Deficienta mintala

DEFINITIE
Cea mai utila definitie moderna este cea folosita de Asociatia Americana pentru
Deficienta Mintala : "functionare intelectuala generala semnificativ sub medie, care a
inceput in timpul perioadei de dezvoltare si se asocieaza cu o deficienta a
comportamentului adaptativ."
CAUZE
Etiologia deficientelor mintale impune o sistematizare a categoriilor de factori care
influenteaza aparitia tulburarilor organice si functionale ale sistemului nervos central
(SNC) si stabilirea unor corelatii intre sindroamele clinice si cauzele care le produc.
Deficientele mintale pot fi de natura ereditara (transmise prin gene) organica
(urmare a unor leziuni ale SNC) sau pot fi cauzate de carente educative afective socio!
culturale.
"ornind de la factorul cauzal deficientele mintale pot fi impartite in :
deficiente mentale primare (determinate de factori ereditari)
deficiente mentale secundare (determinate de factori e#teriori din mediu)
deficiente mentale mixte (determinate de combinarea factorilor ereditari cu cei de
mediu)
deficiente mentale fara cauze direct decelabile
$actorii care determina prin actiunea lor asupra SNC deficienta mentala pot actiona
in momente diferite dand nastere la patologii diferite:
in etapa de progeneza (cand are loc maturizarea celulelor se#uale si fecundatia)
dand nastere la gametopatii
in etapa de blastogeneza (embriogeneza: %!& luni) (cand are loc formarea foitelor
germinative si se desavarseste formarea organelor primitive) dand nastere la
embriopatii
in etapa de organogeneza (fetogeneza:'!( luni) (cand au loc procesele de
morfogeneza si )istogeneza) dand nastere la fetopatii
Factorii endogeni (din interiorul organismului) pot provoca & tipuri de deficiente
mintale:
prin mecanism poligenic (Cazuri de deficienta mentala pura fara patologie
asociata determinate de dominanta genelor nefavorabile inteligentei.)
prin transmitere mendeliana (Cauzate de gene ma*ore mutante aparute in urma
tulburarii metabolismului enzimatic sau fara un substrat bioc)imic.)
prin anomalii cromozomiale (Anomalii are numarului si morfologiei
cromozomilor determinand un dezec)ilibru genic responsabil de variate
malformatii somatice encefalopatii dismorfii etc. Din aceasta categorie fac parte
sindroamele Do+n ,e*eune Ed+ards "atau -linefelter .urner.)
Factorii exogeni (ce actioneaza din e#teriorul organismului) au o influenta cu atat mai
mare in producerea deficientelor mintale cu cat actioneaza mai de timpuriu in viata
copilului (in perioada uterina sau in primii & ani de viata). /n functie de momentul in care
actioneaza se pot distinge mai multe categorii de factori:
prenatali (inainte si in timpul sarcinii)
o progenetici (Actioneaza asupra conditiilor si proceselor de aparitie si
dezvoltare a gametilor determinand gametopatiile. Cei mai frecventi sunt:
iradieri cu radiatii alfa beta gama 0ontgen neutroni protoni etc1 procese
involutive la nivelul ovarului1 afectiuni cronice ale parintilor in special ale
mamei: diabet za)arat inanitii cronice etc.1 socuri psi)ice grave suportate
de catre parinti.)
o embriopatici (Actioneaza in primele trei luni de sarcina si pot produce o
serie de modificari ale nidatiei tulburari ale metabolismului mamei si
embrionului nutritiei si circulatiei placentare. Cei mai frecventi sunt:
fizico!c)imici: iradieri cu raze 2 substante radioactive into#icatii cu
diferiti compusi c)imici (o#id de carbon saruri de nic)el mercur cobalt
plumb) consumul unor medicamente teratogene ce pot actiona inca din
primele zile fie distrugand oul fie determinand mutatii genetice si
tulburari metabolice1 boli infectioase virotice (rubeola ru*eola gripa)1 boli
casectizante ale mamei (tuberculoza febra tifoida avitaminoze etc.)1
traumatisme ale gravidei1 tulburari endocrine ale mamei (diabet tulburari
tiroidiene etc.)1 incompatibilitate 0) intre mama si fat.
o fetopatici (intervin asupra dezvoltarii intrauterine a fatului intre luna a '!
