trii, Iorme si metode de
creditare, bnci si alte institutii creditare organiznd si ndeplinind asa Iel de relatii. Deci n
interpretarea economistilor rusi, de exemplu, a economistului Poleak n lucrarea sa
,Managementul Iinanciar se mentioneaz c ,sistemul de credit este Iormat din trei nivele:
nivelul nti este reprezentat de banca central, nivelul doi, de bncile comerciale, ipotecare si de
economii si nivelul trei, din institutii Iinanciare nebancare specializate de credit: companiile de
asigurare, Iondurile de pensii, Iondurile investitionale, institutiile Iinanciar-creditare, casele de
lombard. ConIorm acestei ipoteze, cu care de altIel, autorul este de acord, evident ajungem la
ideea c nu numai bncile, casele de economii si uniunile de credit Iac parte din sistemul de
credit, dar si Iondurile investitionale, companiile Iinanciare si Iondurile de pensii. Putem, deci,
mentiona c economistii occidentali nu includ respectivele institutii n sistemul de credit, ci pur
si simplu le plaseaz n categoria institutiilor Iinanciare nondepozitare. |129, p. 476-477|
In opinia autorului ,sistemul de credit" reprezint totalitatea relajiilor de credit, a
formelor, metodelor yi normelor de acordare a creditelor yi de organizare a rambursrii
acestora, existente n economia unei tari fiind realizate de institujiile financiare de credit prin
intermediul unui ansamblu de norme juridice aprobate de stat, rspunznd cerinjelor unei
anumite etape de dezvoltare social-economica.
n conditiile economiei de piat raporturile de credit sunt diverse n dimensiuni si
multiple n varietate. De-a lungul timpului raporturile de credit s-au cristalizat n cinci grupuri
principale:
- creditul comercial;
- creditul bancar;
- creditul obligatar;
- creditul ipotecar;
- creditul de consum |5, p. 131|.
Toate aceste sIere implic aceleasi trsturi speciIice ale relatiei de credit cum ar Ii:
- obiectul (instrumentul de gestiune) yi subiec(ii (participan(ii) raportului de credit,
- promisiunea de rambursare,
- asigurarea creditului,
- termenul de rambursare,
20
- dobnda yi nsyi tranzac(ia - acordarea creditului.
ns noi considerm c pe ct relatia de credit uneste, n esenta, toate sIerele n acelasi
proces, att putem mentiona c acestea au si deosebiri, care le imprim anumite trsturi pur
speciIice. SIerele creditului se deosebesc ntre ele prin nssi elementele si modul ndeplinirii
Iiecrei trsturi a relatiei de credit. AstIel, n rela(ia de credit subiec(i ai raportului de credit
sunt creditorul yi debitorul.
Creditorul se consider subiectul relatiilor de credit care acord mprumutul. Creditorii pot Ii
subiectii, care acord mprumutul, adic, real dau posibilitatea de a utiliza mijloace bnesti un
anumit timp. Debitorul subiectul relatiilor de credit, care primeste creditul si este obligat s-l
ramburseze. n aIar de creditori si debitori, un element al structurii relatiilor de credit este
obiectul transferrii ceea ce se transmite de la creditor ctre debitor si viceversa. Modelul
managerial de aparitie si ncheiere a relatiilor de credit include un sir de etape si constituie doar
nceputul si sIrsitul ntregului proces (a vedea Figura 1.1).
Fig. 1.1. Modelul managerial al rela(iilor de credit
Sursa: elaborat de autor n baza |125|
CREDITOR DEBITOR
ncheierea circulatiei mijloacelor, scoaterea din
rotatie a resurselor amteriale si bnesti,
acumularea lor n calitate de mijloace libere
ntelegerea cu potentialul mprumutat cu
conditiile prielnice de eliberare a
mijloacelor temporar liberen credit si
ncheierea aIacerii.
Aparitia necesittii n resurse materiale si
bnesti suplimentare
Urmrirea Iolosirii creditului
ntelegerea cu potentialul creditor n privinta
conditiilor prielnice pentru mprumutati privind
primirea n Iolosintatemporar a resurselor
necesare si ncheierea aIacerii
Transmiterea mprumutatului mijloacelor
temporar libere n Iolosint temporar cu
conditiile acordului ncheiat.
Primirea de la creditor a resurselor materiale si
bnesti necesare n Iolosint temporar, cu
conditiile acordului ncheiat.
Procesul de Iolosire a creditului pe calea
avansrii n circuitul mijloacelor.
Asteptarea rambursrii valorii mprumutate n
termenul stabilit si a proIitului sub Iorm de
dobnd.
ncheierea circulatiei mijloacelor
mprumutatului, obtinerea proIitului si
scoatereadin rotatie a valorii
mprumutate.
Primirea de la mprumutat a valorii
mprumutate si proIitului sub Iorm de
dobnd pentru credit.
Rambursarea valorii mprumutate creditorului
si plata dobnzii pentru Iolosirea creditului
21
n opinia economistului L. Ionescu ,Creditarea este o activitate care poate genera
proIituri importante pentru banc, dac este practicata corect, dar care poate duce si la pierderi.
Prin urmare, trebuie abordat ntr-o manier structural si logic. |50|
Dup cum am mai speciIicat n pozitia de debitori sau creditori, apar, n Iunctie de
motivatia angajrii n relatie (Figura 1.2): menajele, statul, companiile, institutiile Iinanciare.
Fig. 1.2. Pozi(ia de debitori sau creditori n func(ie de motiva(ia angajrii n rela(ia de
credit
Sursa: elaborat de autor
AstIel, n calitate de creditori cei mai importanti sunt: menajele yi institu(iile
financiare, iar n calitate de debitori: statul yi companiile. Remarcm c ntre actorii
mentionati pot s apar relatii de creditare direct, lipsit de intermedierea specializat a unei
institutii Iinanciare (Figura 1.3).
Fig. 1.3. Modelul managerial care determin rela(iile de creditare direct ntre poten(ialii
creditori yi debitori
Sursa: elaborat de autor
Aparitia intermediarilor Iinanciari a polarizat Iluxurile Iinanciare. Acestora le
corespund n principal urmtoarele tipuri de credite:
1) pentru institutii Iinanciare - menafe - creditul de consum
- creditul ipotecar
2) pentru institutii Iinanciare - companii - creditul pentru capital de lucru
- creditul pentru investitii
CREDITORI DEBITORI
Menajele
Companiile
Institujiile
financiare
statul
Menajele
Companiile
Institujiile
financiare
statul
mprumut privat
credit comercial
credite yi plasamente
interbancare
transferuri bugetare
CREDITORI DEBITORI
Companiile
Statul
Menajele
Institutiile
Iinanciare
22
3) pentru institutii Iinanciare - institutii financiar - credite si plasamente interbancare
4) pentru institutii Iinanciare - stat - achizitie titluri de stat
n Figura 1.4 este artat modelul de pozitionare a debitorilor/creditorilor n Iunctie de relatia de
credit. Remarcm Iaptul c sectorul menajelor prezint un excedent de resurse n timp ce sectorul
corporatist actioneaz asemenea unui aspirator de resurse Iinanciare, Iiind n permanent
deIicitar.
Fig. 1.4. Modelul de pozi(ionare a debitorilor/creditorilor n func(ie de motiva(ia angajrii
n rela(ia de credit
Sursa: elaborat de autor
Concluzionnd, putem aIirma c managementul sistemului de credit reprezint
ansamblul metodelor de organizare yi de conducere a institu(iilor financiare de credit, prin
care se realizeaz gestiunea: planificarea, organizarea, motivare, controlul yi evaluarea
tuturor componentelor procesului de credit.
1.2. Modele manageriale ale rela(iei de credit existente n economia na(ional.
Scopul acestui paragraI este determinarea modelelor manageriale a relatiei de credit
posibile si existente n economia nationala, precum si stabilirea modalittii de organizare corect att
a procesului de creditare, ct si ce celui de evaluare a clientilor prin intermediul lansrii unui
mecanism, care s includ tehnici si instrumente speciIice.
Mecanismul de creditare poate fi definit ca o totalitate de relatii financiare de creditare
menite de a atrage mifloace bneti disponibile, prin anumite tehnici i instrumente in scopul acordrii
acestor mifloace sub form de credite unittilor economice sau persoanelor fi:ice pentru finantarea
activittii lor.
menaje
companii
institujii financiare
statul
CREDITORI
menaje
companii
institujii financiare
statul
DEBITORI
DEBITORI
Institutii
Iinanciare
CREDITORI
Credit consum
Credit ipotecar
Credit capital de lucru
Credit investitii
Plasamente interbancare
Titluri de stat
Plasamente
financiare
23
Mecanismul de creditare este o parte indispensabil a vietii economice a oricrui stat,
contribuind la dezvoltarea acestuia n ansamblu si, prin aceasta, la cresterea nivelului de trai al
societtii. El oIer posibilitatea agentilor economici de a apela la resurse de Iinantare
suplimentare n vederea mentinerii activittii.
Aplicnd conceptele teoretice asupra realittii noastre, deducem c n Moldova se
regsesc opt modele manageriale n care se determin evolutia relatiilor de credit din economia
de tranzitie spre economia modern.
Primul model reprezint rela(ia de credit menaje - stat.
n Republica Moldova, lenta restructurare a sistemului economic, conjugat cu scderea
puterii de cumprare real, lipsa unor surse de Iinantare extern sau dobnzile Ioarte mari
solicitate de Iinantatorii externi au dezvoltat practica mprumutrii statului de pe piata intern de
capital la dobnzi nalte, n unele cazuri superioare celor practicate de sistemul bancar.
De aici avem urmtoarele: Interesul statului (debitorului) este Iinantarea deIicitului
bugetar la costuri ct mai reduse si echilibrarea serviciului datoriei publice interne. Interesul
menafelor (creditorului) reprezint dobnda, superioar de cele mai multe ori dobnzilor bancare
si n conditii de sigurant maxim pentru creditor (Figura 1.5).
Fig. 1.5. Modelul managerial care determin rela(ia de credit menaje - stat
Sursa: elaborat de autor
Efectele relajiei de credit:
a) Dobnzile nalte la care statul se mprumut creeaz o cultur si o expectatie
inIlationist pe piata creditului.
b) Concurenta neloial ndreptat mpotriva sistemului bancar, rezultant si a
,santajului la care statul a Iost supus de ctre bnci, atunci cnd a solicitat mprumuturi
acestora.
c) Practicarea unor dobnzi mari, lipsite de ratiune, de ctre trezoreria statului, raportat
la calitatea debitorului (statul Iiind cel mai sigur debitor).
Este astIel aIectat direct relatia de credit institutii Iinanciare companii si institutii
Iinanciare menaje, deoarece o scdere a volumului surselor atrase, reduce baza creditrii la
MENAJE STATUL
CREDITOR DEBITOR
bonuri de tre:orerie
certificate de tre:orerie
resurse financiare
24
care se adaug si tendinta cresterii dobnzilor creditului bancar.
Una dintre solutiile care pot fi adoptate pentru inlturarea efectelor negative este
tran:actionarea certificatelor de tre:orerie pe piata secundar.
n cazul rela(iei de credit menaje - institu(ii financiare (Figura 1.6), modelul
managerial este urmtorul: Interesul debitorului (institutiile financiare) este de atragere a
resurselor Iinanciare destinate plasamentelor la costuri reduse si pe termene (maturitti) ct mai
mari. n general, rentabilitatea plasamentelor este inIluentat de durata lor (un credit pe termen
mediu produce o dobnda mai mare dect un credit pe termen scurt). Interesul creditorului
(menafele) este maximizarea cstigului (dobnzii) si posibilitatea transIormrii rapide a activelor
sale n lichiditti (nclinatia spre lichiditate).
Republica Moldova a Iost caracterizat n ceea ce priveste piata Iinanciar de o
volatilitate accentuat a pretului activelor Iinanciare, ceea ce a conservat preIerinta crescut
pentru lichiditti si, ndeosebi, pentru tezaurizarea acestora n valut strin (USD, EURO).
Fig. 1.6. Modelul managerial care determin rela(ia de credit menaje - institu(ii financiare
Sursa: elaborat de autor
Fluctuatiile largi ale cursului monedei nationale au avantajat n prima Iaz dolarizarea
economiilor, iar ulterior eurizarea acestora. Imposibilitatea bncilor din Moldova de a estima o
dobnd pe termen mediu, datorit volatilittii mediului economic a aIectat direct scadenta
depozitelor si maturitatea plasamentelor.
Efectele relajiei de credit:
a) Practicarea unor dobnzi pasive nalte (real pozitive) de ctre institutiile Iinanciare
pentru protejarea menajelor mpotriva eroziunii inIlationiste, care s concureze dobnzile
practicate de trezoreria statului si s dea posibilitatea acumulrii lichidittilor orientate de bnci
n achizitia titlurilor de stat. Dobnzile nalte scumpesc creditul, inhibnd investitiile.
b) Fenomenul de dolarizare a economiilor a dus la cresterea ponderii depozitelor n
valut constituite de menaje la institutiile Iinanciare, ceea ce a reorientat plasamentele bncilor
de la creditele n lei la creditele n valut. Aceasta a aIectat implicit relatia de credit dintre
MENAJE Institutii
Iinanciare
CREDITOR DEBITOR
Depo:ite la termen
Depo:ite la vedere
Certificate de depo:ite
resurse financiare
25
institutiile Iinanciare si companii (a avut loc dolarizarea creditelor).
Companiile au nceput s utilizeze tot mai mult creditul n valut sub Iorma creditului
pentru capital de lucru sau investitii, deoarece acesta avantaja serviciul datoriei, prin nivelul mai
redus procentual al dobnzii care duce la o reducere relativ a cheltuielilor cu dobnd si o mai
bun ajustare a costurilor, ntruct dobnda se regseste n pretul produselor livrate sau a
serviciilor eIectuate. |83|
c) Managementul deIectuos al anumitor institutii Iinanciare a compromis ncrederea
menajelor (principalului creditor al sistemului Iinanciar din Moldova), deoarece la politica
creditului scump (promovat de BNM) s-a adugat un Iactor subiectiv (nencrederea) care a
ndeprtat resursele Iinanciare de companiile solicitante de credit pentru investitii.
n general, nencrederea a aIectat intermedierea bancar, s-a produs un Ienomen de
dezintermediere regsit pe de o parte n scderea numrului de tranzactii ale operatorilor bancari,
iar pe de alt parte n persistenta blocajului Iinanciar la nivelul agentilor economici.
Desigur, acest model deyi indic particularitjile specifice ale managementului
moldovenesc, nu este unic n felul su, yi tot concepjiile teoretice ne indic solujii pentru
aceast situajie, cum ar Ii:
1) dezvoltarea creditului de consum pentru menaje acompaniat de scderea
dobnzilor si de reorientarea intermedierii (de la menaje pentru menaje);
2) dezvoltarea creditului ipotecar.
Rela(ia de credit menaje - menaje are modelul managerial indicat in Figura 1.7.
Fig. 1.7. Modelul managerial care determin rela(ia de credit menaje - menaje
Sursa: elaborat de autor
In special aceast schem cel mai des se utilizeaz n cazul economiei tenebre, avnd
Iorma cmtriei, care se caracterizeaz cu dobnzi exagerate.
Urmtorul model existent n Moldova este modelul ce determin rela(ia de credit
menaje - companii (societ(i comerciale nefinanciare) (Figura 1.8).
MENAJE MENAJE
CREDITOR DEBITOR
Imprumut privat
resurse financiare
26
Fig. 1.8. Modelul managerial care determin rela(ia de credit menaje - institu(ii financiare
Sursa: elaborat de autor
Finantarea companiilor de ctre menaje prin achizitia actiunilor si obligatiunilor emise
de debitori se deruleaz n cadrul pietei de capital, Iiind reglementat de legi si norme speciIice
acestei piete.
n cazul achizitiei de actiuni, creditorul are drept de vot n cadrul adunrii generale a
actionarilor, inIluentnd direct (proportional cu numrul actiunilor detinute) aIacerile
companiei/debitorului. Aici, interesul creditorului este proIitul obtinut sub Iorma dividendelor,
puterea de control sau inIluentare a aIacerilor, diversiIicarea portoIoliului de investitii. Interesul
debitorului este obtinerea unor resurse Iinanciare la costurile cele mai sczute. n general
Iinantarea prin emisiune public de actiuni este mai putin costisitoare dect creditul bancar.
Achizitia de actiuni este una din cele mai eIiciente metode de rentabilizare a
plasamentelor Iinanciare prin posibilitatea de inIluentare a aIacerilor pe care creditorul o
dobndeste la achizitia titlurilor emise de debitor (companie).
Desi n prezent piata de capital din Moldova nu este caracterizat de un grad mare de
transparent si de o lichiditate corespunztoare, exist posibilitatea unor cstiguri mari mai ales
din achizitia unor actiuni subevaluate, cele mai bune achizijii din punctul de vedere al
potenjialului de creytere fiind acjiunile mai pujin lichide.
Solu(ii pentru perfec(ionarea modelului
1. restructurarea portoIoliului de ntreprinderi tranzactionate la Bursa;
2) neimpozitarea investitiilor sub Iorma achizitiilor de actiuni sau obligatiuni, prin
diminuarea bazei de calcul a impozitului pe venitul global ;
3) scderea dobnzilor bancare.
Modelul rela(iei de credit institu(ii financiare - menaje (Figura 1.9). Interesele
menajelor: interesul general este c sistemul socio-economic s corespund sistemului de nevoi
ale indivizilor asigurnd o egalitate a sanselor pentru Iiecare ntr-un contract social, caracterizat
de concurenta si posibilitatea realizrii scopurilor.
MENAJE companii
CREDITOR DEBITOR
Actiuni
obligatiuni
resurse financiare
27
Fig. 1.9. Modelul rela(iei de credit institu(ii financiare - menaje
Sursa: elaborat de autor
Interesele creditorului (institu(iile financiare) sunt dobnda; dezvoltarea retail-ului si
cresterea numrului de tranzactii; minimizarea riscului de creditare prin disiparea acestuia pe un
numr mare de debitori.
Efectele ce apar n acest tip de model sunt urmtoarele:
a) Dobnda nalt promovat de creditori inhib cererea de credit din partea menajelor
pentru consum sau investitii, ceea ce n Iinal duce la restrngerea consumului cu eIecte negative
asupra productiei si ocuprii Iortei de munc.
b) n cazul creditelor ipotecare desi dobnzile sunt mai sczute, ele nu sunt suIicient de
competitive si n plus nu exist resurse pentru creditare, ceea ce Iace ca piata creditului ipotecar
n Moldova s nu Iie Iunctional si nici relevant.
c) Relatia de credit institutii Iinanciare menaje este aIectat n Moldova si de practica
supragarantrii creditelor acordate menajelor ndeosebi cu bunuri imobiliare, ceea ce duce la
scderea numrului de tranzactii si la o inhibare a creditului.
Solu(ii:
1) scderea dobnzilor nalte la care se mprumut statul si reorientarea unei prti a
acestor mprumuturi pe piata extern;
2) atragerea capitalului autohton spre creditul ipotecar prin nIiintarea caselor private de
pensii ale cror Ionduri pot Ii capitalizate n aIaceri imobiliare;
3) atragerea capitalului extern n Iinantarea tranzactiilor imobiliare.
Modelul rela(iei de credit institu(ii financiare - stat (Figura 1.10). Instabilitatea
sistemului Iiscal n Moldova, nerealizarea veniturilor bugetare, permanentizarea deIicitului
bugetar, dar si succesivele mprumuturi ale statului pe pietele externe, rmn Iactori care pot
agrava datoria public intern, atunci cnd nevoia de bani a statului creste.
Institutii Iinanciare menaje
CREDITOR DEBITOR
credit
resurse financiare
ncrederea prtilor
28
Fig. 1.10. Modelul rela(iei de credit institu(ii financiare - stat
Sursa: elaborat de autor
Interesul debitorului (statul) este Iinantarea deIicitului bugetar si ajustarea serviciului
datoriei publice interne (rostogolirea unor mprumuturi anterioare prin emisiunea unor alte serii
de titluri de stat). Interesul institu(iilor financiare (maximizarea proIitului). De remarcat c
aceast maximizare a proIitului este stimulat chiar de debitor prin practicarea unor dobnzi
nalte la titlurile de stat, Iiind n esent o redistribuire de venit (avere) de la contribuabili ctre
institutiile Iinanciare. Politica Iiscal urmreste pe lng alte obiective o crestere a veniturilor
bugetare si o mai bun realizare a acestora, deoarece o parte din veniturile bugetului sunt
utilizate n acoperirea datoriei publice interne.
Efectele rela(iei de credit:
a) Dobnzile nalte la care statul se mprumut creeaz o cultur si o expectatie
inIlationist pe piata creditului;
b) Dobnzile mari nu sunt rationale, raportat la calitatea debitorului (aceea de cel mai
sigur debitor);
c) Distribuirea unei prti n crestere din venitul companiilor si al menajelor n proIitul
sistemului bancar, cu nclcarea grav a principiilor liberei concurente;
d) Acceptarea de ctre stat a unor dobnzi mai nalte la mprumuturile externe, se
constituie ntr-o cauz inIlationist asupra economiei. EIortul suplimentar pltit de stat se va
regsi n lipsa posibilittii rostogolirii mprumuturilor externe prin noi mprumuturi, n dobnzile
nalte la titlurile de stat emise pe piata intern. Este principiul dup care dobnda nalt extern
atrage dobnda nalt la intern.
Solu(ii:
1) tranzactionarea titlurilor de stat pe o piat transparent, cum este piata de capital,
n raport cu piata semitransparent unde acestea sunt tranzactionate n prezent,
controlat de bncile comerciale;
Institutii Iinanciare stat
CREDITOR DEBITOR
Titluri de stat
resurse financiare
29
2) 'sanctionarea` de ctre Agentia National de Protectie a Concurentei a crowding-
out-ului, prin emiterea unor reglementri speciIice si a unor recomandri legate de valoarea
nominal a dobnzii.
Urmtorul model este modelul ce determin rela(ia de credit institu(ii financiare -
firme (Figura 1.11).
Fig. 1.11. Modelul rela(iei de credit institu(ii financiare - firme
Sursa: elaborat de autor
Aici, interesul creditorului este de maximizare a proIitului prin ncasarea
dobnzilor, comisioanelor bancare raportat la Iiecare debitor. Aceasta presupune pentru creditor
diminuarea riscului de creditare prin:
decizii echilibrate de creditare n urma unei analize complete si corecte a calittii
debitorului;
politica de creditare echilibrat n direct legtur cu cota de piat a respectivei
societti bancare;
diversiIicarea portoIoliului de credit n asa Iel nct pierderile s nu Iie concentrate
n timp.
Pentru debitor interesul este dat de nevoia de Iinantare dar si de sinergia costurilor
printr-o corect evaluare a cheltuielilor cu dobnda si estimarea veniturilor care s permit
acoperirea acesteia.
ntreprinderile sunt conIruntate cu dou Ieluri de nevoi de finan(are:
cele rezultate din ciclul de exploatare au un caracter permanent, motiv pentru care
ntreprinderea si bancherul se pun de acord o dat pe an asupra nevoii de Iinantare a exercitiului
viitor;
cele rezultate din ciclul de investi(ii care se maniIest cu prilejul realizrii unui
program de investitii.
Bncile acord agentilor economici credite pe termen scurt pentru nevoi temporare,
curente yi pe termen mediu yi lung pentru investi(ii.
Institutii Iinanciare Iirme
CREDITOR DEBITOR
Credit bancar
resurse financiare
30
Ceea ce Iace prtile angrenate n raportul contractual de credit s coopereze pentru
realizarea intereselor distincte este sistemul pre(ului (nivelul dobnzii), care ndeplineste n
principal trei Iunctii:
a) Transmiterea de informa(ii (pentru debitor asupra costurilor sale Iinanciare, care
va trebui s compare cresterea cheltuielilor Iinanciare cu nivelul pretului de realizare a
produselor (bunuri sau servicii) pe diIerite piete.
b) Organizarea produc(iei de ctre debitor ntr-un mod ct mai pu(in costisitor,
prin utilizarea resurselor disponibile, inclusiv a celor mprumutate, pentru produse de cea mai
bun calitate.
c) Repartizarea venitului (cine si ct ia din produs). Debitorul urmreste n
permanent, ct din rezultatul muncii sale este distribuit prin dobnda pltit
creditorului (bncii Iinantatoare). |7, 9, 82|
Si ultimul model ce determin relatia de credit institutii financiare institutii financiare
este artat in Figura 1.12.
Fig. 1.12. Modelul rela(iei de credit institu(ii financiare - institu(ii financiare
Sursa: elaborat de autor
Interesele debitorilor si creditorilor sunt, n general, legate de ajustarea lichidittii
institutiei Iinanciare (plasri de excedente sau acoperirea unor deIicite temporare).
Trsturile specifice sunt:
- cresterea transparentei bncilor si lmurirea situatiilor unor bnci problem, atunci
cnd acestea apar;
- reluarea rolului de creditor net al sistemului bancar de ctre BNM, ndeosebi dup
perIectionarea sistemului de rating. Interventia BNM n rezolvarea unor probleme temporare de
lichiditti ale bncilor trebuie s Iie conexat la sistemul de rating.
In conclu:ie, esenta relatiei de credit n multe cazuri identiIic continutul creditului,
natura si chiar cauza aparitiei lui. Principiile, ca norme generale de comportament, trebuie s Iie
Institutii Iinanciare Institutii Iinanciare
CREDITOR DEBITOR
Plasamente i credite
interbancare
resurse financiare
31
considerate si aplicate ca parte integrant a politicii de credit. In practica bancar, au fost
stabilite urmtoarele principii ale organi:rii mecanismului de creditare in ba:a Conventiei de
la Basel i a celei de-a doua Directive de Coordonare Bancar a Uniunii Europene: |42|
Principiul banc-client vizeaz alegerea tipului de credit si relatiilor de creditare.
Principiul prioritjii se reIer la scopul creditrii, tipul creditului, Iorma de asigurare
si modalittile de rambursare a creditului.
Principiul valorilor morale - trebuie s Iie respectat de participantii procesului de
creditare si presupune: corectitudinea, ncrederea si onestitatea acestora.
Principiul prudenjei bancare - nainte de a lua decizia de creditare, banca trebuie s
cunoasc activitatea si starea mprumutatului, astIel, nct riscul de nerambursare a creditului s
Iie minim.
Principiul credibilitjii, care permite cstigarea ,,ncrederii bncii n mprumuttor,
prin intermediul analizei-diagnostic al strii patrimoniale si Iinanciare a acestuia, a pozitionrii
pe segmentele de piat, a relatiilor cu Iurnizorii etc.
Principiul garantrii creditelor, care presupune acoperirea valorii creditului prin
sursa secundar de achitare garantii, n caz de neachitare a creditului n termenul stabilit de
ctre mprumutat.
1.3. Fundamentarea teoretico-conceptual a managementului riscurilor bancare prin
prisma rela(iilor de credit.
Abordarea sistemic a proceselor de management al riscului a crescut ca important
ncepnd cu anii `90 n urma modiIicrii atitudinii personalului din mediul de aIaceri Iat de
riscuri si a noilor presiuni care s-au exercitat asupra proceselor decizionale, presiuni care au Iost
generate de modiIicarea conditiilor de aIaceri si de aparitie a unei noi viziuni asupra valorilor si
responsabilittilor manageriale. n opinia specialistului n Iinante din Romnia Ganea M.
'Gestionarea riscului bancar ca element de baz al managementului bancar urmreste pe ct este
posibil inIluenta negativ a Iactorilor de risc; minimizarea pierderilor prin reducerea
cheltuielilor si maximizarea veniturilor directe si transIerate; modiIicarea comportamentului
salariatilor si mbunttirea imaginii bncii |38, p. 95, 196|.
Dar, pentru inceput am dori s trecem in revista principale abordri ce sunt legate de
notiunea de riscuri. ntr-o viziune Ioarte larg, se apreciaz c riscul este generat att de lipsa de
certitudine privind evenimentele viitoare, ct si de consecintele unor cunostinte, inIormatii si
experiente proIesionale limitate.
32
Dictionarul MacMillan de Economie Modern deIineste incertitudinea ca Iiind 'acea
situatie in care probabilitatea de a se produce un eveniment nu este cunoscut |28, p. 196|. n
aceste conditii, evenimentului respectiv nu i se poate asocia o distributie de probabilitti.
n prezent, nu exist o delimitare riguroas a tuturor tipurilor de risc, deoarece un astIel
de demers este extrem de complicat si complex. n plus, n timp, apar noi expuneri la riscuri sau
unele riscuri, anterior neglijate, sunt trecute n revist, n categoria celor care necesit o atentie
deosebit (de ex. este vorba despre ultimele preocupri n materie de gestiune a riscurilor si
ultimele evenimente din lume care au impus un tratament special al acestor categorii: riscul de
rzboi, riscul de terorism, riscul operational, riscul climateric sau al strii vremii etc.).
Noi in aceast lucrare intentionm s anali:m riscurile din sistemul bancar. Deci, prin
expunere la risc, in ca:ul dat, se intelege valoarea actual a tuturor pierderilor sau cheltuielilor
suplimentare pe care le suport sau pe care le-ar putea suporta institutia financiar in cau:.
n literatura de specialitate ntlnim numeroase abordri ale conceptului de risc bancar.
Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, prin notiunea de risc se ntelege pericol,
inconvenient posibil, probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecinte nedorite pentru
subiect.
Riscul bancar este prezentat n Dictionary oI Banking Terms ca incertitudinea ca un
activ s nregistreze o rat asteptat de proIitabilitate sau s se produc o pierdere.
n lucrarea ,Gestiunea riscurilor bancare, Luminita Roxin apreciaz c ,atunci cnd
deIinesc riscul si gestiunea riscului, cei mai multi autori se concentreaz asupra Iunctiei clasice a
bncilor, de intermediere n sIera riscurilor Iinanciare prin diviziunea acestora; din acest punct de
vedere e tratat ndeosebi problema unor pierderi neprevzute la active bancare, pierderi cauzate
de riscuri de piat, de credit sau de lichiditate |82, p. 11|. Riscul bancar poate Ii provocat de
cauze interne sau din cauza mediului bancar concurential. Riscul bancar are dou componente:
incertitudinea privind producerea unui eveniment n viitor si expunerea la pierdere. Dac nu se
maniIest ambele componente nu se poate vorbi despre risc.
Alti autori se concentreaz asupra unor pierderi potentiale sau eIective cauzate de
riscuri cu totul aleatoare si necontrolabile, cum ar Ii: Irauda, incendiul sau calamittile naturale.
Cei mai multi practicieni abordeaz, de regul, o singur grup sau clas de riscuri. |51, 59, 61,
111, 113|
Atunci cnd deIinesc riscul, cei mai multi autori pun accent pe Iunctia clasic a
bncilor, cea de intermediere n sIera riscurilor Iinanciare prin diviziunea acestora. Din acest
punct de vedere este tratat ndeosebi problema unor pierderi neprevzute din activele bancare,
pierderi cauzate de riscurile de piat, de credit sau cel de lichiditate.
33
Conditiile de aparitie a riscurilor bancare sunt determinate de maniIestarea unui
complex de Iactori care depind de: evolutia general a economiei, modiIicri legate de
organizarea bncii, adoptarea unor decizii Iinanciare, conditiile politice si economice, iar
producerea riscurilor bancare are ca rezultat diminuarea proIiturilor si a veniturilor actionarilor
sau, n ultim instant, iesirea din aIaceri a bncii, Iie prin preluarea ei de ctre o banc mai
puternic, Iie prin Ialiment, potrivit teoriei bancare tipologia riscurilor diIerentiindu-se prin
intensitatea de actiune si consecintele pe care acestea le genereaz.
Ion Nitu n ,Managementul riscului bancar ilustreaz existenta permanent a riscului,
care nsoteste ca o umbr toate aIacerile bncii si se produce sau nu, n Iunctie de conditiile care i
se creeaz, cel mai simplu spus, riscul bancar este probabilitatea ca ntr-o tranzactie s nu se
obtin proIitul asteptat si chiar s apar o pierdere. Se poate aIirma c riscul bancar este un
Ienomen care apare pe parcursul derulrii operatiunilor bancare si care provoac eIecte negative
asupra activittilor respective, prin deteriorarea calittii aIacerilor, diminuarea proIitului sau
chiar nregistrarea de pierderi, aIectarea Iunctionalittii bncii. |59|
Cobzari L. deIineste riscul drept 'probabilitatea unor pagube suIerite n activitatea
bancar sub Iorma unei prti din resursele bncii sau de venituri mai mici dect cele asteptate de
banc n urma eIecturii operatiunilor Iinanciare (din cauza necorespunderii prognozei cu
evenimentele reale) si drept sans (posibilitate) a bncii de a realiza un proIit |114, p. 18|.
Abordrile sus-mentionate reprezint doar cteva spicuiri din cercetarea stiintiIic
modern a riscului bancar. Fiecare notiune reIlect o pozitie personalizat Iat de risc sau un
punct de vedere, de altIel, complex, limitat, ns, participare n viata economic individualizat a
autorilor. Varietatea bogat nu doar a deIinitiilor, ci si, mai ales, a directiilor de abordare denot
nc odat Ienomenul complexittii riscului bancar.
Din perspectiva specificului teoretic de analiz yi modelare a riscurilor bancare,
reflectat n lucrarea respectiv, deducem o no(iune generalizatoare a riscului bancar.
Riscul bancar este un fenomen prezent n ansamblul sferei de activitate a societjilor
bancare yi reprezint incertitudinea realizrii unui anumit nivel de ncasare a unor cytiguri
viitoare sau chiar probabilitatea aparijiei unei pierderi. Totodat, riscul reprezint pericolul
de a suferi o pierdere; acesta poate fi definit ca un eveniment incert, dar posibil, originea lui
aflndu-se n incertitudine. Riscul este pgubitor, efectele lui o dat produse nu mai pot fi
nlturate; apare n procesul activitjii umane, sociale, economice, politice yi n raportul
dintre om yi natur.
Cercettorii, care s-au pronuntat asupra acestei probleme, au aplicat diIerite metode si
procedee de analiz a riscurilor bancare, si, in Iunctie de acestea, au Iormulat criteriile de
34
clasiIicare. Totusi, diversitatea riscurilor cu care se conIrunt o banc comercial, precum si
diversitatea Iactorilor care inIluenteaz aceste riscuri, impun mai multi autori s considere c o
clasiIicare complet a riscurilor bancare este posibil doar n baza a mai multor principii.
Specialistii Opritescu si Spulbr grupeaz riscurile bancare n urmtoarele categorii:
- riscul ntrzierii;
- riscul puterii de cumprare (a creditului la rambursare);
- riscul ratei dobnzii sau riscul de piat, la care se mai adaug si riscul portoIoliului.
|61, p. 108|
Un studiu al Bncii Mondiale arat c, n general, riscurile bancare se ncadreaz n
patru mari categorii: |94|
- riscuri financiare, ce cuprind riscuri pure (riscul de lichiditate, riscul de credit,
riscul de solvabilitate) si riscuri speculative (riscul ratei dobnzii, riscul valutar, riscul pretului
sau pozitiei de piat);
- riscuri operationale, asociate organizrii si Iunctionrii sistemelor interne ale bncii,
incluznd sistemele computerizate si alte tehnologii, ce privesc stabilirea de ctre autorittile de
reglementare a unor norme pe care bncile trebuie s le respecte;
- riscurile afacerii sunt asociate mediului n care activeaz o banc, inclusiv
preocuprilor macroeconomice si de politici, Iactorilor legali si de reglementare, precum si
inIrastructurii si sistemului de plti existente la nivelul ntregului sector Iinanciar. Aceast grup
de riscuri este adesea cunoscut sub denumirea de risc de tar;
- riscurile aparitiei de evenimente cuprind toate tipurile de riscuri exogene care, dac
s-ar materializa, ar putea pune n pericol operatiunile unei bnci sau ar putea duna conditiei
Iinanciare si gradului de adecvare a capitalului respectivei bnci. AstIel de riscuri includ
evenimente politice (cderea unui guvern), crize bancare, dezastre naturale si rzboaie civile,
bncile neputndu-le Iace Iat dect prin mentinerea unui nivel adecvat de protectie a capitalului.
ReIeritor la riscurile aparitiei de evenimente, autorittile de supraveghere au un rol critic si
important n evaluarea impactului unor astIel de evenimente asupra statului si conditiei
sistemului bancar si ale pietelor si servesc la garantarea Iaptului c sunt stabilite acorduri
corespunztoare n vederea minimizrii impactului si dimensiunii ntreruperii activittii si
mobilizrii altor autoritti care s se ocupe, n mod eIicient de consecintele anumitor evenimente
si, n Iinal, supravegheaz iesirea sistematic de pe piat a institutiilor Ialimentare.
Economistii autohtoni Cociug V. si Cinic L. n cartea ,Gestiunea riscurilor bancare
clasiIic riscurile bancare n Iunctie de o serie de abordri vis-a-vis de activitatea bncii (Figura
1.13):
35
- riscurile asociate bncii, ca oricrei alte ntreprinderi, numite riscuri de prestatie;
- riscuri speciIice activittii bancare, numite riscuri Iinanciare sau bancare clasice;
- riscuri ambientale riscuri care sunt Ioarte putin controlate de bnci, si care pot
provoca pierderi n urma modiIicrii mediului n care activeaz banca. |19, p. 11|
Fig. 1.13. Structura riscului de insolvabilitate
Sursa: elaborat de autor n baza |19, p. 12|
Cea mai recent clasiIicare a riscurilor bancare este trecut n noul acord al Comitetului de
la Basel Basel II:
- risc de credit (de nerambursare);
- risc de piat (de modiIicare a unor elemente pe piata Iinanciar ce provoac modiIicri
de preturi la activele si pasivele bancare cursuri valutare, rat de dobnd etc.);
- riscul operational (risc ambiental). |39, 81|
Clasificarea riscurilor bancare este subiectiv, analitii care abordea: aceast
problem se implic mult asupra teoreti:rii ei. AstIel, n literatura de specialitate se identiIic
ntre trei si zece categorii principale de risc n Iunctie de anumite caracteristici alese ca Iiind
primare sau secundare. (unele clasificri sunt artate in Anexa 1). Asa se explic si clasiIicarea
prezentat a riscurilor n raport cu diverse criterii, acelasi tip de risc ncadrndu-se n acelasi
timp ntr-o categorie sau alta.
n urma studiului eIectuat, nsumnd diversele criterii de clasiIicare a riscurilor vom
prezenta urmtoarea schem cu privire la clasiIicarea riscurilor bancare (Figura 1.14).
Riscul de insolvabilitate
Riscuri Iinanciare Riscuri ambientale Riscuri de prestatie
- Riscul de credit
- Riscul de lichiditate
- Riscul de dobnd
- Riscul valutar
- Riscul de variatie a
cursului hrtiilor de
valoare
- Riscul organizational
- Riscul de neIunctionare
- Riscul operational
- Riscul de contrapartid
- Riscul de strategie
- Riscul de mediu
- Riscul de Iraud
- Riscul legal
- Riscul de tar
36
Fig. 1.14. Clasificarea riscurilor bancare
Sursa: elaborat de autor n baza |19, p. 214, 13|
Dup sursa de apari(ie:
- Riscuri externe sunt generate de Iactori din aIara bncii, asupra crora banca nu detine
control (riscul de tar, riscul legislativ, riscul situatiei de Iort major, riscul Iiscal, riscul
ecologic);
- Riscuri interne sunt generate de Iactorii speciIici activittii bancare (riscul de credit,
riscul de lichiditate, riscul de insolvabilitate).
Dup aspectul financiar:
- Riscuri Iinanciare pure riscuri generate de Iactori ai pietei Iinanciare (riscul de
dobnd, riscul valutar, riscul de lichiditate);
- Riscuri neIinanciare riscuri legate de banc, ca de ntreprindere (riscul de Iraud,
riscul organizational, riscul de piat etc.)
Din punct de vedere matematic:
- Riscuri diversiIicabile adic riscuri care pot Ii calculate si prognozate prin sisteme
matematice si pot Ii asigurate, acoperite;
- Riscuri nediversiIicabile riscuri care nu pot Ii calculate si anticipate cu certitudine din
cauza existentei unor Iactori imprognozabili care le genereaz.
n conIormitate cu recomandrile Bncii Nationale a Moldovei, n activitatea bncilor
comerciale se identiIic urmtoarele grupuri de riscuri: riscul de creditare, riscul de pia(
(inclusiv riscul valutar), riscul opera(ional (inclusiv riscul juridic), riscul dirijrii activelor
yi pasivelor (inclusiv riscul lichidit(ii yi riscul ratei dobnzii), riscul de solvabilitate, riscul
de contrapartid, riscul asupra patrimoniului, riscul de administrare, riscul informatic,
riscul evenimentelor externe yi riscul strategic. |150|
Autorul aceste lucrrii vine cu o clasiIicare proprie a riscurilor bancare, pe care le grupeaz
n 4 grupe mari: dup sursa de aparitie, de prestatie, dup aspectul Iinanciar, din punct de vedere
Riscurile bancare
Dup sursa de aparitie Din punct de vedere
matematic
Dup aspectul Iinanciar
Riscuri
nediversiIi-
cabile
Riscuri
diversiIica-
bile
Riscuri
externe
Riscuri
interne
Riscuri
Iinanciare
pure
Riscuri
neIinanciare
37
matematic. Schema desfurat a clasificrii riscurilor in opinia autorului este indicata in
Anexa 1 Figura 3.
Economistul si bancherul rus Kiselev V. consider c managementul riscurilor bancare este
'o posibilitate de a obtine rezultatele scontate dup adoptarea unei decizii administrative, dar
care n Iinal se poate solda cu pierderea proIitului sau cu alte pagube |113, p. 100|.
Economistul rus Antonov G. examineaz politica bancar de management al riscurilor
sub dou aspecte: n primul rnd, n cadrul evitrii riscurilor Iinanciare; n al doilea rnd, n
limitele atenurii impactului consecintelor lor negative |101, p. 316|.
Elvetianul Derig H. lanseaz conceptia american si european (elvetian) de management
al riscurilor bancare. Compararea celor dou abordri a gestiunii riscurilor n managementul bancar
american si european (elvetian) este propus de Derig H., datorit Iaptului c a lucrat multi ani n
bncile elvetiene si americane |109, p. 66|.
Derig H. caracterizeaz aceste dou sisteme precum urmeaz (Tabelul 1.1):
Tabelul 1.1
Compararea abordrilor american yi european n managementul riscurilor bancare
dup Derig H.
SUA Europa (Elve(ia)
1) Tendinta spre inovatie 1) Conservatism national
2) Flexibilitate, mobilitate 2) Fiabilitate
3) Rapiditatea svrsirii erorilor n activitatea
bancar si corectarea lor
3) Lipseste pregtirea pentru perceperea
(ntelegerea) gradului nalt al riscului
4) Orientarea spre Marketing 4) Banca universal, ntregul spectru de servicii
5) Principalul scop proIitul 5) Principalul scop nu este proIitul ci stabilitatea
6) Nu exist limite ale activittii (tot ce nu este
interzis este permis)
6) Orientarea spre obiective durabile
Sursa: |109, p. 66|.
n opinia lui Derig H., riscurile Iinanciar-bancare e necesar s se aIle concentrate doar n
acele domenii ale managementului institutiei Iinanciare, n care pot Ii usor si eIicient controlate,
lund msuri n scopul minimizrii lor. Numai admitnd un grad optim al riscului, dup prerea
lui Derig H., bncile universale pot s Iunctioneze si s prospere cu succes. |109, p. 122, p. 22|
n cazul dat, banca universal mai putin va Ii expus impactului Iluctuatiei rentabilittii,
comparativ cu bncile specializate n anumite genuri de activitate. Ca urmare, Derig H.
consider c concepjia admiterii riscurilor st la baza managementului bancar. 'Bncile
comerciale nu-si vor desIsura cu succes activitatea dect n cazul n care riscurile ce si le
asum vor Ii controlabile, nedepsind limitele posibilittilor institutiei Iinanciare |28|.
Economistul american Mishkin F. lanseaz concepjia falsei opjiuni si a riscului de
comportament inadecvat n managementul riscurilor de credit |95, p. 46|.
38
Mishkin F. presupune c Ialsa optiune apare atunci cnd unii debitori potentiali, care nu
inspir aproape nici o ncredere n ce priveste recuperarea creditului, se strduie din rsputeri s
obtin acest credit. Respectivii clienti, de regul, au mai multe sanse ca s-l capete.
Principala cauz a pericolului Ialsei optiuni la care se expune banca const n lipsa unei
inIormatii vaste, multilaterale despre solicitantul de credit. SpeciIicul Ialsei optiuni const, n
opinia lui Mishkin F., n Iaptul c 'creditele vor Ii acordate tocmai acestor clienti dubiosi. Drept
rezultat, n poIida Iaptului c pe piat exist destui solicitanti care inspir toat ncrederea,
banca va Ii nevoit totusi, pentru a minimiza riscurile de credit, s adopte o decizie
corespunztoare n vederea suspendrii totale a acordrii mprumuturilor.
Concepjia riscului de comportament incorect este conditional de Iolosirea creditului,
dup ce a Iost acordat, n alte scopuri dect cel indicat. Deci culegerea inIormatiei, permanenta
monitorizare a situatiei Iinanciare a beneIiciarului de credit si a modului de utilizare a
mijloacelor acordate acestuia sunt deosebit de necesare.
Financiarul american Ray K., analiznd diverse metode de estimare a riscului si
rentabilittii pe piata hrtiilor de valoare, lanseaz concepjia controlului asupra riscurilor. n
opinia lui Ray K., bncile deloc nu vor s exclud riscul ca o categorie indispensabil activittii
lor, preIernd s-l tin sub control cu ajutorul unor solutii reusite de gestiune |100|.
ncepnd cu sIrsitul secolului XX, sub inIluenta globalizrii, s-au produs unele
modiIicri principiale. Mai mult literatur este consacrat studierii si analizei problemelor
cercetrii tendintelor noi n dezvoltarea managementului riscurilor bancare si a sistemului
bancar, n general. Este necesar de evidentiat cercetrile Bncii Mondiale, lucrrile proIesorilor
Universittii Harvard (SUA), precum si Organizatiei pentru Colaborare Economic si
Dezvoltare n Europa. Principala diIerent const n aceea c sistemele bancare nationale au
devenit parte component a pietei Iinanciare mondiale. Pentru a atrage investitii strine,
Ir de care dezvoltarea economiei nationale devine imposibil, este necesar a aproba
standardele mondiale de evident si transparent inIormational, a prezenta inIormatie
exhaustiv privind activitatea, inclusiv creditele acordate si rambursarea acestora,
asupra msurilor luate ce tin de limitarea si eliminarea activittii Iinanciare ilicite si splarea
banilor. |108|
O important deosebit o are respectarea regulilor unice privind gestiunea riscurilor
si limitarea participrii bncilor la operatiunile Iinanciare riscante. Pn n secolul XX,
puteau Ii evidentiate dou tipuri de sistem bancar: american, care interzicea bncilor
comerciale investirea mijloacelor deponentilor n valorile mobiliare corporative, si
sistemul bancar continental (european), care nu Icea deosebire esential ntre bncile
39
comerciale traditionale si bncile de investitie |107|.
Ca urmare, unele tendinte Iormate n sectorul industrial, n sectorul bancar se
maniIest n alt mod. n industria bancar mondial de la sIrsitul anilor 60, si mai ales n
anii 90, au avut loc schimbri esentiale. n primul rnd, n industria bancar s-a
intensiIicat tendinta internationalizrii si orientrii spre bncile mari din SUA, Japonia,
Europa. Aceasta a condus la ptrunderea pe pietele nationale a concurentilor strini, la
cresterea concurentei dintre acestea si bncile nationale, care activau numai ntr-o tar.
Bncile strine au adus cu ele servicii bancare noi, bncile nationale au nceput s participe
n toate tipurile de servicii internationale.
Din 25 de bnci transnationale mari n anul 2005, 9 sunt nregistrate n Japonia, 4
n SUA, 3 n China, cte 2 n Franta, Germania si Elvetia, cte una n Marea
Britanie, India si Spania. Din 1000 cele mai mari bnci 388 sunt bnci nregistrate n Europa
si 199 n SUA. |90|
Bncile trilor Europei se mresc comasnd unele bnci din exURSS. Bunoar,
banca suedez Swedbank, n anul 2000, a cumprat cea mai mare banc din Trile Baltice
Nansabank, care controla a treia dup mrime n Nansabanca, Letonia, Nansabankas n
Lituania etc. O alt banc suedez, SEB, presupune atingerea cotei sale n sistemul bancar al
Trilor Baltice pn la 50 n anul 2003. n anii 2000-2001 ea a procurat 36 din actiunile
Unisbank din Estonia, 49 din actiunile bncii Letone Unibank, 37 din actiunile Jilnias
Bank dup mrime a doua banc din Lituania. Ca rezultat SEB are circa 1 milion de
clienti n Suedia si circa 4 mil. clienti n aIara trii. |90|
n anii 80-90, s-au deschis noi piete de capital, care au modiIicat sistemele de depozite
traditionale. O crestere mare a depozitelor bancare era asigurat din contul altor bnci,
datorit pietei interbancare mondiale care se dezvolta permanent, datorit europietelor care nu
erau controlate de autorittile nationale, precum si datorit aparitiei si dezvoltrii
instrumentelor noi pe piat. Initial, europietele erau amplasate n Londra, apoi aceste piete de
capital s-au rspndit n principalele centre Iinanciare mondiale FrankIurt, Zrich, Hong
Kong etc.
Ca rspuns la concurent, bncile europene, de asemenea, au nceput s capete caracter
multinational, crend o atmosIer de concurent pe piata intern a SUA, ceea ce, n multe
cazuri, a avut anumite succese.
n industria bancar, contrar retinerilor din partea legislatiei bancare, n multe tri a
nceput diversiIicarea. De exemplu, n SUA, pn n anul 2000, restrictiile numite prin legea
Glass-Steagall limitau activitatea bncilor care puteau activa ntr-un sir de tri. Din aceast
40
cauz, activitatea principal a bncilor comerciale era concentrat n domeniile
creditrii ipotecare, creditelor de consum, gestiunea operatiunilor de trust, operatiunilor pe
piata eurovalutelor, cardurilor bancare etc. DiversiIicarea n anii 90 si la nceputul secolului al
XXI-lea a condus la crearea conglomeratelor Iinanciare multiramurale, care, pe lng serviciile
bancare traditionale, prestau servicii de asigurare, venture, ipotecare, dealing, trust, consulting
s.a. AstIel n 2001, una din cele mai mari grupe Iinanciare, care a lsat pe locul 2 Deutshe bank,
a devenit Mi:uba (activele 1,85 trln. USD), care includea trei dintre cele mai mari bnci
(Dai-Ichi Kanqvo, Industrial Bank of Japan, Fugi) si o companie de asigurri. |90|
Ca rezultat, n legtur cu anularea unor restrictii, industria bancar ncepe s
acorde un numr crescnd de operatiuni nebancare, pentru care existau posibilitti beneIice
de activitate n domenii speciIice. De exemplu, companiile emitente de cecuri de cltorie
si carduri, asa ca American Express, au gsit posibilitatea propunerii unui spectru mai larg de
servicii deponentilor si, pentru o plat suplimentar minim.
Tehnologiile inIormationale noi ncep s aib o inIluent tot mai mare asupra
industriei bancare. Aceasta este speciIic, mai ales, pentru activitatea bancar 'en-detail.
Pentru a Iace Iat cresterii volumului de operatiuni curente, bncile implementeaz
cardurile bancare si prelucrarea lor electronic. Cresterea volumului de servicii prestate,
mai cu seam n orele de vrI (de regul, n aIara programului), au dus la
cresterea utilizrii automatelor de cas (bancomatelor). n acest Iel, multe institutii
bancare devin tot mai automatizate si apare o posibilitate real de prestare a serviciilor de
prelucrare inIormational a datelor, care devine un tip nou de servicii prestate de bncile
comerciale. n consecint, a crescut brusc concurenta n activitatea bancar legat de
deservirea persoanelor Iizice.
ConIorm aprecierilor FMI n centrele Iinanciare din Londra, Zrich, New York, n
zonele oIIshore, anual, se 'spal circa 590 mlrd. USD. Pentru dezvoltarea sistemului
bancar, o mare important are adoptarea de ctre 11 bnci mari n anul 2000 n WolIsIerg
(Elvetia) a conventiei cu privire la cresterea transparentei inIormatiei bancare (WolIsIerg
Anti-Money Laundering Principles), conIorm creia depozitele vor Ii acceptate doar de la
deponentii care vor putea conIirma provenienta legal a banilor. |85|
n anii 1997-2000, cota operatiunilor bancare, eIectuate Ir prezenta nemijlocit a
clientului, a crescut n trile UE de la 20 la 58. Cu ajutorul tehnologiilor noi, n bncile
Suediei se acord mai mult de 50, n Elvetia 35 din volumul operatiunilor bancare. |85|
1oate aceste evolujii n sistemul bancar mondial a dus la necesitatea stringent a
cercetrii tendinjelor noi n gestiunea riscurilor bancare. AstIel, managementul riscului n
41
sistemul bancar a Iost subiectul unei analize continue si crescnde. Bncile si consultantii
bncilor au Icut eIorturi n vnzarea unor sisteme de management al riscului de credit care are
important pentru mprumuttori si, poate cel mai important, obtinerea unor beneIicii cu risc
redus asupra unor portoIolii diversiIicate. Managementul riscului nu mai presupune simple
analize si constatri privind riscurile pasive, respectiv acele riscuri care aIecteaz compania n
urma hazardului, el presupune reorientri ctre riscul de aIaceri care implic evaluarea riscurilor
si raportarea acestora top-managementului.
Managementul riscurilor, de altIel ca si majoritatea termenelor relative riscurilor, are o
serie de acceptiuni. Unii autori romani apreciaz c managementul riscurilor reprezint
totalitatea conceptiilor, msurilor si actiunilor luate (Iundamentate si ntreprinse) de ctre
conducere n vederea identiIicrii, captrii, monitorizrii, analizei si gestiunii expunerilor la
risc si incertitudine relative aIacerilor desIsurate. |1, 3, 6, 13, 30| Altii consider c
managementul riscurilor reprezint ansamblul activittilor de anali: financiar si de utili:are
a instrumentelor financiare (primare si derivate) n scopul controlrii si, de obicei, al
reducerii expunerilor relevante la risc, selectate n procesul de analiz si monitorizare a
acestora. Unii autori romni deIinesc managementul riscurilor drept ansamblul activittilor si
proceselor ce au ca scop maximi:area profiturilor n conditiile minimi:rii expunerilor la
diverse riscuri n cadrul constrangerilor de capital. |35, 113|
Autorii americani apreciaz c managementul riscurilor este un proces sistematic de
identiIicare, captare, monitorizare, evaluare, analiz si gestiune a riscurilor potentiale, precum
si de elaborare si implementare de solutii adecvate impactului potential al acestor
riscuri. |95, 96|
Managementul riscului bancar repre:int totalitatea proceselor i modelelor de
management al riscului care permite bncilor implementarea unor politici i tehnici de
msurare a riscului. Aceste procese acoper toate tehnicile si metodele de management
necesare pentru msurarea, monitorizarea si controlul riscurilor. Aria modelelor si proceselor
acoper toate riscurile, mentionnd marile categorii, respectiv: riscul de credit, riscul de piat,
riscul ratei dobnzii, riscul de lichiditate si riscul operational. In acest sens managementul
riscului trebuie s oIere bncii viziune ct mai bun cu privire la imaginea viitorului, iar
politicile si strategiile bancare trebuie dezvoltate n raport cu aceast viziune. Fr
managementul riscului este imposibil s se contureze o imagine privind Iluctuatiile posibile pe
care le vor cunoaste rezultatele bncii si este imposibil ca incertitudinea privind aceste rezultate
s poat Ii controlat.
In atare acceptiune, managementul riscurilor este identificat cu procesul de
42
elaborare, proiectare, de:voltare i aplicare de modele i metodologii de identificare,
evaluare, anali:, raportare i gestiune a riscurilor.
n limbajul curent, deseori, managementul riscurilor este asociat cu controlul riscurilor
sau viceversa. n majoritatea lucrrilor de specialitate, cele dou concepte au acceptiuni
similare, dar nu identice. Or, managementul riscurilor si controlul riscurilor nu sunt
interschimbabile. Deosebirea este clar evidentiat n unele rapoarte si recomandri ale
unor organisme Iinanciare internationale (de ex., BIS, FIBV etc.).
Asemenea oricrui proces deci:ional, activitatea de management a riscului presupune
adoptarea unor deci:ii. Deciziile depind de perceptia pe care o are Iiecare individ asupra
riscului. Managementul riscului presupune ca, n urma procesului decizional, s se obtin
rezultate multiple, Iiecare avnd probabilitti diIerite de aparitie. Procesul decizional n
managementul riscului trebuie s inIluenteze procesul decizional al top-managementului, ns,
nu poate Ii substitut acestuia, scopul su Iiind de a veni n completarea lui.
ndeplinirea acestui proces se realizeaz prin activitti de monitorizare si raportare a
riscurilor bancare. Monitorizarea riscurilor trebuie s oIere inIormatii explicite privind riscurile
si trebuie s ncurajeze si nu s descurajeze asumarea riscurilor activittilor comerciale si
Iinanciare ale bncii. Prin asumarea unor riscuri controlabile, activitatea bancar trebuie s se
dezvolte, iar, n Iinal, aceast dezvoltare trebuie s se reIlecte n cresterea proIiturilor.
Dou elemente sunt esentiale pentru un sistem eIicient de management al riscului:
procesul de delegare a autorittii si structura pentru monitori:area riscului.
Cu toate c managementul riscului are o serie de beneIicii, scopul pentru care a Iost
conceput va rmne limitat pentru o lung perioad de timp. Faptul se bazeaz pe abilitatea de a
msura riscul, ceea ce presupune msurarea incertitudinii, managementul riscului nu reprezint
o activitate tocmai usoar. n urma acestor noi orientri, managementul riscului a devenit o
activitate institutionalizat ceea ce a presupus: crearea unor controale interne de risc, stabilirea
si elaborarea de proceduri de management al riscului, stabilirea unor relatii de colaborare cu
departamentul de audit intern al organizatiei, acordarea de consultant pe domeniul riscului
pentru celelalte departamente, cresterea importantei managementului riscului n cadrul
organizatiei si integrarea analizei si procedurilor de control a riscului n strategia Iinanciar si
comercial a organizatiei.
n sens ingust, managementul nseamn capacitatea de a atinge scopurile dorite,
utiliznd munca, intelectul, motivatia si comportarea altor persoane. Managementul se
deIineste ca Iunctie, mod de activitate privind conducerea cu oamenii n diIerite institutii.
Primul pas n mentalitatea de a gestiona este asociat cu teoria lui F. Tavlor si se
43
bazeaz pe ideea c se poate conduce n mod 'stiintiIic, transplantnd ideile stiintelor
ingineresti la conducerea cu procesul de productie.
Urmtorul pas considerabil n dezvoltarea intelectului conducerii n Occident const n
lrgirea 'principiilor conducerii, Iormulate de A. Favol n cadrul 'stiintei administrrii.
Dup Fayol, procesul managementului const din cinci etape:
1) planiIicare (planning);
2) organizare (organizing);
3) conducere (commanding);
4) coordonare (coordinating);
5) control (controlling).
Managementul bancar, ca domeniu aparte al conducerii, apare numai n conditiile de
piat dezvoltat. Orice hotrare a managementului bancar include trei factori importanti.
bani, timp, risc. Teoria Iinantelor cerceteaz problemele evalurii Iluxurilor viitoare
alternative de numerar. |113|
Deoarece viitorul, de obicei, este nedeterminat, aceast problem se transIorm n
problema evalurii riscurilor aIerente Iluxurilor bnesti n interiorul unui interval de timp
concret.
Teoretic, scopul managementului bncii este maximizarea valorii bncii
(capitalului propriu). Scopurile se Iormeaz sub inIluenta a trei Iactori principali:
preIerintele proprietarilor; directivele si hotrrile conducerii; societtii.
Ca alternativ a maximizrii capitalului pot Ii considerate maximizarea
venitului, maximizarea volumului serviciilor acordate etc.
Managerii institutiilor Iinanciare sunt constienti de Iaptul c maximizarea proIitului
implic o expunere permanent la risc. n acest context, managementul riscurilor este o
component important att a managementului bancar, ct si a strategiei unei bnci.
Managementul riscurilor este deIinit drept ansamblul activittilor si actiunilor de
hedging sau neutrali:are a expunerilor la risc rezultnd dint-o tranzactie sau dintr-o serie de
tranzactii. n acest context, se vorbeste despre imuni:area institutiilor contra diIeritelor
expuneri la risc. Scopul acestor actiuni este de a preveni si de a reduce expunerile la
risc pe care le ntmpin institutiile n desIsurarea activittii lor.
Controlul riscurilor reprezint ns ansamblul conceptiilor, politicilor, procedurilor,
sistemelor si actiunilor pe care o institutie trebuie s le ia pentru a asigura o gestiune
prudent si judicioas a tuturor riscurilor relative tranzactiilor economice ncheiate si
derulate, precum si pentru a asigura c toate tranzactiile economice ncheiate sunt conIorme
44
cu preIerinta si toleranta pentru risc ale institutiei. n scopul evitrii unor conIlicte de interese,
contorul riscurilor ar trebui s Iie separat si suIicient de independent n raport cu structurile
economice ale institutiei, care execut toate tranzactiile ntreprinderii (si anume acestea sunt, de
cele mai dese ori, responsabile de hedging-ul riscurilor care pot rezulta din tranzactiile
economice ncheiate si de imuni:area ntreprinderii contra diverselor expuneri la risc).
n contextul maturizrii metodologiei de calcul al riscului si al ignorrii riscului operational
n acordul Basel I, dar si al dezvoltrii de ctre marile consortii bancare a unor solutii proprii de
evaluare a riscurilor bazate pe metode probabilistice, care estimeaz pierderile potentiale
aIerente riscului de credit, de piat si operational, s-a ajuns la necesitatea unui nou acord. Dup
consultarea institutiilor bancare direct vizate de noul acord timp de ctiva ani, la sIrsitul anului
2003, a aprut Acordul Basel II. |89|
Comitetul Basel propune dou directii de mbunttire a estimrii suIicientii capitalului
ponderat la risc:
u dezvoltarea cadrului de reglementare a capitalului care presupune nu numai cerintele Iat
de capitalul minim, dar si controlul organelor de supraveghere si disciplina de piat;
u sporirea substantial a sensibilittii cerintelor minime Iat de capital n dependent de
gradul de risc.
Acordul Basel II Ioloseste un concept structurat pe trei piloni, meniti s asigure stabilitate
Iinanciar sistemului bancar.
Primul pilon este cel al cerintelor minime de capital, care are ca scop mbunttirea
sezitivittii la risc. AstIel, Acordul Basel II cere calcularea capitalului unei bnci astIel nct
aceasta s Iac Iat unui set de trei componente majore ale riscului: riscul de creditare, cel
operational si acela al pietelor.
Al doilea pilon, care se reIerea la supravegherea sistemului, se ocupa de rspunsul
organismelor de supraveghere si control la riscul bancar, asa cum e descris de primul criteriu. Se
presupune c punea la dispozitia bncilor centrale mecanisme mbunttite Iat de cele oIerite de
implementarea Basel I. n plus oIer bncilor un cadru pentru a Iace Iat altor riscuri, de tipul
celor privitoare la lichiditate, risc legislativ, asa-numitele riscuri riziduale.
Disciplina bancar este al treilea pilon si mreste transparenta pietei bancare, oblignd
bncile s publice inIormatii mai numeroase. Scopul acestei msuri este de a da pietei o mai bun
imagine a pozitiei unei bnci n privinta riscurilor.
n acest sens, Acordul Basel-II a lansat propuneri consultative privind introducerea noilor
criterii de abordare a riscului de credit si riscului operational. Privitor la riscul de credit, Acordul
45
Basel-II pune la dispozitia bncilor trei abordri pentru calcularea capitalului minim necesar
acoperirii riscului:
- abordarea standardizat (prin ratinguri/evaluri externe);
- abordarea pe baz de evaluri interne de Iundamentare (evaluri proprii ale bncii);
- abordarea avansat (pe baz de evaluri externe).
Aceste abordri (Tabelul 1.2) necesit schimbri n nevoia de resurse ale bncilor.
ConIorm prevederilor Basel-II, trile n curs de dezvoltare vor adopta abordrile mentionate ale
riscului n cadrul relatiei risc-management, care implic perIectionarea managementului bancar
privind gestiunea riscurilor.
Tabelul 1.2
Metode de estimare a sensibilit(ii fa( de risc
S
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e

