Analiza costurilor i rezultatelor unei

ntreprinderi
Proiect de disciplin la Bazele economiei ntreprinderii
Anul universitar 2011-2012
Student:
Nume :Trandafir
Prenume:Gabriel
a
Grupa 318
eria !
!enumirea
"ntreprinderii
Mega Image S.R.L.
#orma $uridic
Anul "nfiintrii:1%%&
'apital social subscris si
varsat :3(8)(10)*30+,N
Adresa sediului
tr: iret-Nr:%&-
sector 1 .ucuresti
Numr de unitti: 130
'ifr de
afaceri:883)&&*)2&1+,N/2010
Activitatea
principal
'od 'A0N 1(11 2'omert cu
amanuntul in ma3a4ine
nespeciali4ate-cu van4are
predominanta de produse alimentare-
bauturi si tutun5
Ponderea activittii principale "n total
cifr de afaceri: (06
tructura capitalului
social
Asociat unic !el7ai4e Nederland .)8)
Numr de personal 2%%8/2010 in pre4ent peste 1000
Scurt istoric si descrierea activittii ntreprinderii
#ondata in 1%%&- 9e3a :ma3e este una dintre primele retele de supermar;eturi aparute pe
piata locala) 9e3a :ma3e face parte din !el7ai4e Group- retailer international infiintat in 18*(
in .el3ia ce operea4a pe trei continente) 9e3a :ma3e este o companie in plin proces de
e<pansiune care isi propune sa fie prima ale3ere a clientilor in ceea ce priveste alimentele
proaspete- calitatea produselor si sortimentatia unica si diversificata- toate oferite intr-un
mediu ambiant cat mai placut)
:n tot ceea ce face- 9e3a :ma3e pune pe primul loc calitatea si prospetimea- alaturi de o
ambianta specifica cu un caracter inconfundabil- ori3inala- menita in primul rand- sa asi3ure
clientilor confort si un acces cat mai facil la toate produsele oferite in cadrul unei sortimentatii
foarte variate)
'ompania detine in pre4ent pe piata locala doua formate de ma3a4ine: 9e3a :ma3e si
7op= Go)
>a finalul anului 2011- 9e3a :ma3e este considerat unul din cele mai mari lanturi de
supermar;eturi din +omania si cel mai mare lant din .ucuresti) +eteaua cuprindea 10&
ma3a4ine)
Prin investitii permanente in te7nolo3ii performante- cum ar fi cuptoare pentru produse de
panificatie- rotisoare de ultima 3eneratie- noi tipuri de rafturi pentru o e<punere cat mai
eficienta a produselor- 9e3a :ma3e va continua sa se focuse4e pe calitate- diversitate si
preturi avanta$oase- pe de4voltarea si remodelarea ma3a4inelor sale pentru a oferi o e<perienta
de cumparaturi cat mai placuta clientilor)
!el7ai4e Goup este unul din cele mai mari lanturi de retail din lume- avand sediul central in
.el3ia) Po4itia detinuta asta4i de !el7ai4e Group este re4ultatul unei evolutii timp de 110 de
ani- ba4ata pe pro3res si inovatie) !el7ai4e Group ocupa po4itii de lider in ceea ce priveste
comertul cu produse alimentare pe pietele c7eie- urmarind sa ofere clientilor sai o e<perienta
de cumparaturi diferentiata- valori si standarde superioare)
!el7ai4e Group a fost fondat in .el3ia in anul 18*( si este un important $ucator
international in domeniul alimentatiei care operea4a pe 3 continente: America de Nord 2peste
1&00 ma3a4ine in 1* state5- 0uropa 2in .el3ia- Grecia si +omania5 si Asia de ud?0st 2in
:ndone4ia5)
'ea mai mare parte a retelei- 8&6 este repre4entata de ma3a4ine de tip supermar;et- iar
restul constau in diverse formate precum: ma3a4ine de pro<imitate- ma3a4ine speciali4ate si
ma3a4ine de convenienta) +eusita 3rupului !el7ai4e este sustinuta de o cooperare stransa
intre companiile sale membre- atat la nivel re3ional cat si 3lobal)
1. Sinteza rezultatelor analizei si concluziilor; comentarii personale.
Dup cum era de asteptat, profitul nregistrat de Mega Image la debutul anului 2010
este considerabil cu mult crescut comparativ cu cel din anul 2009, demonstrand astfel ca nu a
fost afectata intr-o mare masura de criza economica datorita strategiei de crestere accelerata.