f
a
(

d
e
r
i
s
c
Riscul de credit Riscul opera(ional Riscul de pia(
Abordarea standard
Abordarea bazat pe
indicatori de baz
Abordarea standard
Abordarea Iundamental bazat pe
raitinguri interne
Abordarea standard -
Abordarea Iundamental bazat pe
raitinguri interne Abordarea avansat
Abordarea bazat pe
modele interne
Sursa: elaborat de autor n baza |148|
La dispozitia bncilor, sunt puse diIerite metode de estimare a activelor ponderate la risc,
anumite abordri, deoarece setul de instrumentri utilizat poate Ii selectat n Iunctie de
capacitatea bncii de a le implementa, precum si de posibilitatea de asimilare a lor de sistemul
bancar. AIirmatia anterioar poate Ii demonstrat de reIlectarea diIerentelor dintre dou metode
(abordri) de estimare a riscului abordarea standard si abordarea avansat (Tabelul 1.3).
Tabelul 1.3
Diferen(e ntre abordarea fundamental yi abordarea avansat
Date ini(iale Abordarea fundamental Abordarea avansat
Probabilitatea neachitrii Se calculeaz de ctre banc pornind
de la propriile estimri
Se calculeaz de ctre banc pornind
de la propriile estimri
Proportia pierderilor n cazul
neachitrii
Se impune de ctre comitet Se calculeaz de ctre banc tinnd
cont de propriile estimri
Expunerea la risc n momentul
neachitrii
Se impune de ctre comitet Se calculeaz de ctre banc tinnd
cont de propriile estimri
Termenul de scadent Se impune de ctre comitet sau se
calculeaz de ctre banc tinnd cont
de propriile estimri (cu conditia
excluderii anumitor expuneri)
Se calculeaz de ctre banc pornind
de la propriile estimri (cu conditia
excluderii anumitor expuneri)
Sursa: elaborat de autor n baza |148|
46
Bncile pot opta pentru cuantiIicarea riscurilor Iie dup metodele standard (existente si n
vechiul acord), Iie prin metode (modele) interne proprii. Aceste modele presupun ipoteze si
calcule matematice complexe si trebuie s Iie acceptate obligatoriu de ctre Banca Central.
Se observ c la primele etape de cuantiIicare a riscului, banca este ghidat de
reglementrile impuse de Comitet sau banca central n vederea unor limite maxime de risc, pe
care ea le poate asimila tinnd cont de limita Iondurilor proprii disponibile, iar la o etap mai
avansat de gestiune a riscurilor, cnd banca demonstreaz abilitti de evaluare adecvat a
expunerii, ea este liber n deciziile proprii cu privire la limitele de risc asumate. Se creeaz, n
acest Iel, un avantaj pentru bncile ce decid s Ioloseasc metoda avansat, pentru c acestea vor
trebui s detin un capital minim calculat n strns legtur cu particularittile riscurilor si
mediului n care actioneaz eIectiv.
n cadrul sectorului bancar, caracterizat printr-o concurent intensiv bncile moderne nu-si
permit s oIere produse si servicii lipsite de proIitabilitate, astIel trebuie s-si organizeze
Iunctiile lor de o manier care s le permit stabilirea contributiei exacte la rezultate a prtilor
lor componente, n acest sens n ultimul deceniu s-au dezvoltat sisteme raIinate pentru
evaluarea perIormantelor bancare, care contribuie la Iormularea deciziilor bncii privind
intrarea si iesirea anumitor produse si servicii.
PerIormantele sunt, n mod traditional, msurate plecnd de la date contabile, marje, PNB,
indicii marjelor la Ionduri proprii pentru riscurile Iinanciare, cstiguri si pierderi n valoare de
piat pentru operatiunile de piat. Dar, n universul Iinanciar, nu exist nivelul perIormantelor
Ir pltit n termenii riscurilor. Un nivel al perIormantelor nu are sens independent de riscurile
angajamentelor Iinanciare. |120|
Cele trei Iunctii principale ale unui sistem de perIormant ajustate prin riscuri sunt
reIlectate n Figura 1.15.
Fig. 1.15. Func(iile unui sistem de performan( ajustat prin riscuri
Sursa: elaborat de autor n baza |96|
Func(iile unui sistem de performan( ajustat prin riscuri
Compararea perIormantelor si
riscurilor interne ntre activitti
si obiective
Ajutorul la decizia de a Iace
angajamente noi la baza
cuplului risc-rentabilitate si
Iacturarea clientilor n Iunctie
de riscuri
Alocarea resurselor pe tipuri, centre
de rentabilitate, activitti sau
produse si n cadrul portoIoliilor
particulare pe baza indicatorilor
risc/rentabilitate
47
Metoda msurrii perIormantelor pe baza indicatorilor proIitabilitate/risc are ca baz de
calcul Iondurile proprii economice. Msurile clasice ale perIormantelor neajustate cu riscurile
(Figura 1.16) sunt de tipul rentabilittii capitalului propriu: ,Return On Eqity (ROE) sau a
rentabilittii activelor: ,Return On Assets (ROA) si marja net din dobnzi: ,Net Interest
Margin (MD).
Fig. 1.16. Msuri clasice ale performan(elor neajustate cu riscurile
Sursa: elaborat de autor n baza |150|
Acordul Basel II nu este o reglementare imperativ pentru sistemele bancare nationale. Cu
toate acestea, reglementrile Comitetului de la Basel sunt preluate n norme internationale sau
nationale obligatorii de aplicat. Acordului Basel II este preluat n Directiva European cunoscut
sub numele CAD III Directivelor asupra Adecvrii Capitalului |88|. CAD III preia Directiva
Bancar Consolidat 2000/12/EEC si Directiva de adecvare a capitalului societtilor de investitii
si al institutiilor de credit 93/6/EEC, reconIigurate. Uniunea European este Ioarte activ n
implementarea Acordului Basel II. La nivelul statelor Uniunii Europene, Directiva CAD III se
va aplica imperativ din anul 2007 |89|. Pe lng declaratiile de intentie de la nivelul autorittilor
de reglementare, bncile au nceput, la rndul lor s adapteze modul de abordare a riscurilor n
vederea pasului ctre noul Acord. n special bncile internationale au nceput s pregteasc
strategiile de implementare a noii Iorme a acordului. Pentru bncile est europene, aplicarea
Acordului de la Basel a constituit un test al capacittii lor de integrare ntr-o piat Iinanciar
lrgit, european.
Zonele majore de impact ale Acordului Basel II sunt:
- Recalcularea rezervelor de capital poate crea o relansare a capitalului pentru bncile
care adopt tehnici soIisticate.
- Mediul de reglementare devine mai coercitiv si mai complex.
Msurile clasice ale
performan(elor
neajustate cu riscurile
Rentabilittii capitalului propriu (Return On Eqity) ROE
Renatabilittii activelor - ROA MultipliIicatorul capitalului
Gradul de utilizare a activelor
Rata proIitului net
Analiza capitalului
propriu
Marja net din dobnzi - MD Marja net non-dobnd
dobnzi - MD
Gestiunea corect a
activelor si pasivelor
48
- Se creeaz o barier pentru noii veniti pe pietele Iinanciare, datorit cerintelor
investitionale mai mari, proceselor si sistemelor complexe si costisitoare si specializrii
personalului care le gestioneaz, ceea ce multe institutii Iinanciare nu-si permit.
- Va creste distanta ntre liderii Iinanciari prezenti pe piat, adncind competitia si
distanta ntre marile bnci, soIisticate n portoIoliu si micile bnci de pe piat.
Implicatiile majore si obiectivele proiectelor derivate din Acordul Basel II sunt:
u Armonizarea implicatiilor Acordului cu organismele de reglementare a activittii
bancare (banca central).
u Diagnosticarea situatiei practicilor existente n domeniu si evaluarea diIerentei dintre
practica curent si cea impus de Acordul Basel, precum si a modalittilor de parcurgere a
acestei distante traduse n planiIicarea bugetelor Iinanciare necesare, a personalului mobilizat si
specializat, a Iurnizorilor de consultant, a perioadelor de timp alocate Iiecrei Iaze a proiectului.
Bncile Centrale n Uniunea European se asteapt n primul rnd la marile institutii
Iinanciare s aplice abordarea bazat pe rating-uri generate intern (Foundation Internal Ratings
Based Approach) pentru gestiunea riscului de credit si abordarea standard (Standardised
Approach) pentru calculul riscului operational, ceea ce poate ridica probleme de consistent a
metodei larg adoptate pe o piat Iinanciar, ntruct costurile si eIortul alocat acestor metode nu
se justiIica n cazul unor institutii Iinanciare locale sau cu o arie de activitate restrns.
Pe de alt parte, Acordul de la Basel, prin amploarea documentului si a categoriilor de
probleme considerate, impune o transpunere n practic a reglementrilor tinnd seama de
limitrile impuse de presiunea timpului si accesul la resurse umane limitate. De aceea, Iiecare
institutie Iinanciar va trebui s prioriteze actiunile care trebuie urmate.
Ca urmare a crizei Iinanciare, Comitetul Basel, n decembrie 2010 a Iormulat un nou cadru
de reglementare bancar Basel III Cadrul regulatoriu global pentru sisteme bancare si bnci
mai rezistente (A global regulatory Iramework Ior more resilient banks and banking systems).
Acest document, mpreun cu Cadrul international pentru msurarea riscului de lichiditate,
standarde si monitorizare (Basel III. International framework for liquiditv risk measurement,
standards and monitoring), prezint reIormele Comitetul de la Basel promovate cu scopul de a
consolida normele mondiale de capital si de lichiditate, cu scopul de a promova un sector bancar
mai rezistent. |89|
Obiectivul reIormelor este de a mbuntti capacitatea sectorului bancar de a absorbi
socurile generate de stresurile economice si Iinanciare, indiIerent de surs, reducnd astIel riscul
de contagiune din cadrul sectorului Iinanciar spre economia real (Figura 1.17).
49
Fig. 1.17. Transformrile cadrului privind managementului riscurilor ale Acordului Basel
Sursa: elaborate de autor in baza |18|
Totusi, cel mai important cadru de reglementare bancar a Comitetului de la Basel ce
contribuie la cresterea rezistentei si securittii sectorului bancar prin consolidarea cadrului de
reglementare a capitalului, bazndu-se pe trei piloni, rmne a Ii cadrul Basel II. ReIormele
promovate n urma aplicrii principiilor acestui document, au mbunttit att calitatea, ct si
cantitatea bazei de reglementare a capitalului si au majorat posibilittile de acoperire a riscului
din contul capitalului, sporind semniIicativ securitatea sistemului Iinanciar-bancar. Doar o
strategie bancar perIormant trebuie s cuprind programe de gestiune a riscurilor bancare, care
vizeaz minimizarea expunerii potentiale a bncii la risc.
Basel I
(1988)
Managementul
riscului de
credit
(1993)
Managementul
riscului financiar
- Riscul de piat
- Riscul de credit
Simplu n aplicare.
Usor de realizat o
reducere semniIicativ
de capital, Ir transIer
al riscului.
Basel III (2010)
Managementul
riscului de lichiditate
- Introdus ca urmare a
crizei Iinanciare.
- Sporirea calittii si
cantittii capitalului.
- Stabileste standardele de
lichiditate la nivel global
(pentru a Ii puse n aplicare n
urmtorii 5 ani, din 2013).
- Perspectiv
macroprudential
Basel II (2004)
Managementul
tuturor riscurilor
- Riscul de credit
- Riscul de piat
- Riscul operational
Mai sensibil din punct de
vedere al riscului
Particularittile expunerii la risc
dicteaz tipul de abordare
Ia n considerare
calitatea sistemului de
gestionare a riscurilor
50
1.4. Concluzii la capitolul 1 yi formularea problemelor spre cercetare.
Noi, n aceast lucrare ne propunem o tratare mai deosebit si complex atunci, cnd
identiIicm managementul eIicient al relatiilor de credit al institutiei cu managementul eIicient
al riscurilor. Si anume, sustinem Iaptul c elaborarea unei strategii de creditare ar trebui
structurat ntr-o astIel de manier, care s permit identiIicarea si analiza riscurilor potentiale,
precum si crearea de solutii viabile la impactul potential al expunerilor la risc.
Pentru aceasta este Ioarte important de deIinit principalele notiuni, cum ar Ii sistemul
de credit si riscurile. AstIel, pe scurt, n opinia autorului ,sistemul de credit reprezint
totalitatea relatiilor de credit, a Iormelor, metodelor si normelor de acordare a creditelor si de
organizare a rambursrii acestora, existente n economia unei tri Iiind realizate de institutiile
Iinanciare de credit prin intermediul unui ansamblu de norme juridice aprobate de stat,
rspunznd cerintelor unei anumite etape de dezvoltare social-economica.
Iar deIinitia generalizatoare a notiunii riscului bancar poate suna n Ielul urmtor: Riscul
bancar este un Ienomen prezent n ansamblul sIerei de activitate a societtilor bancare si
reprezint incertitudinea realizrii unui anumit nivel de ncasare a unor cstiguri viitoare sau
chiar probabilitatea aparitiei unei pierderi. Totodat riscul reprezint pericolul de a suIeri o
pierdere; acesta poate Ii deIinit ca un eveniment incert, dar posibil, originea lui aIlndu-se n
incertitudine. Riscul este pgubitor, eIectele lui odat produse nu mai pot Ii nlturate; apare n
procesul activittii umane, sociale, economice, politice si n raportul dintre om si natur.
n urma combinrii acestor dou notiuni putem mentiona c desi mecanismul de
creditare poate Ii deIinit ca o totalitate de relatii Iinanciare de creditare menite de a atrage mijloace
bnesti disponibile, prin anumite tehnici si instrumente n scopul acordrii acestor mijloace sub Iorm
de credite unittilor economice sau persoanelor Iizice pentru Iinantarea activittii lor, n prezent
scopul oricrei bnci comerciale este de a identiIica sistematic expunerile la risc si a dezvolta o
strategie de gestiune a riscurilor.
n ansamblu, dup cercetarea din primul capitol am ajuns la urmtoarele probleme, pe
care ni le-am propus spre cercetare:
- Unele conceptii si metode de management al relatiilor de credit banca-client, n
conditiile actuale de instabilitate si intensiIicare a concurentei (orientarea spre o clientel restrns;
orientarea doar dup necesittile si conditiile propriei regiuni etc.), nu sunt adecvate. Numai un sistem
complex de management bancar sub aspect de marketing si penetrarea noilor piete, n conditiile
actuale, vor putea asigura supravietuirea si prosperarea unei asemenea institutii bancare ca banca
comercial;
51
- Actualele procese de globalizare, n care institutiile bancare joac roluri
hotrtoare, conditioneaz cristalizarea noilor conceptii si notiuni de management al riscurilor
bancare. De asemenea, elaborarea si propunerea pe piat a unor produse si servicii noi vor
contribui la aparitia altor tipuri de riscuri bancare, metode si procedee inovationale de
management;
- Activitatea organizatiilor Iinanciare internationale, care uniIic att tipurile de servicii
bancare, ct si conceptiile de management al riscurilor bancare, reprezint Iactorul principal al
actualului sistem bancar mondial, ce Iavorizeaz procesele integrationale n limitele unor uniuni si
blocuri, precum si consolidarea relatiilor reciproce dintre diIerite state si sistemele lor bancare;
- n scopul perIectionrii activittii bncilor comerciale, este nevoie de implementarea
urgent a experientei internationale avansate si a principalelor conceptii si abordri moderne de
management al riscurilor bancare.
52
2. ANALIZA MANAGEMENTULUI RELATIILOR DE CREDIT
N REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Diagnosticarea strategic a sistemului bancar al Moldovei
Activitatea sistemului bancar este reglementat n baza unui sir de regulamente ce se
adreseaz att politicii de creditare dus de BNM, ct si activittii de creditare prestat de bncile
comerciale. n special ea este determinat, n Manualele de creditare ale bncilor, elaborate n
conIormitate cu Legea institutiilor Iinanciare nr. 550-XIII din 21.07.1995, si Regulamentul
B.N.M. ,,Cu privire la activitatea de creditare a bncilor care opereaz n Republica Moldova,
nr. 153 din 25.12.1997 (Lista actelor normative este indicat in Anexa 2).
ncepnd cu anul 2012 n Republica Moldova activeaz deja 14 bnci comerciale
licentiate de Banca National a Moldovei |143|. Numrul total de angajati n sistemul bancar la
data de 31.12.2011 a constituit circa 11 mii persoane. Respectiv, n medie Iiecrui angajat din
sectorul bancar i-au revenit active n valoare de 4,27 mil. lei, mai mult cu 10,5, comparativ cu
31.12.2010 (Figura 2.1).
9020
2,52
9851
3,25
11319
3,45
10884
3,67
10933
3,87
11169
4,27
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Numrul angaja[ilor
Total active/Nr.angaja[ilor (mil. lei)
Fig. 2.1. Evolu(ia numrului total de angaja(i yi cota activelor
n sistemul bancar na(ional
Sursa: elaborat de autor n baza datelor BNM (Tabelul A.2.1)
Dac privim din retrospectiv putem mentiona c sistemul de creditare a RM a avut
multe dezechilibre. Pe lng actuala criz mondial, sistemul bancar national a mai resimtit un
sir de perturbatii, cum ar Ii: Criza Iinanciar de la sIrsitul anului 1998 a schimbat brusc
dinamica inIlatiei si a cursului de schimb al leului Iat de dolarul SUA, dac pentru anii 1993-
1998 cursul de schimb al leului Iat de dolarul SUA a oscilat de la 3,6600 pn la 5,37726 si
nivelul inIlatiei s-a redus de la cca 2000 n 1993 la 7,7 aceast tendint de diminuare a inIlatiei
si totodat de stabilizare relativ a cursului de schimb dintre dolarul SUA si leul moldovenesc, a
stimulat o crestere a creditrii sectorului real al economiei. Pe parcursul perioadei anilor 1999-
53
2002, se observ o reducere a sumei creditelor acordate, att n moned national, ct si n valut,
n urmtorii 5 ani (1999-2002) deja se observ o tendint de stagnare n creditarea economiei,
ritmul cresterii volumului creditelor n lei se diminueaz continuu de la 60 n 1999 pn la
57 n 2003. n perioada ulterioar (anii 2003-2006) apar primele simptoame de mbunttire a
situatiei din contul stabilittii cursului de schimb dolar SUA/leu moldovenesc si a nivelului redus
al inIlatiei de la 57 n 2003 pn la 62 n 2006. Tot n aceast perioad (2003-2006), se
observ o reducere a ponderii creditelor acordate n valut strin, de la 43 n 2003 pn la
38 n 2006. Spre sIrsitul anului 2007, se observ o crestere a ponderii creditelor acordate n
valut strin si o diminuare a celor acordate n moned national, de la 38 n 2006 pn la
44 n 2007, respectiv, de la 62 pn la 56. Aceast tendint de diminuare a volumului
creditelor acordate n moned national, s-a datorat instabilittii relativ a cursului de schimb
dintre dolarul SUA si leul moldovenesc. ConIorm urmtoarei perioade (2007-2008), se observ
din nou o crestere a creditelor acordate n lei, si o diminuare a creditelor acordate n valut, de la
56 n 2007 pn la 62 n 2008, respectiv, de la 44 pn la 38. (Anexa 3, Tabelul A.3.2,
A.3.3). n decursul anilor 2006-2011, dezvoltarea sistemului bancar din Republica Moldova a
consemnat o evolutie pozitiv cu proIil de tendint. Totusi, criza economic mondial a lovit dur
economia Republicii Moldova n anul 2009 si a demonstrat vulnerabilitatea noastr Iat de
socurile economice externe. Iat, principalele puncte slabe, cu care s-a conIruntat economia
national, si n primul rnd sectorul bancar:
- Diminuarea cererii externe si reducerea cu 30,0 la sut a volumului remiterilor de
peste hotare;
- Veniturile bugetare s-au micsorat semniIicativ, n principal din cauza diminurii
veniturilor din taxe vamale si TVA, astIel nct la sIrsitul anului 2009 deIicitul bugetar a
constituit 6,9 la suta din PIB. La rndul su PIB a sczut cu 6,0 la sut n termeni reali;
- InIlatia anual din anul 2009 a Iost de 0,4 la sut |150|.
Dac Iacem o analiz pentru perioada 2006-2010, atunci ajungem la concluzia c anul
2010 a Iost cel mai beneIic caracterizat printr-o revigorare a economiei si n special a cresterii
PIB-ului cu 6,9 la sut, astIel nct economia national s-a apropriat de nivelul su potential de
dezvoltare. In asa mod putem conchide ca descresterile nregistrate n anul 2009 au Iost
recuperate n toate sectoarele, mai putin in industrie, constructii si transporturi. Acestea se
argumenteaz prin urmtoarele principale momente: pe Iundalul unei cereri sporite, volumul
creditelor n valut strin s-a majorat cu 79,0 la sut Iat de cel nregistrat n anul 2009,
ciIrndu-se la 11489,9 mil. lei (echivalentul a 929,1 mil. USD). Majorarea volumului
mprumuturilor n valut strin poate Ii atribuit n principal ascensiunii consemnate la creditele
54
acordate pe termene mai lungi (de peste 12 luni) persoanelor juridice pentru Iinantarea
operatiunilor comerciale externe. Totodat, ponderea creditelor n valut strin n totalul
creditelor noi acordate n anul 2010 s-a majorat Iat de anul anterior cu 4,0 puncte procentuale
(de la 45,1 la 49,0 la sut). Volumul creditelor noi acordate n moneda national au avut o
ascensiune mai moderat, nregistrnd un ritm anual de crestere de 52,5 la sut Iat de cel
nregistrat n anul 2009, atingnd nivelul de 11939,9 mil. lei. Cresterea consemnat poate Ii
atribuit preponderent creditelor acordate persoanelor juridice, care au detinut 81,6 la sut din
totalul creditelor n lei, al cror volum s-a majorat cu 46,7 la sut, comparativ cu anul precedent,
ajungnd la nivelul de 9747,7 mil. lei. Cel mai puternic avnt al creditrii n moneda national a
Iost consemnat ns la creditele acordate populatiei, care n perioada mai-august 2010 au
consemnat o crestere de peste trei ori Iat de anul precedent, nregistrnd un ritm anual de
crestere de 85,4 la sut, pn la nivelul de 2192,1 mil. lei. Structura pe termene a creditelor noi
acordate n economie n anul 2010 a reIlectat n continuare tendinta de mentinere a creditelor
acordate pe termene de peste 12 luni la cote maximale att pentru creditele n moneda national
(67,7 la sut), ct si pentru creditele n valut strin (73,3 la sut), conIirmnd prin aceasta
preIerinta agentilor economici de a contracta mprumuturi pentru realizarea obiectivelor de
investitii si achizitionarea de bunuri de Iolosint ndelungat.
Unul din obiectivele propuse a Iost depistarea gradului de concentrare a sectorului
bancar. ConIorm datelor de la sIrsitul anului 2011 topul celor 5 bnci dup valoarea activelor,
creditelor si depozitelor este Iormat din: Moldova Agroindbank, Victoria bank, Banca de
Economii, Moldindconbank, Eximbank-Gruppo Veneto Banca (a vedea Tabelul 2.1). In anul
2011, indicele de concentrare a pietei (indicele Herfindahl-Hirschman) se incadrea: in limitele
unei piete bancare din Republica Moldova, cu un grad moderat de concentrare.
Tabelul 2.1. Indicatorii de concentrare a sectorului bancar, n anii 2010-2011,
Nr. Denumirea Bncilor
Cota de pia( dup valoarea
activelor {3]
Cota de pia( dup valoarea
creditelor {3]
Cota de pia( dup
valoarea depozitelor {3]
31.12.2010 31.12.2011 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2010 31.12.2011
1 Comer(bank 1,2 1,2 u,9 1,1 1,1 1,2
2 Banca Social 6,7 6,8 7,4 7,S 6,2 6,7
S Vlctorlubunk 1,7 17,1 15,8 1,3 20,4 21,0
4 MolJovu-AgrolnJbunk 19,8 19,5 21,3 21, 19,2 18,1
S MolJlnJconbunk 12,1 14,2 11,7 15,4 13,3 15,3
6 Buncu Je Fconomll 12,5 12,4 11,8 9,7 13,0 13,9
7 EuroCreditBank u,7 1,u u,6 u,6 u,4 u,8
8 Unikbank 1,u 1,S u,7 1,S u,8 1,2
55
Tabelul 2.1. (continuare)
9 FinComBank S,9 S,S S,6 2,8 S,S u,6
1u Universalbank u,9 u,4 u,8 u,4 u,7 2,2
11 Energbank S,S S,4 2,9 S,S S,7 S,6
12 ProCreditBank S,1 2,8 4,u S,S 1,4 1,S
1S BCR Cbiyinu 2,9 2,7 2,4 2,S S,1 2,S
14
Fxlmbunk-0ruppo
Veneto Buncu
8,1 7,7 1u,u 8,6 6,S S,9
1S
Mobiasbanca-Crupe
Societe Cenerale
6,8 6,2 6,u S,7 6,8 S,9
Indicatorul HHI {puncte] 1181,3 1211,1 1218,2 124,0 1295,5 1341,4
Indicatorul CR-4 {3] 70,1 3,2 0, 3 5,9 8,3
Suisa: NET|1SSj
AstIel, conIorm datelor oIiciale la Iinele anului 2011, dup soldul creditelor bancare,
(Figura 2.2) pia(a este concentrat de 5 bnci comerciale, care de(in 70,5 din total
credite: BC Moldova-Agroindbank este lider pe piata bancar, nregistrnd un sold de credite n
sum de 6363,1 mil. MDL, ceea ce constituie mai mult cu 930,8 mil. MDL Iat de 2010. Pe
pozitia a II-a se aIl B.C. Victoriabank, volumul creditelor creia constituie 4789,3 mil. MDL, n
crestere cu 769 mil. MDL Iat de 31.12.2010, iar cota de piat a bncii atingnd 16,3. Locul 3
este ocupat de Moldincombank, avnd o cot de piat de 15,4, Iiind n crestere cu 3,7 p.p. n
comparatie cu anul 2010, Iapt care ia permis s ntreac Banca de Economii (care detinea locul 3
n anul 2010).
Dac Iacem analiza n dinamic a ponderii activelor acestor 5 bnci n totalul de active
(Figura 2.2), observm c o tendint de crestere continu n perioada 2008-2011, ncepnd cu
63,34 n anul 2008 si atingnd cota de peste 70 n anul 2011, ceea ce ne demonstreaz nc o
dat gradul mare de concentrare a tuturor indicatorilor anume la 5 bnci comerciale.
Fig. 2.2. Dinamica ponderii activelor celor 5 bnci n totalul de active pe anii 2006-2011
Sursa: elaborat de autor.
56
Totusi, dac ncercm s Iacem o incursiune n evolutia sectorului bancar putem
evidentia principalele momente:
- dinamica activelor bancare n raport cu PIB;
- dinamica portoIoliului total de credite raportate la PIB;
- dinamica depozitelor raportate la PIB.
Evolutia activelor bancare n raport cu PIB persist pe parcursul perioadei cercetate cu
exceptia anilor 2008 si 2011. AstIel, ponderea activelor bancare n PIB a crescut de la 47,6 n
anul 2005 la 58 n anul 2011, majorndu-se cu 12,87 Ia( de anul 2010 Evolu(ia activelor
bancare a Iost determinat de cre,terea accentuat a activelor generatoare de proIit, cea mai mare
pondere n totalul activelor a revenit portoIoliului de credite circa 58. Acelasi trend se observ
si la depozite si credite n raport cu PIB. Creditele acordate n raport cu PIB au crescut de la
26,8 n anul 2005 pn la 37,1 n anul 2009, iar n anul 2011 acest indicator a sporit pn la
38. AstIel, depozitele n raport cu PIB au crescut de la 36,5 n anul 2005 la 43,7 n anul
2009, iar n anul 2011 acesta s-a redus, atingnd un nivel de 37,0 (ve:i Figura 2.3).
Fig. 2.3. Dinamica activelor, creditelor yi depozitelor raportate la PIB (), n perioada
2005-2011
Sursa: MET |153|
n structura activelor (Figura 2.4), pe parcursul anului 2011, au crescut: creditele si
leasingul Iinanciar net cu 19 pn la 27,7 mlrd. lei. Concomitent, s-au micsorat mijloacele
datorate de bnci si mijloacele overnight net cu 17,2 la sut pn la 3,4 mlrd. lei, valorile
mobiliare net cu 3,5 la sut pn la 6,4 mlrd. lei, alte active net cu 1,2 la sut pn la 3,7 mlrd. lei
si numerarul cu 0,2 la sut pn la 2,0 mlrd. lei.
57
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Alte active net
Alta avere imobila, net
Dobanda sporita ce urmeaza sa fie
primita
Mijloace fixe, net
Credite si leasing financiar net
Valori mobiliare net
Mijloace plasate si credite overnight
net
Mijloace datorate de BNM
Mijloace banesti datorate de banci net
Numerar
Fig. 2.4. Dinamica structurii activelor bancare ()
Sursa: elaborat de autor in baza anexei 3, Tabelul A.3.4.
AstIel, cresterea activelor a Iost determinat, n cea mai mare msur, de cresterea
creditelor. Totodat, o mai bun calitate a portoIoliului de credite a inIluentat calitatea activelor.
ConIorm datelor BNM, la sIrsitul anului 2011, creditele neIavorabile (substandard, dubioase si
compromise) n valoare absolut au nregistrat o diminuare cu 6,5 la sut Iat de sIrsitul anului
2010, ponderea lor n totalul creditelor micsorndu-se, respectiv, cu 2,6 p.p. pn la 10,7 la sut.
Ponderea creditelor neIavorabile n capitalul normativ total s-a redus cu 7,9 p.p. Iat de Iinele
anului 2010, constituind 41,8 la sut la 31.12.2011. Calitatea portoIoliului de credite s-a
mbunttit din contul anulrii creditelor expirate, al clasiIicrii mai Iavorabile a creditelor
acordate si al unui grad mai nalt de rambursare. Totodat, cresterea activelor n anul 2010 a Iost
determinat att de sporirea obligatiunilor bncilor cu 2002,3 mil. lei (6,1 la sut), ct si de
majorarea capitalului actionar cu 364,2 mil. lei (5,3 la sut), iar n structura activelor pe anul
2010 au crescut creditele si leasingul Iinanciar net (Figura 2.4). Concomitent, s-au micsorat
mijloacele datorate de bnci si mijloacele overnight nete cu 1310,0 mil. lei (24,0 la sut), alte
active nete cu 283,1 mil. lei (7,0 la sut) si numerarul cu 185 mil. lei (8,5 la sut). Ponderea
maxim n totalul activelor a revenit creditelor nete 55,2 la sut, Iiind cu 4,5 puncte
procentuale mai mare Iat de sIrsitul anului precedent. Valorile mobiliare nete au avut o
pondere de 15,7 la sut, mijloacele datorate de bnci si mijloacele overnight nete 9,8 la sut,
alte active nete 8,9 la sut, mijloacele datorate de BNM 5,6 la sut si mijloacele bnesti n
58
numerar 4,7 la sut. Ponderea n PIB a creditelor brute s-a micsorat de la 37,1 la sut la 31
decembrie 2009 pn la 35,5 la sut la 31 decembrie 2010 (Anexa 3).
Se poate afirma c activitatea bancar din Republica Moldova (n medie 40 -
ponderea creditelor n PIB) este mult mai limitat dect cea din economiile Europei
Occidentale yi din cele mai avansate din Europa Central yi de Est, dac este msurat n
termeni de credite acordate sectorului real al economiei.
Jolumul creditelor in economie a constituit 30963,0 mil. MDL n anul 2011 si s-a
majorat cu 4047,5 mil. MDL, Ia( de 2010. Pentru a vedea trendul pentru anul 2012, am luat
datele BNM din ultimul raport lunar (luna Iebruarie) si avem o tendint pozitiv: la sIrsitul lunii
Iebruarie 2012, soldul creditelor n economie a constituit 31999,3 mil. MDL, majorndu-se cu
619,3 mil. MDL (2) Iat de Iinele lunii ianuarie 2012. Tendin(ele de majorare s-au datorat
cre,terii soldului creditelor acordate n moned na(ional cu 1,5 si, respectiv, a soldului
creditelor n valut strin cu 2,6.
Din punct de vedere a ,calittii` creditelor se observ urmtoarele (Figura 2.5): n anul
2011, ponderea creditelor neIavorabile, n total credite a constituit 10,6 si s-a diminuat cu
2,6 p.p., Ia(a de 2010. Acela,i volum de credite neIavorabile, proiectat asupra CNT, constituie
41,7, n 2011 si a sczut cu 7,8 p.p Ia( de anul 2010. Volumul creditelor expirate ,i a
creditelor n stare de neacumulare a dobnzii n 2011, a constituit 7,1 din totalul portoIoliului
de credite. Acest indicator a nregistrat o diminuare de4 Ia( de 2010. Respectiv, volumul
creditelor expirate ,i a creditelor n stare de neacumulare a dobnzi raportat la CNT a constituit
28,1 la 31.12.2011, Iiind n scdere cu 13,7 p.p. Ia( de 2010. n acest context, s-au diminuat ,i
reducerile pentru pierderile la credite cu 1,6 p.p.
Fig. 2.5. Evolu(ia calit(ii creditelor bancare,
Sursa: MET |153|
59
Evolutia pozitiv a dinamicii creditelor noi acordate poate Ii pus, n mare msur, pe
seama conturrii simptoamelor de nviorare a economiei n anul 2010 si a eIectului de baz ca
rezultat al diminurii drastice a creditrii n anul 2009, perioad cnd Republica Moldova a
resimtit sever eIectele crizei economice mondiale. Evolutiile consemnate la nivelul ambelor
componente reIlect dinamici pozitive; cea a componentei n moneda national Iiind mai
pronuntat comparativ cu cea a componentei n valut strin (Figura 2.6). Volumul creditelor
noi acordate de bnci n anul 2011 a constituit 30963 mil. MDL, n crestere cu 32,2 n
comparatie cu anul 2010. n anul 2010 procesul de creditare a economiei a consemnat o evolutie
ascendent de 64,5 la sut, nregistrnd volumul de 23429,8 mil. lei, Iat de declinul de 48,8 la
sut nregistrat n anul 2009. Pe cnd n anul 2009 procesul de creditare a economiei a nregistrat
un declin accentuat de 48,8 la sut (pn la nivelul de 14246,4 mil. lei) Iat de cresterea de 5,0 la
suta din anul 2008. Regresul procesului de creditare a economiei poate Ii pus, n mare msur, pe
seama anticipatiilor pesimiste att ale sectorului real, ct si ale sectorului bancar, determinate de
reducerea Iinantrii bncilor de ctre organizatiile internationale n conditiile adncirii crizei
Iinanciare mondiale si de diminuarea lichidittilor din sistemul bancar n acea perioad.
10235,6
14515,2
17127,2
7828
11939,9
17174,5
6354,7
11971,8
10684,6
6418,5
13788,5
16590,3
26487
27811,8
14246,5
23429,8
30963
11489,9
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
2006 2007 2008 2009 2010 2011
credite moneda nationala
credite in valuta straina
total credite noi
Fig. 2.6. Evolu(ia creditelor noi acordate (mil. lei)
Sursa: elaborat de autor in baza Anexei 3, Tabelul A.3.5
Structura pe termene a creditelor noi acordate n economie n anul 2010 a reIlectat n
continuare tendinta de mentinere a creditelor acordate pe termene de peste 12 luni la cote
maximale att pentru creditele n moneda national (67,7 la sut), ct si pentru creditele n valut
strin (73,3 la sut), conIirmnd prin aceasta preIerinta agentilor economici de a contracta
mprumuturi pentru realizarea obiectivelor de investitii si achizitionarea de bunuri de Iolosint
ndelungat (Figura 2.7).
60
Fig. 2.7. Dinamica structurii pe termene a creditelor n lei yi n valuta
Sursa. Raportul BNM pe anul 2010
Dup cum se observ n Figura 2.8, ponderea cea mai mare de credite acordate
economiei n moned national n perioada analizat a revenit sectorului privat, aceasta variind
pe parcursul anilor 2007-2010 de la 34,54 la 61,65, nregistrnd o diminuare n anul 2009.
2,84%
54,34% 39,61%
3,20%
1,67%
60,13% 31,45%
6,75%
1,74%
62,89% 28,18%
7,20%
2,55%
61,65% 27,51%
8,29%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2007
2008
2009
2010
fata de intreprinderile de stat
fata de sectorul privat
fata de populatie
fata de alte institutii financiare
Fig. 2.8 Ponderea creditelor alocate economiei n moned na(ional
Sursa: elaborat de autor n baza rapoartelor BNM
Pe locul 2 se plaseaz creditele acordate populatiei. Desi aceste credite si pstreaz
clasamentul, totusi n anii cercetati ponderea acestora n total se diminueaz cu 12,1 (de la
39,6 n anul 2007 pn la 27,5 n anul 2010). n aceast situatie, bncile preIer s plaseze
mijloacele libere n sectorul privat, dar si populatia preIer s se adreseze altor institutii
Iinanciare non-bancare (companii de leasing, microIinantare).
Cercetrile privind activitatea de creditare a bncilor comerciale din Republica
Moldova, permit consemnarea Iaptului, c, n perioada 2006-2011, sistemul bancar a sustinut
economia national acordnd resurse creditare att unittilor economice, ct si populatiei.
61
Aceasta se denot prin Iaptul c volumul creditelor totale acordate economiei nationale a marcat
o crestere considerabil soldndu-se cu circa 16,6 mlrd. lei la sIrsitul anului 2006, si n anul
2011, atingnd suma de circa 31 mlrd. lei (exceptie Iace anul 2009, cnd creditarea a Iost redus
practic n jumtate).
Acordarea creditelor de ctre bncile comerciale ocup cea mai semnificativ pondere
n cadrul plasamentelor bancare yi poate influenja, ntr-o msur mare, creyterea economic
a jrii, astfel bncile fiind considerate promotorul principal al acestei creyteri. Dar, dintr-o
astIel de perspectiv, economia trii noastre se caracterizeaz printr-o eIicient sczut n
mobilizarea economiilor si n acordarea de credite sectorului privat. Aceast disIunctie a
sistemului bancar poate Ii explicat, ntr-o anumit msur, prin instabilitatea macroeconomic a
RM. Totusi, din Figura 2.9 se vede evolutia n progres a structurii creditelor acordate economiei.
AstIel, mentionm c n anul 2011, ponderea cea mai mare, n total credite, au de(inut-o creditele
acordate industriei ,i comer(ului (ponderea acestora n total Iiind 54,63 n anul 2011 n
comparatie cu anul 2006 - circa 49), urmate de credite acordate agriculturii ,i industriei
alimentare (13,5), credite pentru imobil, construc(ie ,i dezvoltare (12,17), credite de consum
(6,7) etc. Totodat, s-au nregistrat scderi la ponderea urmtoarelor tipuri de credite: credite
acordate agriculturii ,i industriei alimentare, credite de consum cu 1,7 p.p. si credite pentru
imobil, construc(ie ,i dezvoltare.
18,66
13,86
13,27
15,87
14,86
13,5
10,6
12,78
14,63
12,54
12,34
12,17
9,2
14,06
12,92
8,73
8,4
6,7
48,88
48,57
48,72
51,6
6,6
6,4
5,52
6,13
54,63
51,57
5,58
5,02
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Credite agriculturii i industriei
alimentare *
Credite pentru imobil, construc[ie i
dezvoltare *
Credite de consum *
Credite industriei energetice i a
combustibilului *
Credite bncilor *
Credite Guvernului *
Credite industriei/comer[ului *
Credite pentru construc[ia drumurilor
i transportare *
Alte credite *
Fig. 2.9. Evolu(ia structurii creditelor acordate de bncile comerciale
n perioada 2006-2011
Sursa: elaborat de autor n baza datelor BNM
* datele 2008 sunt afustate de BNM conform auditului
n urma analizelor eIectuate se poate constata Iaptul ca n anul 2010 volumul creditelor n
economia RM a cunoscut un trend ascendent, majorndu-se Iat de anul 2009 cu 12. n baza
62
contractelor de credit dintre Banca National a Moldovei si bncile licentiate, ncheiate n
perioada mai-august 2009 si n luna aprilie 2010, conIorm crora bncilor li s-au deschis linii de
credit pentru creditarea agentilor economici din sectorul real al economiei, n luna noiembrie
curent Banca National a Moldovei a acordat bncilor credite n sum de 6,6 mil. lei. Pe
parcursul lunii de reIerint suma creditelor rambursate de bnci a constituit 38,7 mil. lei, inclusiv
din creditele acordate bncilor pentru creditarea sectorului real al economiei 37,7 mil. lei,
pentru protejarea integrittii sistemului bancar 0,8 mil. lei si din creditele acordate pentru
constructia CCL 0,2 mil. lei. La 30 noiembrie 2010 datoria creditoare a bncilor licentiate Iat
de Banca National a Moldovei a constituit 1027,4 mil. lei, Iiind reprezentat prin creditele
acordate bncilor pentru protejarea integrittii sistemului bancar 513,3 mil. lei, pentru
creditarea sectorului real al economiei 495,6 mil. lei si pentru creditarea cooperativelor de
constructie a locuintelor (credite acordate n anii precedenti) 18,5 mil. lei. La 30 noiembrie
2010 soldul creditelor acordate bncilor s-a diminuat cu 32,1 mil. lei, sau cu 3,0 la sut
comparativ cu Iinele lunii precedente. Soldul creditelor n economie s-a majorat cu 371,7 mil. lei
(1,4 la sut) Iat de Iinele lunii octombrie 2010, constituind 26831,5 mil. lei la sIrsitul lunii
noiembrie 2010. Aceast evolutie s-a datorat cresterii soldului creditelor acordate n moneda
national cu 135,8 mil. lei (0,9 la sut), precum si a soldului creditelor n valut strin
(exprimate n MDL) cu 235,9 mil. lei (2,1 la sut). Majorarea soldului creditelor n MDL s-a
produs ca urmare a cresterii soldurilor creditelor acordate altor organizatii care practic unele
operatiuni Iinanciare cu 74,9 mil. lei (5,7 la sut), sectorului privat cu 65,1 mil. lei (0,7 la sut)
si persoanelor Iizice cu 12,9 mil. lei (0,3 la sut), n timp ce soldul creditelor acordate
ntreprinderilor de stat a sczut cu 17,1 mil. lei (4,1 la sut).
Soldul creditelor n valut strin (recalculat n lei) a nregistrat o majorare determinat de
cresterea soldurilor creditelor acordate sectorului privat cu 158,3 mil. lei (1,8 la sut), altor
organizatii care practic unele operatiuni Iinanciare cu 98,4 mil. lei (9,9 la sut),
ntreprinderilor de stat cu 22,9 mil. lei (11,5 la sut), n timp ce soldul creditelor acordate
persoanelor Iizice s-a redus cu 43,7 mil. lei (4,7 la sut). Exprimat n dolari SUA, soldul
creditelor n valut strin a constituit 932,8 mil. USD, diminundu-se cu 4,5 mil. USD (0,5 la
sut) Iat de luna octombrie 2010 (Anexa 3).
Volumul creditelor acordate n MDL n luna noiembrie 2010 a constituit 1077,8 mil. lei,
diminundu-se cu 1,1 mil. lei, sau cu 0,1 la sut Iat de luna precedent. Ponderea creditelor
acordate persoanelor juridice din volumul total al creditelor acordate n moneda national a
constituit 83,3 la sut (ve:i Figura 2.10).
63
0,00
20,00
40,00
60,00
80,00
100,00
120,00
2007 2008 2009 2010
> 12 lunl
6-12 lunl
3-6 lunl
1-3 lunl
Fig. 2.10. Evolu(ia structurii creditelor n moned na(ional acordate persoanelor juridice
n perioada 2007-2010
Sursa: elaborat de autor n baza datelor BNM
Cele mai solicitate de ctre persoanele juridice au Iost creditele cu termene peste 12 luni,
Iiind acordate cu o rat medie a dobnzii de 14,80 la sut n volum de 564,5 mil. lei. Ponderea
acestora n volumul total al creditelor n moneda national acordate persoanelor juridice a
constituit 62,9 la sut, Iiind n descrestere cu 4,1 puncte procentuale Iat de luna octombrie 2010.
n acelasi timp, ponderea creditelor cu termene de pn la 1 lun s-a majorat cu 6,1 puncte
procentuale, pn la nivelul de 11,6 la sut din total. n luna noiembrie 2010, rata medie a
dobnzii la creditele acordate n moneda national s-a redus cu 0,64 puncte procentuale, pn la
nivelul de 15,24 la sut, ca rezultat al scderii ratei medii la creditele acordate persoanelor
juridice cu 0,73 puncte procentuale, pn la nivelul de 14,68 la sut, precum si a ratei medii la
creditele acordate persoanelor Iizice cu 0,03 puncte procentuale, pn la nivelul
de 18,06 la sut.
Volumul creditelor n valut strin acordate persoanelor juridice a constituit 1215,3 mil.
lei (echivalentul a 103,0 mil. USD), majorndu-se cu 11,7 mil. USD Iat de luna octombrie 2010
(ve:i Figura 2.11).
64
Fig. 2.11. Evolu(ia structurii creditelor n valut acordate persoanelor juridice
n perioada 2007-2010
Sursa: elaborat de autor n baza datelor BNM
n componenta acestora, creditele cu termene de peste 12 luni au rmas preponderente
(78,9 la sut din total, majorndu-se cu 13,2 puncte procentuale Iat de nivelul lunii octombrie
2010), Iiind acordate cu o rat medie a dobnzii de 9,22 la sut. Totodat, a sczut cu 5,6 puncte
procentuale ponderea creditelor acordate cu termene de pn la 1 lun, constituind 9,9 la sut din
total. Rata medie a dobnzii la creditele n valut strin acordate persoanelor juridice s-a
diminuat cu 0,37 puncte procentuale Iat de lun precedent, constituind 9,21 la sut n luna
noiembrie 2010. n cele din urm se poate concluziona ca tendintele evolutiei creditelor bancare
n Moldova rmn a Ii pozitive si destul de prudente.
Dup prerea noastr, extinderea creditelor acordate sectorului real al economiei
trebuie s constituie o prioritate pentru sistemul bancar al Moldovei. Oportunitatea acestor
credite se aprecia: in functie de stabilitatea macroeconomic, rata creterii economice i
progresul general in procesul de tran:itie ctre economia de piat. Bncile acord credite, dac
sunt stimulate s o fac, motivarea acestora fiind interesul actionarilor de a incasa dividende
mari i lupta concurential.
De asemenea, o important major asupra cresterii portoIoliului de credite acordate de
ctre bncile comerciale economiei si a veniturilor nete obtinute le-a revenit depo:itelor
sectorului bancar (Figura 2.12). Pe parcursul perioadei cercetate procesul de plasare a
mijloacelor bnesti la bnci s-a maniIestat prin nregistrarea unui ritm anual de crestere,
(exceptie Iace anul 2010). Acest lucru se explica prin Iaptul ca pe parcursul anului 2010
procesul de plasare a mijloacelor bnesti la bnci s-a maniIestat prin nregistrarea unui ritm anual
de descrestere de 4,0 la sut, nregistrnd volumul de 36507,3 mil. lei, Iat de ascensiunea de
65
12,6 la sut nregistrat n anul 2009. Pe de o parte, dinamica de reducere a depozitelor noi atrase
la termen a Iost conditionat n principal de reticenta populatiei de a plasa depozite n conditiile
unei recuperri Iragile a economiei mondiale. Pe de alt parte, veniturilor joase ale populatiei si
dobnzile mici la depozite, ca rezultat al surplusului de lichiditate existent pe piat, au constituit
Iactorii principali care au descurajat eIectuarea plasamentelor bancare.
Fig. 2.12. Evolu(ia depozitelor in perioada anilor 2007-2010, mil. lei
Sursa: Raportul anual al BNM pe anul 2007,2009, 2010, tab.5
Pe parcursul anului 2010 componenta valut strin s-a micsorat Iat de anul precedent
de la 51,5 la sut la 46,7 la sut (a vedea Figura 2.13) . Totodat, plasamentele n moneda
national au consemnat o expansiune anual de 10,9 la sut, pn la nivelul de 19548,7 mil. lei.
Fig. 2.13. Dinamica structurii depozitelor dup valuta ()
Sursa: elaborat de autor n baza datelor BNM
66
Evolutia depozitelor n moneda national a reIlectat ascensiunea cu 1,15 p.p. a dinamicii
anuale a depozitelor persoanelor juridice, pn la 8477,4 mil. lei, n timp ce depozitele
persoanelor Iizice au demonstrat o descrestere de 1,7 la sut, atingnd ponderea de 68,54 sau
nivelul de 18465 mil. lei (Figura 2.14).
31, 21%
68, 79%
28, 41%
71, 59%
30, 31%
69, 69%
31, 46%
68, 54%
0, 00%
10, 00%
20, 00%
30, 00%
40, 00%
50, 00%
60, 00%
70, 00%
80, 00%
90, 00%
100, 00%
2007 2008 2009 2010
de pozi te pe rsoa ne fi zi ce
de pozi te
pe rsoa ne
j uri di ce
Fig. 2.14. Structura portofoliului de depozite dup destina(ie
Sursa: elaborat de autor n baza datelor BNM Raportul anual 2010, p. 87.
n structura depozitelor noi la termen atrase n moneda national, ca si n anul 2009,
segmentul de baz (35,5 la sut) a Iost reprezentat de depunerile pe termene de la 3 pn la 6
luni, desi cu o reducere a ponderii acestora cu 4,4 puncte procentuale Iat de anul precedent n
Iavoarea depozitelor cu termene peste 12 luni, a cror pondere a Iost n crestere cu 3,6 puncte
procentuale (ve:i Figura 2.15).
Fig. 2.15. Analiza comparativ a structurii depozitelor pe 2 ani (2009-2010)
Sursa: Raportul anual al BNM |150|
Situatie asemntoare si pentru plasamentele n valut, a cror cot major (43,3 la sut)
rmne a Ii reprezentat de depozitele pe termene de la 3 pn la 6 luni, ns putem constata
conturarea tendintei de reorientare ctre plasamentele pe termene mai lungi, cu randamente mai
atractive.
67
Creterea soldului total al depo:itelor a fost generat de ambele componente, cea in
moned national avand o dinamic mai accelerat comparativ cu cea in valut strin pe
perioada anali:at. Dominarea depozitelor n moned national asupra celor n valut strin s-a
datorat stabilizrii relative a cursului de schimb si cresterii ncrederii populatiei n moneda
national, totodat Iiind sprijinit si de ratele nalte la depozitele n moned national.
Ca rezultat, o particularitate a pietei Iinanciare este evolutia ratelor doban:ii (ve:i
Figura 2.16). Rata medie ponderat anual a dobnzii la creditele acordate n valut strin, a
sczut ncepnd cu anul 2008 cu 17,64, constituind 9,91 n anul 2010, comparativ cu
12,02 n anul 2008. Rata medie ponderat anual a dobnzii la depozite atrase n valut strin,
de asemenea are un trend descresctor n aceeasi perioad, dar gradul de descrestere constituie
tocmai 64,5 , ajungnd astIel la doar 3,42 n anul 2010 Iat de 9,64 n anul 2008.
Fig. 2.16. Dinamica ratei medii ponderate a dobnzii la credite yi depozite
pe anii 2007-2010
Sursa: elaborat de autor n baza datelor BNM
Totodat, pe perioada anilor 2007-2010 rata medie ponderat anual a dobnzii la
depozite n moned national, s-a diminuat cu 57,9, constituind 7,61 n anul 2010, Iat de
18,09 n anul 2008. De asemenea, si rata medie ponderat anual a dobnzii la credite n
moned national, a descrescut esential ncepnd cu anul 2008. AstIel in anul 2010 aceasta a
constituit 16,25, ceea ce reprezint o scdere de 22,5 la sut n comparatie cu anul 2008. n
special, putem constata c rata la creditele acordate persoanelor Iizice s-a diminuat cu 5,04
puncte procentuale (atingnd nivelul de 19,01 la sut), iar cea a persoanelor juridice cu 4,03
puncte procentuale (atingnd nivelul de 15,62 la sut).
Totusi, din aceasta analiza constatam ca evolutia dobnzilor la depozite este n cdere
mai pronuntat, pozitionndu-se cu mult sub nivelul ratelor medii la credite. Aceasta a Iost
68
determinat, n special, de excesul de lichiditti existent pe piat, precum si de lipsa unui mediu
suIicient de activ n sectorul real care ar Ii capabil s absoarb aceste lichiditti. AstIel, rata
medie la depozitele noi atrase n moneda national s-a plasat cu 7,10 puncte procentuale mai jos
dect valoarea anului precedent, pn la nivelul de 7,56 la sut. n special putem remarca
diminuarea cu 7,70 la sut a ratei depozitelor persoanelor Iizice (atingnd nivelul de 9,42 la
sut), pe cnd rata depozitelor persoanelor juridice a nregistrat o scdere cu 4,41 puncte
procentuale (atingnd nivelul de 4,69 la sut). n contextul crizei economice mondiale, majorarea
marjelor de dobnd a constituit principala solutie la care au recurs bncile pentru a putea Iinanta
ntr-o anumit msur cresterea rapid a provizioanelor pentru creditele neperIormante, ceea ce
constituie totodat principalul Iactor care a tergiversat ieItinirea si mai rapid a creditelor noi
acordate. Pe parcursul anului 2010, majorarea marjei bancare (diIerenta dintre ratele medii la
credite si la depozite) s-a produs preponderent din contul diminurii mult mai drastice a ratelor la
depozitele noi atrase dect a ratelor la creditele noi acordate. AstIel, marja bancar asociat cu
operatiunile n moneda national a crescut cu 3,04 puncte procentuale, pn la nivelul de 8,69
puncte procentuale, iar cea atasat tranzactiilor n valut strin cu 1,59 puncte procentuale,
constituind 6,49 puncte procentuale.
Drept generali:are a cercetrii eIectuate putem mentiona: turbulen(ele de pe pie(ele
financiare interna(ionale s-au rsfrnt asupra (rilor nvecinate yi s-au resim(it yi n
economia real, yi n sistemul bancar din Moldova. Reducerea volumului remitentilor din
strintate, aprecierea valutei nationale Iat de euro si dolarul SUA, cresterea deIicitului balantei
comerciale, scderea consumului din partea populatiei, nruttirea situatiei n majoritatea a
ramurilor industriale, au aIectat mediul de aIaceri a trii, si n consecint majoritatea bncilor
din Republica Moldova au ntmpinat diIicultti n atragerea clientelei.
2.2. Particularit(ile sistemului de management al rela(iilor de credit n cadrul
bncilor comerciale.
Mecanismul de creditare a agentilor economici este indisolubil legat de relatiile de
credit ,,banc-client si ,,rentabilitate-risc. Pornind de la cele expuse cu privire la relatiile de
creditare din Republica Moldova, vom remarca relevanta politicilor de creditare a bncilor
comerciale cu cele de Iinantare a clientilor, tinnd cont de starea Iinanciar a acestora, de sectoarele
economiei din care Iac parte, de cresterea ncrederii populatiei si a agentilor economici n bncile
comerciale. Principalele principii ale politicii de creditare speciIice sistemului bancar national
sunt sistematizate in Figura 2.17. AstIel, putem sintetiza urmtoarele elemente principale de care
69
se tine cont la luarea deciziei de creditare: cum ar Ii tipurile de credite; limitele generale de
creditare; activitatea de creditare la nivel de Iilial; gajul sau alt tip de asigurare considerat
acceptabil si suIicient; modul de acordare si rambursare a creditelor; principiile stabilirii mrimii
ratei dobnzii; revizuirea si controlul portoIoliului de credite; instructiunile speciIice detaliate
despre politic si procedee pentru Iiecare tip de credit si plat cu avans; creditele problematice
si colectarea lor; Iormarea rezervelor (Figura A.2.1). In baza celor expuse, constatm c exist o
interferent semantic ntre cele dou concepte: creditare yi control/management al
riscurilor. Desi putem mentiona Iaptul c managementul de creditare ar trebui integrat celulelor
responsabile de ncheierea si derularea tranzactiilor, pe cnd controlul riscurilor ar presupune
elaborarea si proiectarea unei IilozoIii si politici corporative. n esent ns, este vorba mai
mult de o diIerent conceptual si de ordin semantic (manier de abordare a gestiunii si
controlului riscurilor) dect de o structur Iunctional sau un post de lucru, de aceea noi nu
vom separa aceste 2 notiuni. Dup cum se vede n modelul existent (Figura 2.17 i 2.18),
maniera n care bncile iau n considerare recomandrile expuse si le aplic n practic depind, n
mare msur, de complexitatea si natura activittilor desIsurate, precum si de politica relativ
a riscurilor si gestiunii lor, adoptat de ctre conducere.
Fig. 2.17. Modelul existent al corela(iei politicii de creditare cu procesul de control
al riscurilor din cadrul bncilor comerciale din Moldova
Sursa: elaborat de autor n baza Manualelor de creditare a bncilor comerciale
Politica de creditare
Procesul de control-management
Principiile politicii de creditare
Rambursrii
Prudentei
Credibilittii
DiIerentierii
Garantiei
Etapele procesului de evaluare
DeIinirea misiunii de evaluare
ntocmirea raportului
Cunoasterea clientului
Colectarea inIormatiei
Diagnosticul Iinanciar
Stabilirea metodei de evaluare
Adoptarea deciziei si stabilirea criteriilor de creditare(Iorma de asigurare a
creditului, modalitatea de acordare a creditului, metoda de rambursare,etc.)
eeeeeeeIee. )
70
Odat cu clasiIicarea si determinarea criteriilor riscurilor bancare, n managementul
riscurilor este important de a determina modelul de gestiune ale acestora. Unul dintre cele mai
cunoscute si utilizate modele din practic presupune c ntregul proces de management al
riscurilor este delimitat n patru mari etape: a vedea Anexa 5.
1. Stabilirea contextului. Este etapa Iundamental a oricrui proces de gestiune
eIicient a riscurilor etapa teoretic si conceptual a procesului de management al
riscurilor. De succesul acestei etape depinde reusita celorlalte. Presupune parcurgerea
urmtoarelor subetape:
i) stabilirea contextului strategic;
ii) stabilirea contextului de gestiune a riscurilor atitudinea (toleranta) bncii n
raport cu expunerile la risc: aversiune, neutralitate sau preIerint pentru risc.
2. Identificarea, analiza yi investigarea riscurilor. Este etapa cea mai important si
cea mai mare consumatoare de timp. Scopul acesteia este elaborarea unui proIil al riscului
(spectrul de riscuri relevante la care este expus activitatea bncii) institutiei care s poat
Ii testat la diIerite scenarii (este analizat Iezabilitatea si viabilitatea acestui proIil al
riscului). Riscurile vor Ii grupate n Iunctie de impactul lor Iinanciar si de
probabilitatea de aparitie. AstIel, vom obtine riscuri cu ranguri diIerite de prioritate.
Interdependentele si corelatiile dintre riscuri trebuie s Iie si ele identiIicate si, dup caz,
valoriIicate datorit eIectelor de portoIoliu (112).
3. 1ratarea riscurilor. n baza datelor si a inIormatiilor din etapele anterioare,
precum si inIormatiilor aIerente experientei bncii n gestiunea riscurilor (abordri si date
istorice), sunt identiIicate si evaluate strategiile posibile de reducere si, chiar, eliminare, a
riscurilor la care este expus banca. Sunt elaborate si proiectate planuri si msuri concrete de
atenuare a riscurilor.
4. Implementarea yi monitorizarea planului de gestiune a riscurilor. n baza
planului de gestiune a riscurilor, strategiile selectate sunt implementate n practic. Totodat,
sunt evaluate si perIormantele acestor implementri.
AstIel, modelul piramidal sau al completitudinii gestiunii riscurilor presupune c
succesul oricrei politici de management are la baz trei elemente deIinitorii:
- Modele i procedee analitice notorii de gestiune a riscurilor. Caracterul de notoriu
conIer acestora credibilitate metodelor utilizate si conIormitate cu practicile si standardele de
ramur sau internationale (de ex., Monte-Carlo, VaR, analiza scenariilor etc.).
- Inglobarea tehnologiilor. Presupune apelul la noile tehnologii (att hardware, ct si
soItware) si procedee tehnice de gestiune a riscurilor. Explozia inovational din IT,
71
precum si ultimele dezvoltri din teoria Iinanciar, au Icut posibil aplicarea celor mai
soIisticate si complexe modele si metodologii de administrare a riscurilor. Marile bnci nu
trebuie s maniIeste reticent n dezvoltarea si consolidarea actualelor sisteme de gestiune dac
doresc s-si pstreze pozitiile si perIormantele. Noul mileniu se anunt a Ii o er nou n
materie de management al riscurilor, o er a managementului digital al riscurilor. La scar
larg, sunt utilizate n prezent module de risc de inalt performant (high performance risk
engine) specializate n gestiunea optim a riscurilor. O trstur speciIic a acestor noi
tehnologii ale inIormatiei o constituie stabilitatea proceselor de gestiune a riscurilor n raport
cu volumul de aIaceri: un volum mai mare de aIaceri solicit un numr mai mare de statii de
calcul, restul sistemului hardware si soItware rmnnd invariabil.
- Informatii integrate. Complexitatea si varietatea expunerilor la risc, precum si
exigentele tot mai dure au determinat institutiile Iinanciare s-si revizuiasc si s
modernizeze sistemele inIormationale aIerente procesului de gestiune a riscurilor. Tendinta
actual, n materie de sisteme inIormationale, este cea de integrare si standardizare a datelor
si inIormatiilor (obtinute de la diverse surse de monitorizare, inIormare, evaluare si
raportare) relative gestiunii riscurilor, precum si a procedeelor analitice de evaluarea
analiz si raportare a pozitiilor si expunerilor la risc. Un accent deosebit este pus pe
transparenta metodelor de gestiune a riscurilor, precum si pe costurile eIective aIerente acestor
procese. |41|
n urma acestor noi orientri, putem ajunge la urmtoarea concluzie n prezent n
Republica Moldova n bncile comerciale pe primul loc este, totuyi, managementul
riscului, care a devenit o activitate institutionalizat ceea ce a presupus: crearea unor controale
interne de risc, stabilirea si elaborarea de proceduri de management al riscului, stabilirea unor
relatii de colaborare cu departamentul de audit intern, acordarea de consultant pe domeniul
riscului pentru celelalte departamente, si n aceast baz se creeaz rela(iile de creditare.
AstIel, sistemul bancar din Republica Moldova prin evolutia si structura sa a creat
premisele implementrii sistemelor de gestiune a clientelei (a vedea Figura 2.18). Modelul
prezent de reglementare a procesului de creditare si a controlului clientilor bncii corespunde
noilor reglementri, si include principalele din acestea, cum ar Ii: Reglementri privind luarea
deciziei de creditare la diIerite niveluri, care presupune limitele de luare a deciziei privind
creditarea, Reglementri privind lucrul bncii cu clientii, Reglementri privind ntocmirea
contractelor, precum si asigurarea rambursrii creditelor contractate etc. |40| ntr-adevr,
concurenta si evolutiile spre crearea unei baze de date unice conduc bncile din Republica
Moldova ctre realizarea unei etape necesare n supravietuirea acestora implementarea unui
72
sistem modern de management al relajiilor cu clienjii |25|. Elaborarea unei strategii bancare
reprezint elementul principal n realizarea unui management de succes al unei bnci comerciale