Compania a reu it totusi s limiteze ntr-o oarecare msur pierderile cauzate de
expansiunea rapida, prin deschiderea de noi magazine care nu sunt profitabile din prima luna,
prin intermediul unei protec ii financiare constnd n provizioane de risc
Pentru anul 2010, a continuat derularea programului de investi ii planificat, chiar dac
demersurile s-au realizat la o scar cu mult mai redus dect cea anticipat ini ial i datorita
nevoii de finantare de catre grupul mama.
La nivelul contului de profit i pierdere, Mega Image a nregistrat urmtoarele evolu ii
importante:
Indicatori
din Contul
de Profit si
Pierdere
2006 2007 2008 2009 2010
Cifra de
afaceri
265.821.372 335.400.404 485.742.839 612.375.919 883.556.251
Total
venituri
268.951.137 338.079.185 498.305.446 620.567.498 893.918.193
Total
cheltuieli
275.075.407 334.858.067 499.162.893 633.634.083 886.704.425
Profit brut -6.124.270 3.221.118 -857.447 -13.066.585 7.213.768
Profit net -7.368.661 1.811.322 -2.946.514 -14.023.128 2.262.153
Numar
salariati
1.128 1.288 1.785 2.383 2.998
:ntr-un conte<t dificil- 9e3a :ma3e a avut un an 2011 foarte bun- in care si-a
confirmat po4itia de lider pe se3mentul supermar;eturilor) Aceasta performanta a fost
obtinuta atat printr-o evolutie po4itiva a van4arilor inre3istrate in aceleasi ma3a4ine 2li;e for
li;e ? ma3a4ine e<istente si in 20105 cat si o e<traordinara e<pansiune or3anica 2@33
ma3a4ine compuse din : @3& ma3a4ine noi si -2 ma3a4ine inc7ise datorita unor probleme in
parteneriatele de locatii5)
9e3a :ma3e si-a continuat planurile de e<pansiune in sud-estul tarii- cu ma$oritatea
ma3a4inelor desc7ise in .ucuresti si a penetrat noi orase precum Pitesti- .usteni si alte
localitati mai mici) Astfel- 9e3a :ma3e a inc7eiat anul 2011 cu 10& ma3a4ine 2%* 9e3a
:ma3e si % 7op=Go5 confirmand po4itia de cel mai dinamic comerciant in ultimii 2 ani
22010 si 20115 si crescandu-si cota de piata atat in .ucuresti cat si in +omania)
Premiul pentru A 'ea mai buna trate3ie de +etail B acordat de revista A .usiness +evieC B a
fost inca un semn de recunoastere a dinamismului 9e3a :ma3e)
Totusi are n vedere procese majore de remodeling a magazinelor vechi pentru a aduce
un suflu nou acestora si va continua o expansiune foarte agresiva prin noua strategie 2013-
2019.