Fig. 2.18. Modelul prezent de reglementare a procesului de creditare yi controlului clien(ilor
bncii
Sursa: elaborat de autor
Modelul de reglementare a procesului de creditare
yi controlului clien(ilor bncii
Reglementri privind luarea deciziei
de creditare la diIerite niveluri.
Limitele deciziilor de creditare.
Abordri
generale.
Reglementri
privind lucrul
bncii cu clientii
Reglementri
privind ntocmirea
contractelor
Asigurarea
rambursrii creditelor
contractate
Reglementri
privind
contractarea
creditului
Politica ratei
dobnzii si
stabilirii
comisioanelor
Regulile
stingerii
creditului
Controlul bncii privind
rambursarea la timp a creditului.
Introducerea unor schimbri la
contractele creditrii
Reglementri
privind apelarea
la organele
judiciare
Reguli de
pstrare a
documentelor
Directiile si principiile politicii de creditare a bncii
comerciale (B.C.)
Principiile politicii de creditare Structura portoIoliului creditar Gestiunea riscului creditar
Banc-Client
Prudentei bancare
Priorittii
Valorilor morale
Credibilittii
Rambursrii
Ramb. la termen
Garantrii
DiIerentierii
Pretul creditului
Prioritti
Pe ramuri
Pe regiuni geograIice
DiversiIicate
Pe clienti
ClasiIicarea
mprumuturilor
Dup tipul de debitori
Dup scopuri
Dup termen
Dup marime
Dup tipul de garantie
InIormatia despre creditele
prelungite, expirate, problematice
Msurile de inIluient asupra
creditelor problematice
Caracteristicile creditelor
Conditii optimale de
acordare a creditelor
Factorii principali de aprare a
intereselor creditului
Limite
Termen
e
Fluxul de lichiditti
Garantarea creeditului
73
n cadrul strategiei bancare se stabilesc obiectivele principale ale bncii, avnd n vedere
att mediul economico-social ct si strategiile bncilor concurente, tintele de proIit, cota de piat,
capacitatea de asumare a riscului, potentialul resurselor umane, necesarul de investitii, oIerta de
produse si servicii bancare, tehnologia detinut, avantaje competitive, s.a.m.d. Strategia unei
bnci cuprinde toate domeniile de activitate a acesteia si precizeaz obiective clare pe Iiecare
domeniu n parte care s conduc la realizarea obiectivului principal al oricrei strategii -
realizarea de proIit. AstIel, pornind de la strategie, Iiecare banc concepe managementul general
al aIacerii si utilizeaz sisteme interne de management pe Iiecare tip de activitate. Tinnd seama
de speciIicul activittii bancare se identiIic urmtoarele categorii principale de management pe
activitti:
u Managementul riscurilor activittilor bancare;
u Managementul relatiilor ntre banc si clienti (managementul clientelei);
u Managementul urmririi capitalurilor si Iondurilor proprii;
u Managementul gestionrii portoIoliului de credite;
u Managementul resurselor umane.
Dintre categoriile de management pe activitti identiIicate mai sus (pe lng
managementul riscului) se remarc o categorie relativ nou denumit managementul clientelei.
ConIorm autorului, managementul clientelei este o categorie distinct de management de
o important deosebit n zilele noastre, deoarece n prezent clientela este barometrul cel mai
evident al evolutiei unei bnci comerciale. Prezenta unui numr din ce n ce mai mare de
societti comerciale sau persoane Iizice la bnci, conIirm calitatea serviciilor bncii, n timp ce
migrarea acelorasi clienti ctre alte bnci este o dovad a slabelor perIormante ale bncii. |43|
Pentru a intelege mai bine ce repre:int notiunea de management al clientelei pentru
Moldova vom defini notiunile generale despre client, categoriile principale de clienti (segmente
de clientel) precum i importanta relatiei banc-client in consolidarea po:itiei de piat a
bncii, inclusiv a relatiei de credit banc-client.
Relatia banc-client are o important major datorit Iaptului c majoritatea clientilor
bncii sunt dornici de o calitate ct mai bun a serviciilor prestate, pentru orice banc, este vital
ca si n cazul nostru relatiile de credit dintre banc si client, pe care le oIer banca, trebuie s Iie
prezentate pe piat cu succes, pentru a se atinge obiectivele de crestere si dezvoltare a bncii si
implicit a sectorului Iinanciar-bancar, inclusiv al sistemului creditar. |24, 25| Atragerea de noi
clienti poate Ii mai costisitoare dect mentinerea celor existenti, mentinerea Iondului de clienti
existent Iiind un obiectiv important al managementului clientelei. Relatiile bune sunt create pe
baz de ncredere si Iidelitate. De aceea este important c orice Iunctionar bancar s nteleag
74
necesittile si cerintele att pentru clientii existenti, ct si pentru cei potentiali, astIel nct s
permit satisIacerea lor si construirea de legturi puternice si sntoase. Este deja bine cunoscut
si demonstrat teoria conIorm creia este de 5 ori mai costisitor s cstigi un client nou dect s
pstrezi unul deja existent. n lumina acestui Iapt majoritatea bncilor comerciale acord o
atentie Ioarte mare clientilor si. Un alt adevr a relatiilor de credit dintre banc si client, este
acela c aproximativ 94 dintre clienti nu se plng sau nu reclam o stare de Iapt, ci pur si
simplu ei iau decizia de a se duce la alt banc (evident pentru a ncerca obtinerea unui credit).
Pentru aceasta trebuie s se ajung, dup cum aIirm si specialistii de la Harvard Business Scool
la atingerea a trei obiective denumite si cei 3 ,R: Retention (mentinerea clientilor); ,Related
sales (cresterea vnzrilor) si Referin(e pozitive ctre alti potentiali clienti. Cu toate acestea
evident c mai apar si greseli si, dup cum sustin alti specialisti n domeniu, aparitia unor
reclamatii din partea clientilor poate Ii deseori de a demonstra abilitatea bncilor comerciale de a
rezolva n orice timp orice situatie neplcut aprut ntre banc si client. Binenteles, c aceasta
ar duce la ideea c clientii multumiti de relatia dintre ei cu banca, vor promova banca respectiv
la nc 3 sau 4 persoane (potentiali clienti), pe cnd clientii dezamgiti de serviciile si oIertele
propuse vor contacta pn la 10 persoane cu reIerinte negative asupra bncii respective. |81|
Managementul clientelei trebuie s aib drept scop mentinerea i de:voltarea acestui
fond de clienti, prin intampinarea necesittilor lor. Relatia banc-client este un element cheie al
ofertei bncii, fiind o component de ba: a relatiilor de credit ale unei bnci.
Cheia mentinerii acestei relatii banc-client este de a-i pstra pe clienti multumiti. Dac
un client este multumit el va dori s rmn n relatie cu banca, va Iolosi din ce n ce mai multe
servicii pentru a-si satisIace necesittile si va recomanda Iavorabil banca si altora. Clientii bncii
nu vor dori s lucreze cu concurentii bncii, pentru servicii similare, chiar dac uneori acestia
vor oIerii servicii mai ieItine sau pot oIeri rate ale dobnzilor mai atractive, spre exemplu n
cazul acordrii unui credit bancar.
Putem identiIica in practica curent dou strategii de afaceri relationale cu privire la
pozitionarea n functie de tipul de strategie de afaceri referitor la relatia banc-client.
1. Cu orientare asupra vnzrii produselor yi serviciilor bancare (strategia cel mai des
ntlnit n cadrul sistemului bancar na(ional) ( a vedea Figura 2.19)
Se concentreaz asupra vnzrii produselor Iinanciare acompaniate de costuri ajustate n
Iunctie de risc. Alegerea unui client sau altul se Iace n Iunctie de plata de ctre acesta a pretului
ajustat de banc n Iunctie de risc. Aceast strategie este ntr-o mare msur bazat pe vnzarea
de produse bancare ctre clientii care si le doresc la un anumit moment n timp. Banca este
interesat de proIitul pe produs si unitate bancar si nu de proIitul pe client. Strategia relational
75
prezentat nu poate Ii creatoare de relatii banca-client pe termen lung.
Fig. 2.19. Modelul de strategie existent n bncile comerciale din Republica Moldova
Sursa: elaborat de autor
2. Cu orientare asupra relatiei banc-client. Se Iocalizeaz asupra relatiei cu o baz de
clienti bine determinat. Necesittile clientilor sunt o prioritate pentru banc. Produsele si
serviciile oIerite sunt ntr-o continu modiIicare n Iunctie de necesittile clientilor si de
modiIicrile survenite pe piat. SatisIactia clientului se pune pe acelasi plan cu proIitabilitatea
relatiei. Aceast strategie de aIaceri cere ca banca s aib personal special desemnat care s
coordoneze procesul de derulare a serviciilor oIerite de banc clientului. Banca este interesat de
proIitul pe client si mai putin de proIitul pe produs. n mod uzual salariatii care se ocup de
coordonarea acestei relatii se numesc manageri de relatii.
Strategia orientat pe produs
Banc- Client
Priorittii
Garantrii
Pretul creditului
Valorilor morale
Prudentei
Credibilittii
Rambursrii
(Rambursrii la termen)
vizeaz alegerea tipului de credit si relatiilor de
creditare
se reIer la scopul creditrii, tipul creditului,
Iorma de asigurare si de rambursare
presupune cunoasterea de ctre banc a
capacittii de plat a potentialului debitor
vizeaz cstigarea ,,ncrederii bncii n
mprumuttor
banca trebuie s cunoasc activitatea si starea
mprumutatului, nct riscul s Iie minim.
presupune: corectitudinea, ncrederea si
onestitatea relatiei client-banc
presupune acoperirea valorii creditului prin
sursa secundar de achitare garantii
presupune stabilirea ratei dobnzii la credite si
obtinerea venitului de ctre banc
Adoptarea deciziei yi stabilirea criteriilor de creditare n cadrul Bncilor comerciale.
76
Implementarea n cadrul bncilor comerciale a sistemului de management al relatiilor cu
clientii (SMRC) va duce la o nou tendint n abordarea cu succes a relatiei bncii comerciale cu
clientii. SMRC este procesul asistat de tehnologie prin care sunt colectate inIormatii care permit
companiilor s-i trateze pe clienti ca indivizi, si nu ca segmente de consumatori si s cultive ca
atare relatiile cu acestia. |25|
SMRC este o solutie strategic de management, in vederea optimi:rii permanente a
relatiilor cu clientul, intr-o piat concurential unde succesul const nu numai in a oferi o
multitudine de produse, dar in acelai timp i o diferentiere de servicii oferite de acestea.
Din punct de vedere strategic, SMRC mobilizeaz resursele mai degrab n jurul
relatiilor cu clientii dect n jurul unor grupe de produse si ncurajeaz activittile care
maximizeaz valoarea duratei de viat a relatiei cu clientul.
Din punct de vedere opera(ional, SMRC leag procesele de aIaceri din cadrul ,lantului
de Iurnizare de la Iunctiile de back-oIIice ctre toate canalele de contact cu clientul (,puncte de
contact), Iacilitnd continuitatea si consecventa relatiei cu clientul.
Din punct de vedere analitic, SMRC oIer resursele care permit bncilor s nteleag pe
deplin segmentele de clienti, s evalueze si s maximizeze valoarea Iurnizat pe durata ciclului
de viat al Iiecrui client, s modeleze scenarii de tipul ,ce se ntmpl dac, s prevad
comportamentul consumatorului, s proiecteze si s implementeze campanii de marketing
eIicace.
Avantajele SMRC:
Creyterea fidelit(ii clientii care interrelationeaz cu banca sunt mai putin susceptibili
s migreze ctre concurent.
Scderea costurilor de achizi(ie este mult mai eIicient s-ti pstrezi clientii cei mai
proIitabili si s dezvolti relatia cu ei dect s cstigi clienti noi, care nu simt nimic deosebit pentru
banc.
Mai mult profit de la clien(ii existen(i - atunci cnd stii ce anume doresc de la tine
clientii, ti este mult mai usor s le vinzi yi alte produse sau servicii din gama pe care o oIeri.
Obiectivele SMRC:
+ reintroducerea accentului personal al relatiei cu clientul;
+ cultivarea unei Iidelitti pe termen lung a clientului prin intermediul construirii relatiei cu
acesta;
+ maximizarea duratei de viat a relatiei cu clientul prin intermediul vnzrilor ncrucisate;
+ Iacilitarea actiunii imediate pentru a pstra clientii cei mai valorosi;
77
+ identiIicarea clientilor cu risc ridicat si ajustarea corespunztoare a serviciilor;
+ crearea posibilittii de a veni n ntmpinarea nevoilor clientului cu oIerta potrivit la
timpul potrivit;
+ cresterea proIitului generat de investitia n initiative de marketing.
Orice institutie Iinanciar de succes care caut s adopte un anumit model de relatie cu
clientul trebuie s aib n vedere 6 cerinte-cheie de afaceri care determin un proces decizional
de management |25, 29|:
a) Crearea unei organizatii si a unei infrastructuri concentrate pe client. Barierele
culturale interne pot inhiba comunicarea si coordonarea ntre departamente si pot determina
nendeplinirea obiectivelor SMRC la nivelul bncii. Managementul trebuie mai degrab s
alinieze comportamentele de vnzri si service n jurul relatiei cu clientii dect n jurul grupurilor
sau produselor. Pentru a Iacilita implementarea SMRC, conducerea executiv trebuie s aib mai
degrab o viziune asupra proIitabilittii generale pe client dect asupra unor segmente separate
de aIaceri.
Din punct de vedere analitic, a avea o viziune unic la nivel de banc a clientului, care s
acopere toate sistemele si punctele de contact reprezint o realizare critica.
b) Obtinerea unei imagini corecte asupra categoriilor de clienti. Pentru a realiza un
marketing-tint eIicace, trebuie s existe mai nti o tint. Pentru a anticipa necesittile
consumatorilor, pentru a mbuntti gradul de pstrare a clientilor si pentru a identiIica
oportunittile de vnzare ncrucisat si pachete de produse, trebuie ntelese mai nti
caracteristicile unice ale Iiecrui segment pe o piat din ce n ce mai Iragmentat.
Segmentarea pietelor n activitatea bancar a Iost pn acum o art bazat pe intuitie si
experient, bazat pe caracteristicile despre care se credea c pot genera modele de achizitie.
c) Evaluarea corect a ciclului de viat a relatiei cu clientul. Tinerii care abia au
terminat studiile pot Ii un segment de clientel mai putin proIitabil pentru banc n acest moment,
dar pot deveni mult mai proIitabili mai trziu cnd cariera lor capt o traiectorie stabil. Fr a
ntelege valoarea ntregului ciclu de viat al relatiei cu clientul, bncile se pot conIrunta cu
posibilitatea de a actiona pe termen scurt care poate ndeprta n mod neasteptat clientii odat cu
valoarea lor potential.
Totusi, acuratetea analizei bncilor n privinta ciclului de viat este de multe ori limitat
de date si variabile lips. De exemplu, banca poate detine date despre depozitele si creditele
clientilor, dar nu si despre relatiile de investitii, asigurri sau produsele unor terti. Sau se poate
baza pe inIormatii despre media ramurii de activitate pentru a compensa datele pe care nu le
78
detine n cadrul sistemelor proprii. Pe scurt, n ciuda eIorturilor, multe bnci nc nu au o
imagine corect asupra proIitabilittii clientului.
d) Maximizarea profitabilittii rezultate din fiecare relatie cu clientii. Bncile si
ndreapt din ce n ce mai mult atentia ctre cresterea proIitabilittii pe clientii existenti, n loc s
astepte ca noi clienti s genereze cresteri. Pstrarea clientilor existenti este mai usoara si mai
putin costisitoare dect atragerea de noi clienti.
n mod normal, aceasta nseamn ca bncile sunt Ioarte interesate s realizeze vnzri
ncrucisate ale unei game largi de produse si servicii ctre clientii existenti. Vnzrile ncrucisate
pot creste substantial proIitabilitatea pe client, n special dac o banc tinteste clientii valorosi
care pot achizitiona produse Iinanciare multiple.
e) ntelegerea modalittilor de a atrage si pstra cei mai buni clienti. Industria
serviciilor Iinanciare, ajuns acum la maturitate, este remodelat de procesul de reglementare.
Organizatiile pot oIeri acum game complete de produse n noi arii geograIice, precum si prin
intermediul INTERNETului. Clientii existenti si potentiali au acum acces extrem de Iacil la o
gam vast de oIerte aIlate n concurent. mpreun, aceste schimbri ale industriei serviciilor
Iinanciare Iaciliteaz mai mult ca oricnd schimbarea Iurnizorului de servicii Iinanciare, iar acest
Ienomen a atins ciIre record.
Dat Iiind costul atragerii de noi clienti, bncile nu se pot astepta la dezvoltarea aIacerilor
doar prin intermediul atragerii unui numr mai mare de clienti. Bncile trebuie s pstreze
clientul ct mai mult si s-si construiasc baza de clienti privind cu mult mai mult atentie la
cellalt capt al ciclului de viat al relatiei cu clientul pierderea clientului.
ntr-un mediu multiprodus, este greu s se msoare gradul de deteriorare a relatiei cu
clientul. Clientul renunt la un singur produs dar detine n continuare alte produse sau renunt la
ntreaga relatie de aIaceri? Este si mai greu s se prevad sau s se mpiedice pierderea
clientului, care este inIluentata de o combinatie de Iactori calitativi si cantitativi.
f) Maximizarea profitului generat de campaniile de marketing. Pentru a creste
proIitul generat de campaniile de marketing, strategiile de piat trebuie s se bazeze pe ntelegere
corect si cuprinztoare a clientilor bncii de-a lungul tuturor zonelor Iunctionale si canalelor de
contact. n cazul clientilor Ioarte proIitabili pentru banc managementul relatiei cu clientii are o
componenta aditional, respectiv componenta uman care asigur n cel mai nalt grad
personalizarea relatiei. Personalizarea relatiei cu clientul este costisitoare pentru banc dar strict
necesara n cazul clientilor semniIicativi care genereaz volume importante de aIaceri pentru
banca.
79
Coordonarea rela(iei banc-client se va desfyura avnd n vedere urmtoarele
etape ale procesului decizional: (a vedea Anexa 5) |45|.
Etapa 1 - ncadrarea clientului: Managerul de relatii trebuie s si segmenteze
categoria de clienti ntr-un mod realist, n Iunctie de categoria speciIic de aIaceri, de ramura n
care activeaz. Managerul de relatie trebuie s adapteze produsele nu numai din perspectiva
clientului, ci si a conjuncturii pietei n care activeaz.
Etapa 2 - Strategia de marketing: Managerul de relatie combin perspectiva nevoilor
clientilor cu aplicabilitatea produselor si a inIormatiilor din piat.
Etapa 3 - Planificarea relatiei. Planul relatiei de aIaceri este scris si ndeplinit, iar
perIormantele acestuia sunt rspltite. Avantajele planului scris:
u mpinge managerul de relatie s se gndeasc la clienti si la timpul su ca la niste resurse
limitate ce trebuie maximizate;
u nregistreaz obiective speciIice;
u nlesneste dialogul la nivel intern;
promoveaz coordonarea n vederea utilizrii optime a produselor.
Etapa 4 - Monitorizarea relatiei. Managerul de relatie trebuie s se implice n strategia
relatiei, coordonnd toate aspectele si trecnd n revist toate progresele.
Etapa 5 - Evaluarea performantelor. Managerul de relatii va Ii evaluat n Iunctie de
rata de succes a vnzrilor, numrul de produse vndute, valoarea cumulat a produselor
vndute, calitatea portoIoliului de produse etc.
Consolidarea relatiilor cu clientii reprezint problema-cheie n maximizarea valorii de
piat a bncii. Cresterea volumului veniturilor din relatia cu clientii n conditii de control strict al
dinamicii costurilor conduce implicit la cresterea proIitabilittii relatiei banc-client.
Pentru bncile nou-nIiintate, managementul clientelei (ProCreditBank), are drept scop
atragerea de noi clienti, satisIacerea nevoilor acestora privind nivelul serviciilor si nregistrarea
inIormatiilor care s permit Iidelizarea acestora pe termen lung pentru a crea valoare de piata
pentru banc.
Segmentarea clientilor unei bnci poate fi reali:at in mai multe moduri, in functie de
scopul pe care banca il urmrete.
Categorii principale de clienti: Bncile si mpart clientii n urmtoarele mari categorii
de clientel:
- Persoane juridice: societti comerciale cu capital de stat, societti comerciale cu
capital privat, societti nationale, IMM, microntreprinderi;
- Institutii bugetare;
80
- Institutii financiar-bancare;
- Persoane fizice.
Toate aceste categorii de clienti sunt la rndul lor segmentate, Iiecare segment de clienti
avnd caracteristicile lui privind relatia banc-client.
Categoriile de clientel a bncilor din Republica Moldova sunt similare cu categoriile de
clientel ale bncilor internationale cu speciIicatia ca unele segmente de clientel nu sunt
suIicient deIinite si diIerentiate, bncile neIiind nc n msura sa oIere produse si servicii
diIerentiate pentru aceste segmente. Majoritatea bncilor din Republica Moldova si mpart
clientela n concordant cu strategia bncii care stabileste segmentele de clientel prioritare n
care banca actioneaz.
Totusi aceast segmentare nu conduce nc la o servire separat a subsegmentelor de
clienti, pe canale de distributie individualizate si cu personal specializat, aspect ce va trebui
aplicat de ctre bnci, printr-un management perIormant al relatiei cu clientii, pentru a-si atinge
obiectivul strategic prioritar: banca orientat ctre client.
Ca exemplu de diIerentiere a acestor necesitti vom considera persoanele Iizice si
persoanele juridice. Bncile trebuie s acorde clientului persoan Iizic, consultatii pentru
serviciile de care are nevoie si s-l ajute n gestionarea Iinantelor proprii, Iie n cazul unui
depozit, Iie n cazul unui credit. Clientul persoan juridic va avea nevoie de consultant n
pregtirea planurilor de aIaceri, servicii potrivite pentru rezolvarea nevoilor de aIaceri, servicii
de transmitere a banilor.
Gestionarea clientilor persoane Iizice determin cheltuieli mari de administrare pentru
banc: retea extins de unitti, resurse pe termen lung pentru a Iace Iat necesittilor de creditare
a persoanelor Iizice n multe domenii (bunuri de Iolosint ndelungat, locuinte, modernizri). Pe
de alt parte gestionarea relatiilor cu clientii persoane juridice necesit personal caliIicat si
specializat n structurri Iinanciare, credite de investitii, evaluri de bunuri mobiliare si
imobiliare, comert international, cash management precum si o retea dezvoltat de bnci
corespondente care s sustin necesittile clientilor cu activitate de comert exterior.
Dezideratul orientare ctre client n loc de orientare ctre produs a determinat mutatii
importante n aplicarea principiilor de segmentare a clientelei. Totusi, majoritatea bncilor
pornesc n segmentarea clientilor de la beneIiciile pe care le aduc acestia bncii si nu de la
complexitatea nevoii acestora de servicii bancare.
n conIormitate cu acest nou deziderat de orientare ctre client bncile internationale au
ncercat s realizeze o nou segmentare a clientelei care reprezint, att n conceptie, ct si ca
rezultate, modele demne de luat n seam si de bncile din Republica Moldova. Una dintre
81
bncile internationale ce aplic un model de segmentare pornind de la complexitatea nevoilor
clientilor este Banca Irlandei.
Principiul modelului de segmentare aplicat de Banca Irlandei, prevede orientarea
resurselor bncii att ctre clientii care aduc n prezent un venit ridicat bncii (valoarea curent
adus de client), ct si ctre clientii care pot aduce n viitor un venit ridicat bncii (potentialul
clientului de a aduce valoare). AstIel, s-a considerat c gradul de complexitate a afacerilor
clientului conduce la o valoare ridicat pentru banc, att a clientilor existenti ct si a celor
potentiali, deoarece acestia utilizeaz/pot utiliza un numr mai mare de produse si servicii
bancare.
Majoritatea bncilor din Republica Moldova aplic tehnicile de segmentare a clientelei, Iiind
n strns corelatie cu:
strategia bncii;
structura organizational intern;
politica de creditare si norma intern de creditare;
nivelul proIitabilittii pe client;
canalele de distributie a produselor si serviciilor bancare.
Motivele principale ale utilizrii pe scar larg a acestei modalit(i de segmentare
sunt:
1. Adaptarea corespunztoare a produselor si serviciilor bncii fiecrui tip de
activitate economic. Fiecare tip de activitate economic are indicatori economico-Iinanciari a
cror valoare medie este diIerit de la o ramur economic la alta. Departamentele de creditare
au n vedere acesti indicatori precum si valorile lor medii n analiza si Iundamentarea deciziei
de creditare. Un alt aspect ce necesit adaptarea produselor si serviciilor bncii l reprezint
nevoia de produse de creditare diverse pe Iiecare din ramurile economice. Toate aceste aspecte
au determinat ca aceast modalitate de segmentare s determine si adaptarea corespunztoare
att organizational ct si de reglementare intern a bncii.
2. Gestiunea corespunztoare a riscului de credit. PortoIoliul de credite al bncii
are o structur, activitatea de creditare trebuie s tin seama c Iiecare ramur din economie are
un anumit trend si o anumit dinamic de dezvoltare. n concluzie, departamentul de risc al
bncii stabileste limite maxime de creditare si limite individuale pe clientii care activeaz n
ramurile respective.
82
3. Specializarea analistului de credite. Personalul din departamentele de creditare
trebuie specializat pe anumite ramuri economice deoarece un analist de credite nu poate avea
cunostinte aproIundate n toate ramurile economice. Studiile sectoriale, analiza indicatorilor
economico-Iinanciari medii pe ramuri de activitate, cunoasterea produselor care se presteaz cel
mai bine unei ramuri de activitate precum si posibilitatea eIecturii de comparatii ntre clientii din
aceeasi ramur de activitate reprezint o baz important n Iundamentarea unei decizii corecte de
creditare.
Asa cum am mentionat mai sus, managementul clientelei trebuie s aib drept scop
mentinerea i de:voltarea fondului de clienti, prin intampinarea necesittilor lor. Relatia banc-
client este un element cheie al oIertei bncii, Iiind o component de baz a oIertei totale de
produse si servicii ale unei bnci.
Punctul cel mai slab pentru bncile din Moldova este faptul c analiza sistemului de
management al clientelei n cadrul bncilor comerciale are ca obiectiv stabilirea unui
diagnostic al situajiei economico-financiare indispensabil adoptrii unei prudenje bancare yi
pentru adoptarea deciziei de creditare. Pentru aceasta, analiza economico-Iinanciar se bazeaz
pe situatiile Iinanciare anuale (bilantul si raportul de gestiune, contul de proIit si pierdere,
raportri contabile periodice etc.), pe analiza Iluxului de Ionduri ale perioadelor expirate, precum
si pe analiza Iluxului de lichiditti pentru perioada urmtoare.
Relatiile dintre banca si clienti reprezint o abordare sistematic la nivelul ntregii bnci.
Clientii au preIerintele lor reIeritoare la activittile bancare, aIirmatie valabil att pentru clientii
persoane Iizice ct si pentru clientii persoane juridice. Dup cstigarea unui client, banca este
interesat n mentinerea acestuia si n optimizarea venitului cu care contribuie clientul pe
parcursul relatiilor lor.
Un beneficiu mafor al unor bune relatii dintre banc si clienti l constituie Iaptul c se
ncurajeaz clientul pentru a cumpra toate serviciile Iinanciar-bancare de la o banc, astIel nct
s Iie mai putin tentat s apeleze la alte bnci pentru Iolosirea integral sau partial a serviciilor
lor. n acest Iel se mbuntteste venitul bncii (si proIitul) per client.
Planul relatiei banc-client va asigura instrumentul de management necesar planificrii
relationale. Planul relatiei banc-client va avea o Iorm scris si va contine inIormatii despre
clienti, despre ramura creia i apartine clientul, relatia clientului cu alte bnci precum si relatia
bncii cu clientul. Prin acest plan se va realiza si o previzionare a produselor si serviciilor ce
urmeaz a Ii vndute clientilor precum si a evolutiei proIitabilittii pe client.
Managementul relatiilor cu clientii reprezint o activitate de management insuIicient
dezvoltat n cadrul bncilor moldovenesti. Bncile din Moldova realizeaz n prezent un
83
management incipient a relatiei cu clientii, relatia de afaceri orientat ctre client fiind o
abordare recent, determinat n primul rnd de concurenta accentuat din ultimii ani.
Implementarea sistemului de management a relatiei cu clientii reprezint o reIorm
proIund a bncii care trebuie s coreleze o serie de activitti cum ar Ii:
- regndirea si elaborarea unei noi strategii bancare orientat ctre client;
- implicarea conducerii bncii la un nalt nivel pentru a se realiza o coordonare de
ansamblu a proiectului;
- constituirea de echipe de proiect complexe, cu personal din diverse departamente, pentru
realizarea simultan a implementrii att a aplicatiilor inIormatice ct si a unei noi structuri
procesuale si organizatorice;
- realizarea unor programe de training sustinute pentru constientizarea salariatilor de noul
model de management si gestionarea rezistentei la schimbare a acestora.
DiIeritele tipuri de clienti au cerinte diIerite, n concordant cu aIacerile lor sau cu
nevoile personale, oIerind un potential important pentru dezvoltarea activittii bancare. Cerintele
si nevoile clientilor se pot schimba, dup o perioad de timp, n Iunctie de noile conditii existente
n economie si societate. Pentru o banc este avantajos s aib diIerite tipuri de clienti, ntruct
astIel, va primi depozite si va acorda mprumuturi att pentru aIaceri ct si persoanelor
particulare.
Ca urmare a valoriIicrii de ctre banc a potentialului de dezvoltare a activittii, oIerit de
clienti, rezult avantaje att pentru banc, ct si pentru clienti.
Avantajele clien(ilor pot fi considerate:
- siguranta privind depozitele pstrate la bnci;
- dobnda primit pentru acestea;
- Iaptul c sumele pstrate n conturile bancare pot Ii restituite oricnd, la cerere;
- transIerurile de bani de care pot beneIicia (n loc de a purta asupra lor mari sume de bani
n numerar).
Prin satisIacerea nevoilor clientilor si prin oIerta de servicii perIormante, bncile si vor
pstra clientii si vor Ii n msur s oIere noi servicii.
Nevoile persoanelor Iizice, ce si deschid conturi personale, pot diIera n Iunctie de
nivelul venitului si stilul de viat. In pre:ent, acest tip de clienti au o pondere sc:ut in
Moldova, dar, in perspectiv, numrul celor ce ii deschid conturi personale ar trebui s
creasc considerabil.
84
2.3. Impactul managementului riscurilor bancare asupra activit(ii de creditare a
clien(ilor.
Mediul n schimbare n care se aIl bncile comerciale genereaz noi oportunitti de
aIaceri, dar presupune totodat si riscuri mai complexe si mai diverse, care sunt o provocare
pentru abordrile traditionale ale managementului bancar, pe care banca trebuie s le gestioneze
ct mai adecvat pentru a putea supravietui concurentei si pentru a sustine cresterea economic
indus de sectorul privat |118|.
Tocmai de aceea am prezentat n continuare, pe lng conceptul si tipologia riscurilor
bancare, principalele instrumente de monitorizare a riscurilor bancare, metodele si tehnicile de
gestiune a riscurilor bancare, precum si institutionalizarea riscurilor bancare.
Noutatea n gestiunea riscurilor vizeaz intensiIicarea activittii de prevenire a pierderilor
si ncercrile de a Iace din risc, ca mrime abstract, intangibil, un element ce poate Ii
cuantiIicat. Se trece astIel de la decizia luat din inspiratie la decizia luat pe inIormatie.
n opinia autorului prin monitori:area riscurilor bancare se ntelege identiIicarea,
evaluarea si controlul politicilor si practicilor privind managementul riscului unei bnci, care
permit detectarea problemelor cu care se conIrunt o banc, iar gestiunea riscurilor bancare
const n ansamblul metodelor de administrare a riscurilor bancare n vederea eliminrii, evitrii,
divizrii si Iinantrii lor, precum si a diminurii expunerii la risc a Iiecrui bnci (Figura 2.20).
Fig. 2.20. Divizarea gestiunii yi monitorizrii riscurilor bancare
Sursa: elaborat de autor n baza |84|
Monitorizarea riscurilor reprezint elementul cheie pentru mbunttirea situatie Iinanciare
si a imaginii publice a bncii, constituie sarcin care are ca obiectiv cresterea gradului de
realizare a sarcinilor institutiei si depistarea posibilittilor de Iraudare, Iaz incipient, precum si
ridicarea nivelului calitativ al climatului psiho-social, din cadrul institutiei.
G
e
s
t
i
u
n
e
Eliminarea prin cunoasterea si ndeprtarea
cauzelor;
Evitarea prin reorientarea managerilor
ctre noi activitti
F
i
n
a
n
(
a
r
e
Transfer:
+ Expuneri nu Ioarte
previzibile
+ Polita de asigurare
Acoperire - riscuri
previzibile prin rezerve
generale sau speciIice
M
o
n
i
t
o
r
i
z
a
r
e
Controlul riscurilor prin
minimizarea cheltuielilor
asociate Iiecrui tip de risc
Identificarea, evaluarea riscului pe Iiecare
produs sau serviciu prin scenarii pentru
determinarea Irecventei si amplitudinii
Iiecrui tip de risc
85
n opinia autorului gestiunea riscurilor bancare reprezint totalitatea de activitti ntreprinse
de banc, prin intermediul ansamblului de metode de administrare a riscurilor bancare, avnd ca
scop eliminarea, evitarea, divizarea si Iinantarea lor, precum si a depista cauzele aparitiei
riscurilor si a micsora expunerea posibil la risc (Figura 2.21).
Fig. 2.21. Schema gestiuni moderne a riscurilor bancare
Sursa: elaborat de autor n baza |20, 82|
Prima etap identificarea riscului presupune identiIicarea pozitiilor de risc care pot
aIecta rezultatul bncii. Potrivit teoriei bancare, dar si experientei cazuistice n domeniu,
tipologia riscurilor se diIerentiaz prin intensitatea de actiune si prin consecintele pe care acestea
le genereaz.
A doua etap cuatificarea riscului presupune exprimarea n ciIre a posibilelor eIecte
negative asupra rezultatului bancar. Pentru a cuantiIica riscurile, institutiile bancare utilizeaz
parametri statistici precum: varianta Iluxurilor de numerar, ce rezult dintr-o operatiune si
covariantele cu Iluxuri de numerar, ce rezult din alte operatiuni. n practic, este, uneori, diIicil
caracterizarea tuturor pozitiilor riscante prin valori statistice, deoarece nu toate activittile
bancare genereaz Iluxuri de numerar.
A treia etap elaborarea unei politici adecvate de gestionare a riscurilor prin aplicarea
unor instrumente speciIice.
A patra etap controlul riscurilor este necesar pentru a veriIica dac reglementrile
bancare sunt respectate si dac instrumentele de gestiune sunt corect aplicate. Sarcina controlului
bancar este axat, mai ales pe provenirea producerii riscurilor. Prin control sunt identiIicate
situatiile de risc potential la toate nivelele de gestiune a bncii.
A cincia etap evaluarea performantelor msurarea perIormantelor obtinute n urma
acoperirii la expunerile de risc. Necesitatea evalurii perIormantelor acoperirii la riscuri nchide
procesul de gestiune. Msurarea perIormantelor acoperirii arat calitatea gestiunii riscurilor,
punctele tari si cele slabe ale acesteia.
A yasea etap finantarea riscului este preluarea unor pozitii de hedging prin
instrumente suplimentare pentru acoperirea pierderilor posibile. Finantarea riscurilor privit ca
Gestiunea
modern a
riscurilor
1. IdentiIicarea
riscurilor
5. Evolutia
perIormantelor
6. Finantarea
riscurilor
4. Controlul
riscurilor
3. Elaborarea
unei politici
2. CuantiIicarea
riscurilor
86
element obligatoriu al gestiunii riscurilor bancare presupune att acoperirea riscurilor (prin
rezerve generale sau speciIice), ct si transferul riscurilor (prin asigurare sau operatii cu
instrumente derivate). |102|
n Iunctie de maniera de estimare a riscurilor, metodele de evaluare a riscurilor bancare
sunt grupate n dou mari clase: |112, 114, 117|
- metode interne. n aceast clas sunt incluse metodele de evaluare a riscurilor ce sunt
aplicate nemijlocit de ctre banc.
- metode externe. n aceast clas sunt incluse metodele de evaluare a riscurilor ce NU
sunt aplicate nemijlocit de ctre banc. Aceast clas cuprinde metode de apreciere si evaluare a
riscurilor, implementate de alte persoane dect banca: agentii de rating, Iirme de consultant,
piata asigurrilor, piata de capital. Banc este, n cazul acestor metode, un beneIiciar gratuit sau
contractual al rezultatelor acestor metode.
+ Metode interne de evaluare a riscurilor bancare:
u Metoda modelrii statistice, adic prin simularea evenimentelor cu ajutorul modelelor
matematice si urmrirea acestora prin utilizarea unor sisteme-suport de decizie. Aceast metod
este cea mai sigur, ns si cea mai complicat.
u Metoda aprecierii riscurilor in ba:a unor anumitor criterii i indicatori, este aplicat de
majoritatea bncilor, cu toate c, n cazul Republicii Moldova, evaluarea prin aceast metod se
reduce mai des la mentinerea normativelor obligatorii impuse de BNM, ns cerintele BNM, sunt
elaborate pentru riscuri speciIice si urmeaz scopul general al supravegherii bancare, care, de
altIel, este diIerit de scopul gestiunii riscurilor eIectuate de o banc comercial. Este cea mai
simpl metod de apreciere si evaluare a riscurilor bancare. Utilizeaz date si inIormatii din
diverse rapoarte statistice, contabile, Iinanciare etc. Metoda Ioloseste asa cum sugereaz si
denumirea acesteia diIerite rate pentru evaluarea si aprecierea riscurilor la care este expus
banca. Din acest motiv, banca si va stabili un set suplimentar de indicatori, aditionali celor
oIiciali, care vor estima valoarea expunerii bncii la diverse riscuri.
u Metoda analitic, ce presupune analiza riscurilor att pentru Iiecare operatiune n parte,
ct si a totalittii riscurilor la care este supus banca analiza se Iace pe tipuri de risc, ele Iiind
grupate n Iunctie de anumite criterii. Metodele analitice sunt cunoscute si sub denumirea de
metode parametrice.
u Metode de scoring. Este una dintre cele mai simple metodologii de evaluare a riscurilor
bancare individuale (unice). Bncile comerciale din Republica Moldova utilizeaz pe larg
aceast metod la evaluarea riscului unic de credit aIerent unui credit acordat (sau de acordat)
87
unui client (solicitant). Utilizat n acest context, metoda este cunoscut si sub denumirea
consacrat de credit-scoring.
Metode de simulare. Sunt cele mai complexe metode interne de evaluare a riscurilor
bancare. Au la baz o serie de simulri numerice si estimri statistice complexe, prin care sunt
obtinuti indicatori sintetici ce permit apreciere gradului de risc la care este expus banc. Toate
aceste metode sunt proiectate si implementate pe calculatoare. Dintre cele mai cunoscute metode
de simulare utilizate n evaluarea riscurilor, mentionm: Monte Carlo, Stress Testing, Anali:a
scenariilor, Anali:a sensibilittii, Teoria focurilor.
+ Metode externe de evaluare a riscurilor bancare
S-a mentionat anterior c n aceast clas sunt incluse metodele de evaluare a riscurilor ce
nu sunt aplicate direct de ctre banc. De regul, alti participanti la viata economic evalueaz
riscul la care sunt expusi clientii bncii, precum si nssi activitatea bncii, pe elemente
deIinitorii si pe ansamblu. Rezultatele acestor evaluri sunt ulterior comunicate bncii prin
diIerite mijloace: inIormatii relative cotrii (bid/oIIer) diIeritor tipuri de riscuri, aprecieri ale
Iirmelor de rating, aprecieri ale specialistilor si diIeritor analisti etc.
Toate metodele externe de evaluare a riscurilor sunt delimitate n urmtoarele categorii:
1) Metode ba:ate pe rating. Riscurile la care sunt expusi clientii bncii si unele active
Iinanciare ale bncii sunt apreciate de ctre Iirme notorii de rating prin caliIicative adecvate, care
reIlect de o manier obiectiv gradul de risc aIerent.
2) Metode ba:ate pe credit spread. Sunt similare cu cele din prima categorie, pentru c
rezultatele sunt produse de ctre agentii de rating sau companii de consulting. DiIer de primele
prin Iaptul c riscurile sunt apreciate numeric (si nu prin caliIicative), asa c puterea de expresie
a rezultatelor acestor metode este cu mult mai mare. De asemenea, aceste metode sunt utilizate
numai pentru aprecierea si estimarea riscului de credit: att unic, ct si global. n calitate de
rezultat numeric este utilizat indicatorul credit spread (prima pentru riscul de credit). Cu ct
aceasta este mai mare, cu att si riscul de credit este mai mare.
3) Metode ba:ate pe estimrile pietei. Sunt metode ce au cptat o notorietate din ce n ce
mai mare n activitatea si practica bancar din ultimii ani. Au la baz estimrile numerice ale
diIeritor participanti la piata asigurrilor sau cea de capital. Firmele de asigurri oIer polite de
credit, pentru acoperirea expunerii la riscul de credit aIerent unui debitor al bncii. Pretul acestor
polite se aIl ntr-o relatie direct cu probabilitatea de aparitie a evenimentelor critice (de
exemplu: deIault).
88
Putem constata c riscurile bancare tind s se concentreze n preajma portoIoliului de
credite ale bncii. De aceea, dac institutia Iinanciar respectiv are de nIruntat diIicultti
Iinanciare, acestea din urm au aprut ca rezultat al unei politici de credit nechibzuite, n
general, sau din cauza adoptrii unor decizii administrative gresite n timpul lucrului cu anumiti
solicitanti de credite, n particular.
Punnd la baza analizei Iaptul c acordarea creditelor constituie temeiul activittii bncii,
e necesar s ne clariIicm n privinta cauzelor si Iactorilor pierderilor suportate de bnci la
mprumuturi.
ReIerindu-ne la riscurile cu care se conIrunt bncile si care au o actiune direct asupra
activelor si a pasivelor bancare, vom mentiona c, printre acestea, mai Irecvente sunt: riscul de
credit, riscul ratei dobnzii, riscul de lichiditate, riscul de garantie, riscul operational, riscul de
tar (de transIer) etc.
Msurile specifice privind gestionarea riscului de credit cuprind de regul trei tipuri de
politici.
u Politici menite s limiteze sau s reduc riscul de credit, cum ar Ii politicile asupra
concentrrii si expunerilor mari, diversiIicrii adecvate, creditrii prtilor implicate sau
supraexpunerilor la risc.
u Politici privind clasiIicarea activelor, care oblig la evaluarea periodic a capacittii de
rambursare a portoIoliului de credite si a altor instrumente de credit, inclusiv dobnzile
angajate si nencasate, care expun banca la riscul de credit.
u Politici privind provizionarea pierderilor sau constituirea provizioanelor la un nivel
adecvat, pentru a absorbi pierderile anticipate la portoIoliul de credite si la alte active care
genereaz pierderi.
Bncile trebuie s dispun de proceduri care s guverneze ncasarea capitalului, a
dobnzii si a comisioanelor n concordant cu conditiile de rambursare stabilite.
De asemenea, trebuie s existe un mecanism care s abordeze problema creditelor
neperIormante, precum si mecanisme pentru realizarea drepturilor creditorului n cazul creditelor
cu pierderi. Sistemul de raportare al unei bnci trebuie s genereze rapoarte exacte si oportune
asupra expunerii la riscul de credit, iar mentinerea unor inIormatii detaliate, actualizate asupra
clientilor este o premis obligatorie pentru evaluarea permanent a riscului.
n procesul de acordare a creditelor, o deosebit atentie trebuie acordat gestiunii riscului
de credite, care trebuie orientat spre minimizarea acestuia. n acest sens, este necesar a lua n
considerare att riscul agregat (al ntregului portoIoliu de credite), ct si riscul individual (pe
89
Iiecare tip de credit din portoIoliu), astIel, nct aceste riscuri s Iie corelate, ceea ce ar permite
administrarea corect a portoIoliului de credite.
Este important Iaptul ca riscul individual de creditare s Iie evaluat n momentul acordrii
creditului, deoarece cu ct mai adecvat va Ii evaluat riscul, cu att mai putin probabil va Ii
realizarea lui. n aceast privint, este necesar evaluarea corect a credibilittii clientilor bancari
att din punct de vedere al raportrii Iinanciare, ct si din punct de vedere al posibilittii de
acoperire a valorii creditului prin garantii. Aici, este cazul s aplicm cele mai eIiciente si mai
perIormante metode de diagnosticare a clientilor bancari, de evaluare a riscului de Ialiment si a
riscului de creditare, de estimare a valorii garantiilor.
n ceea ce priveste riscul de credit, acesta trebuie evaluat prin comparatie cu beneficiile
pe care banca se ateapt s le obtin din acordarea creditelor, cea mai important functie a
managementului bancar fiind cea de control i anali: a calittii portofoliului de credite,
intrucat slaba calitate a creditelor constituie una din principalele cau:e ale falimentului bancar.
Bncile trebuie s dispun de sisteme eIiciente de revizuire si raportare care s inIormeze
conducerea superioar a bncilor despre modul n care sunt implementate politicile de creditare,
calitatea si caracteristicile portoIoliului de credite ale bncii, reIlectnd pozitia de piat si cererea
pentru o banc, strategia sa de aIaceri si de risc si capacitatea sa de a acorda credite.
n opinia autorului, pentru estimarea riscului, la eIectuarea analizei complexe a
pierderilor probabile este important nu doar enumerarea tuturor Iactorilor de aparitie a riscului,
dar si scoaterea la iveal a celor care predomin. Mrimea riscului de credit reprezint suma care
poate Ii pierdut n cazul nerambursrii sau restantierii creditului. Pierderea maximal posibil se
limiteaz doar la volumul creditului nerambursat. Restantierele nu aduc pierderi directe, ns
indirecte, determinate de cheltuielile la dobnzi pltite creditorilor bncii (deponentii) sau de
pierderea dobnzilor (avantajul alternativ) de la plasarea repetat n activitatea bncii a sumelor
rambursate n termen. Expunerea la riscuri este valabil pe toat perioada creditrii. Riscul apare
de la momentul eliberrii creditului si este prezent pn la rambursarea Iinal a acestuia.
n acest context, pentru prezentarea yi aprecierea mai simpl, autorul tezei divizeaz
riscurile n activitatea creditar n trei categorii, yi anume:
riscuri caracteristice activittii debitorului, care determin imposibilitatea acestuia
de asi onora n termen si integral obligatiile de rambursare a creditului si de achitare a dobnzilor
aIerente Iat de banc;
riscuri caracteristice activittii bncii, care pot inIluenta negativ onorarea n termen
si integral a obligatiilor de ctre debitor, ca urmare a unui control necalitativ si ntrziat asupra
creditului din partea bncii;
90
alte riscuri, care pot inIluenta negativ n aceeasi msur asupra activittii att a
debitorului, ct si a bncii (a vedea Tabelul A 1.2. din Anexe).
Fiecare din cele trei categorii, la rndul su, se divizeaz n alte riscuri, pentru care
specialistul n creditare stabileste nivelul riscului respectiv, pornind de la caracteristicile sale.
n baza nivelului Iiecrui risc n parte, se stabileste nivelul generalizator al riscului n
tranzactia de credit respectiv, n baza cruia, n comun cu categoria creditului, se determin Iaza
de risc a tranzactiei. De aceea este Ioarte important priceperea de a estima si a determina Iaza
riscului n care se aIl tranzactia de credit.
n Iinal, determinarea Iazei de risc a tranzactiei de credit este necesar pentru luarea
deciziilor si a msurilor adecvate la eIectuarea controlului asupra strii creditului si activittii
debitorului.
n sustinerea acestei ipoteze, economistul rus P. Haiberg a remarcat c ,cau:ele
principale ale insolvabilittii bncilor in trile cu economie in tran:itie, constau in calitatea
foas a activelor i eliberarea de credite noi, care nu se rambursea: la timp`.
Potrivit reglementrilor prudentiale interne ale bncilor comerciale din Republica Moldova,
suma total a mprumuturilor acordate debitorilor nu poate depsi mai mult de cinci n capitalul
normativ total, iar suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane, inclusiv la grupurile
persoanelor actionnd n comun, nu trebuie s depseasc 50 din portoIoliul total al creditelor
bncii.
ConIorm Regulamentului cu privire la creditele ,,mari din 01.12.1995, portofoliul de
credit reprezint suma creditelor bncii (inclusiv Iactoringul, cambiile, cambiile scontate,
cardurile de credit, overdraIturile temporare permise, Iinantarea tranzactiilor comerciale,
acordurile REPO, plasrile de garantii la termen n bnci) si datoriile debitoare privind leasingul
Iinanciar, minus alocrile pentru pierderi la credite sau leasing.
PortoIoliul optim de credite trebuie s corespund intereselor bncii privind proIitabilitatea
si riscul. Prin urmare, acesta trebuie gestionat astIel, nct s Iie gsit cea mai bun corelatie
ntre risc si proIitul scontat, astIel, nct banca s evite pierderile rezultate din creditele
problematice.
Procesul de evaluare a riscului de client parcurge urmtoarele etape: Figura 2.22. Riscul
de credit trebuie evaluat prin comparatie cu beneIiciile pe care banca se asteapt s le obtin din
acordarea creditelor. BeneIiciile directe reprezint dobnzile si comisioanele ncasate la creditul
acordat. BeneIiciile indirecte constau n initierea sau mentinerea unei relatii cu clientul care
poate oIeri bncii depozite mai mari sau cere o varietate mai mare de servicii.
91
Fig. 2.22. Procesul de evaluare a riscului de client
Sursa: elaborat de autor n baza |20, p. 67|
Analiza riscului de creditare este realizat n scopul evalurii bonittii clientului, a
posibilittii sale reale de rambursare a creditului la scadent. Aceasta presupune organizarea
analizei clientului pe baza unor principii care s asigure luarea n considerare a tuturor
aspectelor Iinanciare sau neIinanciare care au impact asupra clientului, a activittii sale, a
proIitului su, a capacittii sale de rambursare. Aceste principii sunt cunoscute sub denumirea
de cei yase C ai creditorului - Caracterul, Capacitatea, Cash-ul, Colateralul, Condi(iile yi
Controlul. Pentru a acorda creditul banca trebuie s Iie satisIcut de toate aceste aspecte care
privesc Iiecare principiu n parte. (A vedea Anexa 6)
Pentru un management adecvat al riscului de credit, este necesar ca banca s utilizeze un
model de msurare a riscului adaptat nevoilor sale. Principalele modele de msurare a riscului
sunt urmtoarele |100, 109|:
CreditMetrics se bazeaz pe metodologia de evaluare a riscului dezvoltat de
J. P. Morgan pentru msurarea, managementul si controlul riscului de credit n activittile de
tranzactionare, arbitraj si investitii. CreditMetrics este un instrument de nalt calitate pentru
managerii de risc proIesionisti n piete Iinanciare.
KMJ Portfolio Manager este un model la care sunt necesare trei inputuri pentru Iiecare
credit pentru calculul riscului de credit al portoIoliului respectiv: rentabilitatea asteptat, riscul si
corelatia.
CreditRisk este un model de evaluare a riscului de neplat, Iiecare obligator avnd o
probabilitate de neplat.
Modelele de msurare a riscului de credit (portoIoliu) utilizeaz expuneri, ratinguri sau
probabilitti de neplat (engl. deIault probabilities), si recuperri ca venituri.
Probabilittile de neplat sunt concepte de baz pentru capturarea riscului portoIoliului de
credite. Noul Acord de la Basel consider atribuirea probabilittilor de neplat pentru persoanele
care mprumut ca o cerint pentru implementarea metodelor de baz si avansate, dect a
metodelor standardizate. La implementarea modelelor de msurare a riscului portoIoliului, este
Selectarea cererilor
potentiale la credit cu
evidentierea celor mai
avantajoase
Colectarea inIormatiilor
pentru analiza riscului
legat de potentialii
debitori
Analiza riscurilor care
sunt legate de
potentialii
mprumuttori
1.EIectuarea analizei
Iinanciare
2.Pregtirea pachetului de
documente
Folosind analiza riscurilor drept baz se
eIectueaz structurarea cererilor la credite cu
scopul minimizrii riscului si maximizrii
proIitului
92
necesar s se speciIice expunerea, recuperrile (sau pierderile din neplat) si probabilitatea de
neplat. Aceasta este partea n care vechile modele de rating si scorare, capabile de a imita
ratingurile atribuite de agentiile specializate, si noile modele capabile de a msura probabilittile
de neplat n mod direct cu alte tehnici coexist.
Tehnica logit-probit (engl. logit-probit technique) permite modelarea direct a relatiei
dintre variabilele observabile si clasele de rating sau probabilittile de neplat. Aceasta este
metodologia RiskCalc implementat de Moody`s pentru msurarea probabilittilor de neplat.
Metoda neural networks oIer beneIicii teoretice asupra potrivirilor multivariate
statistice.
Metoda teoretic a optiunii de neplat consider c posesorii de actiuni au optiunea de a vinde
activele societtii dect s replteasc datoria dac valoarea activului scade sub valoarea datoriei.
Acesta este modelul lui Merton pentru neplat (1974). KMV Credit Monitor a Icut
cunoscut aceast tehnic prin determinarea Irecventei asteptate de neplat (engl. expected
deIault Irequency) prin utilizarea preturilor actiunii pentru a deriva valoarea activului si a o
compara cu valoarea datoriei.
CPV propune o metod de msurare econometric a nepltii si ratelor de tranzitie
(Wilson, 1997). Tehnica leag ratele de neplat ale portoIoliului cu dinamica ciclic a
industriilor si trilor. Aceast metod leag probabilittile de neplat de ciclurile economice, care
sunt determinanti importanti ai riscului de credit.
O alt metod de msurare a probabilittilor de neplat consist prin deducerea lor din
strategia soldului creditor (engl. credit spread) observat de pe piat. Strategia soldului creditor
presupune diIerenta dintre ratele Ir risc guvernamentale si randamentele obligatiunilor riscante.
n privinta evalurii riscului de credit, KMV PortIolio Manager, CreditMetrics si CPV
sunt modele de evaluare total. KMV PortIolio Manager presupune distributia valorilor activului
pe un anumit orizont. CreditMetrics utilizeaz aceeasi tehnic combinat cu matrici de tranzitie.
CPV Ioloseste matrici de tranzitie si se leag de variabilele economice-industriale care
inIluenteaz ratele de neplat.
Pentru riscul de portoIoliu de credite, evaluarea este mai diIicil datorit lipsei de
inIormatii suIiciente asupra distributiei de pierderi. KMV PortIolio Manager propune corelarea
valorilor activelor cu evenimentele de neplat. CreditMetrics Ioloseste acelasi principiu, ns
utilizeaz corelatia dintre randamentele actiunilor ca legtur a corelatiilor ale rentabilittilor
activelor. Alte modele preiau corelatia ca atare, Ir s o mai modiIice n mod direct, cum ar Ii
CreditRisk. Modelul se aplic la segmente de portoIolii, ca si CPV. Versiunea avansat
utilizeaz senzitivittile ale ratelor de neplat la Iactorii externi.
93
Pentru modelarea distributiilor de pierdere (engl. loss distributions), modelul CreditRisk
este cel mai complex. Este un model care ignor modiIicrile. BeneIiciul este c distributia
pierderii este usor si rapid de calculat. Tehnica pentru a obtine distributii de pierdere corelate
este simularea Monte Carlo, care este utilizat de modelele KMJ Portfolio Manager i
CreditMetrics.
Pentru evaluarea capitalului si provizionare, majoritatea modelelor Iolosesc o perioad de
timp speciIicat, de exemplu 1 an. KMJ Portfolio Manager, CreditMetrics i CPJ oIer un
calcul al VaR pe o perioad, n plus Iat de nepltile dintre data curent si perioada speciIicat.
CreditRisk si CPJ oIer n mod teoretic distributii de pierdere asupra unor perioade de timp
variate utiliznd rate de neplat cumulative.
n Anexa 7 sunt prezentate tehnicile de modelare a riscului corelate cu modelele de
evaluare a portoIoliului de credite.
Odat ce venitul si riscul pentru un portoIoliu sunt disponibile, exist posibilitatea
modiIicrii proIilului risc-rentabilitate prin modiIicarea structurii portoIoliului.
Numai modelul KMJ Portfolio Manager oIer o Iunctie de optimizare a proIilului risc-
rentabilitate, dar ignor limitrile de industrie sau de tar.
n plus, modelele de portoIoliu, ca tehnici what if, Iolosesc la determinarea cum
managementul portoIoliului modiIic proIilul risc-rentabilitate al portoIoliului. Exist
posibilitatea gsirii eIectului de protectie sau de derivative ale creditului sau asigurare asupra
ntregului proIilului risc-rentabilitate.
Simulrile what if ajut la gsirea celei mai bune structuri de portoIoliu din punct de vedere
att al riscului, ct si al rentabilittii.
Metodele de evaluare sunt diIerite att pentru diverse tipuri de credite, ct si pe grupe de
clienti. ns sunt sisteme de evaluare unice pentru clientii corporativi si pentru persoane Iizice.
Aceste sisteme sunt diIerite datorit tipului de inIormatie cu care opereaz banca n procesul de
cuantiIicare a riscului.
Evaluarea situatiei Iinanciare a clientilor corporativi poate Ii eIectuat prin mai multe
metode (Figura 2.23).
Fig. 2.23. Evaluarea situa(iei financiare a clien(ilor corporativi
Sursa: elaborat de autor n baza |17, p. 127|
Evaluarea solvabilit(ii clien(ilor corporativi
Metoda analizei bilantiere Metoda de prevenire a Ialimentului Metoda punctajului
94
1. Metoda anali:ei bilantiere in ba:a coeficientilor de bonitate a clientului
n special, se identiIic urmtoarele grupe de indicatori:
u Lichiditate mijloace bnesti din cont, precum si numerarul Iiind sursa de
rambursare a creditului;
u Solvabilitate banca este interesat de capacitatea de a-si onora obligatiunile la
scadent a clientului si Iat de alti debitori
u ProIitabilitate proIitul Iiind sursa de achitare a dobnzilor bancare;
u De rulaj oIer inIormatii cu privire la termenul de scadent n cazul creditului pe
termen lung.
Solvabilitatea clientilor este o stare Iinanciar-economic care d ncredere n capacitatea
debitorului de a rambursa creditul bancar n conditiile mentionate n contract.
Pentru aprecierea solvabilittii clientului n conditiile actuale, marea majoritatea a bncilor din
republic Iolosesc urmtorii indicatori economici:
+ CoeIicientii lichidittii bilantului organizatiei economice;
+ CoeIicientul acoperirii creantelor cu active pe termen scurt;
+ CoeIicientul atragerii mijloacelor mprumutate;
+ CoeIicientul asigurrii debitorului cu mijloace proprii.
2. Metoda punctafului
Modelul punctajului se bazeaz pe coeIicientii bonittii debitorului, ns acesti coeIicienti
nu sunt analizati individual, pentru Iiecare client, ci si au o pondere n ciIra rezultatului Iinal, n
conIormitate cu importanta lor. nsumndu-se coeIicientii ponderati, se obtine un indicator
sumar, care se compar cu schema de acordare a creditelor, adaptat de banc si transcris n
politica de creditare. Dac indicatorul respectiv a depsit limita stabilit de banc, creditul va Ii
acordat, dac nu nu va Ii acordat. Pentru creditele aprobate n Iunctie de acelasi indicator