2. naliza indicatorilor privind activitatea ntreprinderii
Indicatori de Profitabilitate 2006 2007 2008 2009 2010
Mara de !rofit brut "#$ -2,3039 0,9604 -0,1765 -2,1338 0,8164
Mara de !rofit net "#$ -2,7720 0,5400 -0,6066 -2,2900 0,2560
Indicatori de %ficienta a &ctivitatii
'!erationale
2006 2007 2008 2009 2010
(ite)a rotatie stocuri ")ile$ 18,0091 23,1704 26,3346 26,3084 28,4573
(ite)a incasari creante ")ile* corectat
cu T(& + 19#$
9,6381 9,9441 28,8241 24,9941 13,7049
(ite)a de rotatie total active "nr de ori$ 1,2559 1,1023 1,5422 0,5401 0,4263
Mar!a pro"itului #rut$ repre4inta raportul dintre profitul brut si van4arile nete-
aceasta este un indicator al capacitatii companiei de a transforma in profit suma obtinuta din
van4ari- dupa ce costul bunurilor vandute a fost acoperit)
Mar!a pro"itului net este un indicator financiar de profitabilitate- care arata cat de
profitabila este activitatea totala) 9ar$a profitului este e<primata in procente si re4ulta din
impartirea profitului net reali4at de companie la cifra sa de afaceri)
9ar$a de profit net si brut a avut o evolutie oscilanta in perioada 200*-2010 in anul
2010 fiind p4oitiva si continuand acelasi trend crescator si in anul 2011 datorita investitiilor
masive in marca proprie ce aduce o mar$a mare de profit)
9e3a :ma3e ocupa un loc fruntas fata de concurenta printr-o mar$a mai mare datorita
numeroaselor articole marca proprie cu notorietate in randul clientilor si net superioara
concurentei)2marci proprii:3*&-.:,-'A+0-!el7ai4e-Gusturi +omanesti- 0co5
%iteza de rotatie este un factor c7eie in determinarea lic7iditatii) , vite4a de rotatie
mare permite afacerii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi sporeasca activele) , vite4a de
rotatie a stocurilor mare semnifica faptul ca suma de bani blocata in stocuri este mica- lucru
care imbunatateste lic7iditatea)
8ite4a de rotatie stocuri D 'ostul bunurilor vandute
old mediu stocuri
Pentru a transforma numarul de rotatii in 4ile se imparte 3*& 4ile la numarul de rotatii)
Pentru a se stabili daca vite4a de rotatie a stocurilor este mare sau mica- se ia in calcul vite4a
de rotatie medie la nivel de ma3a4in) Astfel vite4a trebuie sa fie mai mica sau e3ala cu media
formatului de ma3a4in- se observa ca aceasta a sca4ut de la 18 4ile in 200* la 28 de 4ile in
2010- fapt ce determina costuri suplimentare si blocarea lic7iditatilor companiei in stocuri de
marfa)
%iteza de rotatie a createlor
, vite4a de rotatie mare permite afacerii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi
sporeasca activele) , vite4a de rotatie a creantelor mare semnifica faptul ca suma de bani
blocata in creante neincasate este mica- lucru care imbunatateste lic7iditatea)
8ite4a de rotatie a creantelor D 8an4ari pe creditE
old mediu creante neincasate
+e4ultatul formulei de mai sus ne spune cate rotatii au avut creantele intr-o anumita perioada
de timp) 0l trebuie mereu corelat cu vite4a de rotatie a stocurilor pentru a se evita
inrautatirea lic7iditatii afacerii) e observa o crestere semnificativa a increderii furni4orilor in
companie prin cresterea numarului de 4ile de plata a facturilor)
%iteza de rotatie a total activelor&ci"ra de a"aceri' total active
Numar de rotatii ale stocului mediu de active circulante 2capital circulant5 ce au loc
pentru reali4area volumului desfacerilor 2cifra de afaceri5) 'u cat numarul de rotatii este mai