sumativ se vor Iorma si conditiile contractului. Pentru un indicator perIormant, dobnda va Ii
mai mic, pentru unul mediu mai mare.
3. Metoda de prevenire a falimentului. Metoda Z a lui Altman (1968)
Acest model contine cinci ecuatii, a cror solutionare ajut la gestionarea eIicient a
portoIoliului creditar: |128|
+ X
1
capitalul circulant / active totale;
+ X
2
proIit nerepartizat / total credite;
+ X
3
proIit brut / total credite;
+ X
4
pretul de piat a capitalului / datorii totale;
95
+ X
5
credite totale / active totale.
Modelul Z Ioloseste metode statistice sau analiza multilateral. Forma liniar a acestui
model este:
Z 1.2 X
1
1.4
2
3.3X
3
0.6X
4
1.0X
5
(2.1)
ConIorm acestui model, obtinerea unui scor de 1,8 sau mai putin indic potentialul de
esec. Un scor ntre 1,8 si 2,7 este neutru, iar un scor mai mare de 2,7 elimin posibilitatea de
esec.
Majoritatea metodelor analizate mai sus se bazeaz pe un anumit sistem de calculare a
coeIicientilor Iinanciari. Acest sistem include: |20|
Coeficientul lichiditjii absolute (CLA) arat n ce msur pot Ii stinse obligatiile pe
termen scurt pe contul activelor cu o nalt lichiditate.
OtsCNT
Itfs Mb
CLA
+
= (2.2)
Valoarea normativ a coeIicientului lichidittii absolute se nscrie n limitele de la 0.2 yi mai
mult
Coeficientul lichiditjii intermediare (CLI) valorile suIiciente si acceptabile ale
acestuia sunt cuprinse ntre 0.7-0.8
Ots
Di Ifts Mb
CLI
+ +
= (2.3)
Coeficientul acoperirii (CA) caracterizeaz suIicienta activelor lichide pentru
stingerea obligatiilor pe termen scurt (a pasivelor mobile), solvabilitatea acestui
coeIicient se consider sigur dac CA 1 - 2,5
Ots
Jrc Di Ifts Mb
CA
+ + +
= (2.4)
Coeficientul independenjei financiare (CIF) caracterizeaz asigurarea ntreprinderii
cu propriile mijloace, pentru a-si desIsura activitatea. De regul, investitorii si
creditorii apreciaz drept destul de stabil situatia Iinanciar a ntreprinderii, dac
valoarea CIF se situeaz la nivelul de 50-60
100 *
Bilant Total
Cpr
CIF = (2.5)
unde: Mb mijloace bnesti; Ifts - investitii Iinanciare pe termen scurt;
Ots obligatii pe termen scurt; Di datoriile de ncasat;
Cpr capitalul propriu Vrc valoarea rezervelor si cea a cheltuielilor;
96
Evaluarea perIormantelor persoanelor Iizice, privind analiza riscului de credit se
eIectueaz asemntor celei pentru agentii economici, ceea ce poate Ii reIlectat sub Iorm de
schem (Figura 2.24) cu anumite precizri.
Riscul financiar este legat de posibilitatea aparitiei unor diIicultti ale solicitantului
privind realizarea veniturilor menite s-si asigure acoperirea consumului propriu, inclusiv plata
impozitelor si taxelor, precum si a excedentului necesar rambursrii creditelor si pltii dobnzilor
bancare. Evaluarea riscului Iinanciar se Iace n Iunctie de volumul veniturilor si cheltuielilor si
diIerentei dintre acestea (V-C), riscul Iiind apreciat prin compararea acestei diIerente cu creditul
solicitat, astIel:
V-C ~ suma solicitat risc redus;
V-C suma solicitat - risc mediu;
V-C suma solicitat - risc mare.
Fig. 2.24. Evaluarea performan(elor persoanelor fizice
Sursa: elaborat de autor n baza |20, p.73|
Riscul managerial este dat de calittile proIesionale si morale ale persoanei Iizice si va Ii
apreciat n Iunctie de:
a) vrst, pregtirea proIesional si experienta n domeniu;
b) modul n care este cunoscut persoana respectiv n localitate (aprecierea vecinilor
etc.);
c) relatiile persoanei Iizice cu banca, cu organele locale si cu ceilalti cetteni.
Riscul de garantie este generat de aparitia unor incertitudini la valoriIicarea bunurilor
aduse n garantie n cazul cnd mprumutatul nu achit la termen obligatiile asumate prin
contractul de credite.
Concluzionnd, asumarea riscului este reprezentat de decizia privind avizarea Iavorabil
sau neIavorabil a creditelor, aceasta Iiind etapa Iinal a analizei si evalurii riscului de credit.
Evaluarea performan(elor persoanelor
fizice
Riscul financiar Riscul managerial Riscul de garan(ie
Riscul redus
Riscul mediu
Riscul mare
Pregtirea
proIesional
Aprecierea persoanei
Relatiile
clientului cu
banca
Garantii cu sigurant
maxim
Garantii nesigure
Garantii cu sigurant
medie
97
Concomitent cu activitatea de creditare, bncile comerciale se expun anumitor riscuri,
ndeosebi celor de nerambursare a creditului si a dobnzii, motiv pentru care bncile comerciale
trebuie s-si asigure activitatea n astIel de directii, ca: suIicienta capitalului normativ, crearea
rezervelor n Iondul de risc pentru reducerile pierderilor la credite, asigurarea unei politici de
creditare eIiciente, crearea rezervelor minime obligatorii, corelarea mijloacelor, activelor si
pasivelor bncii, acoperirea valorii creditelor si a dobnzilor cu garantii asigurtorii. ClasiIicarea
si rezervarea mijloacelor n contul reducerilor pentru pierderi la credite (Iondul de risc) se aplic
tuturor creditelor care sunt reIlectate n bilant ca active ale bncii n asa mod, Iondul de risc
pentru pierderi la credite va Ii Iormat, prin ponderea Iiecrui tip de credit la coeIicientul de risc
aIerent.
n acest sens, creditele si plasamentele bncilor trebuie clasiIicate lunar, prin aplicarea
simultan a criteriilor privind serviciu datoriei, perIormanta Iinanciar si initierea de proceduri
judiciare, n urmtoarele categorii: creditele de tip Standard 2; Supravegheate 5;
Substandarde 30; Dubioase 60; Compromise 100.
ConIorm Manualelor de creditare a bncilor comerciale, dac, n urma revizuirii
portoIoliului de credite, sunt depistate nruttiri ale situatiei economico-Iinanciare a debitorului,
oIiterul de credit al bncii trebuie s reclasiIice creditele n conIormitate cu prevederile
Regulamentului BNM cu privire la clasiIicarea creditelor si Iormarea reducerilor pentru pierderi
la credite.
Implementarea acordului Basel II a contribuit la mbunt(irea rating-ului de (ar
(EU, ECE), ns n acelayi timp a avut influen(e neconforme asupra politicilor de creditare.
Ca urmare, prin normele impuse, bncile nationale au restrictionat accesul la credite,
determinnd deplasarea cererii de credite dinspre institutiile de credit spre institutiile non-
bancare.
O eficienj mai bun n evaluarea riscurilor care au implementat cu succes acordul
Basel II au avut-o:
- Bncile care au investit n managementul riscului;
- Bncile cu portoIolii mari de credite de retail;
- Institutiile de plti ce eIectueaz operatiuni de trezorerie complexe
- Institutiile de credit preocupate sa gestioneze riscul operational;
- Institutiile de credit care au realizat sistemul de raportare Iinanciar conIorm IFRS
si care au adus schimbri asupra proceselor Iinanciare si de management al riscului
in timpul implementrii Basel II.
98
Printre institujiile de credit mai pujin eficiente se numr:
- Bncile mici cu sisteme simple de management al riscului;
- Institutiile de credit care nu au suIicient experient in riscul operational.
Consecinta de baz a acordului Basel II a Iost promovarea unor metode eIiciente de
evaluare si administrare a riscului bancar, iar ajustrile care s-au eIectuat pe Iiecare Iaz a
activittilor bancare, ntrind capitalul bancar a Icut posibil rezistenta bncilor la criza
Iinanciar.
Organismele de supraveghere europene trebuie s monitori:e:e atent recomandrile
,Basel III` pentru a se evita situatia inregistrat cand s-a implementat Basel I i cand, prima
msur a bncilor a fost s reduc creditarea. Strategia de dezvoltare a bncilor universale se
reIer la cresterea de trei ori a capitalului minim Ir a-si reduce activitatea de creditare, urmnd
s-si mreasc ajustrile pentru viitoare pierderi. AstIel, cele mai disputate cerinte sunt cele
legate de nivelul capitalului de baz si gradul de ndatorare (leverage). Potrivit acestor
recomandri bncile vor calcula un indicator ce se numeste ,capital conservation buIIer si va Ii
o cerint de capital suplimentar, peste capitalul de baz. Totodat, n cazul bncilor n care vor
Ii semnalate ,conditii excesive de credit se va crea ,o rezerv contraciclic, de 0-2,5.
Implementarea ,Basel III la nivel national de ctre trile membre UE va ncepe la 1
ianuarie 2013. Pan la aceast dat bncile centrale ale trilor membre UE trebuie s impun
institutiilor de credit normele metodologice speciIice noilor cerinte si s ajusteze reglementrile
nationale cu privire la activitatea bancar nainte de aceast dat. Prin urmare, de la 1 ianuarie
2013, institutiile de credit vor Ii obligate s ndeplineasc urmtoarele cerinte minime, n raport
cu activele ponderate la risc (RWAs):
- 3,5 capital comun/RWAs;
- 4,5 capital de gradul I/RWAs;
- 8,0 capitalul total/RWAs.
Pentru a caracteriza n mod complet starea de stabilitate, solvabilitate si proIitabilitate a
unui sistem bancar la un moment dat, se recurge, ntr-o prim instant, la determinarea a dou
tipuri de indicatori: indicatori ai perIormantei Iinanciare si indicatori prudentiali. (Tabelul A.8.1
din Anexa 8) AstIel, reglementarea prudential determin indicii maximi si pozitiile, care
urmeaz a Ii respectate de bnci, cu privire la activele lor, activele ponderate la risc, elementele
extrabilantiere si la diIerite categorii de capital si rezerve. Bncile sunt obligate s armonizeze
termenele si dobnzile la active si pasive, s nu depseasc pozitiile neasigurate n valut strin,
s mentin resursele lichide n limita exigentelor raportate la valoarea activelor sau pasivelor.
99
Indicatorii ce reIlect starea actual a unui sistem Iinanciar deriv n principal de la
indicatorii agregati ai strii de sntate a institutiilor Iinanciare individuale. Un cadru pe larg
utilizat n literatura de specialitate pentru analiza strii de sntate a Iiecrei institutii bancare
este asa-numitul cadru CAMELS |18|, care implic analiza a sase grupuri de indicatori:
Adecvarea capitalului (C). rata de solvabilitate, calitatea capitalului analizat n baza
elementelor componente ale capitalului bncii (capital de gradul I si II) etc.
Calitatea activelor (A). concentrarea activelor sectorului bancar, concentrarea creditelor
sectorului bancar, total credite neIavorabile, total active/capital, active ponderate la risc/total
active etc.
Managementul (M). cheltuieli totale/total venituri, rata proIitului pe angajat, expansiunea
bncii pe piata bancar etc.
Profitabilitatea. rentabilitatea activelor, rentabilitatea capitalului, venituri aIerente
dobnzilor, cheltuieli aIerente dobnzilor, marja net din dobnzi etc.
Lichiditatea. active lichide/total active, total credite/total depozite, active lichide/total
depozite etc.
Sensibilitatea la riscul de piat: riscul valutar generat de pozitia valutar deschis, riscul
ratei dobnzii etc.
n literatura de specialitate, analiza indicatorilor de prudent bancar mentionati este
cunoscut sub denumirea de abordare microprudential |96|, care pentru mult timp a Iost singura
metod utilizat n calitate de sistem de avertizare a crizelor Iinanciare (Tabelul 2.2). Abordarea
microprudential, care presupune evaluarea individual (control intern) a Iiecrei institutii
Iinanciare n baza unui set de indicatori prudentiali, este n conIormitate cu recomandrile
Comitetului Basel |148|. Iar rolul autorittii de supraveghere este de a asigura c bncile
activeaz n conIormitate cu reglementrile reIeritoare la gestionarea riscurilor, prudenta si
diseminarea de inIormatii, n scopul de a proteja deponentii si a asigura ncrederea n sistemul
bancar.
Expansiunea creditelor si cresterea preturilor la active snt Iactori care au precedat practic
toate crizele bancare n diverse tri si, deci, reprezint de asemenea premise pentru aparitia
instabilittilor Iinanciare. Riscul de credit poate destabiliza situatia Iinanciar a bncilor, de
aceea este necesar promovarea mbunttirii continue a politicilor interne de creditare ale
bncilor. AstIel, sporirea brusc a riscului de credit n anul 2009 a determinat bncile din
Republica Moldova s-si restrng activitatea de creditare si s majoreze semniIicativ Iondul de
risc pentru acoperirea pierderilor din credite. Ca rezultat, sectorul bancar a ncheiat anul 2009 cu
o pierdere net de 173,0 mil. lei, desi unele bnci au nregistrat proIit chiar si n acel an. |62|
100
Tabelul 2.2
Indicatori de pruden( bancar
Grupul Indicatorii
Activele
bncilor:
- Activele totale pe sistemul bancar,
- structura activelor pe sistemul bancar,
- dinamica activelor, creditelor raportate la PIB,
- structura portoIoliului de credite conIorm gradului riscului operatiunilor investitionale
(standarde, supravegheate, substandarde, dubioase, compromise),
- ponderea creditelor neIavorabile (substandarde, dubioase si compromise) n totalul creditelor,
- total credite neIavorabile/CNT,
- total active neIavorabile/total active,
- total active neIavorabile/CNT,
- ponderea reducerilor pentru pierderi la credite n totalul creditelor,
- reduceri pentru pierderi la active/total active,
- suma total a expunerilor bncilor Iat de persoanele aIiliate pe sistemul bancar,
- recuperrile la credite (pierderi),
- credite expirate si credite expirate n stare de neacumulare a dobnzii / total credite,
- credite expirate si credite expirate n stare de neacumulare a dobnzii / CNT,
- creditele acordate Iunctionarilor bncilor,
- valoarea total a expunerilor "mari",
- investitiile bncilor n activele materiale pe termen lung raportate la capitalul normativ total
(limita maxim 50,0),
- ponderea activelor bilantiere n valut strin n totalul activelor si activelor atasate la cursul
valutar,
- angajamentele extrabilantiere pe sistemul bancar.
Capitalul
bncilor
- Dinamica capitalului de gradul I si a capitalului normativ total pe sistemul bancar,
- media suIicientei capitalului ponderat la risc pe sistemul bancar,
- cota investitiilor strine n capitalul bncilor.
Obliga(iunile
bncilor
- Structura obligatiunilor sectorului bancar (depozite, mprumuturi etc.),
- Depozite ale persoanelor Iizice/Total depozite,
- Depozite ale persoanelor juridice/Total depozite,
- Depozite ale persoanelor Iizice si juridice/Total active,
- ponderea depozitelor n valut strin n totalul depozitelor pe sistemul bancar etc.
Lichiditatea
bncilor.
- lichiditatea pe termen lung (activele cu termenul de rambursare mai mare de 2 ani /
resursele Iinanciare cu termenul potential de retragere care depsesc 2 ani _1) pe
sistemul bancar,
- Lichiditatea curent (active lichide exprimate prin numerar, depozite la BNM, hrtii
de valoare de stat, credite interbancare nete cu termenul de pn la o lun/total active
X100 _ 20 la sut) pe sistemul bancar.
Veniturile yi
profitabilitatea:
- venitul net al sistemului bancar,
- dinamica veniturilor si a cheltuielilor sectorului bancar,
- dinamica marjei nete a dobnzii,
- dinamica rentabilittii activelor
- dinamica rentabilittii capitalului actionar din sistemul bancar.
Sursa: elaborat de autor n baza datelor Bncii Nationale a Moldovei
n anul 2010 sectorul bancar si-a revenit din criz, odat cu recuperarea economiei
nationale. PortoIoliul de credite a crescut cu 3,1 mlrd. lei sau cu 13,7. Volumul creditelor noi
acordate a crescut cu 64,5 comparativ cu anul 2009. Volumul total al depozitelor atrase a
crescut cu 3,5 mlrd. lei sau cu 14,1. Ponderea creditelor neperIormante a sczut la Iinele anului
2010 la 13,3. AstIel, sectorul bancar a raportat pentru anul 2010 un proIit net de 219,0 mil. lei.
101
Dup un sir de ajustri esentiale descendente ale ratelor dobnzilor la instrumentele de
reglementare monetar, eIectuate pe parcursul anului 2009, ca rspuns la criza Iinanciar
global, Banca National a Moldovei a majorat consecutiv n lunile Iebruarie si martie 2010
ratele dobnzilor la instrumentele de reglementare monetar cu cte 1,0 puncte procentuale, pn
la nivelul de 7,0 la sut, Iapt care a contribuit la simetrizarea coridorului ratelor dobnzii la
creditele acordate si la depozitele atrase pe parcursul anului 2010, astIel nct, soldul creditelor si
cel al depozitelor au nregistrat o tendint general ascendent initiat la nceputul anului 2010.
Conjunctura anului 2010, caracterizat prin exces de lichiditate pe piata monetar si ampliIicarea
presiunilor inIlationiste, a determinat Banca National a Moldovei s revin la gestionarea Ierm
a surplusului de lichiditate din sistemul bancar. AstIel, lichiditatea pe termen lung pe sistemul
bancar la 31 decembrie 2010 a constituit 0,7, iar cea curent 34,6 la sut |150|. n acelasi timp,
n conIormitate cu Regulamentul cu privire la suIicienta capitalului ponderat la risc, ncepnd cu
31.12.2011 cuantumul capitalului social se stabileste n mrime de 150 mil. lei. In anii cercetati
toate bncile au respectat aceast cerint, detinnd capitalul social corespunztor cuantumului
stabilit. Media suIicientei capitalului ponderat la risc (raportul dintre valoarea capitalului
normativ total si activele ponderate la risc pe sistem) s-a mentinut la un nivel nalt ntre 27,86
si 30,42 la sut (nivelul minim reglementat n Republica Moldova este de 12,0 la sut) si
indic un grad nalt de sigurant a bncilor determinat de existenta unui potential de eIectuare a
operatiunilor riscante Ir aIectarea capitalului, asigurnd astIel stabilitatea Iinanciar |73|
(Tabelul 2.3).
Tabelul 2.3. Evolu(ia indicatorilor de pruden( bancar n Republica Moldova, 2006-2011
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Capitalul
SuIicienta capitalului (~12) 27,86 29,63 32,06 32,28 30 30,42
Cota investitiilor strine n capitalul bncilor 62,67 71,88 74,05 77,61 76,96 73,96
CNT al 5 bnci care au cel mai mare capital/ Total
CNT 58,99 59,4 62,01 63,23 62,75 63,78
Activele
Activele Active ale 5 bnci care au cele mai mari
active / Total active 66,43 63,82 63,34 67,82 69,26 70,12
Total credite neIavorabile/Total credite * 4,39 3,7 5,86 16,3 13,33 10,66
Total credite neIavorabile/CNT * 15,99 14,69 21,95 55,51 49,68 41,79
Reduceri pentru pierderi la credite/Total credite 5,15 4,21 5,04 9,65 8,55 6,93
Credite expirate si credite expirate n stare de
neacumulare a dobnzii / Total credite * 3,46 2,4 6,13 17,66 11,23 7,18
Credite expirate si credite expirate n stare de
neacumulare a dobnzii / CNT * 12,6 9,53 22,97 60,15 41,88 28,15
Structura creditelor
Credite agriculturii si industriei alimentare * 18,66 13,86 13,27 15,87 14,86 13,5
Credite pentru imobil, constructie si dezvoltare * 10,6 12,78 14,63 12,54 12,34 12,17
Credite de consum * 9,2 14,06 12,92 8,73 8,4 6,7
102
Continuarea tab.2.3.
Credite industriei energetice si a combustibilului * 2,18 2,03 1,98 3,3 3,62 3,86
Credite bncilor * 0,71 0,5 0,12 0,05 0,08 0,15
Credite Guvernului * 1,37 0,4 0,18 0,07 0,08 0,04
Credite industriei/comertului * 48,88 48,57 48,72 51,6 51,57 54,63
Credite pentru constructia drumurilor si transportare 3,38 2,23 1,57 1,42 3,54 2,8
Alte credite * 5,02 5,58 6,6 6,4 5,52 6,13
Total 100 100 100 100 100 100
Credite n valut / total credite 37,99 43,82 41,49 46,31 43,28 44,94
Veniturile yi profitabilitatea
Venitul net/Media activelor (rentabilitatea activelor) 3,4 3,94 3,35 -0,39 0,47 1,95
Venitul net/Media capitalului actionar
(rentabilitatea capitalului) 20,47 24,16 19,13 -2,12 2,61 11,51
Venitul aIerent dobnzilor/Media activelor
generatoare de dobnd 12,91 13,88 14,52 13,54 11,59 11,43
Cheltuieli aIerente dobnzilor/Media obligatiunilor,
pe care se pltesc dobnzi 7,15 8,2 10,1 9,57 5,42 5,33
Marja net a dobnzii (venitul net aIerent
dobnzii/media activelor generatoare de dobnd) 6,78 6,9 5,79 4,58 6,44 6,56
Active generatoare de dobnd / Total active 83,54 84 82,76 77,48 79,88 82,3
Indicele eIicientei ((venitul net aIerent
dobnzilorvenituri neaIerente
dobnzilor)/cheltuielile neaIerente dobnzilor) 193,46 196,5 186,92 148,84 150 181,85
Lichiditatea
Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse
Iinanciare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul
I al lichidittii, nu mai mare de 1) 0,58 0,73 0,64 0,6 0,67 0,69
Active lichide / Total active (principiul II al
lichidittii ~ 20) 33,53 28,98 30,67 38,27 34,18 33,17
Depozite ale persoanelor Iizice/Total depozite 53,59 61,1 62,86 62,33 63,28 63,36
Depozite ale persoanelor juridice/Total depozite 40,04 31,35 28,08 30,33 33,96 32,21
Depozite ale persoanelor Iizice si juridice/Total
active 70,97 66,74 63,31 61,32 66,07 65,37
Sursa: elaborat de autor n baza datelor BNM (www.bnm.md )
Analiza capitalului normativ total, (Figura 2.25) determinant al solvabilittii bncilor ne
indic c la data de 31.12.2011, acesta a constituit 7604,2 mil. MDL, majorndu-se cu 11,18 p.p.
Iat de 31.12.2010. Cresterea capitalului a Iost marcat de modiIicri calitative, Iiind realizat
din contul emisiunilor de actiuni, care s-au majorat cu 22 pe parcursul anului curent. AstIel,
comparnd CNT cu activele ponderate la risc, se determin c ritmul de crestere a CNT-ului este
mai lent, constituind 16, pe cnd cel al activelor ponderate la risc 52,4, la Iinele anului 2011.
Capitalul de gradul I, la 31.12.2011, a crescut cu 12,3 pn la 7557,7 mil. MDL Iat de
31.12.2010. Valoarea pozitiv a acestui indicator conIirm rezistent si siguranta sistemului n
cazul socurilor Iinanciare.
Gradul de suIicient a capitalului se mentine la un nivel nalt, constituind 30,4 la
31.12.2011. Desi, aIlat peste nivelul minim necesar de 12, se observ o diminuare a acestui
indicator de 0,4 p.p. Iat de 31.12.2010.
103
Considerm explicabil Iaptul diminurii gradului de suIicient a capitalului bancar, prin
cresterea considerabil a portoIoliului de credite, care Iac parte din activele riscante cu o pondere
major la risc.
Fig. 2.25. Evolu(ia capitalului sistemului bancar, mil. MDL
Sursa: conIorm datelor Bncii Nationale a Moldovei
Reticenta bncilor licentiate si sporirea capacittii acestora de a reactiona la situatii de criz
Iinanciar s-a maniIestat prin diminuarea ponderii creditelor neIavorabile (substandard, dubioase
si compromise) n totalul creditelor, care a constituit 13,3 la sut, sau cu 3,1 puncte procentuale
mai putin la 31 decembrie 2010 comparativ cu sIrsitul anului 2009.
mbunttirea guvernrii corporative care a Iost mentionat ca Iiind un punct vulnerabil al
sistemului bancar autohton, de asemenea, urmeaz a Ii tratat ca una dintre directiile prioritare
pentru asigurarea stabilittii Iiecrei bnci n parte si, ca rezultat, a sistemului bancar n
ntregime. Cu ct mai bine este organizat guvernarea corporativ n bnci, cu att mai mare este
probabilitatea c bncile si vor onora obligatiunile Iat de clienti si Iat de piat, vor proteja
drepturile actionarilor si persoanelor interesate, contribuind la cresterea ncrederii investitorilor si
deponentilor. Organele de supraveghere trebuie s trateze guvernarea corporativ ca un element
de protectie a deponentilor si s acorde ajutorul oportun bncilor privind eIicientizarea
guvernrii corporative, s evalueze dac banca a aprobat si a implementat corect politicile si
practicile de guvernare corporative.
n ceea ce privete cota de piat a bncilor comerciale in raport cu valoarea creditelor, pe
perioada anilor 2010-2011, remarcm c cea mai semniIicativ pondere n totalul creditelor
acordate n economie o detine Moldova-Agroindbank cu 21,6, avnd o abatere de la datele
anul 2010 de 0,3. Pe locul 2 se claseaz Victoriabank (cota parte Iiind de 16,3). Pe locul 3 in
anul 2011 se plaseaz Moldindcombank, reusind sa ntreac Banca de economii, care in anul
2011 se plaseaz doar pe ,locul 4 (ponderea Iiind in descrestere 9,7 in comparatie cu anul
precedent 11,7) (a vedea Figura 2.26) |150|
104
0,9 1,1
7,4 7,5
15,8
16,3
21,3 21,6
11,7
15,4
11,8
9,7
0,6 0,6 0,7
1,3
3,6
2,8 2,9 3,3
4
3,5
2,4 2,3
10
8,6
6 5,7
0
5
10
15
20
25
31.12.2010 31.12.2011
Cota de pia[ dup valoarea creditelor (%)
Comer[bank Banca Social
Victoriabank Moldova-Agroindbank
Moldindconbank Banca de Economii
EuroCreditBank Unikbank
FinComBank Universalbank
Energbank ProCreditBank
BCR Chiinu Eximbank-Gruppo Veneto Banca
Mobiasbanca-Grupe Societe Generale
Fig. 2.26. Clasamentul bncilor comerciale dup valoarea creditelor pentru anii 2010-2011
Sursa: elaborat de autor n Tabelul A.2.10
n Republica Moldova, bncile, de cele mai multe ori, se supun riscului de creditare care
implic dezechilibrul ntre scadenta activelor si cea a pasivelor, si duce, concomitent, la aparitia
riscului de lichiditate provocat de neconvertirea activelor n lichiditti. Riscul de lichiditate este
consecinta nerambursrii creditelor si dobnzilor n termen, precum si a necorelrii pe scadente
de ctre managementul bncii, sau a unor retrageri masive si neasteptate a depozitelor de ctre
clienti. Riscul este speciIic bncilor care Iac uz de Ionduri mprumutate, deci, au un grad de
ndatorare mare si un management eIicient. Gestiunea riscului de lichiditate este necesar pentru
determinarea structurii optime a activelor bncii, astIel nct prin asumarea riscului de lichiditate,
banca s nu nregistreze pierderi. Factorul esential al gestiunii riscului de lichiditate este acela de
a gsi ci de acces pe diIerite piete, care s-i permit o ajustare rapid a graIicului de scadente
active-pasive cu minimum de cheltuieli. |18, 20|
AstIel, se aIecteaz perIormantele bancare, reprezentate de proIit si rentabilitate, ceea ce
implic revederea strategiei bancare privind evaluarea riscului de creditare, care este de o
important major pentru banc.
Principiile de baz n gestionarea riscului lichidittii n cadrul bncilor comerciale
constau n stabilirea unor limite interne si parametri de risc, estimarea nivelului de lichiditate a
bncilor n perspectiv n cadrul pronosticrii Iluxurilor bnesti si mentinerea ponderii activelor
lichide n total active conIorm cerintelor BNM. Respectarea de ctre bnci a indicatorilor
lichidittii relev existenta surselor pentru acoperirea necesittilor potentiale att pe termen scurt,
105
ct si pe termen lung.
Evolutia proIitabilittii bancare, denot c bncile au Iost capabile s majoreze venitul net
raportat la active (ROA) cu 1,5 p.p., constituind 1,9, la 31.12.2011, ct si raportat la capitalul
actionar (ROE) cu 8,9 p.p., nregistrnd 11,5 Iat de 31.12.2010. Odat cu cresterea volumului
de capital actionar si de active, majorarea ROE si ROA denot c ritmul de crestere a proIitului
net este mult mai rapid, Iapt destul de ncurajator. AstIel, la sIrsitul anului 2011, venitul net al
bncilor pe ntregul sistem a constituit 879,7 mil. MDL sau de 4,7 ori mai mult Iat de venitul
nregistrat n anul 2010 (Figura 2.27).
Fig. 2.27. Evolu(ia profitabilit(ii bancare,
Sursa: conIorm datelor Bncii Nationale a Moldovei
Ponderea activelor, generate de dobnd n total active, la data de 31.12.2011, s-a majorat
cu 2,42 p.p. si a constituit 82,3, comparativ cu data de 31.12.2010, ce a constituit 79,8.
Respectiv, la data de 31.12.2011, se evidentiaz cresteri a marjei nete din dobnzi cu 0,12 p.p.,
constituind 6,6, Iat de 31.12.2010. AstIel, bncile n situatii mai diIicile, compenseaz
veniturile din alte surse si, n special, din comisioanele din transIeruri, inclusiv a celor din
strintate si din alte comisioane percepute de ctre banc.
Indicele de eIicient, determinat ca raport dintre veniturile nete aIerente dobnzilor plus
veniturile neaIerente dobnzilor la cheltuieli neaIerente dobnzilor, la 31.12.2011 este n crestere
cu 31,8, constituind 181,8 Iat de 31.12.2010.
Lichiditatea bancar poate Ii privit att prin prisma ponderii activelor lichide n total
active, ct si prin prisma obligatiunilor, pe care banca este obligat s le onoreze. AstIel,
observm diminuarea ponderii activelor lichide (principiul II al lichidittii) cu 1, nregistrnd
33,1 la 31.12.2011, ceea ce denot neaIectarea capacittii de plat a bncilor (Tabelul 2.4).
Tabelul 2.4. Tendin(ele lichidit(ii bancare,
Sursa: conIorm datelor Bncii Nationale a Moldovei
Indicatorii 2011 2010
Principiul II al lichidittii 33,17 34,1
Principiul I al lichidittii 0,67 0,67
106
Lichiditatea pe termen lung sau principiul I al lichidittii, pe ntreg sistemul bancar a
nregistrat 0,69, la 31.12.2011, cu 0,02 mai mult Iat de 31.12.2010. Aceste valori ale
indicatorilor lichidittii relev existenta surselor adecvate pentru sustinerea pltilor aIerente
obligatiunilor. Ponderea depozitelor n total active la 31.12.2011 este n scdere cu 0,7,
constituind 65,3, Iat de 31.12.2010.
Generaliznd cele mentionate anterior ca msuri care ar contribui la diminuarea riscului de
credit, pot Ii considerate urmtoarele:
perIectionarea normelor metodologice privind creditarea;
respectarea reglementrilor BNM n vigoare privind creditarea si conIormarea acesteia la
cerintele internationale stabilite prin Conventia Basel-II privitor la expunerea la riscul creditar;
acordarea creditelor cu probabilitate nalt de rambursare n vederea mbunttirii calittii
portoIoliului creditar;
evitarea concentrrii creditelor n anumite ramuri, pe grupe de debitori, zone geograIice;
respingerea creditelor cu garantii nesigure;
cresterea capitalului bncii;
limitarea si diversiIicarea corect a riscurilor;
diIerentierea riscului de creditare pe sectoarele economiei nationale.
2.4. Concluzii la capitolul 2.
Orice banc modern care tinde spre succes, trebuie cu atentie s studieze solicitrile
clientilor si s utilizeze n activitatea sa, noi tehnologii.
Sistemul bancar din Republica Moldova prin evolutia si structura sa a creat premisele
implementrii sistemelor de gestiune a clientelei. Noile reglementri, concurenta, evolutiile spre
crearea unei baze de date unice conduc bncile din Moldova ctre realizarea unei etape necesare
n supravietuirea acestora implementarea unui sistem modern de management al relatiilor cu
clientii.
Concluzionnd asupra politicii de creditare desIsurate n cadrul bncilor comerciale din
Republica Moldova, vom opina pentru locul primordial al acesteia n ceia ce priveste relatia de
credit dintre bncile comerciale si clientii si. Din aceste considerente, se propun urmtoarele
directii de perIectionare a politicii de creditare:
- n vederea sporirii proIitului net al bncilor comerciale, mbunttirii calittii
portoIoliului creditar, diversiIicrii activelor si selectrii celor mai credibili clienti bancari este
necesar intercorelarea obiectivele politicii de creditare cu cele ale activittii de evaluare ale
clientilor;
107
- desIsurarea concomitent a procesului de creditare si a proceselor de evaluare n
conIormitate cu cerintele internationale pentru a reduce volumul creditelor problematice si a
ntri optiunile bncii privind Iinantarea clientilor bancari;
- ntrirea disciplinei de credit prin monitorizarea permanent a activittii bncii, inclusiv a
procesului de creditare si prin perIectionarea bazei legislative a mecanismului de depunere si evaluare a
gajului;
- revederea politicii de creditare a bncilor comerciale prin prisma dispersrii
riscului portoIoliului de credite si stabilirii ratei dobnzii, tinnd cont de principiul prudentei
bancare;
- analiza credibilittii clientilor bancari prin utilizarea bazelor de date computerizate
si documentate, n vederea asigurrii veridicittii inIormatiei si clasiIicrii adecvate a acestora pe
grupe de risc si pe ramuri ale economiei.
Implementarea unui sistem de management al clientelei ntr-o banc comercial (n
abordare sistemic) comport parcurgerea anumitor Iaze si ndeplinirea anumitor cerinte din care
mentionm:
u realizarea unei strategii corespunztoare modiIicarea strategiei si politicilor bancare
prin care aceasta se aplic reprezint prima msur ce trebuie aplicat de Iiecare banc
pentru a Ii creat cadrul general de implementare a sistemului de management al relatiei
cu clientii. Prin modiIicarea strategiei se stabileste o nou orientare a organizatiei -
orientarea ctre client, adic relatia banc-client,
u segmentarea clientilor si ntelegerea nevoilor Iiecrui segment de clientel n scopul
alocrii corespunztoare a resurselor, reducerii costurilor, cresterii veniturilor;
Trebuie subliniat Iaptul, c pentru aprecierea sau perIectionarea managementului riscului
bancar n cadrul bncilor comerciale n perspectiva obiectivelor si cerintelor impuse de Basel I si
Basel II ar Ii binevenite urmtoarele concluzii si propuneri:
u n opinia noastr, considerm c ar exista si pilonul 4 al acordului Basel II, respectiv:
Pilonul 4 impactul standardelor internationale de Raportare Financiar, ca urmare a aplicrii a
acestui acord.
n acest sens, aducem urmtoarele argumente:
+ rezervele pentru creditele neperIormante vor Ii aIectate de noua metodologie reIeritoare la
provizioane. n acelasi timp, Iondul general de rezerve pentru activitti bancare va Ii reclasiIicat
drept capital;
108
+ bncile vor trebui s-si revizuiasc strategiile de protejare mpotriva riscurilor si s-si
modiIice sistemele si documentatia n domeniul protectiei n potriva riscurilor bancare;
+ considerm, de asemenea, c ar Ii cazul, s se recunoasc din punct de vedere contabil
posibilitatea de a proviziona pierderile asteptate si nc nedeclarate, ceea ce ar permite o bun
articulare a aspectelor Iinanciar-contabile cu cele prudentiale.
u Considerm c bncile comerciale autohtone trebuie s Iac o delimitare Ioarte strict
ntre activitatea de control, de audit intern si de management a riscurilor bancare. Bncile trebuie
s-si identiIice si s-si deIineasc proIilul de risc, stabilind obiectivul si strategia pentru Iiecare
risc semniIicativ, s-si asume riscul, precum s stabileasc pragul de la care un risc este
considerat semniIicativ.
u Recurgerea la disciplina pietei este pe deplin justiIicat de motive ce tin de cresterea
complexittii activittilor bancare si imposibilitatea supraveghetorului bancar de a controla n
amnuntit aceste activitti. Acest pilon 3 (Bazel II) va ncuraja monitorizarea bncilor de ctre
investitori proIesionisti si analisti Iinanciari n completarea supravegherii prudentiale bancare.
Pentru obtinerea de proIit, bncile comerciale trebuie s-si asume riscurile speciIice acestui
proces avnd n vedere respectarea cerintelor prudentiale impuse de autoritatea national de
reglementare, justiIicarea expunerii la riscul asumat, dimensionarea riscului astIel nct pierderea
produs prin materializarea acestuia s poat Ii considerat normal pentru activitatea si
imaginea intern si extern ale bncii. Bncile trebuie s adopte decizii corelate cu nivelul
rezultatelor si al riscurilor pe care doreste s si le asume pentru atingerea acestor niveluri,
cunoasterea si aplicarea unor msuri cheie pentru adoptarea deciziilor viitoare privind relatia
proIit-risc constituind mpreun un obiectiv central al managementului bancar.
109
3. CILE DE PERFECTIONARE A RELATIILOR DE CREDIT
N SCOPUL MINIMIZRII RISCURILOR BANCARE
3.1. Aplicarea metodelor de evaluare yi gestiune a riscului de credit n vederea
minimizrii riscurilor bancare
ConIorm modiIicrilor intervenite n cadrul reglementar stabilit de Comitetul de la Basel
pe supravegherea bancar, bncile sunt nevoite s mbuntteasc sistemele de rating ale riscului
de credit. O mbunttire a puterii statistice a unui sistem de rating scade eIectele potentiale ale
selectiei adverse si, combinat cu standardele de calitate, scade valoarea cerintelor de capital
reglementate.
ntreaga sum a riscurilor de credit trebuie s Iie nsotit de inIormatii privind calitatea
acestor riscuri. AstIel, se obtine o imagine complet asupra riscurilor pe care le genereaz
activitatea de creditare. Calitatea riscului trebuie s acopere att probabilittile de intrare n
incapacitate de plat ct si gradul de recuperare a sumelor n aceast situatie.
Majoritatea institutiilor bancare dispun de propriul sistem de evaluare si clasiIicare a
clientilor, care asociaz Iiecrui debitor un anumit rating (scor) n conIormitate cu capacitatea
acestora de a avea acces la un credit. n general, ratingurile utilizate n sistemul bancar sunt
acordate si pentru Iacilittile pe care le oIer debitorul n schimbul obtinerii creditului, sub Iorma
garantiilor bancare. Pe baza unor astIel de garantii clientul poate obtine credite n regim
preIerential, colateral, sau poate negocia anumite clauze sau conventii contractuale. Aceast
abordare permite bncilor s realizeze o separare a incapacittii de plat de rata de recuperare a
datoriilor, rat care depinde de Iiecare Iacilitate oIerit de client.
Pe lng propriul sistem de evaluare, bncile mai au la dispozitie si sistemele de evaluare
care apartin agentiilor de rating. n marea majoritate a cazurilor, agentiile de rating msoar
calitatea riscului pentru datoria contractat si nu situatia Iinanciar a debitorului. Motivul este
acela c debitorii pot avea datorii cu grade diIerite de risc iar investitorii sunt mai interesati de
riscul datoriilor contractate de un debitor si mai putin de situatia Iinanciar a acestuia.
Ratingurile reprezint scoruri (ranguri) care cuantiIic riscul datorat pierderilor n
eventualitatea intrrii n incapacitate de plat a unui debitor si gradul de recuperare a acestor
pierderi. |125, 147| Majoritatea sistemelor de rating contin ntre sase si zece ranguri diIerite care
sunt suIiciente pentru a realiza o clasiIicare n Iunctie de clasele de risc.
n prezent, agentiile independente de rating, care utilizeaz metode cantitative si
calitative pentru a determina punctele Iorte ale unei bnci, care domin piata mondial sunt
urmtoarele:
110
Standard & Poor`s Ratings Group;
Moody`s Investors Service;
Fitch-IBCA.
Aceste agentii evalueaz pe baza ratingurilor (scorurilor), riscul de credit asociat
datoriilor sub Iorma titlurilor/obligatiunilor emise de debitori si care sunt tranzactionate pe piata
international.
A. Sistemul Agentiei Standard & Poors
Agentia Standard & Poor`s grupeaz debitorii pe clase de risc care reIlect capacitatea si
vointa acestora de a-si ndeplini obligatiile Iinanciare contractate. Pe baza unor indicatori de
perIormant se acord Iiecrui debitor un scor cuprins ntre 1 (cel mai bun risc) si 5 (cel mai slab
risc), scor care este transIormat ulterior n clase de risc. Standard & Poors utilizeaz sapte clase
de risc pe termen scurt si zece clase de risc pe termen lung.
B. Sistemul Agentiei Moodvs Investors Service
Agentia Moody`s Investors Service utilizeaz un sistem simplu de evaluare si clasiIicare
si un sistem mai detaliat. Sistemul simpliIicat include 9 clase de rating, n timp ce sistemul
detaliat utilizeaz 19 clase de ratinguri.
C. Sistemul Agentiei Fitch-IBCA11
n general, metodologia aplicat de aceste agentii ct si perIormantele si indicatorii dup
care se stabilesc criteriile pentru ncadrarea ntr-o anumit clas de risc a unui debitor nu sunt
publicate dect la nivel Iormal, iar evalurile au un grad ridicat de subiectivism deoarece depind
exclusiv de aprecierile specialistilor n analize de risc de care dispune agentia.
Sistemul de rating aplicat debitorilor individuali este diIerit de la o agentie la alta, unele
preIer un sistem detaliat cu reguli clare de aplicare a criteriilor de analiz, iar altele sunt
concentrate mai mult pe judecti n a aprecia calitatea riscului.
Pentru a Ii relevant, sistemul de rating presupune realizarea anumitor eIorturi din partea
agentilor economici supusi evalurii. Pentru Iirmele de mari dimensiuni criteriul analizei de risc
presupune: proIitabilitate, cresterea ciIrei de aIaceri, imaginea industriei n care activeaz,
avantaj competitiv, un management si o calitate a actionariatului n conIormitate cu standardele
impuse.
n aceste conditii, una dintre solutiile succesului bancar la creditarea clientilor devine
posibilitatea automatizrii procesului de luare a deciziei de creditare (prelucrarea cererilor,
analiza situatiei Iinanciare si luarea deciziei propriu-zise) prin minimizarea participrii si
inIluentei Iactorului uman la luarea acestei decizii. O solutie optimal n acest sens reprezint
modelul credit-scoring.
111
Modelul credit-scoring reprezint un model matematic sau statistic, cu ajutorul cruia, n
baza istoriei creditare a clientilor precedenti, banca ncearc s determine probabilitatea onorrii
n viitor a obligatiilor de ctre un potential debitor n termen si integral. ntr-un aspect
simpliIicat, modelul scoring reprezint o sum totalizatoare a valorilor atribuite unor
caracteristici predeterminate ale debitorului (nivelul indicatorilor Iinanciari, experienta n
activitate, situatia conturilor, antecedentele raportate, existenta altor mprumuturi, datele
ultimelor plti, sumele neachitate, ramura de activitate etc.). n Iinal se obtine un rezultat integral
(score), care reprezint un prag de delimitare a clientilor (buni sau ri). |154, 155|
Utilizarea scoring-ului permite o analiz rapid, obiectiv a creditelor anterioare, o
majorare a acuratetei analizei si eIicientei procesului de creditare, netinnd cont de prejudectile
creditorului (ras, gen, convingere religioas, nationalitate sau stare civil). O trstur speciIic
a modelului scoring reprezint necesitatea utilizrii acestuia nu dup un sablon deja practicat
undeva, ns dup cel elaborat individual de Iiecare banc n parte, tinnd cont de speciIicul su
si clientela sa, de traditiile trii, de schimbrile conditiilor social-economice inIluente asupra
comportamentului societtii.
Sistemul de scorare se creeaz n timp, prin analiza clientilor existenti si se valideaz
periodic. n Iunctie de datele personale ale aplicantului, sistemul va puncta Iiecare caracteristic
si va estima un proIil de risc. n Iunctie de acest proIil, banca poate decide dac acord sau nu
creditul. Creditul scoring reprezint un credit rapid, ns mai scump. De obicei, cu ct mai rapid
se elibereaz creditul, cu att mai putin inIormatie se veriIic, deci riscul este mai mare,
respectiv si rata dobnzii.
n opinia autorului, credit scoring reprezint procesul de modelare a deciziei de acordare
a unui credit. Acest proces este desIsurat de bnci sau alte institutii Iinanciare si implic metode
statistice cum sunt analiza discriminant sau a seriilor cronologice. Bazat pe analiza statistic a
datelor istorice, anumite variabile Iinanciare sunt considerate a Ii importante in procesul de
evaluare a stabilittii Iinanciare si puterii solicitantului de credit. Aceste inIormatii sunt
sintetizate si se Ioloseste un sistem de punctaje in vederea acceptrii sau respingerii cererii de
creditare.
n teoria aplicrii scoring-ului pot Ii mentionate un sir de metode de clasiIicare a bazelor
de date privind comportamentul debitorilor, care pot Ii utilizate la elaborarea unui scorecard:
+ metodele statistice, bazate pe analize discriminatorii (regresii logistice si liniare);
+ programarea liniar;
+ retelele neurale;
112
+ algoritmul genetic.
n practic se utilizeaz combinri ale acestor metode. Fiecare din aceste metode se
caracterizeaz prin avantajele si dezavantajele sale; alegerea unei sau altei metode depinde de
strategia bncii si de cerintele prioritare ale acesteia la elaborarea modelelor scoring.
Spre exemplu n cadrul unor bnci comerciale se utiliza urmtorul model de credit-scoring (att
pentru persoane Iizice, ct si pentru persoane juridice, (Tabelele A.9.1 i A.9.2 din anexe).
n conIormitate cu aceste modele scoring, evaluarea perIormantelor Iinanciare se Iace de ctre
Iiecare societate bancar si independent de punctajul total acumulat al mprumutatului, agentii
economici (Tabelul A.9.3. din anexe) vor Ii inclusi n una din urmtoarele categorii:
~Categoria A societtile ncadrate n aceast clas de risc au un standing Iinanciar de
cel mai nalt nivel. AstIel de clienti nu au probleme n ceea ce priveste oIerirea unor garantii
(contragarantii) puternice. n vederea obtinerii unui eventual credit bancar. Pentru Iurnizorii
Iirmei nu exist neregularitti ale termenelor de plat si, la aceste Iirme, este putin probabil
aparitia unor eventuale pierderi. PerIormantele prezente si viitoare sunt Ioarte bune, si care
totodat asigur achitarea la scadent a creditelor.
~Categoria B - societtile ncadrate n aceast clas de risc au standing Iinanciar Ioarte
bun si sunt capabile s oIere garantii (contragarantii) puternice. In ceea ce priveste situatia
pltilor ctre Iurnizori, aceasta decurge normal; aparitia unor probleme minore legate de acest
aspect nu este imposibil dar se poate rezolva Ioarte usor si cu un eIort Iinanciar minim.
Totodat perIormantele prezente sun bune si Ioarte bune, dar cu un grad de incertitudine pentru o
perspectiv mai ndelungat.
~Categoria C - societtile ncadrate n aceast clas de risc au un standing Iinanciar
relativ bun dar este posibil aparitia unor probleme legate de ncasri. La rndul lor acestea
conduc la aparitia unor neregularitti n cadrul graIicului de desIsurare a pltilor Iurnizorilor,
dar care pot Ii rezolvate Ir a se apela la reesalonri sau la amnri ale termenelor scadente de
plat. AstIel de societti pot avea probleme legate de oIerirea de garantii si contragarantii
puternice si nu se ntrevd pierderi care s ridice probleme Iirmei. PerIormantele sunt
satisIctoare, cu o evident tendint de nruttire.
~Categoria D - societtile ncadrate n aceast clas de risc au serioase probleme legate
de ncasri de la beneIiciari, Iapt ce conduce, ca si la societtile din grupa a III-a, la blocaje
Iinanciare generate de incapacitatea de plat la termenul stabilit a Iurnizorilor, dar care se rezolv
prin implementarea unui nou graIic de termene de plat (reesalonri). La aceste societti apar
pierderi; sunt expuse retrogradrii spre clasa inIerioar de risc.
113
~Categoria E - n aceast clas sunt incluse societtile care prezint serioase probleme
legate de Iluxurile Iinanciare. Probabilitatea aparitiei unor neregularitti de plat este Ioarte mare
iar rezolvarea acestei situatii se Iace, de regul, prin apelarea la reesalonri sau prin plata unor
dobnzi de penalizare. Cu mici exceptii, toate societtile ncadrate n aceast clas au mari
probleme n constituirea unor garantii puternice, totodat au perIormante slabe, care preIigureaz
o stare de insolvabilitate.
Pentru a continua ideea utilizrii unor modele calitative si eIiciente, vom mentiona
problemele cu care se conIrunt credit scoring-ul, care pot Ii nlturate prin perIectionarea si
actualizarea continu a modelului respectiv.
Una dintre probleme reprezint utilizarea unei inIormatii incomplete si insuIiciente la
elaborarea modelului, adic Iolosirea statisticii doar pentru clientii care au beneIiciat de credite.
Nu sunt luati n calcul clientii care au Iost reIuzati, respectiv nu vom cunoaste niciodat
comportamentul lor: unii dintre acestia puteau s Iie clienti acceptabili pentru banc, care s-si
onoreze obligatiunile n termene. De asemenea, pentru o perIectionare ntr-un model scoring mai
perIormant este necesar de timp si de un numr enorm de credite ,proaste n istorie.
Pentru modelarea statistic acest numr este minimum de peste 1000 de astIel de credite.
O banc, care acord lunar cca 300 de credite, la o pondere de 5 credite ,proaste, are nevoie
de peste 5 ani de activitate pentru a acumula baza de date suIicient, necesar unei modelri
calitative cu rezultate acceptabile, Iapt care creeaz bncilor o alt problem schimbarea
continu n timp a Iactorului uman, a comportamentului acestuia, a conditiilor social-economice
etc. De aceea, modelele scoring trebuie actualizate n timp scurt sau elaborate pe baz de
inIormatie curent despre clientii recenti.
n trile Occidentului posibilitatea reducerii ratelor la astIel de credite este sustinut prin
prezenta birourilor istoriilor de creditare (BIC), care prezint sistemului bancar un volum vast si
variat de inIormatie despre istoria creditar a Iiecrui client n parte. n republic, bncile pot
beneIicia doar de inIormatia pe care o prezint clientul n anchet care, n multe cazuri, poate Ii
supra- sau subapreciat de client.
n Republica Moldova, este in vigoare Legea nr.122-XVI privind birourile istoriilor de
credit |54|, care are ca scop crearea conditiilor pentru Iormarea, prelucrarea, stocarea si
prezentarea de ctre birourile istoriilor de credit a inIormatiei ce caracterizeaz respectarea de
ctre debitori a obligatiilor asumate prin contractele de credit.
Insa, Iormarea initial a acestei baze necesita prevederea n lege a transmiterii obligatorii
din partea creditorilor ctre BIC, cel putin, a istoriilor de credit negative. n aceste conditii, va Ii
114
nevoie de un interval Ioarte mare de timp pentru ca primul BIC s acumuleze inIormatia cu
adevrat necesar bncilor comerciale n activitatea lor creditar.
Crearea birourilor istoriilor de creditare si implementarea unui model scoring ar prezenta
o conditie prioritar n promovarea creditrii n mas. De aceea, la etapa initial, bncile ar putea
minimiza riscurile creditrii n mas doar prin aplicarea n creditare a unor modele statistico-
matematice calitative si eIiciente.
Istoria creditar reprezint dosarul asupra persoanei Iizice sau juridice, care cuprinde
inIormatia privind conturile pltite, mprumuturile rambursate, obligatiunile contractuale onorate
si alte evenimente Iinanciare ale vietii sale. n majoritatea trilor lumii creditorii Iac schimb de
inIormatie privind solvabilitatea clientilor si prin intermediul birourilor istoriilor de credit (n
continuare BIC). Experienta mondial arat, c activitatea BIC are un sir de avantaje:
+ in primul rand, acestea reduc obstacolele Iinantrii prin ridicarea nivelului de inIormare
a bncilor despre potentialii mprumutati, Icnd posibil o prognoz mai exact asupra
rambursrii mprumuturilor. ConIorm datelor unui studiu eIectuat de Banca Mondial, bazat pe
colectarea datelor asupra 50 mii de companii din 51 de tri, BIC reduc numrul ntreprinderilor
micro si mici care raporteaz obstacole de Iinantare nalte de la 49 la 27, iar probabilitatea
obtinerii unui credit de ctre ntreprinderile micro si mici creste de la 28 la 40;
+ in al doilea rand, n majoritatea bncilor care utilizeaz istoriile de credit, scade
semniIicativ timpul de procesare si costurile necesare pentru eliberarea unui credit, precum si
volumul neachitrilor; n consecint, birourile ajut la reducerea ratelor dobnzilor la credite. n
baza aceluiasi studiu, utilizarea inIormatiei BIC n sectorul bancar ajut la reducerea ratelor de
baz de la 2,22 la 1,31 n bncile mari si de la 2,42 la 0,52 - n bncile mici;
+ in al treilea rand, acestea Iormeaz asa-numitul mecanism disciplinar pentru
mprumutati. Fiecare este inIormat c, n caz de neonorare a obligatiilor, reputatia lui n Iata
potentialilor creditori se va spulbera momentan, izolndu-l de mijloacele de mprumut sau
mrindu-i pretul la acestea. Acest mecanism stimuleaz debitorul s-si onoreze obligatiile,
diminund riscul comportamentului neconstiincios.
Tinem s mentionm c n prezent n RM numrul total al subiectilor istoriilor de credit
este circa 70 000. Cei mai multi (93) sunt persoanele Iizice, Rata creditelor neperIormante,
potrivit datelor Bncii Nationale a Moldovei, la sIrsitul lunii aprilie 2011 a Iost de 10,55 n
descrestere cu aproape trei puncte procentuale Iat de decembrie 2010, iar Iat de aprilie 2010,
sapte puncte procentuale. |150|
Este de remarcat Iaptul c trile n care Iunctioneaz Biroul Istoriilor de Credit au un
nivel ridicat de eIicacitate a institutiilor de Iinantare bancare si nebancare care acord credite si
115
mprumuturi, inclusiv un grad sporit de securitate a creditorilor si debitorilor ce descreste
riscurile de creditare Potrivit statisticilor internationale, rata de aprobare a creditelor n baza
inIormatiei continute n istoria de credit a crescut cu 89, dup lansarea biroului n trile unde el
lipsea pn atunci. Este important s enuntm c potrivit statisticilor internationale, arat c 49
state dispun de mai multe birouri ale istoriilor de credit. n 31 de tri sunt cte dou birouri iar
n 18 exist mai mult de dou, iar actele normative ce reglementeaz activitatea BIC la nivel
international sunt Legile de protectie a datelor cu caracter personal si Legile secretului bancar.
Studiind acest proces, am ajuns la urmtoarele generalizri privind Iunctionarea BIC:
- creditorii vor avea posibilitatea de a accesa inIormatiile de credit cu un cost redus si mai
rapid dect n cazul utilizrii mecanismelor de creditare traditionale;
- creditorii vor Ii avantajati asupra lurii impartiale a deciziilor privind acordarea
mprumutului, din moment ce asemenea decizii se bazeaz pe obiective si inIormatii
veridice;
- sistemul de raportare va avea un rol n disciplinarea comportamentului debitorului;
- autorittile de supraveghere vor utiliza inIormatia pentru supravegherea prudential si
monitorizarea nivelelor de risc sistemic.
La fel de important este faptul de a ne referi la etapele de functionare a istoriilor de
credit i, totodat, la implementarea de noi instrumente avansate pe datele birourilor istoriilor
de credit, cum ar Ii:
Estimarea duratei de restan(: trecerea de la deIinitia restantei Basel II la estimarea duratei
acesteia.
Stabilirea pre(urilor bazate pe risc: strategia preturilor n relatie cu proIilul de risc al
clientului.
Asigurarea ipotecar: mbunttirea evalurii asigurrii ipotecare.
Vnzarea mprumuturilor ipotecare: controlul calittii portoIoliului de credit.
Accesibilitatea: estimarea accesibilittii clientului.
Ca urmare, datorit Iunctionrii Biroului de Credit va creste calitatea portoIoliilor de
credite, dat Iiind Iaptul c bncile vor dispune de inIormatie detaliat despre Iiecare debitor.
Ru platnicii vor accesa credite la conditii mai diIicile n timp ce debitorii cu o istorie
creditar bun vor obtine un sir de Iacilitti n Iunctie de banc.
n opinia autorului, se poate speciIica, c Biroul istoriilor de credit este o banca de
inIormatii despre clientii institutiilor Iinanciare, creditele luate si onorarea angajamentelor
asumate. BIC este creat n vederea sporirii gradului de protectie a creditorilor si debitorilor pe
116
contul diminurii generale a riscurilor de credit, dar si n vederea ridicrii eIicientei activittii
institutiilor Iinanciare.
Biroul colecteaz, pstreaz, veriIic, analizeaz date despre debitori n scopul
transmiterii ulterioare a acestora ctre bnci. Pe de alt parte, datorit acestui sistem nsisi
debitorii obtin o istorie personal de credit, care Iace creditarea mult mai accesibil si
transparent. Implementarea BIC se face n trei etape.
La prima etapa a proiectului (primul an operational) n procesul schimbului de date ntre
BIC si parteneri se opereaz doar cu inIormatia negativ.
A doua etap (al doilea an operational) se va lucra si cu inIormatia pozitiv (operarea cu
toate datele disponibile), Iiind utilizate si rapoartele de credit avansate, care vor contine tot
istoricul comportamentului de plat a clientului.
La a treia etap se eIectueaz implementarea mecanismelor de scoring, care va permite
clientilor utilizarea celor mai recente metode de evaluare statistic.
Baza de date de la Biroul de Credit cuprinde 3 mari categorii de inIormatii:
- Date negative (inIormatii despre clientii ru-platnici);
- Date pozitive (inIormatii despre clientii bun-platnici);
- Scoringul (o nota Iinala, prin care Biroul evalueaz riscul de credit al unui client).
Datele negative sunt raportate de ctre bnci nc de la nIiintarea Biroului de Credit.
Acestea sunt Iormate din inIormatii despre:
- clientii cu restante la credite mai mari de 30 de zile
- Iraudulenti persoane care au svrsit o inIractiune sau contraventie, n relatia direct cu
o banc (sau alt institutie cu calitatea de participant), pentru care s-a emis o hotrre
judectoreasca deIinitiva si irevocabila, dup caz, sau prin acte administrative
necontestate;
- declaratii cu inadvertente date neconIorme cu realitatea Iurnizate de persoanele Iizice la
momentul solicitrii creditului.
Datele pozitive se transmit dup ncheierea contractului de credit, cu acordul scris al
persoanelor vizate. De obicei, acordul se obtine prin inserarea unei clauze in contract.
Toate organizatiile de credit expediaz lunar datele privind starea conturilor de credit a
clientilor. n baza de date a biroului istoriilor de credit se introduc toate inIormatiile legale n
privinta procedurilor de insolvabilitate, proceselor judiciare, Iacilittilor Iiscale, listelor de
alegtori etc.
De asemenea se nregistreaz alt inIormatie util, de exemplu, datele actualizate despre
abonati de teleIon. Sistemul utilizat de birou permite comparatia inIormatiei noi cu cea existent
117
n baza de date si introducerea modiIicrilor respective. BIC Iormeaz o arhiv special n
privinta Iiecrui debitor, asigur maximal inIormatia, accesul Iiind acordat doar persoanelor
autorizate; totodat este nregistrat n mod obligatoriu Iiecare acces la baza de date. Biroul oIer
inIormatia contra plat potrivit numrului de solicitri din partea institutiilor Iinanciare.
A treia etap (implementarea mecanismelor de scoring) in opinia autorului se propune
utilizarea urmtorului model credit scoring Fico Score. Acesta reprezint un caliIicativ prin care
se evalueaz probabilitatea ca o persoana sa si achite ratele la timp in viitor. Cu ajutorul sau, se
acorda Iiecrui client un punctaj intre 300 (slab) si 850 (Ioarte bun).
FICO Score (un numr de la 300 la 850) exprima probabilitatea ca un debitor sa
ramburseze creditul; cu cat scorul e mai mare, cu att si probabilitatea de a-si plti ratele la timp
este mai mare. Conceput sa Iie utilizat indiIerent de natura biroului de credit sau de tara in care o
astIel de institutie Iunctioneaz, FICO Score reprezint un standard international pentru
managementul riscului de credit asociat persoanelor Iizice.
Tehnologia Fair Isaac, care pune in valoare modelul de scoring, permite implementarea
rapida a acestuia in orice tara unde exista un birou de credit.
Potrivit inIormatiilor publicate de compania care a dezvoltat acest sistem - Fair Isaac
Corporation scorul FICO se calculeaz in Iunctie de 5 mari categorii de inIormatii: (a vedea
Figura 3.1)
u istoricul de plata (care are o pondere de 35 sau maxim 297,5 puncte din scorul Iinal);
u creditele n derulare (30 sau maxim 255 puncte);
u durata istoricului (15 sau maxim 127,5 puncte);
u creditele noi obtinute (10 sau maxim 85 puncte);
u tipurile de credite utilizate (10 sau maxim 85 puncte).





i s t o r i c u l d e p l a t c r e d i t e l e n d e r u l a r e
d u r a t a i s t o r i c u l u i c r e d i t e n o i o b [ i n u t e
t i p u r i l e d e c r e d i t e u t i l i z a t e
Fig. 3.1. Categoriile de informa(ii cu privire la calculul scorului FICO
Sursa: elaborat de autor n baza |155|
118
Ponderea Iiecrui criteriu nu este aceeasi pentru toti clientii. De exemplu, pentru cei care
nu au apelat la credite de Ioarte mult timp, importanta criteriilor este putin schimbat.
1. Istoricul de plat tine cont de urmtoarele informatii.
- pltile eIectuate n trecut la credite;
- numrul maxim de zile de ntrziere, dac au existat restante;
- sumele restante;
- timpul trecut de la aparitia restantelor;
- numrul de restante;
- numrul de credite rambursate Ir ntrzieri.
2. Sumele datorate sunt evaluate prin.
- soldul creditelor existente, pe tipuri de mprumuturi (card de credit, credit nevoi personale,
credit ipotecar etc.);
- numrul de credite;
- ponderea creditului n totalul liniei de credit aprobat de ctre banca, n cazul overdraItului
si cardurilor de credit.
3. Durata istoricului utili:ea: drept criterii.
- timpul trecut de la deschiderea conturilor;
- timpul trecut de cnd nu s-a nregistrat activitate n conturi.
4. Creditele noi sunt punctate prin.
- numrul de conturi care au Iost deschise recent si tipul lor;
- numrul de interogri la biroul de credit;
- timpul trecut de la deschiderea ultimului cont;
- timpul trecut de la ultima interogare;
- restabilirea unui istoric de plat pozitiv, n urma disparitiei unor probleme din trecut.
5. Prin tipul de credit folosit se intelege.
- numrul de conturi active ale clientului, deIalcate pe tipuri de produse.
Scorul FICO ia n considerare toti acesti Iactori, astIel ca nota Iinal nu depinde de un
singur criteriu.
In plus, importanta Iiecrui Iactor depinde de inIormatiile nscrise n raportul de credit,
inIormatii care determin "proIilul clientului". Iar pe msur ce aceste date se modiIic, clientul
se ncadreaz ntr-un alt proIil, astIel nu se poate spune exact ct conteaz Iiecare criteriu la nivel
individual.
119
Scorul tine cont att de inIormatiile pozitive, ct si de cele negative. Restantele reduc
scorul pentru un client, ns pe msur ce acesta si plteste ratele la timp n perioada urmtoare,
scorul FICO va tine cont de acest aspect si va creste.
Scorul FICO va ajuta creditorii din Moldova s evalueze mai precis riscul de creditare, s
sustin decizia de creditare si s creasc proIitabilitatea. Totodat, FICO Score de la Biroul de
Credit va ajuta participantii s obtin din baza de date inIormatii cu o valoare predictiv ridicat,
prin combinarea scorului cu inIormatiile din cererea de credit si cu scoring-ul intern pe care unii
dintre ei l Iolosesc, clientii vor putea evalua riscul de creditare asociat persoanelor Iizice cu un
grad de precizie semniIicativ crescut. Le va permite, totodat, s-si adapteze oIertele de credit la
proIilul de risc al consumatorului si s si creasc, astIel, gradul de penetrare a pietei n mod
controlat, inIormat si Ilexibil.
mprumuttorii vor putea utiliza FICO Score de la Biroul de Credit n toate stadiile
ciclului de creditare pentru mbunttirea deciziilor pe tot parcursul acestui proces, ncepnd cu
acordarea creditului si pn la managementul ntregului portoIoliu. FICO Score poate Ii utilizat
si la realizarea cerintelor continute de Acordul Basel II.
FICO Score aplic tehnologia de scoring n domeniul riscului de credit pentru clasiIicarea
consumatorilor n Iunctie de comportamentul Iinanciar al acestora, mai precis n Iunctie de
istoricul de plat al datoriilor (gradul de risc) (Figura 3.2). AstIel, cu ct scorul, punctajul este
mai mare, cu att solicitantul respectiv este mai ,atrgtor pentru banc, respectiv gradul de risc
este mai mic si, deci, are mai multe sanse de a obtine un credit. n Iunctie de acest caliIicativ, dar
si de datele nscrise n cererea de credit si, unde este cazul, Iolosindu-se de ratingul intern
(Tabelul A.9.3. din anexa 9), bncile si pot Iace o idee mai bun asupra capacittii solicitantului
si decid dac acord sau nu creditul. Marea majoritate a populatiei (cazul SUA) are scorul situat
ntre 550 si 799, totodat 60 revine scorului cuprins ntre 650 si 799, iar scorul median este de
723. |149| Totodat, implementarea sistemului de scoring n RM. ar putea nsemna Iacilitarea
accesului moldovenilor la produsele de creditare ale bncilor din aIara trii. Teoretic, aceast
optiune este valabil si acum, dar este Ioarte rar sau deloc Iolosit de moldoveni.
120
83%
70%
51%
31%
14%
5%
2%
1%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
mai putin 500 500-549 550-599 600-649 650-699 700-749 750-799 800
Ioarte riscant riscant riscant bun bun excelent excelent excelent
Fig. 3.2. Ponderea gradului de risc n dependen( de punctajul scorului FICO
Sursa : elaborat de autor n baza |149|
Fiecare banc va decide n ce msur va tine cont de acest rating personal. Cert este c
pn acum toate bncile si-au exprimat deschiderea de a Iolosi un nou sistem. Autorul, sustine c
n scurt timp importanta scorului va creste, n America, scoringul este Ioarte popular, el Iiind
decisiv n cazul hotrrilor pe care le iau 95 dintre bnci |149|.
Unele bnci au conditii diIerite la acordarea de credite pentru restantieri, caracterizate n
general, prin costuri mai mari sau restrictii privind suma maxim ce poate Ii obtinut.
Accesul la credit al restantierilor s-ar putea mbuntti semniIicativ pe viitor, pe msur ce
bncile vor ncepe s Ioloseasc scoringul oIerit de Biroul de Credit.
Acesta permite evitarea cazurilor cnd pentru o restant minor nregistrat la cardul de
credit, clientului s i Iie reIuzat din start acordarea unui credit ipotecar, indiIerent de situatia sa
Iinanciara. Scoringul permite ca un client cu restante s si mbuntteasc nota acordat de
Biroul de Credit, pe msur ce si respect obligatiile asumate la alte contracte de credit. In
statele dezvoltate, bncile au construit chiar produse speciale de creditare care ajut persoanele
cu istoric negativ s si reIac 'imaginea n Iata bncilor.
Implementarea scorului FICO, ar permite bncilor comerciale s diversiIice gama de
produse, cu aplicarea conditiilor, restrictiilor si Iluxurilor speciIice de aprobare a creditelor.
Desigur, la moment, utilizarea larg a credit scoring-ului este speciIic creditrii n mas a
persoanelor Iizice, ns unele bnci practic aceast solutie si la creditarea ntreprinderilor micro
si a persoanelor Iizice ce practic activitate de antreprenoriat.
Utilizarea modelului scoring (scorul FICO) n luarea deciziei de creditare ar oIeri
bncilor si clientilor si un sir avantaje:
121
+ accelerarea procesului de prelucrare a cererilor si de acordare a creditelor;
+ reducerea personalului bancar;
+ economia de cheltuieli ca urmare a utilizrii personalului cu un nivel de caliIicare
mai redus si a cheltuielilor administrative ca urmare a reducerii locurilor de munc;
+ analizele rapide si deciziile obiective n procesul de creditare, netinndu-se cont
de prejudectile creditorului (ras, gen, convingere religioas, nationalitate sau stare civil).
Rolul major al autorittii de supraveghere este acela de a preveni riscul sistemic prin
promovarea unei supravegheri bancare eIiciente, care s asigure realizarea stabilittii si
viabilittii ntregului sistem bancar. n acest sens, n Republica Moldova, s-ar impune
implementarea unui credit-scoring. Sistemul se constituie ntr-un instrument eIicient de lucru
pentru evaluarea institutiilor de credit n scopul identiIicrii, ntr-o Iaz incipient, a acelor
institutii care sunt ineIiciente sub aspect Iinanciar si operational sau maniIest trenduri adverse
solicitnd, din partea autorittii de supraveghere, o atentie sporit.
3.2. Modalit(i de perfec(ionare a modelului existent al rela(iei de credit prin
prisma implementrii unui sistem modern de management al clientelei.
Turbulentele de pe pietele Iinanciare internationale s-au rsIrnt asupra trilor nvecinate
si s-au resimtit si n economia real, si n sistemul bancar din Moldova. Reducerea volumului
remitentilor din strintate, aprecierea valutei nationale Iat de euro si dolarul SUA, cresterea
deIicitului balantei comerciale, scderea consumului din partea populatiei, nruttirea situatiei
n majoritatea ramurilor industriale, au aIectat mediul de aIaceri al trii. Majoritatea bncilor
comerciale din republica Moldova au ntmpinat diIicultti n atragerea resurselor de credit
externe, iar lupta pentru banii disponibili pe piat a devenit mai dur.
Managementul relatiei de credit banc-client este procesul de adaptare continu la
cerintele pietei, mbunttirea deciziilor de management si marketing, optimizarea procesului de
vnzare, avnd ca scop principal cunoasterea aproIundata a clientelei si, implicit, satisIacerea ei
prin livrarea de produse sau servicii adecvate, calitativ superioare si la un pret ct mai redus
posibil. |45|
Pentru ca managementul relatiei de credit banc-client s aib un rezultat satisIctor la
nivelul pietei si cerintelor economice, este nevoie de implicarea total a organizatiei care a recurs
la managementul relatiei de credit banc-client .
122
Clientela reprezint cel mai important aspect deoarece el se poate reorienta ctre o alta
piat de desIacere mai apropiat de gustul sau asteptrile ei n cazul n care nu i se oIer ceea ce
a dorit, de aceea esenta problemei const n a sti exact ce s-i oIeri.
AstIel managementul relatiei de credit banc-client este ajutorul logistic si economic, are
menirea de a gsi solutiile cele mai eIiciente la problemele cu care se conIrunt banca, reprezint
un tot deoarece cuprinde inIormatii exacte din departamentele de vnzri, produse, resurse
umane, executiv, Iinanciar s.a.m.d.
Obiectivul cheie al implementrii managementul relatiei de credit banc-client este
imbunttirea informatiilor despre clienti in scopul identificrii clientilor, a adaptrii la nevoile
acestora i a gestionrii eficiente a relatiei cu clientul.
Stadiul actual al pietei bancare nationale demonstrea: c exist o verig lips i aceast
verig este managementul relatiei de credit banc-client. Sursa inIormational a bncilor const
n masa Iragmentat a interactiunilor cu clientii, care sunt surprinse n diIerite sisteme
operationale.
Noile reglementari, diversiIicarea si specializarea activittii bancare, concurenta din ce n
ce mai prezent, noile aplicatii inIormatice de gestiune a aIacerii, sunt Iactori ce determin
bncile din Republica Moldova s abordeze cu seriozitate o etap necesar pentru supravietuirea
acestora, si anume implementarea unui sistem modern de management al relatiilor de credit
cu clientii.
Implementarea sistemului de management a relatiei de credit cu clientii reprezint o
reIorm proIund a bncii care trebuie s coreleze o serie de activitatea cum ar Ii:
- regndirea si elaborarea unei noi strategii bancare orientat ctre client;
- implicarea conducerii bncii la un nalt nivel pentru a se realiza o coordonare de
ansamblu a proiectului;
- constituirea de echipe de proiect complexe, cu personal din diverse departamente,
pentru realizarea simultan a implementrii att a aplicatiilor inIormatice ct si a unei noi
structuri procesuale si organizatorice;
- realizarea unor programe de training sustinute pentru constientizarea salariatilor de
noul model de management si gestionarea rezistentei la schimbare a acestora;
- alegerea unor solutii inIormatice bine testate n piata bancar european si realizarea de
parteneriate strnse cu cei mai importanti Iurnizori de tehnic IT;
- alegerea unei solutii de implementare care s permit realizarea unei rate de recuperare
a investitiei de aproximativ 2-3 ani de zile.
123
Sistemele managementului relatiei de credit banc-client au o component tehnologic
Ioarte puternic bazat pe o serie de aplicatii analitice (proIitabilitate, campanii de marketing,
procese de vnzare etc.) ce prelucreaz inIormatii si date preluate din baze de date unice
(rezultate din consolidarea datelor si inIormatiilor din toate canalele de distributie de servicii si
produse bancare).
Sistemul managementul relatiei de credit banc-client este deIinit ca procesul de adaptare
continu la cerintele pietei, mbunttirea deciziilor de marketing, optimizarea procesului de
vnzare, avnd ca scop principal cunoasterea mai amnuntit a clientelei si, implicit, satisIacerea
ei prin livrarea de produse sau servicii calitativ superioare si la un pret ct mai redus posibil.
Necesitatea implementrii si totodat a perIectionrii managementului relatiilor de credit
cu clientii rezult din importanta acestuia pentru :
mentinerea si dezvoltarea relatiilor de aIaceri cu diIerite segmente de clientel;
armonizarea intereselor de proIit ale bncii cu interesele de aIaceri ale clientilor si.
Analiza SWO1 efectuat asupra sistemului de management al relajiei dec credit cu
clientela ncearc s redea aspectele negative ct yi cele pozitive ale managementului clientelei,
n contextul sistemului bancar din Republica Moldova, riscuri yi oportunitji precum yi
posibilitjile de mbuntjire ale acestuia.
Puncte tari:
Personal dedicat managementului clientelei pentru clientii mari persoane juridice si
fizice - interfa(a activ.
Managerul de relatii, ca post cu atributii speciIice de coordonare a relatiei de aIaceri ntre
banc si client, a Iost implementat la nivelul structurii organizatorice a principalelor bnci din
Republica Moldova. Managerul de relatii asigur o relatie personalizat cu clientul, o interIat
unic a clientului cu banca, o coordonare a procesului de oIertare ctre client precum si asistent
Iinanciar-bancar n Iunctie de nevoile clientului. n general, managerul de relatii este dedicat
clientilor corporativi Ioarte mari, cu activitate care genereaz sau poate genera proIituri
semniIicative pentru banc sau clientilor persoane Iizice (private banking) cu volume mari de
disponibilitti.
Orientarea ctre client, determinat de implementarea sistemelor calit(ii, n
bncile comerciale.
Cerintele 'Total Quality Management (Managementului Calittii Totale) pornesc de la
Iaptul c strategia de aIaceri pe care o va urma o banc pentru a obtine proIit si valoare adugat
pentru actionari este o strategie orientat ctre client.
124
Cerintele clientului si satisIacerea nevoilor sale sunt punctul de plecare n structurarea
unei bnci la nivelul standardelor de calitate impuse de sistemul TQM cu un sistem de
management al clientelei perIormant.
Orientarea ctre client determinat de schimbrile impuse de dezvoltarea puternic
a concuren(ei bancare yi a furnizorilor alternativi de servicii financiare.
Dezvoltarea pietei si a concurentei a determinat modiIicarea comportamentului clientului.
Pentru client scena competitional a adus o gam larg de alternative, desi a eliminat natura
personal a serviciilor bancare. Consumatorii au renuntat la loialitate n schimbul abilittii de a
alege pe cea mai bun dintre ultimele oIerte ale zilei. Bncile au ncercat s se adapteze la acest
tip de comportament prin a ntelege mai bine si a previziona care sunt nevoile reale de produse si
servicii bancare ale consumatorilor.
Dezvoltarea canalelor de distribu(ie aditionale.
Dezvoltarea utilizrii Internetului, implementarea de call-center-uri, e-mailing a dus la
cresterea si diversiIicarea volumului de inIormatii pe care banca l poate obtine de la clientii si.
Bncile au reusit s integreze partial datele si inIormatiile primite de la clientii care utilizeaz
mai multe canale de distributie.
Puncte slabe:
Sisteme informatice neperformante.
PlatIormele inIormatice detinute de principalele bnci comerciale sunt n curs de
perIectionare urmnd ca implementarea de aplicatii analitice de management a clientelei s Iie
posibile abia n viitor. Integrarea ntr-o unic baz de date a tuturor datelor si inIormatiilor despre
client este o problem curent a bncilor comerciale din Moldova.
Dificultti n elaborarea unui model de profitabilitate pe client.
Modelul de proIitabilitate pe client depinde n mare msur att de modul de alocare a
cheltuielilor administrative pe Iiecare client al bncii ct si de preturile de transIer intern utilizate
de trezorerie. Armonizarea intereselor n cadrul diIeritelor centre de proIit din banc reprezint
un pas necesar care s duc la reIlectarea real si corect a valorii de aIaceri a unui client pentru
banca respectiv.
Politica de vnzri orientat pe produs si nu pe client.
Strategia de aIaceri pe produs a Iost nlocuit n marea majoritate a bncilor cu strategia
de aIaceri orientat pe client, bncile din Moldova aliniindu-se astIel la cerintele pietei europene
si la standardele bncilor internationale.
Lipsa de recompensare a clientilor fideli bncii.
125
Bncile nu promoveaz sisteme de recompensare a clientilor traditionali ai bncii din
motive legate att de lipsa de inIormatii suIiciente reIeritoare la proIitabilitatea pe client ct si din
motive legate de nentelegerea importantei cresterii ratei de Iidelizare a clientilor ca Iactor
generator de proIit pentru banc.
Oportunit(i
Implementarea sistemelor si aplicatiilor inIormatice caracteristice SMRC;
Aplicarea unor strategii de aIaceri bazate mai mult pe cresteri ale bazei de clienti
dect pe cresteri de proIitabilitate pe termen scurt; Cresterea bazei de clienti prin atragerea
persoanelor Iizice Ir cont n banc (Moldova are un grad Ioarte redus de bancarizare,
comparativ cu celelalte tri din Uniunea Europeana).
Riscuri
Realizarea de investitii masive n sisteme inIormatice Ir stabilirea unei strategii de
aIaceri clare pe termen lung;
Utilizarea necorespunztoare a datelor Iurnizate de SMRC, ceea ce ar putea conduce
la concluzia ineIicientei acestuia.
Un astIel de sistem se poate realiza numai ntr-o organizatie orientat pe realizarea de
parteneriate cu clientii, pe ntelegerea corect a nevoilor lor si a evolutiei n timp a acestora.
Pentru aceasta este important de parcurs anumite etape n timp (Figura 3.3).
Astfel, numai abordarea sistemic a acestei activit(i de management poate s
conduc la rezultate evidente care s fie observate att de banca ct yi de clien(ii si.
Recomandri pentru implementarea managementului relatiilor cu clientii.
u implementarea unui sistem trebuie s conduc la obtinerea de perIormant pe termen
lung si nu pe termen scurt. Un astIel de sistem se poate realiza numai ntr-o organizatie orientat
pe realizarea de parteneriate cu clientii, pe ntelegerea corect a nevoilor lor si a evolutiei n timp
a acestora;
u schimbarea IilozoIiei de abordare a bncilor de la orientarea pe produs la orientarea
ctre client a condus la schimbri strategice ce necesit o gestiune eIicient a relatiei banc-client
pentru ntelegerea nevoilor clientului;
126
Fig. 3.3. Modelul de implementare a SMRC
Sursa: elaborat de autor
u noile reglementari bancare ampliIic necesitatea monitorizrii ndeaproape a
perIormantei clientului, a riscului asociat produselor si serviciilor vndute ceea ce conduce la
cerinte suplimentare de date si inIormatii complexe si detaliate despre clienti;
u automatizarea proceselor bancare si diversiIicarea canalelor de distributie genereaz
necesitati suplimentare de gestiune si integrare a inIormatiilor si datelor despre clienti;
u mentinerea clientilor n sistem este un Iactor important pentru proIitabilitatea bncilor.
Mentinerea clientilor este cu att mai mare cu ct numrul de produse si servicii vndute unui
singur client este mai mare. Realizarea unui grad de retentie ridicat implic gestiunea complex
si integrat a tuturor canalelor de distributie si realizarea unei baze de date unice ce integreaz
datele si inIormatiile despre client din toate aceste canale de distributie.
Payii de ac(iune:
- Pregtirea personalului din Iront-oIIice prin cursuri de vnzri specializate;
- Dezvoltarea Internetului si Call-center-ului nu numai pentru inIormarea clientilor, ci si
pentru eIectuarea tranzactiilor (idem tranzactii eIectuate n sucursalele bancare);
- Achizitionarea de soIturi moderne cu module analitice n vederea prelucrrii
corespunztoare a datelor si inIormatiilor Iurnizate de clienti.
- Realizarea unui audit independent al platIormei inIormatice si stabilirea cerintelor
viitoare pentru aceast platIorm pornind de la cerintele de aIaceri ale bncii;
Cerin(e strategice
Elaborare strategie
Diferen(iere/segmentare clien(i
Implicare conducere executiv
Cerin(e tehnologice
Stabilire echipa de proiect
interdepartamental
Parteneriat furnizor
solu(ii tehnologice
Integrare scalabilitate
- solu(ie tehnologic
Interconectare yi armonizare
tehnologie-proces
127
- Colaborarea personalului bancar din zona de clientel cu cel din zonele riscurilor n
analizarea datelor Iurnizate.
Totuyi, trebuie s (inem cont c tehnologia de creditare se ntemeiaz pe principiul
reducerii riscului de credit prin ob(inerea unui volum ct mai mare de informa(ie despre
activitatea clientului. La noi, insa problema principal a relatiei de credit este legat de
reparti:area neuniform a informatiei intre banc i client, deoarece initial banca nu cunoate
nimic despre client.
Un pas de solu(ionare ar Ii utilizarea tehnologie de creditare n sine (modelul score
FICO). Cu ajutorul acestui model banca, analiznd rezultatul scorului va adopta decizia: s-i
acorde sau nu creditul. Autenticitatea inIormatiei constituie garantia principal n creditare, care
ajut la aprecierea just a clientului, si anume:
Plenitudinea si autenticitatea inIormatiei Iurnizate de client;
Are sau nu clientul o idee real despre propriul business sau l supraapreciaz.
Ca rezumat, odat cu implementarea sistemului de scoring FICO, acesta va permite
accesarea mai rapid a unor credite, dar si accesul pe piata de proIil european pentru
consumatorii autohtoni. Totodat, Iiecare solicitant de credit va beneIicia de un caliIicativ
individual care va arta capacitatea de a plti la timp ratele.
Obiectivul important al analizei de cuantiIicare a riscului creditului l constituie
cunoasterea evolutiei clientului din perioadele trecute si prognozarea perIormantelor viitoare ale
acestuia, n vederea unei previzionri a viabilittii lui. O preocupare permanent pentru
asigurarea unui control eIicient al riscului de credit va Ii monitorizarea volumului creditelor, a
structurii si calittii acestuia, evidentiindu-se n dinamic si cauzalitatea creditelor restante.
Implementarea scorului FICO, ar permite bncilor comerciale s diversiIice gama de
produse, cu aplicarea conditiilor, restrictiilor si Iluxurilor speciIice de aprobare a creditelor.
Utilizarea modelului scoring (scorul FICO) n luarea deciziei de creditare ar oIeri bncilor si
clientilor si un sir avantaje:
+ accelerarea procesului de prelucrare a cererilor si de acordare a creditelor;
+ reducerea personalului bancar;
+ economia de cheltuieli ca urmare a utilizrii personalului cu un nivel de caliIicare mai
redus si a cheltuielilor administrative ca urmare a reducerii locurilor de munc;
+ analizele rapide si deciziile obiective n procesul de creditare, netinndu-se cont de
prejudectile creditorului (ras, gen, convingere religioas, nationalitate sau stare civil).
128
Rolul mafor al autorittii de supraveghere este acela de a preveni riscul sistemic prin
promovarea unei supravegheri bancare eficiente, care s asigure reali:area stabilittii i
viabilittii intregului sistem bancar. n acest sens, n Republica Moldova, s-ar impune
implementarea unui credit-scoring. Sistemul se constituie ntr-un instrument eIicient de lucru
pentru evaluarea institutiilor de credit n scopul identiIicrii, ntr-o Iaz incipient, a acelor
institutii care sunt ineIiciente sub aspect Iinanciar si operational sau maniIest trenduri adverse
solicitnd, din partea autorittii de supraveghere, o atentie sporit.
Imediat din momentul eliberrii creditului, ncepe etapa de monitorizare a tranzactiei de
credit. Monitorizarea creditelor constituie evaluarea situatiilor, determinarea problemelor,
identiIicarea cauzelor care au condus la aparitia lor, stabilirea strategiei relatiilor ulterioare cu
debitorul, determinarea msurilor de realizare a lor n scopul asigurrii rambursrii creditului
acordat si obtinerea venitului de la operatiunea de creditare.
Promovarea unei politici dure de rambursare va servi drept exemplu pentru viitorii
mprumutati.
La depistarea problemelor intr-o etap timpurie, banca poate reduce riscul pierderilor.
Semnalele alarmante pot surveni din patru surse principale:
u Relatiile debitorului cu banca;
u Relatiile debitorului cu partenerii (Iurnizori, cumprtori etc.);
u Situatia Iinanciar a debitorului;
u Situatia social-economic a debitorului.
Principiul general ce trebuie avut n vedere este acela c banca nu trebuie s acorde un
credit pn ce nu se estimeaz corect posibilitatea recuperrii la scadent sau n momentul n
care aceasta decide, din anumite motive, s-si retrag creditul. Estimarea corect a capacittii de
rambursare are de cele mai multe ori o important mai mare dect asigurarea creditului prin
garantii materiale.
Odat ce cauzele aparijiei creditelor problematice (neperformante), este mai uyor de a
stabili ci yi modalitji de prevenire a acestora, dup cum urmeaz:
u estimarea corect a necesarului de credite a mprumutatului yi a termenelor de
rambursare. Nu trebuie s uitm c riscul de nerambursare a unui credit exist att n situatia n
care se solicit un credit prea mic, ct si atunci cnd un client mprumut prea multi bani. n
primul caz, riscul apare datorit lipsei Iondurilor necesare realizrii volumului productiei
programate pentru a realiza proIitul estimat si ncasrile necesare pltii obligatiilor asumate. n al
doilea caz, riscul apare datorit cresterii gradului de ndatorare Iinanciar peste necesar si
majorrii artiIiciale a costului cu dobnzile, ducnd la reducerea capacittii de plat. Binenteles
129
Ioarte importante sunt si termenele de rambursare. Dac sunt prea mobilizatoare, mprumutatul
poate intra n incapacitate de plat, datorit necorelrii momentului pltilor cu momentul
ncasrilor previzionate. Dac termenele sunt prea permisive, apare pericolul cresterii
artiIiciale a gradului de ndatorare Iinanciar prin cresterea volumului dobnzilor;
u corelarea destina(iei creditului cu sursa de rambursare. Tranzactia Iinantat prin
credit trebuie s genereze attea ncasri ct s se poat plti mprumutul si dobnda aIerent.
Dac tranzactia esueaz, va Ii greu de gsit o surs alternativ si se vor crea numeroase
probleme. De exemplu, un agent economic a solicitat un credit n valut pe termen mediu pentru
importul unor utilaje care s asigure o productie mai eIicient pentru comenzile de export aIlate
n derulare. Din pcate, peste un an de zile contractul la export nu s-a rennoit, utilajele nu si-au
regsit o alt utilizare la Iel de eIicient pentru productia intern, a intervenit si cursul valutar si
creditul a devenit restant si neperIormant. Mai neplcut a Iost si Iaptul c datoria n valut
reactualizat n lei depsea cu mult valoarea utilajelor la pretul pietei, ceea ce a dus la negocieri
nu ntotdeauna amiabile pentru completarea garantiilor;
u existen(a a dou posibilit(i de recuperare a crean(elor fr legtur ntre ele yi
existente de la nceput. n cazul prezentat anterior, si mprumutatul si banca s-au bazat pe
continuarea relatiilor de comert exterior cu partenerul traditional, neexistnd nici o certitudine
Iormal n acest sens. Pe de alt parte, nici garantia nu avea caracteristicile cerute de a Ii usor
valoriIicabil, chiar dac era accesibil. n lumea bancar, se spune c cea mai eIicient garantie
este gajul pe masina directorului general si ipoteca pe cldirea corpului administrativ,
intervenind n acest exemplu si Iactorul psihologic coercitiv. Este Ioarte important ca aceast a
doua surs de rambursare s Iie un activ care pe lng lichiditatea sa si a pstrrii valorii de piat
n timp, s Iie usor accesibil, n sensul c valoriIicarea acestuia s nu aIecteze negativ procesul
de productie al mprumutului si s nu Iie necesar o executare silit;
u ncheierea unui contract de credit cu clauze asiguratorii. Pentru protejarea propriilor
interese, banca poate introduce n contractul de credite clauze asiguratorii prin care s diminueze
riscul si s oblige mprumutatul la mentinerea capacittii de plat. Exist dou Ieluri de clauze:
aIirmative (pozitive) si negative. Clau:ele afirmative sunt cele cu care mprumutatul trebuie s
Iie de acord. Clau:ele negative sunt cele care impun restrictii Iinanciare sau interdictii si care
prevd, de exemplu. investitiile n active imobilizate nu vor depsi o anumit valoare; Iondul de
salarii nu va depsi un anumit plaIon; nu vor mai Ii gajate sau ipotecate active; etc.
n opinia autorului, bncile comerciale, prin normele sale, trebuie s prevad, pe lng
prevenirea si diminuarea riscului de credit, si respectarea obligatiilor ce revin mprumutatului
prin contractul de credite.
130
Astfel, in vederea prevenirii aparitiei creditelor neperformante, ofiterii de credite trebuie
s urmreasc.
u respectarea destinatiei creditelor prin utilizarea acestora numai n scopurile
pentru care au Iost aprobate. n cazul n care oIiterii de credite vor constata
eIectuarea de plti din credite pentru alte destinatii dect cele aprobate, banca va sista imediat,
Ir preaviz, utilizarea creditului aprobat;
u pltile din credite se vor eIectua sub control bancar, pe baz de documente legale (plti
prin virament). Pltile din credite n numerar sunt permise, n mod exceptional, n limita
plaIoanelor stabilite de autorittile monetare;
u cesionarea n Iavoarea bncii a Iluxului de lichiditti (cash Ilow), care trebuie s Iie
derulat prin banca;
u reIlectarea corect si la zi n evidenta contabil a operatiunilor legate de utilizarea si
rambursarea creditelor, achitarea dobnzilor si comisioanelor aIerente acestora;
u concordanta datelor din evidente cu cele eIectiv constatate pe teren;
u respectarea graIicelor de acordare si rambursare a creditelor, achitarea dobnzilor si plata
comisioanelor;
u analiza realizrii Iluxului de lichiditti si a prevederilor din bugetul de venituri si
cheltuieli, comparativ cu cele planiIicate sau prognozate;
u asigurarea cu contracte si comenzi a productiei;
u realizarea productiei, executarea lucrrilor si prestarea serviciilor contractate la termen si
n conditiile de calitate prevzute;
u amnrile si reIuzurile la plat a contravalorii produselor livrate si cauzele acestora;
u mentinerea si consolidarea capacittii de plat a mprumutului, a bonittii acestuia, pe tot
parcursul procesului de creditare, pn la rambursarea integral a creditului si plata dobnzilor
datorate bncii;
u analiza permanent a acoperirii cheltuielilor din veniturile realizate si mentinerea unui
grad acceptabil de rentabilitate;
u prevederea n bugetul de venituri si cheltuieli, precum si n Iluxul de lichiditti al
mprumutatului a resurselor necesare pentru rambursarea ratelor de credit scadente si a
dobnzilor aIerente;
u aducerea la cunostinta bncii a modiIicrilor intervenite n structura organizatoric si
activitatea desIsurat;
u mentionarea pe documentele de plat a pozitiilor din documentatii unde se regsesc
cheltuielile, precum si sursa din care se eIectueaz pltile (surse proprii, credit), n cazul
131
creditelor pentru echipament (investitii);
u pstrarea, n conturile deschise la banc, a disponibilittilor bnesti rezultate din
activitatea desIsurat;
u s comunice bncii dac a deschis conturi curente sau conturi (subconturi) de
mprumuturi la alte societti bancare si volumul activittii derulate prin aceste conturi.
In concluzie, propunem urmtoarele ci de perfecjionare yi opjiuni de dezvoltare
durabil privind gestiunea relajiei de credit banc - client
Din punct de vedere a credibilittii clientilor se pot implementa unele actiuni de
perIectionare:
u elaborarea sistemului unic de indicatori Iinanciari si a mrimilor unice ale acestora
pentru determinarea credibilittii clientilor (model scoring), n scopul creditrii;
u crearea unor centre cu baze de date (BIC), privind situatia Iinanciar a agentilor
economici care ar servi ca punct de reper n luarea deciziei de creditare si utilizarea tehnologiilor
inIormationale mai avansate pentru prelucrarea datelor (FICO score);
u utilizarea mai ampl a indicatorilor ce caracterizeaz istoria creditar a clientilor
bancari;
u veriIicarea corectitudinii inIormatiei Iinanciare privind situatia Iinanciar si situatia pe
piat a clientilor de ctre BIC;
u combinarea metodelor Iinanciare traditionale de determinare a credibilittii cu alte
metode, inclusiv cele neIinanciare, ceea ce ar spori gradul de obiectivitate a rezultatelor;
u aplicarea modelului scoring ,,FICO score de analiz-diagnostic n procesul de
determinare a credibilittii (riscul de credit) clientilor;
Din punct de vedere al mecanismului de creditare, prin prisma relatiilor banc-client, n
acest sens, se recomand:
u promovarea politicilor bancare cu grad nalt de Ilexibilitate Iat de clientii bancari;
u revederea politicii de marketing a bncilor comerciale prin studierea posibilittilor
Iinanciare reale ale clientilor bancari si introducerea noilor produse la momente oportune;
u orientarea politicii de creditare pe ramuri ale economiei nationale n vederea Iinantrii
clientilor si cresterii economice a acestora;
Din punct de vedere a recuperrii creditelor problematice (nefavorabile), ar Ii binevenite
urmtoarele actiuni:
u conIormarea la cerintele Acordului Basel-II n legtur cu abordarea riscului de
creditare;
u eIicientizarea supravegherii bancare; eIectuarea unui control mai riguros asupra strii
132
rambursrii creditelor prin perIectionarea procesului de monitorizare a creditelor si a clientilor
bancari;
u revederea normativelor privind expunerea bncii la risc.
3.3. Solu(ii de optimizare a managementului riscurilor bancare n cadrul sistemului bancar
Managementul riscului ntr-o banc este responsabilitatea conducerii sale superioare si a
conducerii executive, care trebuie sa ndeplineasc directivele conducerii de la vrI.
Conducerea superioar a bncii are ca prim scop maximizarea valorii actionarilor, dar
trebui s aib n vedere si cerintele clientilor, salariatilor si societtii n coordonarea
managementului riscului. Pentru atingerea acestui scop, conducerea bncii trebuie s-si
stabileasc si s ndeplineasc totodat obiective clare n domeniul gestionrii eIiciente a
riscului.
Cu toate c a resimtit relativ puternic eIectele indirecte ale ampliIicrii crizei Iinanciare
internationale, sistemul bancar al Republicii Moldova nu a Iost aIectat pn n prezent de
probleme de solvabilitate (cu exceptia a 2 bnci).
n aceste conditii, nu s-a impus recurgerea la implementarea unor msuri speciale de
ntrire a sistemului bancar de natura celor introduse n schemele nationale adoptate n alte tri,
care au inclus interventii ale statului prin recapitalizri ale institutiilor de credit, garantarea unor
categorii de mprumuturi atrase de bnci sau cumprarea anumitor active detinute de acestea.
Unicele msuri a Iost: cea de majorare la echivalentul sumei de la 4500 lei pn la 6000
lei a plaIonului garantat pentru depozitele persoanelor Iizice. La momentul de Iat n Moldova
BNM elibereaz bncilor comerciale licente n baza Cuantumul capitalului minim ce se
stabileste pentru capitalul de gradul I n mrime de 150 mil. lei. |a vedea Anexa 2| Evolutiile
macroeconomice interne ce pot aIecta stabilitatea Iinanciar, arat Iaptul c riscurile s-au majorat,
dar rmn la un nivel moderat. Companiile si populatia cu ndatorare ridicat resimt ntrirea
politicii monetare. Evolutia cursului de schimb al monedei nationale a indus noi incertitudini si
inIluente Iinanciare mprumutatilor cu repercusiuni asupra capacittii de rambursare a creditelor.
n contextul crizei Iinanciare, bncile trebuie s evite asumarea de riscuri excesive,
nregistrarea de pierderi sau aparitia unor diIicultti de lichiditate, prin mentinerea unui nivel
corespunztor al capitalizrii, implementarea unui sistem eIicient de control intern si un
management adecvat al riscurilor speciIice.
n prezent, managementul riscului bancar a devenit o activitate institutionalizat ceea ce
presupune: crearea unor controale interne de risc, stabilirea si elaborarea de proceduri de
133
management al riscului, stabilirea unor relatii de colaborare cu departamentul de audit intern al
Bncii, acordarea de consultant pe domeniul riscului pentru celelalte departamente, cresterea
importantei managementului riscului n cadrul Bncii si integrarea analizei si procedurilor de
control a riscului n strategia Iinanciar si comercial a Bncii. |48|
Riscurile speciIice mediului bancar moldovenesc sunt mai pronuntate n prezent dect n
alte tri, deoarece:
u sistemul de norme si reglementri bancare nc nu acoper toate zonele activittii
bancare;
u nu este asigurat transparenta activittii bancare: bncile oIer acces la inIormatie cnd se
aIl n postura de creditori, dar nu Iurnizeaz inIormatii n aceeasi msur atunci cnd ele devin
debitori, cu exceptia comunicrilor restrnse ale BNM.
Pentru a detine un sistem eIicient de management al riscului, n opinia autorului, bncile
comerciale trebuie s si consolideze urmtoarele obiective:
u Stabilirea unei deIinitii comune a ,riscului si a tipurilor de risc, care s
determine elaborarea unei ,hrti a riscurilor bncii;
u Evaluarea cuprinztoare si continu a surselor existente si potentiale de riscuri interne si
externe;
u Stabilirea unor responsabilitti clare n domeniul managementului riscurilor (de sus n jos
top-down, n ierarhie) si a sistemului de raportare (de jos n sus bottom-up), pentru a
evita conIuziile, suprapunerea eIorturilor sau pierderea din vedere a unor aspecte
importante;
u Asigurarea unei transparente, a unui sistem cuprinztor de inIormare a conducerii si a
unui sistem de monitorizare si raportare, care s prezinte, s analizeze si s comunice
expunerile eIective, cstigurile si pierderile care trebuie cunoscute si stocate pentru
reIeriri viitoare;
u Elaborarea unui sistem de msurare a perIormantei Iinanciare, care s ia n considerare
pierderea prevzut (costul activittii), pierderea neprevzut (msurarea riscurilor),
alocarea de capital pe Iiecare risc, acolo unde este posibil, si veniturile ajustate pentru
Iiecare risc (rentabilitatea capitalului ajustat cu riscurile);
u Evaluarea n Iunctie de piat a costului capitalului, a ratei minime a rentabilittii si a
posibilittii si limitelor cresterii organice a expunerilor la risc;
u DeIinirea si utilizarea principiilor de diversiIicare a riscurilor si de management al
portoIoliului;
u Elaborarea unui sistem de clasiIicare a creditelor pe baza ratei anticipate de
134
neperIormant;
u Stabilirea preturilor produselor si serviciilor, lund n considerare toate elementele de mai
sus;
u IdentiIicarea nclinatiei/tolerantei n asumarea riscurilor si stabilirea limitelor de expunere
n concordant;
u Elaborarea unui cadru conceptual consistent, n cadrul cruia s se stabileasc obiectivele
si s se evalueze perIormantele unittilor de activitate, produselor, relatiilor cu clientii si
salariatii;
u Instalarea n toate domeniile bncii a unor planuri de recuperare n caz de dezastre si/sau
a unor planuri de continuitate a activittii, actualizarea si testarea cu regularitate a acestor
planuri;
u Analizarea permanent a realizrilor si esecurilor sistemului de management al riscului si
ajustarea n conIormitate a instrumentelor de control;
u Stabilirea unui control independent de management al riscului, separat de initierea si
derularea activittii;
u Asigurarea unui nivel proIesional si specializat al cunostintelor salariatilor n domeniul
neutralizrii si controlului diIeritelor tipuri de riscuri bancare.
n conIormitate cu recomandrile Bncii Nationale a Moldovei (BNM), precum si a
Comitetului Basel, n activitatea lor, bncile comerciale identiIic urmtoarele grupuri de riscuri:
riscul de creditare, riscul de piat (inclusiv riscul valutar), riscul operational (inclusiv riscul
juridic), riscul dirijrii activelor si pasivelor (inclusiv riscul lichidittii si riscul ratei dobnzii),
riscul evenimentelor externe si riscul strategic.
Avnd n vedere importanta major a administrrii riscurilor bancare, BNM a elaborat si a
pus n aplicare un sir de acte normative menite s asigure o abordare prudent din partea bncilor
din Republica Moldova a riscurilor inerente activittii lor. AstIel, n corespundere cu actele
normative ale BNM, bncile comerciale trebuie s ndeplineasc cu strictete toate cerintele
naintate, si anume: Iormarea Iondului rezervelor obligatorii pentru depozitele atrase, Iormarea
rezervelor pentru reduceri pentru pierderi la credite, mentinerea structurii portoIoliului de credite
n corespundere cu politica de creditare, mentinerea mrimii capitalului normativ total si
suIicientei capitalului ponderat la risc n limitele stabilite de BNM, respectarea limitelor Iata de
pozitia valutar deschis, lichiditatea bncii, credite acordate etc.
n scopul administrrii eIiciente a ntregului spectru de riscuri, bncile comerciale creeaz,
un sistem de instrumente speciIice avansate, relevante att Iiecrui risc ct si conditiilor actuale
din Republica Moldova (Tabelul 3.1).
135
O alt directie important pentru diminuarea impactului negativ al riscurilor bancare
const n diversificarea acestora, problem detaliat pe parcursul lucrrii. Mentinerea unei
structuri 'granulare a portoIoliului de plasamente presupune realizarea unui echilibru optim al
activelor dup gradul lor de risc. n acest sens, se poate sugera ca structur asiguratorie a
plasamentelor, orientarea spre investitiile cu risc minim n proportie de 30, iar pentru cele cu
risc mediu un procent egal cu 30. Pentru investitiile cu risc ridicat, se atribuie de regul un
procent de 40. Pe de alt parte, bncile trebuie s urmreasc n mod consecvent diversiIicarea
resurselor atrase, n special a sistemului de depozite.
Tabelul 3.1
Lista activit(ilor de administrare a riscurilor
Risc Activit(i de administrare a riscului
Riscul de creditare Proceduri riguroase privind examinarea multilateral a cererilor de credit
Acordarea creditelor cu delimitarea mputernicirilor in corespundere cu
recomandrile BNM
Sistem de comitete de creditare care asigur luarea deciziilor privind acordarea
creditelor in mod colegial
Limite privind nivelul de concentrare a riscului de creditare la nivelul att a unui
client, cat si a portoIoliului de credite
Sistem de monitorizare a creditelor acordate
Cerinte nalte Iata de asigurarea creditelor acordate
Sistem avansat de scoring creditar
Riscul de pia(
(inclusiv
riscul valutar)
Limite privind pozitiile valutare deschise
Limite privind mputernicirile in cadrul eIecturii tranzactiilor valutare
Strategia de diminuare a expunerii bncii Iata de riscul valutar prin mentinerea
pozitiei valutare minim necesare
Instrumente moderne de gestionare a riscului valutar (operatiuni SWAP,
Forward etc.)
Riscul opera(ional Sistem de documentatie normativ intern
Sistem de securitate intern (Iizic si inIormational)
Gestionarea riscului juridic
Sistem inIormational modern
Riscul dirijrii
activelor yi pasivelor
Controlul expunerii bncii la riscul ratei dobnzii si a lichidittii in baza
Gap-ului ratei dobnzii si a lichidittii eIectuat in cadrul ALCO
Controlul pozitiei de plat eIectuat zilnic de ctre management
Instrumente moderne de gestionare a riscului ratei dobnzii (rate Ilotante etc.)
Limite privind termenul de atragere si plasare a resurselor
Monitorizarea continu a respectrii sistemului de limite si mputerniciri
Riscurile
evenimentelor
externe
Sistem de planuri de asigurare a continuittii activittii bncii
Sursa : elaborat de autor n baza manualelor de creditare a bncilor comerciale
Datorit ponderii semniIicative ce revine creditelor n portoIoliul bncilor comerciale, se
impune ca riscurile asociate acestora s Iocalizeze, n mod deosebit, atentia managerilor bancari.
Cunoscnd c riscul poate Ii identiIicat, evaluat, monitorizat si diminuat, dar niciodat eliminat,
pentru a se proteja, bncile trebuie s dezvolte un set de politici generale, speciIice si sectoriale.
136
Trebuie subliniat Iaptul c principalul criteriu la acordarea creditelor va rmne capacitatea
clientului de a genera un Ilux de numerar pozitiv, ca prim surs de rambursare, garantiile
materiale plasndu-se astIel pe un loc secundar.
Pentru diminuarea riscurilor se impune analiza periodic si exigent a calittii portoIoliului
de credite si constituirea de provizioane si rezerve. O optiune imediat poate Ii asigurarea
creditelor mpotriva riscului de neplat la institutii specializate.
n acest context se recomand acordarea cu prioritate a creditelor pe obiect, n deIavoarea
celor globale de exploatare, precum si promovarea creditelor de consum pentru populatie.
n scopul evitrii pericolului de concentrare excesiv a creditelor Iat de o anumit ramur de
activitate, este necesar stabilirea unor limite de expunere, pe baza elaborrii de modele proprii
de analiz tip scoring, n Iunctie de indicatorii relevanti pentru evaluarea perIormantelor
sectoriale.
Acesti indicatori ar putea Ii, spre exemplu, urmtorii:
+ volumul creditelor restante si ponderea acestora n total credite angajate;
+ dobnzile restante;
+ calitatea portoIoliului de mprumuturi;
+ volumul provizioanelor speciIice de risc;
+ rentabilitatea ramurii n raport cu volumul creditelor angajate;
+ ponderea creditelor acordate sectorului privat n total ramur.
Un aspect important n contextul acestor concluzionri se reIer la necesitatea consolidrii
permanente a capitalurilor proprii, preponderent pe seama cresterii proIiturilor. Pentru
desIsurarea unei activitti normale, bncile care opereaz ar trebui s realizeze un indice de
adecvare a capitalului de minimum 15-17.
n aceste conditii, se va ncerca identiIicarea si analizarea acelor bnci din sistemul bancar
care sunt mai sigure pentru clienti, din perspectiva eIicientei managementului riscurilor.
Dup cum s-a vzut pe parcursul lucrrii, activitatea bancar presupune nainte de toate,
asumarea unor riscuri speciIice. Un bun management bancar poate evita acceptarea unor riscuri
excesive si poate obtine un proIit rezonabil pentru institutia sa.
Tinnd cont de conjunctura actuala a sistemului bancar al Republicii Moldova, gestionarea
riscurilor bancare constituie 'coloana vertebral a procesului de management, iar
instrumentalizarea sa trebuie abordat n mod pragmatic. Aceasta presupune, n esent,
particularizarea unor tehnici si instrumente adaptate.
137
n concluzie, avnd n vedere toate aceste aspecte, se poate aIirma c managementul
riscului se impune ca o necesitate si trebuie s asigure bncii capacitatea de a identiIica si aprecia
riscurile bancare, de a le controla, elimina sau evita si Iinanta. Pentru aceasta, venim cu
urmtoarele solujii de optimizare:
1. Desi riscul de solvabilitate este catalogat de analisti drept un risc secundar, este
analizat, deoarece se consider extrem de important pentru Iunctionarea unei bnci, caracterizat
prin generalizarea Ienomenului de subcapitalizare a operatorilor de piat.
Teoretic, solvabilitatea poate Ii mentinut Ir nici un capital, dac pierderile sau
cheltuielile sunt resorbite din proIitul nedistribuit si provizioane. Evident c o banc n aceast
situatie s-ar aIla permanent n pericolul de Ialiment brusc, risc inacceptabil pentru deponenti.
Existenta fondurilor bancare proprii, ca si dimensionarea lor adecvat conIer bncii securitatea
Iinal, Iiind a treia linie de aprare dup profituri si provi:ioane. n practic, bncile si stabilesc
mrimea capitalului potrivit reglementrilor n vigoare pe plan intern si international si n
conIormitate cu cerintele lor de eIicient economic, primordialitatea celor dou repere Icnd
obiectul unor lungi dispute n rndul specialistilor. Se poate considera c viciul de Iond al
standardelor de reglementare const n tendinta promovrii unor msuri 'procustiene,
limitative, care intr n dezacord cu nevoile eIective de capitalizare speciIice mediilor de aIaceri
conjuncturale.
Pentru bncile care opereaz n trile cu economii n tranzitie, imaginea public si
increderea clientilor dicteaz mentinerea lor pe piat, perceptia solidittii institutionale
prevalnd asupra culturii Iinanciare, Iapt care impune acordarea unei atentii manageriale speciale
politicilor de dezvoltare a bazei de capital.
Problema care deriv Iiresc se reIer la mrimea fondurilor proprii necesare unei bnci.
Potrivit principiului economic c acestea trebuie s absoarb pierderile neanticipate prin
minimizarea riscului de insolvabilitate, n msura n care proIitul curent nu mai este suIicient, o
ncercare de rspuns o oIer modelarea scenariilor, n scopul prognozrii ratei rentabilittii
activelor.
2. Riscul de creditare reprezint cea mai periculoas categorie de riscuri bancare,
ntruct se inIiltreaz la nivelul unei game largi de servicii si expuneri. n ultimii ani s-a
intensiIicat impactul negativ al acestui risc pe plan international, n timp ce, potentialul su de
aparitie a devenit supradimensionat de evolutiile Iinanciare Iluctuante ale societtilor comerciale
si de gradul nalt de ndatorare a acestora.
Prima cerint pentru gestionarea cu succes a riscului de creditare const n existenta unei
culturi solide n acest domeniu, ce presupune mentinerea echilibrului ntre dezvoltarea aIacerii si
138
controlul calittii ei. O institutie bancar care si impune standarde nalte de conduit conteaz pe
un comportament similar din partea clientilor.
3. Una dintre disciplinele de baz ale gestionrii riscurilor bancare o constituie
managementul portofoliului, desi demonstrat practic, abia acum ncepe s cstige teren n
planul elaborrilor teoretice.
Optiunea de a detine un portoIoliu de active, si nu un singur activ, are ca motivatie
reducerea riscurilor prin diversiIicare, Ir a determina o reducere similar a proIitului. Un
portoIoliu eIicient asigur o anumit rat de proIit cu risc minim posibil.
Principiul Iunctional al managementului portoIoliului const n diversificarea riscului,
realizat printr-o serie de tehnici analitice, ca analiza sectorial, clasiIicarea si scoringul
creditelor, ratingul de tar. Utilitatea diversiIicrii pentru reducerea riscului este larg acceptat.
Experienta bancar recunoaste pericolul concentrrii sectoriale excesive si al supraexpunerilor n
raport cu un singur client.
n ultima perioad se observ tot mai mult tendinta bncilor de a ncerca s realizeze
diversiIicarea riscului prin dispersie sectorial, optnd pentru portoIolii granulare n deIavoarea
celor monolitice.
Dispunnd de un sistem inIormational cuprinztor si operativ, bncile si pot gestiona
expunerile n Iunctie de: optimizarea relatiei risc-compensatie, evitarea unei concentrri
nejustiIicate a riscului, neutralizarea natural a riscului prin corelatii negative. Este recomandabil
ca un compartiment specializat al bncii s cerceteze trendurile macro si microeconomice pentru
identiIicarea Iactorilor de risc si testarea prin scenarii a Iactorilor de presiune.
n ultim instant, gestionarea riscului de creditare are ca principiu de baz
perIormantizarea analizei interne a clientilor, potrivit axiomei medicale: ,, este mai uor s previi
o boal decat s o vindeci `. Selectarea prudent si monitorizarea permanent a creditelor
acordate, solicitarea de garantii, obtinerea de asigurri externe pentru credite, constituirea din
timp a provizioanelor destinate acoperirii pierderilor sunt n mod cert elemente esentiale de
sustinere a politicilor de reducere a riscului de creditare si a eIectelor sale.