mare- cu atat activitatea este mai eficienta- deoarece- cu acelasi volum de active circulante- se
poate reali4a un volum mai mare de desfacere de marfuri si un profit mai mare)8ite4a de
rotatie a stocurilor este asi3urata de catre manae3emntul ma3a4inelor si nu in ultimul rand
prin a$utorul Platformei Popesti >eordeni cu capacitate de depo4itare de 10)000 metrii patrati-
ceea ce permite asi3urarea unui flu< continuu de stocuri necesare ma3a4inelor) 9e3a :ma3e
a investit peste 20 de milioane de euro in reali4area depo4itului din Popesti >eordeni- centrul
lo3istic propriu al 9e3a :ma3e va centrali4a intrea3a sortimentatie a ma3a4inelor din retea)
(. naliza costurilor ntreprinderii
Anali4a costurilor se face pe fiecare unitate in parte pentru a avea o situatie cat mai
clara a evolutiei fiecarui ma3a4in)Astfel com anali4a un raport pe cele mai importante linii de
performanta din care mana3ementul isi poate da seama ce deci4ii trebuie sa ia pe termen
scurt- mediu si lun3)
+aportul se include veniturile-c7eltuielile si re4ultatele pe luna precedenta si se
raportea4a la aceeasi luna a anului precedent)
Activitatea principala din care compania obtine venituri este van4area care se
raportea4a la aceeasi luna a anului precedent- aceasta este tar37etata in functie de formatul
acestuia)
)osturile "i*e
unt incluse in 'AP0F ? adica costurile de desc7idere a locatiei ? toate costurile cu
amena$area-constructia si utilarea ma3a4inului)
'AP0FG> este bu3etat si pentru eventualele remodelin3uri)
)osturile %aria#ile
+aportul include numeroase linii cum ar fi c7eltuieli de ma;etin3 2 campanii de
preturi- reviste- promovare de produse5c7eltuieli cu lo3istica- studii de piata 2 contracte de
colaborare pentru politica de preturi cu 'arrffour5-costuri de implementare a plano3ramelor-
c7eltuieli cu campanii de sponsori4are si promovare)
!e asemenea cele mai importante c7eltuieli 3enerate de fiecare unitate in parte sunt
cele 3enerate de Pierderile cunoscute 2 deteriorarile- pierderi nerecuperabile-produse e<pirate5
si Pierderile necunoscute 2 lipsa de inventar- dubla inre3istrare a stocurilor din erori umane si
nu in ultimul rand furturile5)
Toate aceste costuri insumate la care se adau3a costul bunurilor vandute duc la
re4ultatul brut)
Profitul operationalD2+e4ultatul .rut@ 8enituri din ,peratiuni5 ? '7eltuieli
8eniturile operationale
+epre4inta totalul veniturilor re4ultate din operatiuni - venituri din redevente si
c7irii2 adica din spatiul ma3a4inului se aloca o suprafata spre inc7iriere- c7irie care a$uta
ma3a4inul in reali4area profitului operational5-bani primiti de la furni4ori pentru plasarile
suplimentare)
)+eltuielile
'ea mai importanta linie din raport o repre4inta c+eltuielile salariale2staff costs5- sunt
tar37etate in funtie de van4arile ma3a4inului si in funtie de formatul acestuia 2 se stabileste o
structura de oameni si o structura de mana3ement5) , anali4a atenta a acestor c7eltuieli in
functie de necesitatea de personal a ma3a4inului- a van4arii si a fluctuatiei de clienti poate
conduce la o scadere a c7eltuielilor salariale si automat la cresterea performantei unitatii)
:n c7eltuielile salariale mai apar contributia unitatii in asi3urarile sociale- tic7ete de
masa pentru an3a$ati-c7eltuielile pentru a$utorul de soma$-contributii pentru asi3urari sociale
de sanatate-alte c7eltuieli privind asi3urareHa sociala- c7eltuieli cu alte ta<e salariale)