Managementul portoIoliului nu oIer n sine solutii miraculoase, dar promoveaz o
puternic baterie de instrumente analitice.
4. Managementul lichidittii presupune echilibrarea Iluxurilor de Ionduri de-a lungul
unor intervale de timp, pentru ca n conditii normale, banca s aib o pozitie conIortabil n
onorarea obligatiilor scadente. Interesul imediat se Iocalizeaz asupra Iluxurilor angajate pe
termen scurt. Tratarea riscului de lichiditate presupune utilizarea unor instrumente diIerite,
dintre care cteva sunt mai importante si cu aplicabilitate n contextul actual. Mentinerea unui
139
stoc de active lichide de calitate reprezint o optiune general a managerilor, eventualele
controverse viznd mrimea recomandabil a unui asemenea portoIoliu de urgent. Ca o
alternativ rational, aceasta ar putea Ii aproximat prin Iluxul de numerar net potential pentru o
perioad aleas.
Dup exemplul bncilor occidentale, costurile de oportunitate generate se pot transIera
asupra clientilor persoane juridice care beneIiciaz de credite, prin calcularea ratei dobnzii
percepute ca un adaos de puncte procentuale la rata LIBOR.
La estimarea iesirilor de Ionduri este prudent s se considere c toate obligatiile privind
agentii economici trebuie acoperite integral, deoarece se presupune c la scadent, acesti clienti
si retrag mai degrab depozitele dect le prelungesc. n ceea ce priveste persoanele Iizice, se
recomand ca estimrile s opereze unele ajustri comportamentale. Totodat este de dorit s se
procedeze si la aplicatii econometrice pentru identiIicarea trendului n miscrile nete ale
depozitelor populatiei aIlate sub inIluenta sezonalittii. Trebuie n acelasi timp aplicat principiul
diversificrii sistemului de depo:ite din perspectiva numrului de clienti, a distributiei
geograIice, a tipurilor de conturi si instrumente, a spectrului de scadente, asigurndu-se o mai
bun stabilitate comportamental si evitndu-se concentrarea iesirilor de Ionduri ntr-o anumit
perioad.
Este obligatoriu ns ca Iiecare banc s-si stabileasc limitele de expunere, n Iunctie de
deIicitul Iluxului de numerar. Bncile trebuie s ntretin n permanent o gam larg de
contrapartide n scopul diversiIicrii dependentelor.
Un aspect legat de riscul de lichiditate se reIer la constituirea de ctre bncile
comerciale a re:ervelor minime obligatorii. Obiectivul vizat prin regimul rezervelor minime este
stvilirea pe termen lung a excesului de lichiditate din sistemul bancar, care tinde s devin
cronic, mrindu-se gradul de dependent a bncilor comerciale Iat de autoritatea monetar. Cu
toate c, declarativ, unul dintre eIectele constituirii rezervelor const n asigurarea lichidittii
minime a bncilor, practic aceast Iunctie se realizeaz tardiv. n conditiile de Iunctionare
normal a bncilor, rezervele minime obligatorii au statutul unor imobilizri, costurile aIerente
transIerndu-se n cresterea marjei dobnzilor. InIluentnd substantial costurile, rezervele
obligatorii actioneaz att asupra oIertei de credite, ct si, prin eIectul pretului, asupra cererii de
creditare.
Experienta international a demonstrat c mentinerea n timp ndelungat si la cote nalte a
rezervelor determin dezvoltarea de institutii nesupuse acestui regim. Pe msur ce se ampliIic
procesele de globalizare, tendinta de restrngere a utilizrii acestui instrument de politic
monetar se accentueaz.
140
n Republica Moldova bncile au Icut Iat tuturor Iactorilor de instabilitate Iinanciar
ntr-un context de instabilitate general. n aceste conditii, pentru conducerea bncilor,
implementarea unor politici adecvate de gestiune a riscurilor devine o necesitate, ca si asimilarea
de ctre salariati a unor noi tehnici si instrumente de gestiune a riscurilor.
n conditiile unui management corect, cresterea operatiunilor n cele dou arii mari
servicii traditionale si servicii noi ar trebui sa aib un eIect sinergetic. ns pierderile suportate
de unii actionari si volatilitatea veniturilor duc la diminuarea valorii de piat a bncilor, ceea ce
Iace extrem de scump procurarea de capital suplimentar (necesar pentru protectia general a
institutiei n conditii de crestere). Deoarece comunicarea bncilor nationale cu publicul si chiar
cu actionarii, n ceea ce priveste gestiunea riscurilor bancare, este deIicient piata tinde sa
trateze toate bncile la Iel. Proasta gestiune a ctorva bnci poate inIluenta negativ si imaginea
public a celorlalte.
n concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o surs de cheltuieli neprevzute, gestiunea
lor adecvat pentru stabilizarea veniturilor n timp are rolul unui amortizor de soc. n acelasi
timp, consolidarea valorii actiunilor bancare se poate realiza doar printr-o comunicare real cu
pietele Iinanciare si implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare.
Toate bncile si institutiile Iinanciare trebuie sa-si mbuntteasc ntelegerea si practica
gestiunii riscurilor bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diIerite game de produse. Dac
procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul global de management sunt eIective, atunci
banca va avea succes. Bncile pot gestiona cu succes riscurile bancare, dac recunosc rolul
strategic al riscurilor, dac Iolosesc paradigma de analiza si gestiune n vederea cresterii
eIicientei.
3.4. Concluzii la capitolul 3
Una din modalittile de reducere a riscurilor pentru sistemul bancar national este
implementarea sistemului scoring FICO. Odat cu implementarea acestui sistemul, el va permite
accesarea mai rapid a unor credite, dar si accesul pe piata de proIil european pentru
consumatorii autohtoni. Totodat, Iiecare solicitant de credit va beneIicia de un caliIicativ
individual care va arta capacitatea de a plti la timp ratele.
Totodat, ideal ar Ii s se acorde credite doar persoanelor ce vor aduce proIit companiei.
Deoarece procesul lurii deciziilor n astIel de conditii nu poate Ii automatizat, el este un proces
lent si nu poate Ii aplicat miilor si chiar milioanelor de tranzactii zilnice. Viteza lurii deciziilor
este Ioarte important deoarece ntrzierea cu o zi a lurii deciziei Iinale l poate Iace pe
solicitantul creditului s se orienteze spre alte bnci.
141
Obiectivul important al analizei de cuantiIicare a riscului creditului l constituie
cunoasterea evolutiei clientului din perioadele trecute si prognozarea perIormantelor viitoare ale
acestuia, n vederea unei previzionri a viabilittii lui. O preocupare permanent pentru
asigurarea unui control eIicient al riscului de credit va Ii monitorizarea volumului creditelor, a
structurii si calittii acestuia, evidentiindu-se n dinamic si cauzalitatea creditelor restante.
Dup prerea autorului, cei mai multi creditori ar lua n considerare, ca potentiali clienti,
pe cei cu un grad de risc sczut, si anume pe cei care au un grad de risc de 5, 2 si respectiv
1 (asemeni Republica Moldova, creditele cu gradul de risc standard si supravegheat)
Stadiul actual al pietei bancare demonstreaz c exist o verig lips si aceast verig este
managementul relatiei de credit banc-client. Sursa inIormational a bncilor const n masa
Iragmentat a interactiunilor cu clientii, care sunt surprinse n diIerite sisteme operationale.
Noile reglementari, diversiIicarea si specializarea activittii bancare, concurenta din ce n
ce mai prezent, noile aplicatii inIormatice de gestiune a aIacerii, sunt Iactori ce determin
bncile din Republica Moldova s abordeze cu seriozitate o etap necesar pentru supravietuirea
acestora implementarea unui sistem modern de management al relatiilor de credit cu clientii.
n scopul gestiunii riscului n bncile comerciala autohtone, recomandm aplicarea unui
sistem de control eIicient, speciIicul acestui sistem este de a revizui si de a acorda o important
sporit obiectivului privind modalittile de promovare a eIicacittii si calittii serviciilor.
Calitatea serviciilor oIerite clientelei bancare este un subiect de preocupare permanent a
controlului intern. Scopul bncii este de a oIeri clientilor si servicii care s corespund ct mai
bine cerintelor Iormulate de ctre acestia. ntr-un mediu cu o concurent din ce n ce mai
agresiv, n care toate bncile vnd produse standardizate, diIerenta dintre ele va Ii Icut din ce
n ce mai mult n Iunctie de calitatea produselor si serviciilor adaptate nevoilor clientelei. Modul
de a asculta, de a primi, rapiditatea, Iiabilitatea, simplitatea procedurilor si claritatea cerintelor
Iormulate de banc n vederea executrii unei operatiuni solicitate de client sunt Iactori decisivi.
n Republica Moldova aproape toate bncile au Icut Iat tuturor Iactorilor de instabilitate
Iinanciar ntr-un context de criza Iinanciar. Totusi, considerm n urma analizei eIectuate c
toate bncile si institutiile Iinanciare trebuie sa-si mbuntteasc ntelegerea si practica gestiunii
riscurilor bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diIerite game de produse.
142
CONCLUZII GENERALE $I RECOMANDRI
Necesitatea cercetrii multiplelor probleme de gestionare si organizare a relatiilor de credit a
bncilor comerciale cu clientii, avnd ca scop minimizarea riscurilor bancare, gsirea cilor de
perIectionare, precum si de elaborare a unor metode si strategii stiintiIice manageriale ce vor Ii
utilizate n solutionarea problemelor aIerente acestora, conIirm actualitatea prezentei lucrri att
sub aspect teoretic ct si practic. AstIel, studierea si analiza problemelor relatiilor de credit n
cadrul bncilor comerciale din Republica Moldova cu scopul minimizrii riscurilor bancare, n
conditiile actuale, au condus la obtinerea unor rezultate relevante si elaborarea unor propuneri
privind perIectionarea Iunctionrii acestor relatii.
n urma cercetrii aspectelor teoretice, metodologice si practice ale managementului
relatiilor de credit dintre banc si client, precum si a managementului riscurilor bancare putem
concluziona urmtoarele:
1. Actuala etap pe care o parcurge economia na(ional are un caracter complex,
implicnd reconsiderarea ansamblului, ntregului sistem economic, ct yi a pr(ilor sale
componente. Avnd n vedere, c economia de piat presupune, n mod implicit, existenta
economiei bnesti, actiunea categoriilor valorice, autorul tezei consider c un rol important
trebuie acordat relatiilor de credit banc-client. Si n acest sens, opinia noastr personal este c
mecanismul de creditare a agentilor economici este indisolubil legat de relatiile de credit ,,banc-
client si ,,rentabilitate-risc.
2. AstIel, n Republica Moldova modelul prezent de reglementare a procesului de
creditare yi a controlului clien(ilor bncii corespunde noilor reglementri, si include
principalele din acestea, cum ar Ii: Reglementri privind luarea deciziei de creditare la diIerite
niveluri, care presupune limitele de luare a deciziei privind creditarea, Reglementri privind
lucrul bncii cu clientii, Reglementri privind ntocmirea contractelor, precum si asigurarea
rambursrii creditelor contractate etc.
3. Totusi, autorul consider c n prezent n sistemul bancar na(ional nu se (ine cont
de faptul c managementul clientelei este o categorie distinct de management de o
importan( deosebit n zilele noastre. AIirmm aceast opinie, deoarece n momentul actual
clientela este barometrul cel mai evident al evolutiei unei bnci comerciale. Prezenta unui numr
din ce n ce mai mare de societti comerciale sau persoane Iizice la bnci, conIirm calitatea
serviciilor bncii, n timp ce migrarea acelorasi clienti ctre alte bnci este o dovad a slabelor
perIormante ale bncii.
4. Putem identifica n practica curent dou strategii de afaceri rela(ionale cu
privire la pozitionarea n functie de tipul de strategie de afaceri referitor la relatia banc-
143
client. 1) Cu orientare asupra vnzrii produselor si serviciilor bancare (strategia cel mai des
ntlnit n cadrul sistemului bancar national) si 2) orientare asupra relatiei banc-client.
5. Bncile comerciale nu au implementat un sistem SMRC, sistem ce reprezint o
nou tendint n abordarea unui management de succes a relatiei cu clientul, deoarece bncile
comerciale detin aplicatii de calcul a proIitabilittii pe client, Centru de contact cu clientii etc.
dar toate aceste aplicatii nu functioneaz integrat si nu sunt utilizate efectiv n sistemul
decizional de management al clientelei. Totodat, bncile comerciale nu detin sisteme de
recompensare a clientilor traditionali ai bncii si nu detin sisteme de recompensare a salariatilor
implicati n vnzarea de produse si servicii bancare din cauza lipsei unui sistem de gestiune a
oportunittilor de vnzare. Sistemul actual de gestiune a clientelei nu permite msurarea ratei de
mentinere a clientilor obiectiv msurabil stabilit pentru atingerea obiectivelor strategice.
6. Evolu(iile macroeconomice interne ce pot afecta stabilitatea financiar, arat
faptul c riscurile s-au majorat, dar rmn la un nivel moderat. Companiile si populatia cu
ndatorare ridicat resimt ntrirea politicii monetare. Evolutia cursului de schimb al monedei
nationale a indus noi incertitudini si inIluente Iinanciare mprumutatilor cu repercusiuni asupra
capacittii de rambursare a creditelor. n contextul crizei Iinanciare, bncile trebuie s evite
asumarea de riscuri excesive, nregistrarea de pierderi sau aparitia unor diIicultti de lichiditate,
prin mentinerea unui nivel corespunztor al capitalizrii, implementarea unui sistem eIicient de
control intern si un management adecvat al riscurilor speciIice.
7. n literatura de specialitate exist mai multe abordri cu privire la procesul de
gestiune a riscurilor bancare. Unii consider c riscurile ar trebui gestionate de o manier
separat, independent, iar compartimentele aIerente ar trebui organizate si ele n mod
independent. Totalitatea acestor actiuni poate Ii diIerit, ns ele sunt interconexate si ndeplinirea
unei actiuni deseori este imposibil Ir evidentierea alteia. Noi, n aceast lucrare venim cu o
tratare mai deosebit si complex cnd identiIicm managementul eficient al riscurilor cu
managementul eficient al relatiilor de credit al institutiei. Si anume, sustinem Iaptul ca
elaborarea planului de aIaceri si a unei strategii de aIaceri ar trebui structurate ntr-o astIel de
manier, care s permit identiIicarea si analiza riscurilor potentiale, precum si crearea de
solutii viabile la impactul potential al expunerilor la risc.
8. Alegerea metodelor de evaluare a riscurilor bancare, n special al riscului de
credit este o sarcin dificil, deoarece o metod totalmente universal nu exist. De aceea,
este optim alegerea metodelor de evaluare pentru Iiecare caz concret, pornind de la situatia real si
n Iunctie de urmtorii Iactori: caracterul situatiei riscante, scopul evalurii, cantitatea si calitatea
inIormatiei disponibile, dimensiunile activittii clientului, existenta resurselor necesare pentru un
144
anumit tip de analiz etc. Totusi, bncile trebuie s si adapteze n permanent managementul
riscului n conIormitate cu cerintele prevzute de Comitetul de la Basel, respectiv Basel II. Basel
II aduce o schimbare de paradigm promovat la nivel international n managementul riscului
bancar, producnd schimbri ample n cadrul de reglementare, supraveghere prudential si de
cooperare international ntre autoritti. Un factor important de protec(ie mpotriva riscurilor
sunt yi garan(iile din partea beneficiarilor. Garantiile trebuie adoptate n Iunctie de natura
creditului, ele nu trebuie s constituie un obstacol n mobilizarea acestuia sau n circulatia
creantelor; de asemenea, garantiile nu trebuie s Iie un element secundar n aprecierea
posibilittilor de acordare a unui credit.
9. Pentru acoperirea riscurilor bancare, bncile pot apela att la un program formal
de finan(are elaborat pe baza prognozelor asupra pierderilor anticipate, ct yi la prelevri
pentru fondurile de rezerv constituite pentru pierderi din creditare. n plus, banca poate
acoperi riscurile n aIara unor programe Iormale de Iinantare, dac trec pierderile pe cheltuieli
sau le acoper din capital. Aceste programe genereaz n mod inevitabil un anumit grad de
incertitudine asociat veniturilor si o cerere incert de capital bancar. Pe de alt parte, existent a
programelor Iormale autoIinantate reprezint un mesaj pentru pietele Iinanciare, ntruct
presupune identiIicarea si evaluarea riscurilor, precum si reducerea gradului de incertitudine
privind veniturile viitoare.
10. Autorul consider, c dezvoltarea birourilor istoriilor de creditare yi
implementarea unui model scoring (FICO score) ar prezenta o condi(ie prioritar n
promovarea creditrii n mas. De aceea, la etapa initial, bncile ar putea minimiza riscurile
creditrii n mas doar prin aplicarea n creditare a unor modele statistico-matematice calitative
si eIiciente. n majoritatea trilor lumii creditorii Iac schimb de inIormatie privind solvabilitatea
clientilor si prin intermediul birourilor istoriilor de credit.
Problema ytiin(ific important solu(ionat n tez a constat n identiIicarea
punctelor vulnerabile n gestionarea de ctre bnci a clientelei sale, n special n cadrul relatiilor
creditare, si perIectionarea unor strategii manageriale noi aplicate n managementul clientelei
bancare care au Iavorizat cresterea perIormantelor bancare prin reducerea riscurilor generate de
operatiunile de creditare.
Rezolvarea problemei ytiin(ifice importante impune urmtoarele recomandri:
1. n scopul perfecjionrii managementului relajiilor de credit dintre banc yi client, la
nivel macro, prima recomandare ar Ii elaborarea strategiei unice de dezvoltare durabil a
ntregului sistem de credit, bazat pe obiectivele yi necesit(ile reale ale economiei
na(ionale. Aceast strategie trebuie s Iie elaborat n concordant cu obiectivele majore ale
145
altor documente existente ori n curs de elaborare (de exemplu, Strategia de redresare a
economiei si combatere a srciei n Republica Moldova etc.). Elaborarea acesteia ar trebui s se
bazeze pe colaborarea organelor statale, institutiilor de credit (bancare si nebancare), institutiilor
donatoare, alte organizatii ce au tangent cu activitatea de credit, precum si a celor de cercetare
stiintiIica.
2. n scopul perfecjionrii managementului relajiilor cu clienjii privind organizarea
activitjii de creditare la nivel de banca, recomandm:
implementarea unui sistem ce trebuie s conduc la obtinerea de perIormant pe termen
lung si nu pe termen scurt. Un astIel de sistem se poate realiza numai ntr-o organizatie orientat
pe realizarea de parteneriate cu clientii, pe ntelegerea corect a nevoilor lor si a evolutiei n timp
a acestora;
schimbarea IilozoIiei de abordare a bncilor de la orientarea pe produs la orientarea
ctre client care ar conduce la schimbri strategice ce necesit o gestiune eIicient a relatiei
banc-client pentru ntelegerea nevoilor clientului;
noile reglementari bancare ampliIic necesitatea monitorizrii ndeaproape a
perIormantei clientului, a riscului asociat produselor si serviciilor vndute ceea ce conduce la
cerinte suplimentare de date si inIormatii complexe si detaliate despre clienti;
automatizarea proceselor bancare si diversiIicarea canalelor de distributie genereaz
necesitati suplimentare de gestiune si integrare a inIormatiilor si datelor despre clienti;
mentinerea clientilor n sistem este un Iactor important pentru proIitabilitatea bncilor.
pregtirea si experienta oIiterilor de credit si de caracterul de bnci universale al
bncilor comerciale. n opinia autorului personalul implicat n activitatea de creditare trebuie s
aib o experient corespunztoare, lucru diIicil de realizat la nivelul retelelor bancare n
permanent dezvoltare. Aceasta Iace ca n zone mai ndeprtate s nu poat Ii gsit personal cu
experient chiar dac prin intermediul competentelor reduse acordate unor subunitti, bncile au
ncercat s previn si s reduc riscul de credit, experienta ne arat c este mai oportun
specializarea agentilor si Iilialelor mici n atragerea resurselor si acordarea de credite retail,
lsnd Iilialelor mari acordarea de credite pentru persoane juridice. Chiar dac aceast propunere
ar putea nsemna o ndeprtare de client ea ar Ii beneIic pentru banc, iar clientul ar avea
avantajul c ar colabora cu personal cu experient care i-ar dimensiona mai bine necesittile
Iinanciare.
3. n scopul perfecjionrii metodelor existente de evaluare a credibilitjii clienjilor
bancari att din punct de vedere al raportrii Iinanciare, ct si din punct de vedere al istoriilor de
credit se propune implementarea metodelor performante, cum ar Ii: metodele-scoring (FICO
146
score), metodele ba:ate pe rating, metoda anali:ei verbale a indicatorilor financiari i
nefinanciari. In mod special, recomandam modelul Fico Score. Acesta este un model statistic
international si reprezint un caliIicativ prin care se evalueaz probabilitatea ca o persoana s si
achite ratele la timp n viitor. Cu ajutorul sau, se acorda Iiecrui client un punctaj intre 300 (slab)
si 850 (Ioarte bun). Implementarea scorului FICO, ar permite bncilor comerciale s
diversifice gama de produse, cu aplicarea condi(iilor, restric(iilor yi fluxurilor specifice de
aprobare a creditelor. Desigur, la moment, utilizarea larg a credit scoring-ului este speciIic
creditrii n mas a persoanelor Iizice, ns unele bnci practic aceast solutie si la creditarea
ntreprinderilor micro si a persoanelor Iizice ce practic activitate de antreprenoriat. Utilizarea
modelului scoring (scorul FICO) n luarea deciziei de creditare ar oIeri bncilor si clientilor si
un sir avantaje:
u accelerarea procesului de prelucrare a cererilor si de acordare a creditelor;
u reducerea personalului bancar;
u economia de cheltuieli ca urmare a utilizrii personalului cu un nivel de caliIicare mai
redus si a cheltuielilor administrative ca urmare a reducerii locurilor de munc;
u analizele rapide si deciziile obiective n procesul de creditare, netinndu-se cont de
prejudectile creditorului (ras, gen, convingere religioas, nationalitate sau stare civil).
4. In vederea asigurrii unei funcjionri mai eficiente a ntregului proces de gestiune
a unui management adecvat al riscului de credit recomandm bncilor comerciale s utilizeze
unul din modelele de msurare a riscului adaptat nevoilor sale. Modele de msurare a riscului
utilizate n managementul riscului de credit bancar sunt urmtoarele: CreditMetrics, KMV
PortIolio Manager, Credit PortIolio View (CPV) si CreditRisk.
n conditii de concurent dur, n scopul perIectionrii mecanismului de creditare, unele
bnci initiaz proiecte de cercetare a experientei mondiale n acest domeniu, astIel, propunem
crearea unor programe individuale de creditare a clien(ilor (tehnologie, mecanism) mai
avansat de conlucrare cu debitorul, ceea ce ar duce la o mbunt(ire esen(ial a calit(ii
portofoliului de credite yi la dezvoltarea tehnico-ytiin(ific a rela(iilor dintre sectorul
bancar yi cel real al economiei (rela(ia banc-client).
5. O propunere de mbunt(ire a conceptului de risc bancar poate Ii completat cu
urmtoarea deIinitie, elaborat de autor: riscul bancar este un Ienomen prezent n ansamblul
sIerei de activitate a societtilor bancare si reprezint incertitudinea realizrii unui anumit nivel
de ncasare a unor cstiguri viitoare sau chiar probabilitatea aparitiei unei pierderi. Totodat
riscul reprezint pericolul de a suIeri o pierdere; acesta poate Ii deIinit ca un eveniment incert,
dar posibil, originea lui aIlndu-se n incertitudine. Riscul este pgubitor, eIectele lui o dat
147
produse nu mai pot Ii nlturate; apare n procesul activittii umane, sociale, economice, politice
si n raportul dintre om si natur.
6. n scopul minimizrii riscurilor aferente operajiunilor de creditare considerm
oportun dezvoltarea birourilor de credit, care va avea ca Iunctie principal colectarea
inIormatiilor reIeritoare la beneIiciarii de credite, datoriile acestora Iata de bnci, precum si a
altor inIormatii aIerente procesului de creditare. Implementarea n practica bancar national a
sistemului de colectare a inIormatiilor despre beneIiciarii de credit (n mod electronic, similar si
altor state cazul SUA, sau crearea birourilor inIormative) la care vor avea accesul toate institutiile
bancare va contribui la minimizarea riscului de credit suportat de bncile comerciale si respectiv
la protejarea n complex a sistemului bancar.
7. n scopul reducerii costurilor mprumuturilor o prim msur care ar trebui luat este
reducerea nivelului rezervelor minime obligatorii att n lei ct yi n valut. Nivelul actual
inIluenteaz negativ dobnda activ, mentinnd-o la un nivel mult prea ridicat, respectiv
inIluenteaz costurile creditelor, ducnd la preturi mari.
8. n scopul perfecjionrii reglementrii bancare yi a recomandrilor Basel I yi Basel
II, n domeniul gestiunii managementului riscului bancar ar Ii binevenite urmtoarele
recomandri: considerm c ar Ii bine venit implementarea pilonului 4 al acordului Basel II,
respectiv: Pilonul 4 impactul standardelor internationale de Raportare Financiar, ca urmare
a aplicrii a acestui acord. Impactul major va Ii evaluarea la valoarea corect a activelor si
pasivelor netrazactionate, cum ar Ii instrumentele Iinanciare derivate. Noile standarde de
raportare ar putea produce ngrijorare cu privire la asumarea riscurilor.
Noul acord las la latitudinea bncilor posibilitatea de a alege dintre agentiile de rating
agreate de autoritatea de supraveghere pe cele cu care vor s lucreze. Aceast libertate a strnit
sau va strni unele ngrijorri pe piat si chiar n rndul agentiilor de rating. n opinia noastr,
este necesar utilizarea cel putin a dou ratinguri pentru asigurarea unui grad ridicat de
transparent si a reduce posibilitatea ca o banc s se bazeze pe o singur evaluare, posibil mai
Iavorabil. Pe lng generarea de diIerente de capital, deosebirile semniIicative pentru rating-
urile internationale-nationale pot s aIecteze destul de serios si politica de creditare a bncilor.
Realizarea concluziilor si recomandrilor speciIicate pe parcursul lucrrii, ndeosebi
perIectionarea si gestionarea relatiilor de credit dintre banc si client, avnd ca scop reducerea
riscurilor bancare, va duce la obtinerea unor rezultate bune si Iavorabile privind dezvoltarea
activittii ntregii economii nationale.
148
BIBLIOGRAFIE
1. Badrus, Gh., Globalitate si management, Bucuresti: All Beck, 1999.
2. Balu, F. Managementul riscului valutar n tranzactiile internationale, Economie
teoretic si aplicat, Bucuresti, 2007.
3. Basno C, Dardac N., Floricel C., Moned, Credit, Bnci. Bucuresti, Editura
Didactic si Pedagogic, 1997.
4. Bcanu, B., Practici de management strategic: metode si studii de caz, Iasi, Polirom,
2006.
5. Bncil, N., Evaluarea Iinanciar a ntreprinderii n scopuri bancare: (monograIie),
Acad. de Studii Economice din Moldova. cat. "Finante si Asigurri". Chisinu, ASEM, 2006.
6. Bejenaru, A. Cerinte privind perIectionarea managementului riscului n bnci, Finante.
Bnci. Asigurri. Bucuresti, 2006. Nr.8, p. 34-40
7. Bilas, L, Aspecte de comportament ale managementului riscurilor bancare,
Economica, Chisinau, 2004, nr. 5, pag. 33-38
8. Bistriceanu Gh., Lexicon de Iinante, bnci, asigurri, vol. III., Bucuresti, Editura
Economic, 2001.
9. Blythe, Jim. Managementul vnzrilor si al clientilor cheie, Bucuresti: Codecs, 2005.
10. Breban, L. Managementul riscului n societtile bancare., rev. Finante Publice si
Contabilitate. Bucuresti, 2006, nr. 2, p.23-25.
11. Bunescu, Gh., Managementul riscurilor n bncile comerciale: autoreI. tz. dr. n
economie: 08.00.10, Universitatea de Stat din Moldova. Chisinu, 2008.
12. Burdus, E. Management comparat international, Bucuresti: Ed. Economica, 2004.
13. Burlacu, N., Conceptul managementului contemporan si adaptarea lui n corporatiile
din Republica Moldova, Economica, Chisinu, 2002. Nr. 6., p.6-10
14. Clusaru, L. Managementul riscului n ntreprinderile germane, Controlul economic
Iinanciar. Bucuresti, 2009., nr. 9, p.41-46
15. Ceocea, C. Managementul riscului, Tribuna economica. Bucuresti, 2009. Nr. 15.,
pag.34-39
16. Chitu, E, Analiza sistemului de management integrat eIectuat de managementul de la
cel mai nalt nivel al organizatiei, Calitate si management, Bucuresti, 2007. Nr. 12., p. 31-39
17. Ciobu, S. Managementul riscurilor n cadrul asociatiilor de economii si mprumut,
Chisinu "Foxtrot" SRL, 2009.
18. Clichici, D. Promovarea securittii Iinanciare a sistemului bancar prin intermediul
implementrii Acordului Basel II/ Promoting Financial Security oI the Banking System through
the Implementation oI Basel II agrument, Economica., Chisinu, 2011., Nr. 3., p. 77-84.
19. Cociug V., Cinic L, Gestiunea riscurilor bancare, Chisinu, Editura ASEM, 2008
20. Cociug V., Cinic L., Management bancar, Chisinu, Editura ASEM, 2008.
21. Cornescu, V. Managementul organizatiei , Bucuresti: All Beck, 2003.
22. Csorba, L, .Managementul european de supraveghere a pietei, Revista de comert.
Bucuresti, 2006. - Nr. 7., p. 8-11
23. Daniels, A.Cum putem realmente cstiga cu sisteme de management, Calitate si
management. Bucuresti, 2007. Nr. 3, pag. 23-31
24. Daniels, A. Managementul perIormantei: strategii de obtinere a rezultatelor maxime de
la angajati, Iasi: POLIROM, 2007.
25. Danil, N., Managementul lichidittii bancare, Bucuresti, Ed. Economica, 2002.
26. Dnil N, Berea A, Management bancar, Iundamente si orientri, Editura Economic,
Bucuresti 2000.
149
27. Dnil N, Managementul relatiilor banc-client, Revista Economistul nr.115, 1998, p.
325-328
28. Dictionar Macmilian de Economie Modern, ed. Codecs, Bucuresti, 1999,
29. Dimitrov, L. Managementul riscurilor de credit din institutiile Iinanciare ale
Republicii Moldova n creditarea consumului, Economica., Chisinu, 2005., Nr.4., p. 116-121
30. Dimitrov, L. Managementul riscurilor investitionale ale persoanelor Iizice si
perIectionarea ulterioar a sistemului bancar al Republicii Moldova, Economica, Chisinu,
2004. Nr.2., p. 40-42
31. Dimitrov, L. Probleme si Iactori de gestiune a riscurilor n managementul bancar:
autoreI. tz. de doctorat: 08.00.05, Acad. de Studii Economice din Moldova. Chisinu, 2004.
32. Dobre, E, Managementul riscului de lichiditate n institutiile de credit, Drept,
economie si inIormatic, Chisinu-Constanta, 2009. Nr. 1., p.12-27
33. Drucker, P. Despre proIesia de manager, Bucuresti: Meteor Press, 1998.
34. Drucker, P. Managementul viitorului, Bucuresti, ASAB, 2004.
35. Enicov I. Dezvoltarea managementului bancar n conditiile economiei de piat:
AutoreI. tezei de doctor: 08.00.05, Chisinu, 1996.
36. Fordos, G. Managementul strategic: analiza SWOT, Tribuna economic., Bucuresti,
2005. Nr.10. , p. 23
37. Friedman M.,Capitalism si libertate, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 1995.
38. Ganea M., Hadumac, C., Introducere n managementul bancar. Bucuresti: A.S.E.,
2002.
39. Grlea M, Perciun R., The management oI banking risks in the globalization context /
Managementul riscurilor bancare n contextul globalizrii, ConIerint StiintiIic International
Editia a VIII-a Rolul euroregiunilor n dezvoltarea durabil n contextul crizei mondiale.
exemplu: euroregiunea Siret-Prut-Nistru Iasi, 2012, p.48-56.
40. Grlea M., Analiza sistemului de management bancar n cadrul bncilor comerciale
n: Cresterea economic prioritate national n contextul integrrii n Uniunea European:
conIerinta stiiniIic international din 29-30 octombrie 2008. USM, Chisinu. pag. 123-125
41. Grlea M., Bonitatea clientului creditat - obiectiv central n managementul riscului de
creditare / The client`s creditworthiness the central objective in credit risk management n:
Economie si Sociologie nr.1 2012, IEFS, Chisinu, pag. 92-97.
42. Grlea M., Implementarea si exigentele impuse de ctre Basel II Bncilor din Europa
Central si de Est, Simpozionul international al tinerilor cercettori. Volumul I Editia V-a din
19-20 aprilie 2007. ASEM, Chisinu. pag. 234-236
43. Grlea M., Categoriile de clientel n cadrul bncilor comerciale la nivel international
si national, International ConIerence oI Young Researches: scientiIic abstracts, 9 noiembrie,
2007. IV-th Edition. Moldova. Ministerul Educatiei si Tineretului din Republica Moldova,
Academia de Stiinte din Moldova, Asociatia Tinerilor Cercettori din Moldova ,Pro-science.
Chisinu, 2007, p. 173
44. Grlea M., Factorul inovational n sistemul creditar viznd relatia banc-client,
Probleme teoretice si practice ale economiei propriettii intelectuale: Comunicri prezentate la
editia a VI a ConIerintei internationale stiintiIico- practice, 22-23 noiembrie, 2007. Chisinu:
AGEPI, 2007 pag. 196 -198
45. Grlea M., Oganizarea sistemelor bancare internationale si nationale: evolutie si
tendinte, Cresterea economic n conditiile internationalizarii: conIerinta stiiniIic international.
6-7 septembrie, 2007. Editia a II-a IEFS, Chisinu. pag.267- 271
150
46. Grlea M., Particularittile Iinanciare si neIinanciare a relatiilor de credit client-banc,
Modalitti de eIicientizare a managementului n conditiile economiei concurentiale: conIerinta
stiintiIic international. 5-6 octombrie, 2007. USM si Institutul muncii al sindicatelor din
R.Moldova, Chisinu. pag.252-254
47. Grlea M., Relatia banc-client abordri diIerite n Iunctie de categoriile de clienti
n: Cresterea economic prioritate national n contextul integrrii n Uniunea European:
conIerinta stiintiIic international din 29 -30 octombrie 2008. USM, Chisinu. pag. 126-128
48. Hinescu, A. Managementul riscului Iinanciar, Revista de comert., Bucuresti, 2006.
Nr. 6, p.58
49. Iliadi Gh. 'Abordri teoretice si practice privind evaluarea si modelarea echilibrului
Iinanciar n economia national, revista Economie si sociologie, nr. 2 editie suplimentar, IEFS,
Chisinu, 2011
50. Ionescu L, Bncile si operatiunile bancare, Bucuresti: Ed. Economic, 1996.
51. Keynes J.M., Teoria general a ocuprii Iortei de munc, a dobnzii si a banilor,
editura Publica, Bucuresti, 2009
52. Kiritescu C. Dobrescu E., Moneda, Mica enciclopedie. Colectia Bibliotecii Bncii
Nationale, nr.24, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 1998.
53. Legea Republicii Moldova cu privire la gaj, nr. 449 din 30.07.2001
54. Legea Republicii Moldova privind birourile istoriilor de credit. nr.122-XVI din
29.05.2008, MO nr. 138-139 din 29.07.2008
55. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca National a Moldovei nr. 548-XIII din
21.07.95
56. Legea Republicii Moldova institutiilor Iinanciare nr. 550-XIII din 21.07.95
57. Legea Republicii Moldova privind reglementarea valutar nr.62-XVI din 21 martie
2008 Mrzac, V. Managementul riscurilor Iinanciare, Chisinu, Bons OIIices, 2004.
58. Mogos, C. Managementul riscului bancar, Finante. Bnci. Asigurri., Bucuresti, 2006.
- Nr. 5, p.23.
59. Nitu I. Managementul riscului bancar, Bucuresti, Expert, 2000.
60. Opritescu M. Optimizarea managementului bancar, Tribuna economica. 1998. Nr. 22,
p.14.
61. Opritescu M., Spulbr C., Consideratii privind reIorma sistemului monetar si
restructurarea sectorului bancar", Analele Universittii din Craiova, Seria Stiinte Economice,
Editura Universitaria, Craiova, 1996, p. 36
62. Raport asupra lucrrii de cercetri stiintiIice ,Elaborarea politicilor anticriz pentru
asigurarea securittii Iinanciare a statului n conIormitate cu standardele UE, IEFS, Chisinu,
2011
63. Raportul FMI Republica Moldova. Evaluarea Stabilittii Sistemului Financiar,
aprobat de SteIan Ingves si Michael Deppler, 14 ianuarie, 2005
64. Regulamentul cu privire la clasiIicarea activelor si angajamentelor conditionale,
aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.231 din 27
octombrie 2011, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.216 - 221 din 09.12.2011, art.2007
(n vigoare din 01.01.2012)
65. Regulamentul cu privire la contopirea sau absorbtia bncilor din Republica Moldova,
aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 143 din
151
02.06.2000, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2000, nr.65-67/230 (cu modiIicrile si
completrile ulterioare)
66. Regulamentul cu privire la dezvluirea de ctre bncile licentiate din Republica
Moldova a inIormatiei despre activitatea lor Iinanciar, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 392 din 21.12.2000, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, nr.163-165/446 din 29.12.2000 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
67. Regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobnzii, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.249 din 22.09.1999, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova, 1999, nr.109-111/192 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
68. Regulamentul cu privire la investitiile bncilor n imobilizri corporale, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.384 din 23 decembrie
1999, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.1-4 din 06.01.2000 (cu modiIicrile si
completrile ulterioare)
69. Regulamentul cu privire la lichiditatea bncii, aprobat de Consiliul de administratie al
Bncii Nationale a Moldovei, proces - verbal nr. 28 din 8 august 1997, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, 1997, nr.64-65, art. 105 din 02.10.1997
70. Regulamentul cu privire la modul de ntocmire si prezentare a rezultatelor auditului,
aprobat de Consiliul de administratie al Bncii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.28 din
08.08.1997, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.64-65 din 02.10.1997 (cu modiIicrile
ulterioare)
71. Regulamentul cu privire la pozitia valutar deschis a bncii, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 126 din 28.11.1997, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova, nr. 112-114/198 din 14.10.1999, (cu modiIicrile si completrile
ulterioare)
72. Regulamentul cu privire la sistemele de control intern n bnci, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.96 din 30.04.2010,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.98-99/368 din 15.06.2010
73. Regulamentul cu privire la suIicienta capitalului ponderat la risc, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.269 din 26.10.2001,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.130/310 din 14.12.2001 (cu modiIicrile si
completrile ulterioare)
74. Regulamentul nr. 42/09-01 cu privire la detinerea cotei substantiale n capitalul
bncii, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.53
din 29.11.1996, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 1996, nr.80/104 (cu modiIicrile si
completrile ulterioare)
75. Regulamentul nr.23/09-01 cu privire la licentierea bncilor, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.37 din 15.08.1996, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova nr.59-60/74 din 12.09.1996 (cu modiIicrile si completrile
ulterioare
76. Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile "mari", aprobat de Consiliul de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.37 din 01.12.1995, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova nr.70/31 din 14.12.1995 (cu modiIicrile si completrile
ulterioare)
77. Regulamentul nr.33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de ctre bnci
Iunctionarilor si, aprobat de Consiliul de administratie al Bncii Nationale a Moldovei, proces-
152
verbal nr.43 din 18.09.1996, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.64 din 03.10.1996 (cu
modiIicrile ulterioare)
78. Regulamentul nr.34/09-01 cu privire la eliberarea certiIicatului de caliIicare al
auditorului institutiilor Iinanciare, aprobat de Consiliul de administratie al Bncii Nationale a
Moldovei, proces-verbal nr.46 din 11.10.1996, n vigoare din 24.10.1996, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, nr.69 din 24.10.1996.
79. Regulamentul privind externalizarea activittilor si operatiunilor bncii, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 241 din 3 noiembrie
2011, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.227-232 din 23.12.2011, art. 2099
80. Regulamentul privind tranzactiile bncii cu persoanele sale aIiliate, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 297 din 30.12.2009,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.27-28, art. 102 din 19.02.2010 (cu modiIicrile si
completrile ulterioare)
81. Rotaru, C. Managementul perIormantei bancare: monograIie, Bucuresti, Expert, 2001.
82. Roxin L, Gestiunea riscurilor bancare, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti,
1997
83. Stoica, M. Management bancar, Bucuresti: Ed. Economica, 1999.
84. Ulian G. Finante: note de curs si aplicatii pentru seminar, Suport de curs, Universitatea
de Stat din Moldova, Chisinu 2009
85. Arnone M.,Darbar S.,Gambini A. Banking Supervision: Quality and Governance. IMF
Working Paper, WP/07/82, april 2007
86. Bank Ior International Settlements, Basel Committee, Enhancing Bank Transparency.
Public Disclosure and Supervisoy InIormation that Promote SaIety and Soundness in Banking
Systems. September 1998
87. Directive 2006/49/CE oI the European Parliament and oI the Council on the capital
adequacy oI investment Iirms and credit institutions (recast), OIIicial Journal oI the European Union L
177/30.06.2006
88. EU Directive ( 93/6/EEC ) on the Capital Adequacy oI Investment Firms and Credit
Institutions (CAD I), Directives The 98/31/Ec And 98/33/Ec, On The Capital Adequacy OI
Investment Firms And Credit Institutions (Cad Ii)
89. Basel III: A global regulatory Iramework Ior more resilient banks and banking
systems December 2010 (rev June 2011)
90. Kamgna, Severin Yves, Macro-Prudential Monitoring Indicators Ior CEMAC Banking
System, Munich Personal RePEc Archive, Paper No. 17095, September 2009
91. Global Financial Stability Report Navigating the Financial Challenges Ahead.-
International Monetary Fund.- October 2009
92. Halpern, J.F. Weston, E.F. Brigham "Canadian Managerial Finance", Harcont
Brace&Company, Canada, 1994
93. Hennie van Greuning, Sonja Brajovic Bratanovic, Analyzing and Managing Banking
Risk", Casa de Editur Irecsson, Bucuresti, 2004.
94. Miller R., VanHoose D. Modern Money and Banking. Singapure, McGraw-Hill
International Editions, 1993
95. Mishkin F. The economics oI money, banking, and Iinancial markets, 5th Edition,
Columbia University. USA, Addison-Wesley, 1999.
153
96. Owen Evans, AlIredo M. Leone, Macroprudential Indicators oI Financial System
Soundness. Occasional Paper, 192, IMF, Washington DC April 2000.
97. Auyx, B. Pncxn n nsnece, menexmenre n mapxernnre, Canxr-Herepypr, Hs-no
Mnxanona B. A., 2006.
98. Aspnnnxn A. Fontmo +xonomnuecxn cnonapt. Mocxna: Hncrnryr Hono
3xonomnxn, 1999.
99. Axmaena, P.Crparernuecxoe nnannponanne n crparernuecxn menexmenr:
yuenoe nocone, Mocxna, unnanct n crarncrnxa, 2006.
100.Anrynxn A. I. Monerapnax nonnrnxa xax nncrpymenr oecneuennx
+xonomnuecxo esonacnocrn Poccnn// Anrope]epar nc. na concxanne yu. cr. + n, Canxr-
Herepypr, 2009.
101.Anronon I., Fanxoncxn nopr]ent-2. Mocxna: Comnnrex, 1994.
102.Apnxona, 3., Conpemennax moent ynpannennx npenpnxrnem: (yue. nocone);
Kompar. roc. yn-r., 2001
103.Farepeen, M., Ocnont crparernuecxoro menexmenra, uenonex n rpy, Mocxna,
2007., N 6.
104.Foranon H., 3xonomnuecxax esonacnocrt Poccnn., Teopnx n npaxrnxa., Mocxna,
HCHH PAH, 2001.
105.Fenosepon, C., Conpemennt mexannsm cextmpnrnsannn axrnnon: +xonomnuecxoe
coepxanne ncxontx xpnrepn, unnanct n xpenr., Mocxna, 2010.
106.Fypnen B.B. uaxropt ]nnancono esonacnocrn Poccnn., Menexmenr n Poccnn
n sa pyexom., Mocxna, 2001., N1
107.Inrman H. x., xonx M.. Ocnont nnnecrnponannx., Mocxna, eno, 1997.
108.Ipenntxx, Hoypenc x. Kax sacrannrt paorart namy crparernm: +]]exrnnnax
peannsannx crparernn n nnepenne nepemen, nenponerponcx, Fananc Fnsnec Fyxc, 2006.
109.epnr, X. Vnnnepcantnt anx anx yymero. unnanconax crparernx na
pyexe nexa. Hepeno c nemenxoro H. Konceoncxo; peaxnnx A. Fentuyx. Mocxna,
Mexynaponte Ornomennx, 1999.
110.potmencxn C.M. (pyx. anr. xonnexrnna) n p, Hexoropte noxot x
paspaorxe cncremt nnnxaropon monnropnnra ]nnancono cranntnocrn, Mocxna, H3HH,
2006, (Hayunte rpyt / Hn-r +xonomnxn nepexonoro nepnoa; N 103P).
111.Xyxon E.u., 3pnamnnnn H.. Fanxoncxoe eno. Mocxna, RHHTH, 2007.
112.Kaparanon O.K. Anrnxpnsncnte mept ]nnancono-+xonomnuecxo esonacnocrn
Ktprtscrana, unnanct n xpenr, 2009., N7.
113.Kncenen, B. Vnpannenne anxoncxnm xannranom. Mocxna, 3xonomnxa, 1997.
114.Kosapt, H., nxona H. Fanxoncxn menexmenr. Knmnn+y: Mexynapont
Hncrnryr Menexmenra, 1998.
115.Kosnoncxn, A., 3]]exrnnnocrt anxoncxo exrentnocrn n cncreme oecneuennx
+xonomnuecxo esonacnocrn Poccnn./ ABTOPEuEPAT ncceprannn na concxanne yueno
crenenn xannara +xonomnuecxnx nayx., Mocxna, 2011.
116.Kornep, u. Mapxernnr menexmenr : |nep. c anrn.|, 12-e ns., CH., Hnrep, 2006.
154
117.Maxxonnenn K.P., Fpm C.H., 3xonomnxc: npnnnnnt, nponemt n nonnrnxa. B 2-x
r. Mocxna, Pecnynnxa, 1992.
118.Macnennnxon, A., 3xonomnuecxax esonacnocrt Poccnn, Fanxoncxoe eno.,
Mocxna, 2007., N 12.
119.Hayxa n esonacnocrt Poccnn., Mocxna., Hayxa, 2001; 2002. Pas. 1. In. 1.
120.Hexoropte noxot x paspaorxe cncremt nnnxaropon monnropnnra
]nnancono cranntnocrn, |potmencxn C.M. pyx. anr. xonnexrnna|, Mocxna, H3HH,
2006.
121.Hentcon, F., Fnnnx menexmenra : |pyxonocrno| : |nep. c anrn.|, Mocxna.,
nanexrnxa, 2006.
122.Honnxon I. B. unnanconax esonacnocrt +xonomnxn (meroonornx n npaxrnxa,
Mocxna, H3 PAH, 2001 r
123.Osop Henrpa maxpo+xonomnuecxnx nccneonann Cepanxa Poccnn.
Anrnxpnsncnte nporpammt noepxxn +xonomnxn: cncremarnsannx n npenoxennx nx
Poccnn., uenpant 2010
124.Ornernte nonnrnuecxne mept n cnxsn c +xonomnuecxnm xpnsncom: noxo x
oecneuennm ocronoro rpya n Enpone n Henrpantno Asnn., Hnccaon, ]enpant 2009r
125.Onenxa noxasarene-nnnxaropon ]nnancono esonacnocrn Poccnn,
unnancont nsnec, 2011, N 1.
126.Hapaxoncxn, A.. Bexrop +xonomnuecxoro pasnnrnx, Mocxna, TEHC, 2002.
127.Hnnnn, H. Cncremnt ananns xax nncrpymenr menexmenra, Koncyntranr
npexropa, Mocxna, 2007.
128.Hnncenxn . Cncrema monnropnnra ]nnanconoro cexropa +xonomnxn,
Fanxoncxoe eno, 2004, N 9.
129.Hponemt ntopa nnnxaropon +xonomnuecxo esonacnocrn rocyapcrna n
onpeenenne nx noporontx snauenn, Becrnnx Canxr-Herepyprcxoro Vnnnepcnrera IHC
MuC Poccnn., 2009.N4.
130.Paspaorxa meronxn nocrpoennx n exexnaprantnoro monnropnnra nnnxaropon
]nnancono necranntnocrn na pasnnnammnxcx ptnxax, Hncrnryr +xonomnxn nepexonoro
nepnoa. potmencxn C.M. (pyxononrent npoexra), Mocxna, 2006.
131.Caxc x., Happen u. Maxpo+xonomnxa. Inoantnt noxo, Mocxna, eno, 1996.
132.Cemenmra, O.I, n p. entrn, xpenr, anxn n Pu., Mocxna, Konryp, 1998
133.Cenuaron B.K. 3xonomnuecxax esonacnocrt Poccnn, Mocxna eno, 2005.
134.Cenuaron B.K. 3xonomnuecxax esonacnocrt: reononnrnxa, rnoannsannx,
camocoxpanenne n pasnnrne / Hncrnryr +xonomnxn PAH., Mocxna, unncrarnn]opm, 2002.
135.Cenuarona B.K., 3xonomnuecxax esonacnocrt Poccnn: Omn xypc: Vuennx / 2-
e ns., Mocxna, eno, 2005.
136.Coxonon R.A. Hnnxaropt ]nnancono esonacnocrn +xonomnuecxnx cncrem,
Hayxa n +xonomnxa, 2010, N2.
137.Coxonon R.A. Hnnxaropt ]nnancono esonacnocrn +xonomnuecxnx cncrem //
Hayxa n +xonomnxa, 2010, N2.
138.Tapan H. unnanconax nonnrnxa n +xonomnuecxax esonacnocrt crpant: Vuenoe
nocone, Mon. roc. yn-r. Knmnnen: CEP USM, 2005.
155
139.Tpynnn H. B. Monnropnnr ]nnancono cranntnocrn n pasnnnammnxcx
+xonomnxax (na npnmepe Poccnn), Mocxna, H3HH, 2007.
140.Tpynnn H.B. (pyxononrent npoexra), Hann A.A. Knoent A.R, Paspaorxa
meronxn nocrpoennx n exexnaprantnoro monnropnnra nnnxaropon ]nnancono
necranntnocrn na pasnnnammnxcx ptnxax, Hncrnryr +xonomnxn nepexonoro nepnoa.
Mocxna, 2006
141.Vnmxaen A.B., Tpynnn H.B., Hpnmenenne cnrnantnoro noxoa x paspaorxe
nnnxaropon npenecrnnxon ]nnancono necranntnocrn n Pu, Hncrnryr +xonomnxn
nepexonoro nepnoa. Mocxna, 2006
142.ueopona E.A., Hasapona R.H., Hcnontsonanne +xonomerpnuecxoro
moennponannx nx npornosnponannx ]nnancontx xpnsncon,Aynr n ]nnancont ananns,
Mocxna, 2006, N6
143.unnanconax cncrema Enpocomsa: ncntranne xpnsncom.,Conpemennax Enpona.,
Mocxna, 2011, N1.
144.Xopn x. K. Ban, Ocnont ynpannennx ]nnancamn, Mocxna, unnanct n
crarncrnxa, 1996.
145.Henrpantnte anxn n monnropnnr ]nnancono cranntnocrn / Anannrnuecxax
cepnx HKCH., Btnycx 14(31), 07.05.2008
146.3xonomnuecxax esonacnocrt Poccnn: Omn xypc: Vuennx / Ho pe.B.K.
Cenuarona. 2-e ns. Mocxna, eno, 2005.
147.http:www.bri.org/about/history.htm Banca Reglementelor Internationale - "Risk
Management Guidelines For Derivates" Basel Committee on Banking Supervision, Basel, 1994.,
vizitat 23.03.2012
148.www.ilo.org/public/english/region/eurpro/geneva/download/events/lisbon2009/policy
Basel Committee International Convergence oI Capital Measurement and Capital Standards
(Revised Framework) November2005., vizitat 12.02.2012
149.http://www.conso.ro/ghiduri/14/47/192/Cum-calculeaza-scoringul-Biroul-de credit,
Vizitat la 09.12.2009
150.http://www.bnm.md/Banca National a Moldovei vizitat 3.04.2012
151.http://www.bns.md/ Biroul National de Statistic vizitat14.04.2012
152.http://www.eurostat.com/ Datele EUROSTAT vizitat 13.04.2012
153. http://www.ieIs.md/ro/activitatea-ieIs/publicacii/met/106-relansarea-publicaiei-
imoldovan-economic-trends.html, Moldovan Economic Trends /Tendinte Economice n
Republica Moldova,
154.www.bankrate.com/calculators/credit-score-Iico-
calculator.aspx&prev/search3Fq3DIico2Bscore2Bmodel26hl3Dro26lr3D&rurl
translate.google.com&usgALkJrhht1wog52arWiE53HF1H8kHhC8E0A, Scoringul-Biroul-de
credit, vizitat la 11.12.2009,21.26
155.www.bankrate.com/calculators/credit-score-Iico-
calculator.aspx&prev/search3Fq3DIico2Bscore2Bmodel26hl3Dro26lr3D&rurl
translate.google.com&usgALkJrhht1wog52arWiE53HF1H8kHhC8E0A, Credit score FICO
11.12.2009,21.26
156
ANEXE
157
Anexa 1
Clasificarea riscurilor bancare
Fig. A.1.1. Schema desfyurat a riscurilor bancare conform modelului Sevruk V.
Sursa: elaborat de autor in baza |125|
ECONOMICE
EXTERNE INTERNE
POLITICE
De tar De valut
(valutar)
De calamitti
naturale
Componenta
clientelei
Caracterul opera
-tiunilor bancare
Tipul bncii
comerciale
De
convertibilitate
De transIer
De resurse
De moratorii
plti
Industrial
De reglementare si
livrri
De circumstante
de Iort mojor
comercial
De retransmitere
1) Barter
2) Clearing
3) Creditare
Dup mrime
Dup aptitudinea
Iat de proprietate
Tipul operatiunii
Dup apartenenta la
ramura economic
De credit
4) Leasing
5) Factoring
De portoIoliu
Iinanciar
sistematic
Dup caracterul
operatiunilor pasive
nesistematic
De lichiditate
De inIlatie
De diversiIicare
Dup caracterul
operatiunilor active
Operatiuni
extrabilantiere
Operatiuni
bilantiere
RISCURILE BANCARE
158
Alte riscuri
Riscul
circumstantelor Ior s-
majore
Riscul de tar (politic,
economic si social)
Riscuri
caracteristice
activit(ii
bncii
Riscul valutar Riscul
managenentului si
a altui personal al
mprumutatului
Riscul ,intentiilor
premeditate
Riscul neonorrii
obligatiilor
Riscul de business Riscul ratei
dobnzii
Riscul dispersiei
capitalului actionar
Riscul Iurnizrii
materiei prime
Riscul
prtilor legate
Riscul de conIlict a
intereselor
Riscul
managementului
si a personalului
Riscul
inIormational
Riscul
nerespectrii
limitelor
Riscul evalurii
necalitative a
mprumutatului
Riscul asigurrii
Riscul
asiguratorului
Riscul
gajului
Riscul
garantului
Obiectiv
Subiectiv
Juridic
Lichidittii De conjunctur Juridic
Riscuri
caraczteristice
activit(ii
mprumutatului
Riscul
n
tranzac(iile
creditare
F
i
g
.

A
.
1
.
2
.


S
t
r
u
c
t
u
r
a

r
i
s
c
u
l
u
i

n

t
r
a
n
z
a
c
(
i
i
l
e

c
r
e
d
i
t
a
r
e
A
n
e
x
a
1
(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)
S
u
r
s
a
:

e
l
a
b
o
r
a
t

d
e

a
u
t
o
r
159
Riscuri dup sursa de
apari(ie
Riscuri dup aspectul
financiar
Riscuri de presta(ie
Riscuri
nediversificabile
Riscuri
deversificabile
Riscuri externe Riscuri
financiare pure
Riscuri
nefinanciare
Riscuri din punct de
vedere matematic
Riscuri interne
Riscul de (ar
Riscul de mediu
Riscul legislativ
Riscul fiscal
Riscul de fraud
Riscul de credit
R de insolvabilitate
Rislul de lichiditate
R. organiza(ional
R. de nefunc(ionare
R. de strategie
R. de contrapartid
R. opera(ional
Riscul de transfer
Riscul de lichiditate
R. de pierdere a
controlului
Riscul reglementar
Riscul de fraud
R. utilizrii de sisteme
neperformante
R. utilizrii de modele
necorespunztoare
Riscul de pia(
Riscul de de rat
a dobnzii
Riscul valutar
Riscul de insuficien(
func(ional
Riscul de credit
Riscul concuren(ial
Riscul resurselor
umane
Riscul comunicare
Riscul controlului
intern
Riscul de
varia(ie a
cursului
hrtiilor de
valoare
Riscul de credit
Riscul de de
dobnd
Riscul de
lichiditate
Riscul valutar
Riscul
tehnologic
Riscul
informa(ional
Riscul de
fraud
Riscul
organiza(ional
Alte riscuri
legate de
banc
Riscuri care nu
pot fi calculate
yi anticipate
Riscuri care pot
fi calculate yi
prognozate
Metode statistice
Metode n baza anumitor
criterii yi inticatori
Metoda analitic
Metode de raiting
Metodede scoring
Riscurile bancare
A
n
e
x
a
1
(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)
F
i
g
.

A
.
1
.
3
.
C
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e
a

r
i
s
c
u
r
i
l
o
r

i
n

v
i
z
i
u
n
e
a

a
u
t
o
r
u
l
u
i
160
Anexa 2
Lista actelor normative care reglementeaza domeniul bancar din RM
Legi
Legea Republicii Moldova cu privire la Banca National a Moldovei nr. 548-XIII din
21.07.95
Legea Republicii Moldova institutiilor Iinanciare nr. 550-XIII din 21.07.95
Legea Republicii Moldova privind reglementarea valutar nr.62-XVI din 21 martie 2008
Regulamente
1. Reglementare yi supraveghere bancar
- Regulamentul privind externalizarea activit(ilor yi opera(iunilor bncii, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 241 din 3 noiembrie 2011, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr.227-232 din 23.12.2011, art. 2099
- Regulamentul cu privire la clasificarea activelor yi angajamentelor condi(ionale, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.231 din 27 octombrie 2011, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr.216 - 221 din 09.12.2011, art.2007 (n vigoare din 01.01.2012)
- Regulamentul privind activitatea bncilor n domeniul prevenirii yi combaterii splrii banilor yi
finan(rii terorismului
- Regulamentul cu privire la exigen(ele fa( de administratorii bncii, aprobat prin Hotrrea Consiliului
de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.134 din 01 iulie 2011, Monitorul OIicial al Republicii Moldova
nr.91-94/619 din 03.06.2011
- Regulamentul cu privire la sistemele de control intern n bnci, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.96 din 30.04.2010, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.98-
99/368 din 15.06.2010
- Regulament cu privire la clasificarea activelor yi angajamentelor condi(ionale yi formarea reducerilor
pentru pierderi la active yi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condi(ionale, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 224 din 30.08.2007, Monitorul OIicial al Republicii
Moldova, 2007, nr. 149-152, art.560
- Regulamentul cu privire la suficien(a capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.269 din 26.10.2001, Monitorul OIicial al Republicii Moldova
nr.130/310 din 14.12.2001 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la dezvluirea de ctre bncile licen(iate din Republica Moldova a informa(iei
despre activitatea lor financiar, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a
Moldovei nr. 392 din 21.12.2000, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.163-165/446 din 29.12.2000 (cu
modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la contopirea sau absorb(ia bncilor din Republica Moldova, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 143 din 02.06.2000, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, 2000, nr.65-67/230 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la investi(iile bncilor n imobilizri corporale, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.384 din 23 decembrie 1999, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr.1-4 din 06.01.2000 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
161
Anexa 2 (continuare)
- Regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobnzii, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.249 din 22.09.1999, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 1999,
nr.109-111/192 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la de(inerea de ctre bnci a cotelor n capitalul unit(ilor economice,
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.81 din 09.04.1998, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, 1998, nr.49 , art. 151 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la pozi(ia valutar deschis a bncii, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 126 din 28.11.1997, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.
112-114/198 din 14.10.1999, (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la modul de ntocmire yi prezentare a rezultatelor auditului, aprobat de
Consiliul de administratie al Bncii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.28 din 08.08.1997, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr.64-65 din 02.10.1997 (cu modiIicrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la lichiditatea bncii, aprobat de Consiliul de administratie al Bncii Nationale a
Moldovei, proces - verbal nr. 28 din 8 august 1997, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 1997, nr.64-65, art.
105 din 02.10.1997
- Regulamentul nr. 42/09-01 cu privire la de(inerea cotei substan(iale n capitalul bncii, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.53 din 29.11.1996, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, 1996, nr.80/104 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul privind filialele, reprezentan(ele yi oficiile secundare ale bncilor, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.84 din 28 aprilie 2011, (Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr.110-112 din 08.07.2011, art. 874)
- Regulamentul nr.34/09-01 cu privire la eliberarea certificatului de calificare al auditorului institu(iilor
financiare, aprobat de Consiliul de administratie al Bncii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.46 din
11.10.1996, n vigoare din 24.10.1996, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.69 din 24.10.1996.
- Regulamentul nr.33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de ctre bnci func(ionarilor si, aprobat
de Consiliul de administratie al Bncii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.43 din 18.09.1996, Monitorul OIicial
al Republicii Moldova nr.64 din 03.10.1996 (cu modiIicrile ulterioare)
- Regulamentul nr.23/09-01 cu privire la licen(ierea bncilor, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.37 din 15.08.1996, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.59-
60/74 din 12.09.1996 (cu modiIicrile si completrile ulterioare
- Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile "mari", aprobat de Consiliul de administratie al Bncii
Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.37 din 01.12.1995, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.70/31 din
14.12.1995 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul privind tranzac(iile bncii cu persoanele sale afiliate, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 297 din 30.12.2009, Monitorul OIicial al Republicii Moldova,
nr.27-28, art. 102 din 19.02.2010 (cu modiIicarile si completarile ulterioare)
2. Opera(iuni valutare yi rela(ii externe
- Regulamentul cu privire la tranzac(iile swap valutar dintre Banca Na(ional a Moldovei yi bnci,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2010, nr.231-234, art.899
162
Anexa 2 (continuare)
- Regulamentul cu privire la modul de eliberare de ctre Banca Na(ional a Moldovei a acordului pentru
comercializarea mrfurilor contra valut strin liber convertibil n magazinele duty-free, Monitorul OIicial
al Republicii Moldova, nr.41-43/180 din 26.03.2010
- Regulamentul privind condi(iile yi modul de efectuare a opera(iunilor valutare, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, nr.41-43/177 din 26.03.2010
- Regulament cu privire la unit(ile de schimb valutar, aprobat prin HCA al BNM nr.53 din 05.03.2009,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.62-64/269 din 27.03.2009
- Regulamentul privind condi(iile de acordare reziden(ilor a creditelor n valut strin de ctre bncile
licen(iate, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 16 din 22.01.2009,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.47-48/180 din 03.03.2009
- Regulamentul privind eliberarea de ctre Banca Na(ional a Moldovei a autoriza(iilor pentru scoaterea
mijloacelor bneyti din Republica Moldova, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii
Nationale a Moldovei nr.14 din 22.01.2009, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2009, nr.57-58/249
- Regulamentul privind autorizarea unor opera(iuni valutare de ctre Banca Na(ional a Moldovei,
aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.51 din 05.03.2009, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova, nr. 57-58/251 din 20.03.2009 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul privind modul de eliberare de ctre bnci a permisiunilor pentru scoaterea mijloacelor
bnesti din Republica Moldova, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.47-48/179 din 03.03.2009
- Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc fa( de valutele strine, aprobat
prin HCA al BNM nr.3 din 15.01.2009, publicat n Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2009, nr.27-29/100
3. Opera(iuni de pia(
- Regulament privind emiterea, circula(ia yi rscumprarea Certificatelor Bncii Na(ionale a Moldovei,
aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al BNM nr.200 din 12.08.2004 (Monitorul OIicial al Republicii
Moldova, 2004, nr.163-167, art.325), cu modiIicrile si completrile ulterioare
- Regulament cu privire la depozitele overnight acceptate de Banca Na(ional a Moldovei de la bnci,
aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 65 din 27.03.2003, n vigoare
din 01.09.2003 (Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr. 84-86/ 121 din 16.05.2003), cu modiIicrile si
completrile ulterioare
- Regulament privind modul de efectuare de ctre Banca Na(ional a Moldovei a opera(iunilor de
depozit n lei moldoveneyti cu bncile licen(iate, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii
Nationale a Moldovei nr.424 din 28.12.2000, n vigoare din 15.02.2001(Monitorul OIicial al Republicii Moldova
nr.16-18/65 din 15.02.2001), cu modiIicrile si completrile ulterioare
- Regulament privind facilit(ile permanente de creditare acordate bncilor de ctre Banca Nationala a
Moldovei, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.70 din 23.03.2006,
n vigoare din 21.04.2006 (Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.51-54/188 din 31.03.2006), cu modiIicrile
si completrile ulterioare
- Regulament privind ratele de referin( CHIBOR yi CHIBID, aprobat prin hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 242 din 11.08.2005, n vigoare din 01.12.2005 (Monitorul OIicial
al Republicii Moldova nr.110-112/386 din 19.08.2005), cu modiIicrile si completrile ulterioare
163
Anexa 2 (continuare)
- Regulament cu privire la condi(iile, modul de emisiune yi circula(ie a certificatelor bancare de depozit
yi a cambiilor bancare, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.94 din
31.03.2005, (Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.67-68/248 din 06.05.2005), cu modiIicrile si completrile
ulterioare
- Regulament cu privire la regimul rezervelor obligatorii, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al BNM nr.85 din 15.04.2004 (Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2004, nr.67-72, art.168), cu
modiIicrile si completrile ulterioare
- Regulament privind modul de efectuare de ctre bnci a opera(iunilor cu cambii, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie nr.156 din 02.06.2000, Monitorul OIicial al Republicii Moldovei nr. 78-80 din
08.07.2000 (cu modiIicarile ulterioare)
- Regulament cu privire la activitatea de creditare a bncilor care opereaz n Republica Moldova,
aprobat la sedinta Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.45 din 25.12.1997
(Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 1998, nr. 8, art.24) cu modiIicrile si completrile ulterioare
- Regulament cu privire la opera(iunile de pia( deschis ale Bncii Na(ionale a Moldovei cu valori
mobiliare de stat, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 33 din
11.09.1997, n vigoare din 18.09.1997 (Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.62/103 din 18.09.1997), cu
modiIicrile si completrile ulterioare
- Regulament cu privire la modul de garantare a creditelor acordate de Banca Na(ional a Moldovei
bncilor, Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.51 din 15.11.96, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova nr.83/110 din 26.12.96 (cu modiIicrile ulterioare)
- Regulament nr.9/08 cu privire la sistemul de nscrieri n conturi ale valorilor mobiliare, aprobat prin
hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.8 din 02.02.1996 (Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr. 26-27/29 din 02.05.1996), cu modiIicrile si completrile ulterioare
- Regulament cu privire la facilitatea de lombard, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al
Bncii Nationale a Moldovei nr.28 din 18.10.1995, n vigoare din 25.01.1996 (Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr.5-6/1 din 25.01.1996), cu modiIicrile si completrile ulterioare
4. Sistemul de pl(i
- Regulamentul cu privire la activitatea bncilor n sistemele de transfer interna(ional de mijloace
bneyti, Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 204 din 15.10.2010, n vigoare
din 01.06.2011, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2010, nr. 231-234, art. 900
- Regulamentul cu privire la supravegherea sistemului automatizat de pl(i interbancare, Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.154 din 28.06.2007, n vigoare din 01.01.2008,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.131-135/514 din 24.08.2007 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de pl(i interbancare, aprobat prin Hotrrea Consiliului
de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.53 din 02.03.2006, Monitorul OIicial al Republicii Moldova
nr.39-42/144 din 10.03.2006 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al
Bncii Nationale a Moldovei nr.373 din 15.12.2005, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr. 176-181/643 din
30.12.2005 (cu modiIicrile si completrile ulterioare).
164
Anexa 2 (continuare)
- Regulamentul privind suspendarea opera(iunilor, sechestrarea yi perceperea n mod incontestabil a
mijloacelor bneyti din conturile bancare, Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a
Moldovei nr.375 din 15.12.2005, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.1-4/6 din 06.01.2006
- Regulamentul cu privire la debitarea direct, Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a
Moldovei nr.374 din 15.12.2005, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.176-181/644 din 30.12.2005 (cu
modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul cu privire la cardurile bancare, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii
Nationale a Moldovei nr. 62 din 24.02.2005, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr. 36-38/124 din 04.03.2005)
5. Balan(a de pl(i
- Regulamentul cu privire la raportarea informa(iei aferente Balan(ei de pl(i, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.61 din 11.09.1997, n vigoare din 01.01.1998,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 1997, nr.77-78/139 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
6. Eviden(a contabil
- Planul de conturi al eviden(ei contabile n bncile licen(iate din Republica Moldova, Hotrrea Consiliului
de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.15 din 26.03.1997, Monitorul OIicial al Republicii Moldova
nr.33-34/54 din 22.05.1997 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulament privind organizarea contabilit(ii n bncile din Republica Moldova, Hotrrea Consiliului
de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 238 din 10.10.2002, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.
144-145/331 din 24.10.2002 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulament privind cerin(ele fa( de documentele contabile interne, Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 381 din 15.12.2005, n vigoare din 21.04.2006, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr. 1-4/10 din 06.01.2006 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
- Regulamentul privind deschiderea, modificarea yi nchiderea conturilor la bncile licen(iate din
Republica Moldova, Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.297 din 25.11.2004,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.218-223/474 din 10.12.2004 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
8. Opera(iuni cu numerar
- Regulament cu privire la opera(iunile cu numerar n bncile din Republica Moldova, Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 200 din 27.07. 2006, Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr. 120-123 din 4.08.2006 (cu modiIicrile ulterioare)
- Regulament privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar, Hotrrea Consiliului de administratie al
Bncii Nationale a Moldovei nr. 377 din 16.12.1999, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr. 10-11 din
27.01.2000
9. Tehnologii informa(ionale
- Regulament privind utilizarea sistemelor de deservire bancar la distan(, aprobat prin Hotrrea
Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.376 din 15.12.2005, Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr.1-4/6 din 06.01.2006 (cu modiIicrile ulterioare)
165
Anexa 2 (continuare)
Instruc(iuni
1. Reglementare yi supraveghere bancara
u Instruc(iunea privind situa(iile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile bncilor, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.292 din 15 decembrie 2011, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova nr.227-232 din 23.12.2011, art. 2104, cu modiIicrile si completrile ulterioare (n
vigoare din 01.01.2012)
u Instruc(iunea privind modul de ntocmire yi prezentare de ctre bnci a rapoartelor n scopuri
pruden(iale, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.279 din 01
decembrie 2011, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.216 - 221 din 09.12.2011, art. 2008 (n vigoare din
01.01.2012)
2. Opera(iuni valutare yi rela(ii externe
u Instruc(iunea cu privire la modul de prezentare la Banca Na(ional a Moldovei de ctre casele de
schimb valutar yi hoteluri a rapoartelor n form electronic, aprobat prin Hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.232 din 27.10.2011, Monitorul OIicial al Republicii Moldova,2011,
nr.227-232, art.2097
u Instruc(iunea cu privire la raportarea unor opera(iuni valutare de ctre bncile licen(iate, aprobat prin
Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.11 din 22.01.2009, publicat n Monitorul
OIicial al Republicii Moldova, nr.47-48 din 03.03.2009, art. 178
u Instruc(iunea cu privire la Raportul privind conturile corespondente yi alte plasri ale bncii licen(iate,
aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al BNM nr.251 din 18.12.08, publicat n Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, 2009, nr.3-6/7
u Instruc(iunea privind angajamentele externe, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii
Nationale a Moldovei nr.185 din 13.07.2006, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2006, nr.116-119, art. 427
(cu modiIicrile si completrile ulterioare)
u Instruc(iuni cu privire la efectuarea decontrilor valutare n urma tranzac(iilor ncheiate la Bursa
Universal de Mrfuri a Moldovei cu participarea nereziden(ilor, aprobat prin hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 195 din 05.08.2004, Monitorul OIicial al Republicii Moldova,
2004, nr. 138146, art. 287 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
u Instruc(iunea cu privire la deschiderea conturilor n strintate, aprobat prin hotrrea Consiliului de
administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.279 din 13.11.2003, Monitorul OIicial al Republicii Moldova 2003,
nr.229-233, art.323 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
u Instruc(iunea cu privire la introducerea /scoaterea numerarului n /din Republica Moldova de ctre
bnci, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.340 din 18.11.1998,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 1998, nr.109-110, art.219 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
Instruc(iunea privind mandatele poytale interna(ionale, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al
Bncii Nationale a Moldovei nr.129 din 06.06.2002, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2002, nr.76-78,
art.199 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
166
Anexa 2 (continuare)
3. Opera(iuni de pia(
u Acord de agent fiscal
u Instruc(iune privind particularit(ile emisiunilor de ac(iuni yi obliga(iuni ale bncilor yi modul de
autorizare a lor de ctre Banca Na(ional a Moldovei, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al
Bncii Nationale a Moldovei nr.95 din 30.04.2010 (Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.98-99/367 din
15.06.2010)
u Condi(iile de emisiune, circula(ie yi rscumprare a Obliga(iunilor de stat plasate prin subscriere
(Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2009, nr.78-79, art.318)
u Condi(iile de plasare, circula(ie yi rscumprare a obliga(iunilor de stat cu dobnda fix (Monitorul
OIicial al Republicii Moldova, 2008, nr.160-161, art.451)
u Condi(iile de plasare, circula(ie yi rscumprare a obliga(iunilor de stat cu dobnda flotant (Monitorul
OIicial al Republicii Moldova, 2008, nr.160-161, art.450)
u Instruc(iune cu privire la plasarea, circula(ia yi rscumprarea valorilor mobiliare de stat n form de
nscrieri n conturi, aprobat prin hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 201 din
09.08.2007 si de Ministerul Finantelor al Republicii Moldova la 10.08.2007, nr.08/3-1/308 (Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr.136-140/ 533 din 31.08.2007), cu modiIicrile ulterioare
4. Politic monetar
u Instruciunea privind raportarea ratelor dobnzilor aplicate de bncile din Republica Moldova,
aprobat prin HCA BNM nr. 304 din 22 decembrie 2011, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.238-242 din
30.12.2011
u Instruc(iunea cu privire la modul de ntocmire yi prezentare a rapoartelor privind rata medie pe
credite yi depozite atrase de bnci, aprobat prin Hotrrea nr.156 din 25.06.2009, Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr.107-109 din 3.07.2009
u Instruc(iune cu privire la modul de completare de ctre bncile licen(iate a Raportului privind
statistica monetar (HCA BNM nr. 255 din 17 noiembrie 2011, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr. 206-
215 din 2 decembrie 2011)
u Instruc(iunea cu privire la modul de ntocmire de ctre bnci a Raportului privind volumul
opera(iunilor de cas (aprobat prin HCA BNM nr.256 din 17 noiembrie 2011, Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr. 203-205 din 25 noiembrie 2011)
5. Raportri
u Instruc(iune privind modul de prezentare de ctre bnci a rapoartelor n form electronic la Banca
Na(ional a Moldovei, aprobat prin Hotrrea Consiliului de Administraie al Bncii Naionale a Moldovei nr.132
din 17 iulie 2008, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.157-159/447 din 19.08.2008 (cu modiIicrile i
completrile ulterioare)
6. Recomandri
u Recomandrile cu privire la sistemul de dirijare a riscului de (ar yi de transfer de ctre bncile din
Republica Moldova, Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.188 din 13.07.2006,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.116-119 din 28.07.2006
u Recomandri cu privire la obiectivele de control yi msurile de securitate ale Sistemului de
Management al Securit(ii Informa(iei n bnci
167
Anexa 2 (continuare)
u Recomandrile cu privire la abordarea bazat pe risc a clien(ilor de ctre bnci n vederea prevenirii
yi combaterii splrii banilor yi finan(rii terorismului
7. Transparen(a decizional
u Reglementri privind transparen(a decizional
u Legea nr. 239-XVI din 13.11.2008 privind transparen(a n procesul decizional
u Hotrrea Guvernului nr. 96 din 16.02.2010 cu privire la ac(iunile de implementare a Legii nr.239-XVI
din 13 noiembrie 2008 privind transparen(a n procesul decizional
u Regulamentul privind asigurarea transparen(ei n procesul de elaborare si adoptare a deciziilor Bncii
Na(ionale a Moldovei, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 230
din 18.11.2010
Hotrri
1. Reglementare yi supraveghere bancara
- Hotrrea Consiliul de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 29 din 15 Iebruarie 2012 Cu privire la
retragerea licentei B.C. ,Universalbank S.A. de desIsurare a activittilor Iinanciare si initierea procesului de
lichidare silit
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.293 din 15 decembrie 2011 cu
privire la abrogarea unor acte normative ale Bncii Nationale a Moldovei, Monitorul OIicial al Republicii Moldova
nr.227-232 din 23 decembrie 2011, art. 2105
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.242 din 3 noiembrie 2011 cu privire
la modiIicarea si completarea unor acte normative ale Bncii Nationale a Moldovei, Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr.227-232, din 23.12.2011, art. 2100
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.266 din 24 noiembrie 2011cu privire
la modiIicarea si completarea Regulamentului cu privire la pozitia valutar deschis a bncii, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr.206-215 din 02.12.2011, art. 1834
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.174 din 18 august cu privire la
modiIicarea si completarea Regulamentului cu privire la investitiile bncilor n active materiale pe termen lung,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.160-163 din 30.09.2011, art. 1501
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 65 din 7 aprilie 2011cu privire la
modiIicarea si completarea Instructiunii cu privire la modul de ntocmire si prezentare de ctre bnci a unor rapoarte
reIeritoare la activitatea Iinanciar (Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.83-85/526 din 20.05.2011)
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 47 din 11.03.2010 ,Cu privire la
modiIicarea si completarea Hotrrii Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 207 din 15
august 2007 Cu privire la unele particularitti ale activittii institutiilor Iinanciare aIerente procesului de legalizare
a capitalului si transIerrii /scoaterii din Republica Moldova de ctre persoane Iizice a mijloacelor bnesti legalizate
, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.41-43/179 din 26.03.2010
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.33 din 05.02.09 ,Cu privire la
modiIicarea si completarea Regulamentului cu privire la pozitia valutar deschis a bncii, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, 2009, nr.30-33/114
168
Anexa 2 (continuare)
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.59 din 03.04.2008 cu privire la
aprobarea Iormularului certiIicatului de caliIicare al auditorului institutiilor Iinanciare, precum si nlocuirea
adeverintelor de caliIicare a auditorului bancar cu certiIicate de caliIicare al auditorului institutiilor Iinanciare,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.81 din 25.04.2008
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 207 din 15.08.2007 cu privire la
unele particularitti ale activittii institutiilor Iinanciare aIerente procesului de legalizare a capitalului si
transIerrii/scoaterii din Republica Moldova de ctre persoanele Iizice a mijloacelor bnesti legalizate, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova, 2007, nr.131-135/522 (cu modiIicrile si completrile ulterioare).
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.208 din 07.07.2005 privind
notiIicarea Bncii Nationale a Moldovei reIeritor la deschiderea de ctre bncile strine a reprezentantelor pe
teritoriul Republicii Moldova, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.98-100 din 22.07.2005
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.15 din 26.03.1997 privind
autorizarea bncilor n domeniul acceptrii depozitelor de la Trezoreria Statului si de la alte organe ale statului,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 1997, nr.29/50 (cu modiIicrile si completrile ulterioare)
2. Opera(iuni valutare yi rela(ii externe
- Hotrrea Consiliului de administratie al BNM nr.257 din 17 noiembrie 2011 ,Cu privire la modiIicarea si
completarea instructiunii cu privire la raportarea unor operatiuni valutare de ctre bncile licentiate
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei Nr.258 din 17 noiembrie 2011 ,Cu
privire la modiIicarea si completarea Instructiunii cu privire la Raportul privind conturile corespondente si alte
plasri ale bncii licentiate
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.233 din 27 octombrie 2011 ,Cu
privire la modiIicarea si completarea Regulamentului cu privire la unittile de schimb valutar
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.232 din 27 octombrie 2011 ,Cu
privire la aprobarea Instructiunii cu privire la modul de prezentare la Banca National a Moldovei de ctre casele de
schimb valutar si hoteluri a rapoartelor n Iorm electronic
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.196 din 30 septembrie 2010 ,Cu
privire la aprobarea Regulamentului cu privire la tranzactiile swap valutar dintre Banca National a Moldovei si
bnci, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.231-234/899 din 2010
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 8 din 28.01.2010 ,Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind conditiile si modul de eIectuare a operatiunilor valutare, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, nr.41-43/177 din 26.03.2010
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 49 din 11.03.2010 ,Cu privire la
aprobarea Regulamentului cu privire la modul de eliberare de ctre Banca National a Moldovei a acordului pentru
comercializarea mrIurilor contra valut strin liber convertibil n magazinele duty-Iree, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, nr.41-43/180 din 26.03.2010
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.53 din 05.03.2009 ,Cu privire la
aprobarea Regulamentului cu privire la unittile de schimb valutar, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.62-
64 din 27.03.2009, art. 269
169
Anexa 2 (continuare)
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.14 din 22.01.2009 ,Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind eliberarea de ctre Banca National a Moldovei a autorizatiilor pentru scoaterea
mijloacelor bnesti din Republica Moldova, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2009, nr.57-58/249
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.251 din 18.12.08 ,Cu privire la
aprobarea Instructiunii cu privire la Raportul privind conturile corespondente si alte plasri ale bncii licentiate,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2009, nr.3-6/7
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.16 din 22.01.2009 ,Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind conditiile de acordare rezidentilor a creditelor n valut strin de ctre bncile
licentiate, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.47-48/180 din 03.03.2009
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.51 din 05.03.2009 ,Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind autorizarea unor operatiuni valutare de ctre Banca National a Moldovei,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2009, nr.57-58/251
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.11 din 22.01.2009 ,Cu privire la
aprobarea Instructiunii cu privire la raportarea unor operatiuni valutare de ctre bncile licentiate, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova, nr.47-48/178 din 03.03.2009
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.15 din 22.01.2009 ,Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind modul de eliberare de ctre bnci a permisiunilor pentru scoaterea mijloacelor
bnesti din Republica Moldova, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.47-48/179 din 03.03.2009
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.3 din 15.01.2009 ,Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind stabilirea cursului oIicial al leului moldovenesc Iat de valutele strine,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2009, nr.27-29/100
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 182 din 13 iulie 2006 ,Cu privire la
modiIicarea si completarea Regulamentului privind reglementarea valutar pe teritoriul Republicii Moldova,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, nr.112-115/398 din 21.07.2006
3. Opera(iuni de pia(
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.294 din 15.12.2011 cu privire la
completarea Regulamentului cu privire la regimul rezervelor obligatorii, Monitorul OIicial al Republicii Moldova,
2011, nr.227-232, art.2106
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.251 din 11 noiembrie 2011 "Cu
privire la modiIicarea Regulamentului cu privire la regimul rezervelor obligatorii", Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr.197-202/1776 din 18.11.2011
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.111 din 26.05.2011 cu privire la
modiIicarea si completarea Regulamentului cu privire la regimul rezervelor obligatorii, Monitorul OIicial al
Republicii Moldova, 2011, nr.91-94, art.621
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 109 din 26 mai 2011 cu privire la
nivelul ratelor dobnzilor Bncii Nationale a Moldovei, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2011, nr.91 - 94,
art. 620
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 10 din 27 ianuarie 2011 cu privire
la modiIicarea normei rezervelor obligatorii, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2011, nr.18-21a, art.119
170
Anexa 2 (continuare)
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 227 din 18.11.2010 "Cu privire la
modiIicarea Regulamentului cu privire la regimul rezervelor obligatorii", Monitorul OIicial al Republicii Moldova,
nr.235-240/942 din 2010
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 14 din 25.01.2001 privind modul de
stabilire a ratei de baz a Bncii Nationale a Moldovei la creditele pe termen lung, Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr.11-13/44 din 01.02.2001
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.28 din 11 Iebruarie 2010 cu privire
la ratele aplicare la eIectuarea pltii pentru mentinerea rezervelor obligatorii Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr. 33/132 din 05.03.2010
4. Sistemul de pl(i
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 196 din 22.09.2011 cu privire la
aprobarea Conceptului privind optimizarea transIerurilor internationale si a cadrului de supraveghere aplicabil
(Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr. 160-163 din 30.09.2011, art.1503)
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 143 din 30 iunie 2011 cu privire la
aprobarea Politicii de supraveghere a sistemului de plti n Republica Moldova (Monitorul OIicial al Republicii
Moldova nr. 110-112/877 din 08.07.2011)
5. Eviden(a contabil
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.216 din 29 septembrie 2011 "Cu
privire la modiIicarea si completarea unor acte normative ale Bncii Nationale a Moldovei", Monitorul OIicial al
Republicii Moldova nr.192-196/1760 din 11.11.2011.
6. Opera(iuni cu numerar
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 200 din 05.10.2010 cu privire la
modiIicarea si completarea Regulamentului cu privire la operatiunile cu numerar n bncile din Republica Moldova,
Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2010, nr. 247-251/978
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr. 133 din 4 iunie 2009, ,Cu privire la
punerea n circulatie ca mijloc de plat si n scop numismatic a unor monede jubiliare si comemorative, Monitorul
OIicial al Republicii Moldova , nr. 102(3435) / 447 din 12.06.2009
7. Raportri
- Hotarrea Consiliului de administratie al BNM cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului inIormatic de
raportare ctre Banca National a Moldovei
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.267 din 17.12.2009 ,Cu privire la
modiIicarea Instructiunii privind modul de prezentare de ctre bnci a rapoartelor n Iorm electronic la Banca
National a Moldovei, Monitorul OIicial al Republicii Moldova nr.27-28/100 din 19.02.2010
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.132 din 17.07.2008 ,Cu privire la
aprobarea Instructiunii privind modul de prezentare de ctre bnci a rapoartelor n Iorm electronic la Banca
National a Moldovei, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2008, nr.157-159/447
- Hotrrea Consiliului de administratie al Bncii Nationale a Moldovei nr.83 din 02.04.2009 ,Cu privire la
modiIicarea Instructiunii privind modul de prezentare de ctre bnci a rapoartelor n Iorm electronic la Banca
National a Moldovei, Monitorul OIicial al Republicii Moldova, 2009, nr.78-79/324
171
Anexa 3
Informa(ie suplimentar aferend diagnosticrii activit(ii bancare din RM
Tabelul A.3.1.Dinamica numarului angajatilor in sistemul bancar national
2006 2007 2008 2009 2010 2011
NumruI angaja|iIor,
oameni 9020 9851 11319 10884 10933 11169
TotaI active/Nr.angaja|iIor
(miI. Iei) 2,52 3,25 3,45 3,67 3,87 4,27
Sursa: elaborat de autor in baza datelor BNM
172
Tab. A.3.2. Dinamica activelor totale a bncilor comerciale din RM n 2000-2007(mil.lei)
Denumirea
Bncii
2000 2001

`
(3/
2)
2002

`
(5/
3)
2003

`
(7/
5)
2004

`
(9/
7)
2005

`
(11/
9)
2006

`
(13/1
1)
2007

`
(15/1
3)
200
8

`
(17/1
5)

`
17/
2)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Banca de
Economii
436,04 595,7 36,6 1077,
5
80,6 1591,7 47,7 2343,9 47,3 3492,4 49,0 3484,0 -1 3049,0 -12,5 7 ori
Victoriabank 674,7 759,8 12,61 1153,
7
51,8 1487,2 28,9 1739,8 17,0 2085,3 19,9 2634,4 26,3 4107,0 55,9 6 ori
Banca Social 543,5 664,5
4
22,3 841,0 26,6 989,5 17,7 1154,9 16,7 1352,8 17,1 1575,0 16,4 2117,3 34,4 3,9 ori
BCR
sucur.Chisinau
89,2 109,8 23,1 107,9 1,64 180,7 67,5 214,12 18,5 293,4 37,0 8151,1 27 ori 1445,4 17,7 16,2
ori
Moldincombank 436,05 665,5 52,6 856,8 28,7 1071,8 25,1 1264,2 18,0 1787,6 41,4 2356,3 31,8 3647,9 54,8 8,3 ori
MoldovaAgroinb
ank
919,7 1426,
3
55,1 1714,
6
20,2 2146,3 25,2 2873,4 33,9 3757,8 30,8 4712,8 25,5 6888,6 46,1 7,5 ori
Mobiasbank 193,9 259,6 33,9 386,2 48,8 604,5 56,5 816,2 35,0 1412,3 73,0 1950,1 38,0 2606,7 33,6 13,4
ori
Investprivatbank 90,10 47,43 -47,4 171,4 261,4 203,8 18,9 228,7 12,2 314,6 37,6 648,1 2 ori 1100,9 69,8 12,2
ori
Energbank 166,4 183,6 10,3 239,4 30,4 274,6 14,7 360,62 31,2 527,3 46,2 680,3 29,0 1057,6 55,4 6,3 ori
Fincombank 121,8 172,1 41,3 302,5 75,8 457,7 51,3 628,6 37,3 904,2 43,9 1181,9 30,7 1689,7 43,0 13,8
ori
Comertbank - 127,5 - 150,0 17,6 133,7 -10,9 2171,3 62,4 259,5 19,5 288,5 11,1 381,4 32,2 3 ori
**
Eximbank 156,3 198,9 27,3 272,3 36,9 376,8 38,4 652,0 73,0 887,2 36,1 1376,2 55,1 2715,1 97,2 17,3
ori
Eurocreditbank - - - 60,53 - 96,0 58,6 120,4 25,4 160,8 33,6 180,3 12,1 198,0 9,8 3,3
ori
***
Unibank 133,6 186,6 39,7 259,8 39,2 323,7 24,6 375,3 15,9 469,1 25,0 601,3 28,1 527,0 -12,4 3,9 ori
Universalbank 192,3 205,5 6,9 190,7 -7,2 197,0 3,3 200,10 1,57 256,8 28,3 292,1 13,7 322,7 10,5 1,7 ori
Businessbank 100,2 190,4 90,0 159,6 -16,2 156,3 -2,06 124,16 -20,6 - - - - - - -
Petrolbank 177,4 122,4 -31,0 - - - - - - - - - - - - -
Actve - Total 3938,7
8
5915,
5
50,2 7943,
9
34,3 10291,
3
29,5 11213,
5
8,89 17961,
0
39,4 22776,
2
26,5 31854,
6
40,0 8 ori
* - ritmul cresterii (anul de gestuine / anul precedent), ** - ritmul cresterii (2007 / 2001), *** - ritmul cresterii (2007 / 2002)
Sursa : elaborat de autor n baza inIormatiei din revista ,ProIit , nr. 5, 2001, p. 14, nr. 1-2, 2002, p.10, nr. 3, 2003, p.14, nr. 3, 2004, p. 14, nr. 3, 2005, p.16, nr. 12, 2004, p. 13, nr. 12, 2005, p.13, nr. 1-
2, 2006, p. 13 nr. 1-2, 2007, p. 24, nr. 1-2, 2008, p. 16
A
n
e
x
a
3
(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)
173
Tab. A.3.3. Depozitele
`
sectorului bancar al Republicii Moldova economiei na(ionale n perioada 2002-2008 mln lei
*- Conform metodologiei FMI, din totalul depozitelor in sistemul bancar sunt excluse mijloacele bncilor comerciale yi ale altor
institujii financiare, conturile bugetului de stat, mijloacele extrabugetare, depozitele persoanelor fizice yi juridice nerezidente
Sursa: elaborat de autor n baza buletinelor trimestriale ale Bncii Nationale a Moldovei. nr.4. 2003. p.52. . nr.4. 2004. p.76. . nr.4. 2005. p.55. . nr.4. 2006. p.54. . nr.4. 2007. p.57,
nr. 2008 p.28
2002
P
o
n
d
e
r
e
a

R
i
t
m
.
C
r
e
y
.
2003
P
o
n
d
e
r
e
a

R
i
t
m
.
C
r
e
y
.
2004
P
o
n
d
e
r
e
a

R
i
t
m
.
C
r
e
y
.
2005
P
o
n
d
e
r
e
a

R
i
t
m
.
C
r
e
y
.
2006
P
o
n
d
e
r
e
a

R
i
t
m
.
C
r
e
y
.
2007
P
o
n
d
e
r
e
a

R
i
t
m
.
C
r
e
y
.
2008
P
o
n
d
e
r
e
a

R
i
t
m
.
C
r
e
y
.