:n conlu4ie orice an3a$at care depaseste necesarul de munca pentru ma3a4inul
respectiv 3enerea4a c7eltuieli inutile ce duc la scaderea performantei)
Alte costuri care afectea4a performanta sunt:
-costuri cu materiale au<iliare: ambala$e pentru produsele vrac- ambala$e pentru
clienti- pun3i etc)
-c7eltuieli cu combustibilul :- 3eneratoare
-c7eltuieli cu ener3ia :electrica- 3a4e-apa- canali4are
-c7eltuieli cu transportul: decontarile de transport ale an3a$atilor
-c7eltuieli cu pisele de sc7imbsi intretinere: mentenanta aparaturii
-c7eltuieli privind materialele consumabile:7artie- pi<uri- etc
$ c7eltuieli cu prime de asi3urare
- c7eltuieli cu protocolul: dele3atii- trainin3uri etc
-c7eltuieli cu telecomunicatiile: telefonie mobila- internet
-c7eltuieli cu serviciile bancare: ridicarea valorilor
-c7eltuieli cu serviciile de pa4a si protectie: pa4a ma3a4in @ interventie rapida
-c7eltuieli cu provi4ioanele de risc
-ponsori4ari marfa
- !espa3ubiri- amen4i si penalitati
-c7eltuieli cu c7iria
- Alte c7eltuieli
Toate acestea repre4inta c7eltuielile operationale)
Pentru ca un ma3a4in sa fie profitabil trebuie ca Profitul ,perational sa fie mai mare
decat &6- acest & 6 fiind necesar pentru a finanta activitatea sediului central si a depo4itului
care nu sunt 3eneratoare de venituri)
Toate cele 130 de ma3a4ine detinute in pre4ent de 9e3a :ma3e contribuie mai mult
sau mai putin la reali4area re4ultatului total al companiei)
Indicatori din ,ilant 2006 2007 2008 2009 2010
Total active imobili)ate 52.505.163 73.786.886 111.431.788 164.133.541 333.101.733
Total active circulante 51.675.396 45.994.652 101.516.662 106.268.256 185.042.883
-tocuri 13.115.636 21.291.385 35.046.091 44.138.708 68.886.578
Casa si conturi 30.206.877 13.829.387 20.823.151 12.228.486 76.677.437
Creante 8.352.883 10.873.880 45.647.420 49.901.062 39.478.868
Ca!italuri total 36.405.901 38.217.224 41.274.385 185.048.357 384.772.090
Ca!ital social 45.045.420 45.045.420 45.045.420 203.396.620 378.710.630
Provi)ioane 76.890 230.235 456.571 477.821 5.442.077
.atorii total 65.942.782 81.334.079 171.847.416 88.648.739 141.999.183
Indicatori din Contul de Profit si
Pierdere
2006 2007 2008 2009 2010
Cifra de afaceri 265.821.372 335.400.404 485.742.839 612.375.919 883.556.251
Total venituri 268.951.137 338.079.185 498.305.446 620.567.498 893.918.193
Total cheltuieli 275.075.407 334.858.067 499.162.893 633.634.083 886.704.425
Profit brut -6.124.270 3.221.118 -857.447 -13.066.585 7.213.768
Profit net -7.368.661 1.811.322 -2.946.514 -14.023.128 2.262.153
Numar salariati 1.128 1.288 1.785 2.383 2.998
Indicatori .erivati din ,ilant 2006 2007 2008 2009 2010
Total datorii / ca!italuri !ro!rii 1,8113 2,1282 4,1635 0,4791 0,3690
Total datorii / total active 1,2559 1,1023 1,5422 0,5401 0,4263
Ca!italuri !ro!rii / total active 0,6934 0,5179 0,3704 1,1274 1,1551
,. )i de ra-ionalizare a costurilor
Functionarea n conditii de eficienta a societatii n contextul economiei de
iata, rere!inta un o"iecti# imortant care contri"uie la definirea si reali!area
scoului fundamental al acti#itatii. $ceasta inseamna ca, unitatea tre"uie sa-si
dimensione!e si sa-si ase!e acti#itatea rorie e criterii economice care au n
#edere %osodarirea cu maxima eficienta a tuturor resurselor de care disune
sau si le rocura &financiare, te'nice, materiale si umane(, actiune rin care si
asi%ura eficienti!area re!ultatelor acti#itatii secifice, sorirea cometiti#itatii e
iata.
)lementul determinant al unei asemenea actiuni l rere!inta fenomenul
concurential secific economiei de iata care stimulea!a si imulsionea!a
societatea sa alice toate masurile si deci!iile care contri"uie la reali!area
acti#itatii, executarea lucrarilor si restatiilor la costuri c*t mai mici. $stfel, se
asi%ura #alorificarea re!ultatelor o"tinute din acti#itate &comert, ser#icii, etc.( la
returi mai reduse care, n raort cu cele ale altor ofertanti sunt mai a#anta+oase
entru solicitanti si ermit, n acelasi tim, o"tinerea unei mar+e de rofit
stimulatoare entru continuarea functionarii acti#itatii. $ctiunea n acest sens si,
imlicit, sura#ietuirea n concurenta cu ofertantii de acelasi rofil necesita
cunoastere de catre mana%eri a cailor si mi+loacelor a caror oerationali!are
contri"uie la im"unatatirea acti#itatii societatii, at*t e lan intern, c*t si n raort
cu exteriorul. ,e re%ula, contextul socio-economic fa#ori!ant entru functionarea
renta"ila n orice conditii este intamlator si de scurta durata.
-ta"ilirea n tim a functionarii nu se oate asi%ura daca nu se manifesta
constant reocuari ermanente entru renta"ili!area acti#itatii n conditiile n
care oferta este mai mare si resea!a a%entul economic rin tendinta de scadere
a returilor de #an!are a roduselor.
$mlificarea rofitului se oate asi%ura e mai multe cai. cea mai imortanta si cu
caracter lar% de alica"ilitate este cea care are n #edere reali!area acti#itatii
unitatii economice cu c'eltuieli c*t mai mici n raort cu a%entii economici de rofil
similar.
/e!ultatele financiare ale societatii se #or im"unatatii astfel, asi%urandu-se sursa
in#estitionala certa entru de!#oltarea si extinderea acti#itatii rorii entru
stimularea sulimentara a salariatiilor 0 element moti#ational eficient n catarea
interesului acestora entru a lucra mai "ine, mai constient si resonsa"il, cu un
de!#oltat simt economic n folosirea resurselor care le sunt use la diso!itie.
1otodata, asa se formea!a sursa de finantare a extinderii acti#itatii de cercetare
stiintifica si de!#oltare te'nolo%ica, entru accentuarea muncii creati#
ino#ationale, ca si entru alicarea efecti#a n ractica a re!ultatelor o!iti#e ale
acestor actiuni de mare eficacitate entru sorirea renta"ilitatii acti#itatii %enerale
a societatii.
$sadar, n contextul %eneral al necesitatii functionarii societatii n economia de
iata n conditii de renta"ilitate si de cometiti#itate, un loc central l ocua
folosirea cu maxima economicitate a resurselor. 1otodata, se asi%ura o"tinerea
aceluiasi efect cu un efort financiar mai mic antrenat entru aro#i!ionarea si
%osodarirea resurselor materiale si ener%etice sau a unui efect mai mare cu
acelasi efort de cumarare-asi%urare a acestora. $semenea asecte se ot
e#identia rin determinari economico-matematice anticiate erioadei de tim la
care se refera actiunea de rationali!are corelat cu cea de reali!are a roduselor,
lucarilor si restatiilor.
2mortanta deose"ita a reducerii costurilor re!ulta n rimul r*nd, din fatul ca se
asi%ura cresterea #olumului rin folosirea acelorasi resurse materiale si de
munca. ,e asemenea, reducerea costurilor este imortanta rin aceea ca asi%ura
sorirea continua a acumularilor "anesti ale intrerinderii, cre*ndu-se e aceasta
"a!a remisele de!#oltarii continue a acestora. 3n alt asect al imortantei
reducerii costurilor rere!inta un factor de seama n sta"ilirea returilor,
reducerea lor creea!a remisele necesare micsorarii returilor de li#rare a
roduselor, asi%urandu-se rin aceasta cresterea rofita"ilitatii intrerinderii.