Depozite
total
4222.7 100 43.0 5767.8 100 36.6 8019.3 100 39.0 11255.5 100 40.3 14397.2 100 27.9 20662 100 43.5 24085.2 100 16.6
Depozite
persoane
juridice
1835.7 43.5 41.3 2438.4 42.3 32.8 3207.4 40 31.5 4255.6 37.8 32.6 5033.3 35 18.2 6447.9 31.2 28.1 6843.2 28.4 6,13
Inclusiv
n valut
strin
716.6 17.0 29.6 975.2 16.9 36.0 1068.4 13.3 9.55 1296.6 11.5 21.3 1915.6 13.3 47.7 1992.1 9.6 4.0 2062.1 8.6 3,51
Depozite
persoane
fizice
2387.0 56.5 44.3 3329.4 57.7 39.4 4811.9 60 44.5 6999.9 62.2 45.4 9363.9 65 33.7
14214.
0
68.8 62.4 17242.0 71.6 21,3
Inclusiv
n valut
strin
1277.0 30.3 66.0 1912.0 33.2 49.7 2514.3
31.0
4
31.5 3404.7 30.2 35.4 5157.2 35.8 51.4 6955.3 33.7 34.8 7844.6 32.6 18,8
A
n
e
x
a

3
(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)
174
Anexa 3 (continuare)
Tabelul A.3.4. Dinamica structurii activelor bancare, mil.lei
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Numerar 1154249,96 1683526,56 1872510,7 2179283 1994264,88 1990930,95
Mijloace
banesti
datorate de
banci net 1832383,33 1664570,24 2079253,7 3687352,5 2491284,87 2185996,41
Mijloace
datorate de
BNM 1737759,87 3735260,5 5851951,8 1943891,4 2384582,82 4390342,21
Mijloace
plasate si
credite
overnight net 1097594,72 674819,96 654744 1777854,4 1663888,52 1256277,59
Valori
mobiliare net 0 2266759,71 2462098,3 6052504,3 6651141,65 6416939,78
Credite si
leasing
Iinanciar net 13830456,34 19880044,4 23524197,1 20264206,7 23318178,6 27747587,24
Mijloace Iixe,
net 961193,94 1219622,75 1514539,1 1603177 1623196,83 1613623,51
Dobanda
sporita ce
urmeaza sa Iie
primita 152751,23 225252,89 347322,1 409520,6 328841,04 379537,03
Alta avere
imobila, net 84873,31 51727,15 200574,1 652456,7 710209,54 614599,14
Alte active net 0 577079,78 561928,3 1344759,5 1103963,44 1112037,91
Total active 22748682,32 31978663,96 39067001 39915006 42269552,18 47707871,76
Sursa: BNM
Tab.A.3.5. Dinamica structurii creditelor noi acordate, mil. lei
2006 2007 2008 2009 2010 2011
credite moneda
nationala 10235,6 14515,2 17127,2 7828 11939,9 17174,5
credite in valuta straina 6354,7 11971,8 10684,6 6418,5 11489,9 13788,5
totaI credite noi 16590,3 26487 27811,8 14246,5 23429,8 30963
Sursa: BNM
Tab. A.3.6. Dinamica depozitelor, mil. lei
2007 2008 2009 2010 %2007 %2008 %2009 %2010
depozite persoane
juridice 6447,9 6843,2 7224,2 8477,4 31,21% 28,41% 30,31% 31,46%
depozite persoane
fizice 14214 17242 16609,9 18465 68,79% 71,59% 69,69% 68,54%
depozite total 20661,9 24085,2 23834,1 26942,4
Ponderea depozitelor
in valuta straina 8947,4 9906,7 11742,3 12280,4 43,3% 41,1% 49,3% 45,6%
depozite totaI 20661,9 24085,2 23834,1 26942,4 100 100 100 100
Sursa: BNM
175
Anexa 3(continuare)
Tabelul A.3.7. Analiza comparativa a principalilor indicatori bancari pe anii 2010-2011
Nr.
d/o Descriere
31.12.11 31.12.10
Dinamica
comparativ cu
31.12.2010 ((3-
5)/5`100)

15 bnci
din
active
15 bnci
din
active
1 2 3 4 5 6 7
32 Depozite ale persoanelor Iizice c/d 19,595,582.24 41.07 17,426,871.65 41.23 12.44
33 Depozite ale persoanelor juridice
c/d
7,435,137.09 15.58 7,086,131.62 16.76 4.93
34 Total depozite cu dobinda 28,447,462.12 59.63 25,269,864.76 59.78 12.57
35 Total depozite 32,632,097.17 68.40 28,718,524.99 67.94 13.63
36 Valori mobiliare vindute cu
rascumpararea ulterioara
0.00 0.00 0.00 0.00 -
37 Imprumuturi overnight 0.00 0.00 0.00 0.00 -
38 Alte imprumuturi 6,287,038.19 13.18 5,614,804.46 13.28 11.97
39 Dobinda sporita ce urmeaza sa Iie
platita
199,270.30 0.42 184,711.19 0.44 7.88
40 Alte obligatiuni 406,406.32 0.85 341,166.44 0.81 19.12
41 Datorii subordonate 46,861.60 0.10 113,033.60 0.27 -58.54
42 Provizioane pentru pierderi la
angajamente conditionale
41,870.40 0.09 38,640.85 0.09 8.36
43 Total obligatiuni 39,613,543.97 83.03 35,010,881.54 82.83 13.15
44 CAPITAL
45 Actiuni ordinare plasate 3,504,848.87 7.35 2,878,146.57 6.81 21.77
46 Actiuni preIerentiale plasate 302.98 0.00 302.98 0.00 0.00
47 Minus Actiuni de tezaur 15,223.16 0.03 15,223.16 0.04 0.00
48 Total actuini in circulatie 3,489,928.69 7.32 2,863,226.39 6.77 21.89
49 Surplus de capital 266,187.23 0.56 266,187.23 0.63 0.00
50 Capital de rezerva 344,966.25 0.72 319,515.45 0.76 7.97
51 Rezerve privind reevaluarea
activelor
270,082.05 0.57 281,601.47 0.67 -4.09
52 Alte rezerve 0.00 0.00 0.00 0.00 -
53 ProIit nedistribuit 3,723,163.57 7.80 3,528,140.10 8.35 5.53
54 Total capital actionar 8,094,327.79 16.97 7,258,670.64 17.17 11.51
55 Total obligatiuni si capital actionar 47,707,871.76 100.00 42,269,552.18 100.00 12.87
56 Capitalul de gradul I 7,557,759.67 15.84 6,726,869.66 15.91 12.35
57 Capitalul Normativ Total (CNT) 7,604,253.99 15.94 6,839,535.99 16.18 11.18
58 Total active ponderate la risc 24,999,531.45 52.40 22,797,334.87 53.93 9.66
59 Active bilantiere n valut strin
si active atasate la cursul valutar
20,489,478.51 42.95 18,041,721.07 42.68 13.57
60
Obligatiuni bilantiere n valut
strin si obligatiuni atasate la
cursul valutar
19,971,956.93 41.86 17,737,252.50 41.96 12.60
61
DiIerenta cumulativa pina la 1 an
dintre active si obligatiuni
sensibile la rata dobinzii (ind.
trimestrial)
2,374,045.09 4.98 -876,952.06 -2.07 -370.72
62 Total conturi conditionale de debit
(ind. trimestrial)
4,143,145.06 8.68 2,894,176.94 6.85 43.15
63 Total conturi conditionale de
credit (ind. trimestrial)
6,022,807.21 12.62 3,824,737.26 9.05 57.47
64 Active bilantiere n valut strin 19,304,610.57 40.46 17,222,675.66 40.74 12.09
65 Obligatiuni bilantiere n valut
strin
19,971,887.18 41.86 17,737,102.48 41.96 12.60
Sursa: BNM
176
Criteriile de clasificare a creditelor bancare
Modalitate de calculare yi
achitare a dobnzii
Modalit(i de acordare yi
rambursare a creditelor
Nivelul de risc
Domeniul de activitate a
debitorului
Destina(ia (scopul)
creditului
Termen(perioada)
creditului
Calitatea debitorului
yi a creditorului
Modul de
acordare
Tipul de valut de
acordare a creditului
Principiul
institu(ional al
debitorului
Moned national
Valut strin
virament
numerar Credit privat
Credit public
La vedere
La
termen
Termen lung
Termen mediu
Termen scurt
Periodicitatea de
rambursare a creditului
sau/yi a dobnzii
lunar
la Iine de termen
anual
simestrial
trimestrial
asigurate
neasigurate
sezoniere
de productie
curente
investitie
import/export
Industriei
comertului
Indus. energ. si combustibil
Imobiliare, de consum, dezvoltare
Agric./industr.
aliment
Costructii drumuri si transport
De consum
Standart (2)
Compromise (100)
Dubioase (60)
Substandart (30)
Supravegheate (5)
Ilotant
compus

simpl
Iactoringul
n scont
revolving
overdraIt
avansuri n cont
linia de credit simpl
ordinar
IorIaitingul
Persoane juridice
Persoane Iizice
Modul de asigurare
a creditului
Iix
Sursa: Elaborat de autor
A
n
e
x
a
4
C
r
i
t
e
r
i
i
l
e

d
e

c
l
a
s
i
f
i
c
a
r
e

a

c
r
e
d
i
t
e
l
o
r

b
a
n
c
a
r
e
177
Mecanismul de creditare n cadrul bncilor comerciale
I. Analiza preliminar a clientului
(poten(ialul debitor ) yi evaluarea
corespunderii clientului cerin(elor
minime
Banca comercial
Expertul creditar
CLIENTUL
Adresarea clientului la banc
Interviul preliminar
Evaluarea corespunderii
clientului cerintelor
minime
VeriIicarea istoriei de
creditare a clientului
Prezentarea clientului a listei documentelor
necesare pentru examinarea cererii pentru credit si
blancheta cererii pentru credit
PerIectarea
pachetului de
documente si
completarea
cererii pentru
credit
Banca comercial Expertul creditar
Prezentarea pachetului de documente si cererii
pentru cradit la banc
CLIENTUL
II. Primirea cererii pentru credit
Expertul creditar
II ETAP
ConIruntarea copiilor documentelor prezentate cu
originalele, pe copiile conIruntate de a eIectua
notrile corespunztoare
Compararea inIormatiei, stipulate n cererea
pentru credit cu documentele prezentate
Primirea chitantei de plat a taxei administrative
Determinarea datei urmtoarei ntlniri
nregistrarea cererii n registrul unic de evident a
cererilor pentru credit
Etapa urmtoare
Etapa urmtoare
I ETAP
VeriIicarea existentei documentelor conIorm
listei de documente necesare pentru examinarea
cererii pentru credit, completrii depline a
documentelor, lipsei stersturilor, corectrilor,
existenta semnturilor stampilelor.
EIectuarea notrilor corespunztoare n lista de
control a documentelor
A
n
e
x
a
5
M
e
c
a
n
i
s
m
u
l

d
e

c
r
e
d
i
t
a
r
e

n

c
a
d
r
u
l

b

n
c
i
l
o
r

c
o
m
e
r
c
i
a
l
e
178
III ETAP
III.
Evaluarea
capacit(ii
clientului
Expertul
creditar
Evaluarea
capacittii
de exercitiu
a clientului
Evaluarea
solvabilittii
clientului n
VeriIicarea existentei la persoana, care actioneaz din numele clientului,
a mputernicirilor corespunztoare la ncheierea tranzactiei
Calculul indicatorilor finaciari (cantitativi):
- coiIicientul lichidittii (de acoperire); coiIicientul rentabilittii activelor (ROA); coiIicientul suIicientei capitalului;
- evaluarea situatiei Iinanciare n dinamic: ritmul de crestere a venitului din vnzri; ritmul de crestere a ncasrilor din
vnzri; dinamica rotatiei datoriei debitoare; dinamica rotatiei datoriei creditoare; dinamica rotatiei storurilor (SMM).
Calculul indicatorilor generali (subiectivi):
- proprietarii/managementul companiei; situatia solicitantului n ramur si locul ei pe piat; piata de desIacere; nivelul de dezvoltare a
bazei de materiei prime; transparenta inIormatiei despre client si oportunitatea prezentrii ei; cunoasterea activittii companiilor aIlate
n interconexiune, cunoasterea concurentilor existenti, calittii produselor livrate;
- relatia clientului cu banca si cu alte bnci, si anume: bncile cu care a colaborat n tecut si mai colaboreaz n prezent, modul de
onorare a obligatiilor Iat de acestea, problemele existente privind rambursarea creditelor si achitarea dobnzilor aIerente.
VeriIicarea corespunderii documentelor de Iondare a clientului (tinnd
cont de toate completrile si modiIicrile la ele) cu legislatia R.Moldova
Etapa urmtoare
IV.
Structurarea
creditului yi
perfectarea
deciziei de
credit
Expertul
creditar
Calculul si analiza Iluxului
mijloacelor bnesti (eIectiv
si prognozat)
Analiza proiectului propus
spre creditare
Evaluarea riscurilor
tranzactiei de creditare
Procesul de structurare a
creditului
Vizita la client
Determinarea tendintei mijloacelor bnesti , eIectiv ncasate pe o perioad de timp
EIectuarea prognozei pe viitor n corelatie cu volumele de producere planiIicate si
realizarea poructiei, mrIurilor, serviciilor
Evaluarea capacittii clientului de a deservi datoria n termen n volumul total
Asigurarea de contracte, licente, certiIicate de calitate, declaratii vamale si altele
VeriIicarea existentei ncperilor, utilajelor, personalului caliIicat
Riscul dispersrii capitalului actionar, riscul prtilor legate, riscul materiei prime,
riscul pietei de desIacere, riscul valutar, riscul inIormational, riscul asigurrii s.a.
suma creditului; termenul; perioada de gratie; rata dobnzii; evaluarea asigurrilor
pentru credit; termenul de valabilitate a garantiilor; alte conditii. speciale.
Familiarizarea cu activitatea clientului (ntreprinderii)
VeriIicarea veridicittii drii de seam Iinanciare prezentate la banc
Evaluarea bunurilor trimise bncii n gaj
IV ETAP
Perfectarea
concluziei
referitoare la
cererea de credit
yi pachetului de
documente
Etapa urmtoare
V ETAP
A
n
e
x
a
5
(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)
M
e
c
a
n
i
s
m
u
l

d
e

c
r
e
d
i
t
a
r
e

n

c
a
d
r
u
l

b

n
c
i
l
o
r

c
o
m
e
r
c
i
a
l
e
179
V. Aprobarea
/respingerea
creditului
Se eIectueaz de ctre administratorii si organele bncii n conIormitate cu mputernicirile
privind autorizarea tranzactiilor pentru produsele expuse riscurilor creditare
InIormarea clientului despre respingerea cererii pentru credit (oral sau n scris)
InIormarea clientului despre aprobarea cererii pentru credit (oral sau n scris)
Etapa urmtoare
VI ETAP
Pregtirea contractelor de credit si a altor contracte aIerente tranzactiei creditare
n cazul existentei
abaterii de la Iormele-tip
De a obtine prerea separat a juristului,
sau vizarea contractului juristul bncii
Semnarea contractului de ctre persoanele mputernicite ale clientului si ale bncii
Primirea de la client a documentelor reIeritoare la nregistrarea gajului (dac creditul se acord sub asigurare )
VeriIicarea existentei tuturor documentelor aIerente tranzactiei creditare, perIectarea lor complet, existenta atuturor
semnturilor necesare si stampilelor, corespunderea contractelor Iormelor-standard si introducerea n ele a conditiilor
speciale, recomandate de specialistul administrare riscuri, persoanele mputernicite si organele bncii, existenta
documentelor care conIirm nregistrarea gajului, precum si respectarea mputernicirilor la sactionarea tranzactiei. Etapa urmtoare VII. ETAP
VI. ncheierea
contractelor yi
verificarea
condi(iilor de
ridicare a
creditului
VII. Eliberarea
mijloacelor
bneyti
(ridicarea
creditului)
nregistrarea operatiei n modulul ,PerIectarea contactului la acordarea credituluide ctre
administratorul de credite si autorizarea ei de ctre persoanele mputernicite.
Prezentarea clientului (la necesitate) a notei de transIer, care conIirm transIerul la contl curent
semnat de oIiterul de cont (copia se anexeaz la dosar, iar dac clientul nu acerut nota de transIer, n
dosar se anexeaz originalul).
Primirea de la client ,ConIirmarea privind primirea mijloacelor bnesti. VIII. ETAP
Etapa urmtoare
A
n
e
x
a
5
(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)
M
e
c
a
n
i
s
m
u
l

d
e

c
r
e
d
i
t
a
r
e

n

c
a
d
r
u
l

b

n
c
i
l
o
r

c
o
m
e
r
c
i
a
l
e
180
VIII. Rambursarea
(achitarea) creditului
La existenta mijloacelor bnesti n contul curent al clientului n lipsa mijloacelor bnesti n contul curent al clientului
Debitarea automat a contului curent al clientului n ziua,
stabilit dup graIic a rambursrii creditului si a dobnzilor
nregistrarea dadoriei n ,baza datoriilor restante
La nreistrarea mijloacelor bnesti n contul curent al clientului-
debitarea automat a contului curent al clientului la Iinele zilei de lucru
Prezentarea ,Extasului de cont clientului (la necesitate)
IX. ETAP Controlul utilizrii creditului
conIorm destinatiei
n baza dispozitiei de plat ale clientului
La Iata locului (credite n sume mai mare de 5 mii USD)
Controlul ndeplinirii de ctre client a
obligatiilor din contractul de credit
Controlul existentei si
reevaluarea gajului
Monitorizarea
activittii
(dosarului de
credit) debitorului
Primirea de la debitor a inIormatiei trimestriale privind Iluxul mijloacelor bnesti,
rapoartelor Iinanciare si analiza lor n dinamic si n comparatie cu prognoza
Respectarea graIicului planiIicat a pltilor la rambursarea creditului si a dobnzilor,
achitarea n termen si integral a comisioanelor si amenzilor
Revizuirea categoriei clientului:
Calcularea indicatorilor cantitativi yi subiectivi (indicatorilor la data gestionar, compararea lor cu indicatorii analogici la momentul
aprobrii creditului, analiza si evaluarea modiIicrilor/devierilor; n cazul depistrii nruttirii indicatorilor Iinanciari este necesar de a
eIectua o vizit la client pentru a identiIica problemele aprute si a evalua riscul neonorrii obligatiilor Iat de banc)
De a eIectua veriIicarea gajului n termenul indicat n scrisoare. La necesitate a organiza eIectuarea de ctre
specialistul n evaluarea bunurilor a centrului regional reevaluarea gajului
La existenta perspectivelor de rambursare
n timpul apropiat de a continua controlul
n lipsa pierspectivelor de rambursare a datoriilor dosarul de
credit se transmite n n directia creditelor problematicede
noirea dosarului de credit, completarea lui cu corespondenta privind aIacerea, rapoarte privind vizitarea cclientului,
convorbirile si ntlnirile, ntrebrile discutate si ntelegirile
Etapa urmtoare
IX. ETAP
IX. ncasarea
Contactarea clientului
Controlul rambursrii
Costatarea neviabil a
clientului
contacteaz clientul (n termen de 2 zile prin teleIon sau scrisoare), n scopul valoriIicrii motivului retinerii
pltii si/sau dobnzilor si propune un termen pentru achitarea datoriei restante (nu mai mult de 5 zile)
vizualizeaz zilnic a raportului despre toate pltile restante n scopul veriIicrii ranbursrii datoriilor restante
n cazul constatrii c situatia clientului este neviabil si lipsesc perspectivele de amiliorare a situatiei sau ajul a
Iost irosit, dosarul de credit imediat se transmite pentru recuperarea datoriei n Directia credite problematice.
Etapa urmtoare
IX.
Monitorizarea
creditului
A
n
e
x
a
5
(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)
M
e
c
a
n
i
s
m
u
l

d
e

c
r
e
d
i
t
a
r
e

n

c
a
d
r
u
l

b

n
c
i
l
o
r

c
o
m
e
r
c
i
a
l
e
181
Anexa 6
Cei yase C ai creditului
Principiile Descrierea principiilor
Capacitatea
u Identitatea clientului si a girantilor
u Copii ale statutului, conventiilor, contractelor de societate si ale altor documente care
atest capacitatea legal a clientului de a lua credit
u Descrierea istoricului, a structurii legale, a proprietarilor, a obiectului de activitate, a
produselor si a principalelor clienti si Iurnizori ai activittii solicitantului de credit
Cash
u Evidenta istoric a vnzrilor, proIiturilor si dividendelor
u Acuratetea Iluxului prognozat de Ionduri
u Disponibilitatea rezervelor de lichiditti
u Viteza de rotatie a stocurilor, clientilor si creditelor
u Structura capitalului si gradul de ndatorare
u Controlul cheltuielilor
u Evolutia actiunilor clientului (dac sunt negociate pe piat)
u Calitatea managementului
u Raportul de audit
Colateral
u Proprietatea asupra activelor
u Vechimea activelor
u Vulnerabilitatea la uzura moral
u Gradul de specializare a activelor
u Gajul, ipoteci si restrictii
u Active n leasing
u Acoperirea cu asigurare
u Garantii si waranturi emise
u Pozitia bncii Iat de ceilalti creditori
u Situatia obligatiunilor Iat de risc si a proceselor intentate clientului
u Necesitti viitoare probabile de Iinantare
Principiile Descrierea principiilor
Caracterul
u Istoricul clientului privind rambursarea creditului
u Experienta altor bnci cu acest client
u PerIormantele clientului n prognozarea rezultatelo activittii sale
u Raitingul de credit
u Existenta unor garantatori giranti pentru credit
Condi(ii
u Pozitia clientului n cadrul ramurii si segmentul su de piat
u PerIormanta clientului prin comparatie cu Iirme similare
u Climatul competitiv pentru produsele clientului
u Expunerea clientului la ciclul de activitate si la schimbarea tehnologiei
u Conditiile pietei Iortei de munc
u Impactul inIlatiei asupra situatiei Iinanciare
u Perspectiva te termen lung a ramurii
u Reglementrile, Iactororii politici si de mediu
Control
u Reglementrile bancare aplicabile n ceea ce priveste trsturile si calitatea creditelor
acceptabile
u documentatie adecvat
u documentatie de credit ntocmit corespunztor
u nscrierea cererii de credit n liniile politicii bncii privind activitatea de creditare
u InIormatii din surse externe specializate, privind Iactorii externi care ar putea aIecta
rambursarea creditului
Sursa: elaborat de autor n baza |V. Cosciug, L. Cinic Gestiunea riscurilor bancare, Chisinu, Editura ASEM,
2008, p. 214, p. 69|
182
Anexa 7
Tehnici de modelare corelate cu modele de evaluare a portofoliilor
Tehnici CreditRisK+
KMV Portofolio
Mnager
CreditMatrics CPV
Evaluarea expunerii
Valoarea contabil (engl. Book
value)
X X X X
Evaluarea economic X X X
Expuneri nesigure (derivative) Numai la echivalente de mprumut
Strategia soldului creditor
Probabilitti risc nentral X
Ca imputuri pentru evaluare X X X
Corela(ia dintre evenimente
ale riscului de credit, neplat
yi migrri ale riscului
Corelatii de la valorile
activului
X
Corelatii de la valorile actiunii X
Corelatii de la modelare
econometric a ratelor de
neplat si matrici de tranzitie
X
Corelatii doar ca imputuri X
Recuperri
Recuperri nesigure X
Generare distribu(ie de
pierdere
Simulare Monte Carle X X X
Distributie de pierdere
analitic proxy
X
Distributie de pierdere
analitic
X
Alocarea capitalului
Absolute Risck Contribution
(ARC)
X
Marginal Risck Contribution
(MRC)
X
MCR cu si Ir calcule X X X X
RAROC
ntreg si pe categorie cu ARC X
ntreg si pe categorie cu MCR X X
Optimizare portofoliu X
Elaborate de autor
183
Anexa 8
Indicatorii activit(ii bancare
Tab.A.8.1. Idicatorii agrega(i micropruden(iali
Indicatori Con(inutul indicatorului
Adecvarea capitalului
Ratele agregate de adecvare a
capitalului
8 100 > =
p
r
a
A
K
R
K
r
media capitalului reglementat
A
p
media activelor ponderate la risc
Estimeaz vulnerabilitatea sectorului bancar privind
insuIicienta capitalului n cazurile survenirii riscurilor
nedorite si pierderilor neasteptate n baza ratelor de
adecvare a capitalului medii pe sector.
Calitatea activelor
1. Concentrarea sectorial a creditelor
100 =
c
i
s
P
C
C
C
i
- credite acordate sectorului i de
bncile comerciale
P
c
portoIoliul de credite pe ntreg
sistemul bancar
2. Rata creditelor neperformante
100 =
c
n
n
P
C
RC
C
n
- credite neperIormante pe ntreg
sistemul bancar
P
c
portoIoliul de credite pe ntreg
sistemul bancar
3. Gradul global de expunere la risc
(G
g
) a portoIoliului:
20 100 < =
P
FR
G
g
FR - Iondul de risc pe ntreg sistemul
bancar
P- portoIoliul de credite pe ntreg
sistemul bancar
4. Rata creditelor acordate
intreprinderilor publice
neperformante:
1. O rat de concentrare nalt a creditelor ntr-un anumit
sector poate semnala o vulnerabilitate a sistemului bancar Iat
de evolutia situatiei economice a acestui sector.
2. Un trend cresctor al acestei rate reIlect o detriorare a
portoIoliului creditar si respectiv aparitia problemelor n
privinta Iluxului de numerar, proIit net si solvabilitate n
cadrul sistemului bancar.
3. Estimeaz nivelul stabilittii portoIoliului creditar. Cu
ct este mai mare acest indicator cu att este mai mare
expunerea la riscul de credit a sistemului bancar, Iiind
mare cota creditelor ce necesit acoperiri din rezerve la
credite.
4. O rat nalt a creditelor acordate ntreprinderilor
publice neperIormante n portoIoliul bncilor sporeste
vulnerabilitatea sectorului bancar Iat de evolutia
situatiei economice a sectorului public.
184
100 =
c
p
p
P
C
RC
C
p
- credite acordate ntreprinderilor
publice neperIormante de bncile
comerciale
P
c
portoIoliul de credite pe ntreg
sistemul bancar
5. Profilul de risc al activelor.
100 =
t
i
i
A
A
RA
A
i
media activului i cu grad anumit
de risc
A
t
media activelor pe ntreg
sistemul bancar
6. Rata de levier (levierul financiar)
p
t
K
A
L =
A
t
media activelor pe ntreg
sistemul bancar
K
p
media capitalului propriu pe
ntreg sistemul bancar
5. O rat nalt a investitiilor n valori mobiliare cu risc
sczut n active totale, de obicei, indic o politic de
investitii conservatoare a institutiilor Iinanciare. De
asemenea, ar putea Ii un semnal precum c unele
institutii investesc n titluri de valoare cu risc sczut, din
cauza problemelor de adecvare a capitalului.
6. Indicatorul variaz invers proportional Iat de
ponderea capitalului n pasivul total. Rata de levier creste
atunci cnd activele bancare cresc, cu un ritm mai rapid
dect capitalul. Indicatorul se exprim n unitti de
msur absolute, lund n general valori mai mari dect
10.
Eficien(a managementului
1. Rata cheltuielilor (Expense Ratios)
100 =
t
i
J
C
Rc
C
i
media cheltuielilor operationale
J
t
- media veniturilor
2. Rata profitului pe angafat
100 =
s
n
a
N
P
RP
P
n
proIit net mediu
N
s
numrul mediu de salariati pe
ntreg sistemul bancar
3. Gradul de expansiune a
institutiilor financiare
b
e
e
N
R
G =
R
e
rata de expansiune
N
b
numrul total de institutii bancare
1. Valori ridicate sau n crestere a acestui indicator indic
Iaptul c institutiile Iinanciare posibil nu Iunctioneaz
eIicient.
2. n mod similar, rata proIitului pe angajat n scdere
poate reIlecta ineIicienta politicii de cadre ca rezultat al
numrului excesiv de cadre, cu repercusiuni similare
asupra rentabilittii.
3. Unele expansiuni pot reIlecta un nivel sntos de
concurent, ns o rat de expansiune prea nalt poate
indica cerinte prea permisive de acordare a licentelor si
deIiciente n capacittile de supraveghere.
185
Profitabilitatea
1. Rentabilitatea activelor:
100 =
t
n
A
P
ROA
P
n
- proIitul net mediu pe sectorul
bancar
A
t
- active totale medii pe sectorul
bancar
2. Rentabilitatea capitalului.
100 =
p
n
K
P
ROE
P
n
- proIitul net mediu pe sectorul
bancar
K
p
- capital actionat mediu pe sectorul
bancar
3. Coeficientul de utili:are a
activelor.
100 =
t
t
A
J
AU
J
o
media veniturilor totale
A
t
- media activelor totale
4. Rata profitului (Net margin)
100 =
t
n
J
P
NM
P
n
media proIitului net
J
t
- media veniturilor totale
5. Marfa net din dobin:i (Net
Interest margin).
100

=
p
d d
A
C J
IM
J
d
- venituri medii din dobnzi
C
d
cheltuieli medii aIerente dobnzilor
A
p
media activelor generatoare de
dobnzi
1. OIer inIormatii cu privire la eIicienta cu care sunt
administrate activele bancare. O valoare superioar pe
sectorul bancar a indicatorului poate sugera obtinerea
unor rezultate Iinanciare satisIctoare, dar totodat,
poate Ii rezultatul asumrii unor riscuri excesive si o
capitalizare sczut.
2. Acest indicator reIlect proIitul net generat de o
unitate monetar de capital pe sistemul bancar, Iiind cea
mai semniIicativ expresie a proIitului bancar din
perspectiva actionarilor.
3. Indicatorul reIlect capacitatea bncilor de a genera
venit, capacitate strns legat de structura activelor
bancare si de randamentele obtinute n urma
plasamentelor eIectuate (achizitii de actiuni, obligatiuni,
titluri de stat, certiIicate de depozit).
4. Arat ce procent din veniturile totale se transIorm n
proIit pentru institutia de credit. Cu ct valoarea
indicatorului este mai mare, cu att banca este mai
proIitabil.
5. Un nivel ridicat al indicatorului semnaleaz o
activitate proIitabil, si deci un bun management al
activelor si datoriilor. La o analiz mai atent, valoarea
ridicat a indicatorului poate Ii rezultatul practicrii unui
spread de dobnd semniIicativ ntre rata dobnzii
boniIicat pentru sursele de Iinantare atrase si cea
perceput pentru creditele acordate, sau poate Ii obtinut
pe seama cresterii volumului activittii de creditare, ce se
va reIlecta ntr-o pondere mai mare a veniturilor din
dobnzi. n acest ultim caz exist suspiciunea angajrii
institutiei n activitti riscante sau o expansiune
necontrolat a activittii de creditare. n consecint, se
impune completarea/extinderea analizei, prin
interpretarea inIormatiilor de risc bancar desprinse din
indicatorii de prudentialitate. Un nivel redus al
186
indicatorului poate reIlecta cheltuieli mari aIerente
dobnzilor (mprumuturi obtinute n conditii
dezavantajoase de rat a dobnzii, dependenta de pasive
volatile), sau o atitudine prudent a bncii, ce conduce la
obtinerea de venituri din dobnzi mici.
Lichiditatea
1. Rata creditelor centrali:ate
100 =
t
c
c
P
C
RC
C
c
- credite centralizate
P
t
pasive bancare totale
2. Rata relational depo:ite bancare-
agregate monetare:
100 =
AM
D
RD
b
b
D
b
- depozite bancare totale
AM- agregat monetar
3. Rata relational credite bancare-
depo:ite bancare:
100 =
b
b
b
D
C
RC
C
b
credite bancare totale
D
b
- depozite bancare totale
4. Lichiditatea curent
Activele lichide n total active
100 =
t
l
a
A
A
L
A
l
media activelor lichide
A
t
- media activelor totale
1. Rata nalt a creditelor centralizate acordate bncilor si
altor institutii Iinanciare, reIlect adesea probleme severe
de lichiditate (si n mod Irecvent, de asemenea, de
solvabilitate), n cadrul sistemului Iinanciar.
2. Un declin n raportul depozitelor la agregatul M2, de
exemplu, poate semnala o pierdere a ncrederii si
probleme de lichiditate n cadrul sistemului bancar.
3. Acest indicator reIlect capacitatea sistemului bancar
de a mobiliza depozitele pentru a satisIace cererea de
credite. Un aport ridicat poate indica stresul sistemului
bancar si un nivel sczut de lichiditate pentru a rspunde
la socuri.
4. Poate descoperi dezechilibre excesive privind scadenta
si evidentiat nevoia unui management mai atent privind
lichiditatea.
Sensibilitatea la riscul de pia(
1. Riscul valutar se determin prin
pozitia valutar deschis a bncii,
adic prin diIerenta dintre valoarea
activelor si a pasivelor ntr-o anumit
valut, tinnd cont de pozitiile
extrabilantiere.
P
v
A
s
- P
s
A
s
active n valut strin
P
s
pasive n valut strin
1. Banca este vulnerabil Iat de riscul valutar n cazul
modiIicrii cursului valutei nationale. Iar pozitiile
valutare deschise si o dependent mare Iat de
mprumuturile externe (n special cele pe termen scurt)
pot semnala de o vulnerabilitate ridicat a institutiilor
Iinanciare Iat de Iluctuatiile ratei de schimb. Metoda de
baz n gestiunea riscului pozitiei valutare deschise
const n stabilirea limitelor pozitiei valutare.
187
2. Riscul ratei dobin:ii care se
determin ca raport ntre activele
productive si pasivele purttoare de
dobnzi.
p
p
d
P
A
r =
2. Vulnerabilitatea Iat de riscul ratei dobnzii apare ca
urmare a Iluctuatiilor pe piat ale ratei dobnzii. n
analiza riscului ratei dobnzii o atentie deosebit trebuie
acordat riscului care poate decurge din structura
Iinanciar a bncii, n cazul n care apare un surplus de
active sau pasive, n conditiile unor dobnzi variabile de
piat. n scopul minimizrii vulnerabilittii bncii Iat de
acest risc este de dorit ca rezultatul raportului ntre
activele si pasivele purttoare de dobnzi s Iie ct mai
aproape de 1, Iiind necesar elaborarea unor planuri si
prognoze privind activele si pasivele purttoare de
dobnzi, care sa asigure nivelul optim de acoperire a
pasivelor purttoare de dobnzi cu active purttoare de
dobnzi.
Sursa: 62
Tab. A.8.2. Indicatorii financiari ai primelor 5 banci comerciale``
indicatori 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Activele a 5 bnci care au cele mai mari
active / Total active 66,43 63,82 63,34 67,82 69,26 70,12
Total credite neIavorabile/Total credite * 4,39 3,7 5,86 16,3 13,33 10,66
Total credite neIavorabile/CNT * 15,99 14,69 21,95 55,51 49,68 41,79
Reduceri pentru pierderi la credite/Total
credite 5,15 4,21 5,04 9,65 8,55 6,93
Credite expirate si credite expirate n
stare de neacumulare a dobnzii / Total
credite * 3,46 2,4 6,13 17,66 11,23 7,18
Credite expirate si credite expirate n
stare de neacumulare a dobnzii / CNT * 12,6 9,53 22,97 60,15 41,88 28,15
Sursa: elaborat de autor in baza datelor BNM
`` Moldova-Agroindbank, Victoriabank, Banca de Economii, Moldindconbank, Eximbank-
Gruppo Veneto Banca
188
Anexa 9
Formulare pentru Credit scoring yi Modelul scoring FICO
Tab. A.9.1. Credit scoring (pentru persoanele fizice la ob(inerea creditului)
Numele, Prenumele
Adresa Locul de munc /nr. teleIon
Scopul creditului
Suma creditului, destinatia
Alte credite contractate la moment
Factori de evaluare a riscului de credit Punctajul Puncatjul
estimativ
1. Informa(ii generale Maximal 20
puncte
Jrsta:
a) brbati: 20-45ani, Iemei 20-40 ani 4 puncte
b) brbati: 45-55ani, Iemei 40-50 ani 2 puncte
c) brbati: peste 55 ani, Iemei peste 50 ani 1 puncte
d) pn la 20 0 puncte
Situajia familiar:
a) cstorit (), ambii lucreaz 4 puncte
b) necstorit (), divortat() 2 puncte
c) cstorit(), un membru al Iamiliei lucreaz 1 puncte
Aumrul membrilor familiei n ntrejinere:
a) mai mult de 2 persoane 6 puncte
b) mai mult de 3 persoane 2 puncte
c) mai mult de 4 persoane 1 puncte
d) peste 4 persoane 0 puncte
Pregtirea profesional:
a) manager proIesional, lucrtor caliIicat,
Iunctionar (studii: superioare)
3 puncte
b) manager proIesional, lucrtor caliIicat,
Iunctionar (studii: medii, colegiu)
2 puncte
c) lucrtor necaliIicat 1 puncte
d) student 0 puncte
Ocupajia actual yi perspectivele
a) contractul/acordul de munc este ncheiat
pe termen ce depseste termenul
creditului, acordul de munc colectiv
3 puncte
b) aIacere proprie 2 puncte
c) angajat ce lucreaz Ir contract de
munc
1 puncte
d) neangajat 0 puncte
2. Referin(e oficiale
Venitul mediu lunar al mprumutatului minus impozitele yi alte re(ineri
a) peste 3000 lei 25puncte
b) de la 2000 lei pn la 3000 lei 20 puncte
c) de la 1000 lei pn la 2000 lei 15puncte
d) mai putin de 1000 lei 5 puncte
Venitul mediu lunar la un membru al familiei (inclusiv cei de ntre(inere)
a) peste 1500 lei 25 puncte
b) de la 1000 lei pn la 1500 lei 20 puncte
c) de la 500 lei pn la 1000 lei 15puncte
d) mai putin de 500 lei 5 puncte
189
Sursa: elaborat de autor n baza Cociug J. ,gestiunea riscurilor bancare " p.214,p.84
Existen(a datoriilor la ntre(inerea locuin(ei
a) nu exist 10 puncte
b) exist 0 puncte
Conturi personale la bnci
a) depozit la termen n valut strin 25 puncte
b) depozit la termen n national 15 puncte
c) depozit la vedere indiIerent n ce valut 10 puncte
d) nu are depozite 0 puncte
Ponderea pl(ii n achitarea creditului yi dobnzilor n suma venitului mediu al
mprumutatului minus impozetele n alte pl(i
a) nu mai mult de 30 100 puncte
b) nu mai mult de 50 50 puncte
c) nu mai mult de 70 10 puncte
d) mai mult de 70 0 puncte
3. Bunuri pentru asigurarea creditului
Bunuri imobile n proprietate:
a) lot de pmnt, cas de locuit 60 puncte
b) apartament 50 puncte
c) alt imobil 20 puncte
Alte bunuri:
a) mijloace de transport 40 puncte
b) bunuri casnice 30 puncte
c) nu are proprietate 0 puncte
4. Asigurarea creditului cu fidejusiuni:
a) este asigurat suma integral a
creditului si suma anual planiIicat a
dobnzilor aIerente
30 puncte
b) este asigurat doar suma creditului 20 puncte
c) este asigurat
1
/
2
din suma creditului 10 puncte
d) este asiguratmai putin de
1
/
2
din
suma creditului
5 puncte
e) nu dispune de asigurare 0 puncte
5. Istoria de credit:
a) anterior a beneIiciat de credite, le-a
rambursat integral n timp util
20 puncte
b) nu a beneIiciat de credite de la banc 15 puncte
c) anterior a avut diIicultti la
rambursarea creditului
0 puncte
6. Participarea clientului la finan(area tranzac(iei cu mijloace proprii
a) peste 50 din suma tranzactiei 20 puncte
b) de la 30 pn la 50 din suma
tranzactiei
15 puncte
c) mai putin de 30 din suma tranzactiei 10 puncte
d) nu dispune de mijloace 0 puncte
Maximal 500
puncte
Punctajul total al mprumutului
Colaborarea cu clientul este
rational
rational cu conditia
nerational
190
Tab.A.9.2. Credit scoring (pentru persoanele juridice la ob(inerea creditului)
a) Evaluarea criteriilor cuantificabile:
Indicatorul ncadrarea rezultatului Punctaj
1. Lichiditatea curent (LC)
D
Ci Sn A
L
C
C

=
LC 80
LC e |81, 100|
LC e |101, 120|
LC e |121, 150|
LC e |151, 170|
LC 170
-2
-1
1
2
3
4
2. Solvabilitatea (S)
Cp D
Ci Sn A
S
C

=
S 80
S e |81, 100|
S e |101, 120|
S e |121, 140|
S e |141, 160|
S e |161, 180|
S ~ 180
0
1
2
3
4
5
6
3. Gradul de ndatorare (G)
100 *
CPN
A
G
O
=
G ~ 101
G e |81, 100|
G e |61, 80|
G e |41, 60|
G 40
-1
0
1
2
3
4. Viteza de rota(ie a activelor
circulante (Vac)
AC
CA
J
ac
=
Vac 5
Vac e |5.1, 10|
Vac ~ 10.1
1
2
4
5. Rata rentabilit(ii financiare (Rrf)
100 *
CPN
CN
R
rf
=
RrI 0
RrI e |0, 10|
RrI e |10.1, 30|
RrI e |30.1, 50|
RrI ~ 50
0
1
3
4
2
6. Acoperirea dobnzii (Ad) Ad |0, 20|
Ad |20.1, 40|
Ad |40.1, 60|
Ad |60.1, 80|
Ad ~ 80
3
2
1
0
-1
7. Dependen(a de pie(ele de
aprovizionare-desfacere
At~50,1 si De~50,1
Ai~50,1 si De~50,1
At~50,1 si Dt~50,1
Ai~50,1 si Dt~50,1
4
3
2
1
8. Garan(ii Garantii bancare
Depozit bancar
Ipoteca
Gajul cu deposedare
Gajul Ir deposedare
Cesiunea de creant
Cautiunea
Alte garantii
4
4
3
2
1
1
1
0
Total punctaf intemediar 0-5 6-10 11-16 17-25 >25
Categorii de agenti economici E D C B A
b) Aprecierea criteriilor necuantificabile (corec(i de punctaj categoriilor de evaluare A-E. )
Criteriul Explica(ii Rezultatul
aprecierii
1. Calitatea conducerii Cunostinte tehnice de
specialitate;
Experienta managerial;
Prestigiul si reputatia n
relatiile cu Iurnizorii si
beneIeciarii etc;
- Foarte bun
- Bun
- SatisIctoare
2. Calitatea organizrii Organizarea Iluxului
tehnologic;
Capacitatea de adaptare la
modiIicrile structurale;
Utilizarea bazei materiale si a
resurselor umane etc.
- Bun
- Medie
- Slab
3. Sectorul n care si desIsoar activitatea Se va analiza piata proIitabil a
agentului economic
- Perspectiv bun
- Perspectiv slab
- Sector neviabil
4. Pozitia n ramura si subramura de activitate Gradul de cunoastere a unittii
n ceea ce priveste nivelul
preturilor, concurenta etc. Cu
inplicatii asupra capacittii de
inIluientare a pietei.
Capacitatea de
inIluientare a pietei:
- Mare
- Medie
- Redus
5. Strategia de dezvoltare Existenta unei strategii pe
urmtorii 3-5 ani;
Modalitatea de realizare a
strategiei propuse;
Alternative si implicatii n
cazul nerealizrii strategiei
propuse;
Existenta sau nu a unui plan de
restructurare si redresare
Iinanciar.
- Foarte bun
- Neconvingtoare
- inexistent
6. Perspectiva de dezvoltare a agentului
economic
Se vor analiza programele de
restructurare si retehnologizare;
Se vor identiIica etapele
parcurse si rezultatele obtinute
- Activitate viabil
- Activitate cu slabe
perspective
Noti(ile utilizate au urmtoarea semnifica(ie:
Lc - lichiditatea curent; Ac active circulante; Sn stocuri neIavorabile; Ci- clienti interni; S- solvabilitate;
d - datorii cu scadent mai mic de 1 an; CPN capitalul propriu net; Cd cheltuieli cu dobnzile;
Vac viteze de rotatie a activelor circulante; CA - ciIra de aIaceri; At - aprovizionri din tar n raport cu
total aprovizionri Ai aprovizionri din import n raport cu total aprovizionri Dt - desIaceri n tar n raport
cu total desIaceri De desgaceri la export n raport cu total desIaceri
A
n
e
x
a

9

(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)
S
u
r
s
a
:

e
l
a
b
o
r
a
t

d
e

a
u
t
o
r

|
1
7
|
Anexa 9 (continuare)
Tab. A.9.3. Modelul scoring FICO
Nr. Factori de evaluare Punctajul scorului FICO
Foarte
riscant
< 499
Riscant
500-599
Bun
600-699
Excelent
700-850
1. Cte carduri de credit ave(i?
1.1
+ Nu am avut vreodat un card de credit
1.2
+ 1
1.3
+ 2 - 4
1.4
+ 5 sau mai multe
Cind ati beneficiat de prima carte de credit
1.1.1
- mai putin de 6 luni n urm
1.1.2
- ntre 6 luni si 2 ani n urm
1.1.3
- 2 la 4 ani n urm
1.1.4
- 4 la 5 ani n urm
1.1.5
- 5 la 8 ani n urm
1.1.6
- 8 la 10 ani n urm
1.1.7
- 10 la 15 ani n urm
1.1.8
- mai ,mult cu 20 ani n urm
2 Cnd a(i beneficiat de primul mprumut? (de exemplu,
credit auto, credit ipotecar, credit pentru studii etc.)
2.1
+ nu am avut vreodat un mprumut
2.2
+ mai putin de 6 luni n urm
2.3
+ ntre 6 luni si 2 ani n urm
2.4
+ 2 la 5 ani n urm
2.5
+ 5 la 10 ani n urm
2.6
+ 10 la 15 ani n urm
2.7
+ 15 - 20 de ani n urm
2.8
+ mai mult de 20 de ani n urm
In ca:ul in care se indic c potentialul debitor nu a
avut nici odat deschis cont sau o carte de credit acest
model nu este aplicabil
3. De cte ori a(i solicitat acordarea unui mprumut sau a
unui card de credit timp de ultimul an?
3.1
+ niciodat
3.2
+ o dat
3.3
+ de dou ori
3.4
+ ntre 3 si 5 ori
192
Tab. A.9.3. Modelul scoring FICO (continuare)
3.5
+ de 6 sau mai multe ori
4. Cu ct timp n urm a(i luat un nou mprumut sau un nou
card de credit ?
4.1
+ mai putin de 3 luni
4.2
+ ntre 3 si 6 luni
4.3
+ mai mult de 6 luni
5. Cte mprumuturi nerabursate ave(i la moment?
5.1
+ ntre 0 si 4
5.2
+ ntre 5 si 6
5.3
+ ntre 7 si 8
5.4
+ 9 sau mai multe
6.
Care este suma total a datoriei Dvs n prezent, n afar
de creditul ipotecar?
De exemplu, Dvs aveti dou imprumuturi . un credit auto in
valoare de 7000 , un card de credit in valoare de 1500 ,
Suma total este 8500$
6.1
+ beneIiciez doar de credit ipotecar
6.2
+ mai putin de 500$
6.3
+ ntre 500$ si 999$
6.4
+ ntre 1000$ si 4999$
6.5
+ ntre 5000$ si 9999$
6.6
+ ntre 10000$ si 19999$
6.7
+ de la 20000$
7.
Cnd a(i avut ultima restan( la achitarea datoriei?
7.1
+ nu am avut restante
7.2
+ timp de ultimele 3 luni
7.3
+ ntre 3 si 6 luni n urm
7.4
+ ntre 6 luni si un an n urm
7.5
+ ntre 1 si 2 ani n urm
7.6
+ ntre 2 si 3 ani n urm
7.7
+ ntre 3 si 4 ani n urm
7.8
+ mai mult de 4 ani n urm
Care este cea mai grav inclcare comis vreodat referitor
la rambursarea datoriei?
(inclusiv sechestre, deposedri i transmiteri datoriilor
agentiilor de colectare )
7.1.1
- ntrzierea cu 30 de zile
7.1.2
- ntrzierea cu 60 de zile
193
Tab. A.9.3. Modelul scoring FICO (continuare)
7.1.
3 - ntrzierea cu 90 de zile
7.1.
4
- ntrzierea cu mai mult de 90 de zile
8. Cte datorii expirate ave(i?
8.1
+ niciuna
8.2
+ 1
8.3
+ 2 sau mai multe
Care este suma total a datoriilor expirate?
8.1.
1 - mai puti de 250$
8.1.
2 - ntre 250$ si 499$
8.1.
3
- ntre 500$ si 4999$
8.1.
4 - de la 5000$
9. Care este ponderea datoriei curente la cardurile de credit n
limita maxim a lor?
De exeplu. s presupunem c aveti dou crti de credit. o carte de
creit cu soldul de 273$ i limitamaxim de indatorae este de 1000$,
i alta cu soldul de 737$ i limita maxim de indatorareeste de
4000$. Soldul total la cardurile de credit constotuie 1010$ (737$
273$ ) ,iar limita maxim a lor constituie 5000$ (1000$4000$)
i ponderea datoriei curente la cardurile de credit n limita
maxim :1,000$ / 5,000$*100 sau 20.
9.1
+ nu am avut vreodat un card de credit
9.2
+ ntre 0 si 9
9.3
+ ntre 10 si 19
9.4
+ ntre 20 si 29
9.5
+ ntre 30 si 39
9.6
+ ntre 40 si 49
9.7
+ ntre 50 si 69
9.8
+ ntre 70 si 89
9.9
+ ntre 90 si 99
9.10
+ 100 sau mai mult
10. Indica(i dac a(i trecut prin procedur de insolvabilite,
sechestru, deposedare sau datoria Dvs a fost tran mis unor
agen(ii de colectare timp de ultimii 10 ani.
10.1
+ Da
10.2
+ Nu
Dac da, cind a avut loc ca:ul cel mai recent?
10.1
.1 - mai putin de un an n urm
10.1
.2 - ntre 1si 3 ani n urm
10.1
.3
- mai mult de 3 ani n urm
Punctajul scorului FICO (exemplu) n urma analizei situatiei
mprumutatului Scorul FICO se incadrez n limitele (diagrama
2.4.x)
445-495 545-595 635- 685 765-815
194
Anexa 10
195
Anexa 11
196
Anexa 12
197
Anexa 13
198
DECLARATIA PRIVIND ASUMAREA RSPUNDERII
Subsemnatul, Mihail Grlea, declar pe rspundere personal c materialele prezentate n teza de
doctorat sunt rezultatul propriilor cercetri si realizri stiintiIice. Constientizez c, n caz contrar,
urmeaz s suport consecintele n conIormitate cu legislatia n vigoare.
Girlea Mihail

Semntura

Data
199
CV-ul AUTORULUI
Numele yi prenumele Grlea Mihail
Data yi locul nayterii
29.10.1982, Republica Moldova, raionul Telenesti, satul
Negureni.
Studii superioare, doctorat, postdoctorat (institutie, perioada, specialitatea, caliIicarea)
2000 2005 Academia de Studii Economice a Moldovei, specialitatea cptat 'Bnci si Burse de valori
2005 2006 Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea cptat, magistru n economie
2006 Universitatea de Stat din Moldova, CertiIicat de Formare Continu, cursurile 'Problemele
didactice ale nvtmntului universitar, certiIicat nr. 184
2006 2007 Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea cptat, magistru n drept
2006 2009 Institutul de Economie, Finante si Statistic (ASM) studii la doctorat
Activitatea profesional
2011 prezent USM, Facultatea 'Stiinte Economice, Catedra 'Finante si Bnci, lector superior
2005 2011 USM, Facultatea 'Stiinte Economice, Catedra 'Finante si Bnci, lector universitar
Participri n proiecte ytiin(ifice na(ionale
2007 2008 Proiectul de cercetare stiintiIic 'Bazele metodologice ale reglementrii strii de echilibru a
economiei nationale ca premise ale cresterii ei durabile
Participri la foruri ytiin(ifice na(ionale yi interna(ionale
1. Simpozionul international al tinerilor cercettori. Volumul I Editia V-a din 19-20 aprilie 2007. ASEM,
Chisinu.
2. Cresterea economic n conditiile internationalizarii: conIerinta stiiniIic international. 6-7 septembrie,
2007. Editia a II-a IEFS, Chisinu.
3. Modalitti de eIicientizare a managementului n conditiile economiei concurentiale: conIerinta stiintiIic
international. 5-6 octombrie, 2007. USM si Institutul Muncii al Sindicatelor din R.Moldova, Chisinu.
4. International ConIerence oI Young Researches: scientiIic abstracts, 9 noiembrie, 2007. IV-th Edition.
Moldova. Ministerul Educatiei si Tineretului din Republica Moldova, Academia de Stiinte din Moldova,
Asociatia Tinerilor Cercettori din Moldova ,Pro-science. Chisinu, 2007.
5. Probleme teoretice si practice ale economiei propriettii intelectuale: Comunicri prezentate la editia a VI a
ConIerintei internationale stiintiIico- practice, 22-23 noiembrie, 2007. Chisinu: AGEPI, 2007.
6. Cresterea economic prioritate national n contextul integrrii n Uniunea European: conIerinta
stiiniIic international din 29 -30 octombrie 2008. USM, Chisinu.
7. Rolul euroregiunilor n dezvoltarea durabil n contextul crizei mondiale. exemplu: euroregiunea Siret-
Prut-Nistru, Romnia, Iasi, 2012.
Lucrri ytiin(ifice yi ytiin(ifico-metodice publicate
Articole 11
Cunoayterea limbilor
Romn, Rus Iluent
Englez, Irancez mediu
Date de contact
Adresa 23, Socoleni, Chisinu
TeleIon 069899900
Email girleamihmail.ru