a si a (!a de sarcina favorizand unele procese necrotice inflamatorii
tulburari vasculare respiratorii distrofii etc. Cei mai frecventi sunt:
intozicatii cu alcool mono#id de carbon plumb mercur1 carente
alimentare avitaminoze infectii materne (lues listerioza to#oplasmoza
boala incluzilor citomegalice etc.)1 traumatisme fizice1 placenta praevia
cu micro)emoragii)
perinatali (in timul nasterii)
o Scorul APGA este principalul indicator care ofera informatii despre
starea clinica a nou nascutului. Se apreciaza la 3 minut 4 minute si 3%
minue dupa nastere. sunt urmarite culoarea pielii tonusul muscular
respiratia frecventa cardiaca raspunsul la stimuli. /nformatiile culese
pentru stabilireascorului final au semnificatie prognostica pentru noul
nascut. "rincipalele cauze care determina tulburari perinatale sunt:
o prematuritatea noului na!cut (greutate la nastere egala sau mai mica de
54%%g indiferent de durata sarcinii). E#ista & categorii de prematuri:
nascuti inainte de termen (sarcina mai mica de &6 saptamani) la termen
dar cu o greutate mai mica de 54%%g (distrofie prenatala) nou nascuti
proveniti din sarcini gemelare.
o po!tmaturitatea noului na!cut determina )ipo#ia cronica a fatului cu
efecte asupra structurilor nervoase superioare concretizate in sec)ele
encefalopatice care se manifesta prin retard mental si psi)omotor tulburari
comportamentale convulsivitate accentuata.
o traumati!mele ob!tetricale (aplicarea forcepsului la e#tragerea fatului si
operatia cezariana pot produce diferite leziuni ale scoartei cerebrale sau
pot favoriza aparitia unor staze in sistemul circulator cerebral al fatului
insotite de ano#ie sau simfize ale meningelui si determinand astfel
)idrocefalie1 )ipo#ia din timpul nasterii determinata de prelungirea
e#cesiva a nasterii compresiunea cordonului ombilical ruptura de
placenta contractiile uterine foarte slabe disproportiile cefalo!pelviene ale
fatului fatul prea mare etc toate acestea favorizeaza scaderea aportului
de o#igen la nivelul tesuturilor nervoase urmate de edeme )emoragii
punctiforme procese de necroza la nivel cortical alterarea procesului de
mielinizare si emitere de dendrite care vor conduce mai tarziu la tulburari
senzoriale si psi)omotorii1 encefalopatia bilirubinica (boala )emolitica a
noului nascut) este determinata de invazia anticorpilor de la mama la fat
prin placenta urmata de cresterea acidozei la nivelul celulei nervoase
datorita e#cesului de bilirubina necon*ugata cu actiune cito#ica care
provoaca alterari functionale si morfologice in special la nivelul nucleilor
de la baza creierului.
po!tnatali (dupa nastere)
o boli inflamatorii cerebrale ! encefalite (intalnite in ru*eola rubeola
varicela tuse convulsiva gripe etc.) meningoencefalite (streptococica
stafilococia meningococica .7C) viroze abcese cerebrale
o boli infectioa!e cu complicatii cerebrale " gripa )epatita edemica
scarlatina variola varicela tuse convulsiva etc.
o boli para#itare cerebrale ! c)ist )idatic cisticercoza
o boli cu efecte degenerati$e la ni$el cerebral ! acidoze )ipo#ii
)ipoglicemii tulburari )idroelectrolitice
o intoxicatii acute !i cronice cu plumb o#id de carbon alcool fungicide
etc.
o traumati!me cranio"cerebrale ce pot duce la traumatisme sau )emoragii
cerebrale soldate cu manifestri neurologice sistematizate si sec)ele
neuropsi)ice de grade diferite
o tulburari cronice de nutritie (mai ales in perioada %!& ani) ! carente
prelungite de vitamine electroliti alimentatie )ipoproteica ce pot culmina
cu stari distrofice edem cerebral disfunctii cerebrale
o tulburari metabolice ! in special )ipoglicemiile la copil pot determina
aparitia unor encefalopatii manifestate prin accese convulsive pareze
reatrdare intelectuala
o tulburari circulatorii la ni$el cerebral ! tromboze venoase sau la nivelul
sinusurilor arterite ce pot culmina cu embolii sau leziuni cerebrale grave
o factori p!i%o!ociali ! reprezentati prin natura relatiilor afective
intrafamiliale mediul si conditiile economice ale familiei calitatea
influentelor culturale si educationale care actioneaza asupra copilului
carentele afective ale copilui etc. (.eoria psi)analista si psi)osociologica
e#plica aparitia deficientei mentale ca un efect al lipsei de afectivitate (in
special din partea mamei) in primii ani de viata ai copilului favorizand
instalarea unei in)ibitii accentuate la nivel talamic prin lipsa unor stimuli
afectivi care pot produce o nedezvoltare structural!functionala a scoartei
datorita suprimarii aportului de stimuli la acest nivel. Se stie ca prin
programul genetic in primii ani de viata dezvoltarea legaturilor nervoase
prin cresterea numarului de sinapse are la baza tocmai un aport ridicat de
stimuli la nivel cerebral si aparitia concomitenta a structurilor anatomo!
fiziologice neuronale (circumvolutiuni cerebrale) raspunzatoare de
ac)izitia informatiilor respective1 altfel spus cu cat aportul de stimuli
e#ogeni in primii ani de viata este mai mare cu atat creierul copilului va
avea un grad mai ridicat de dezvoltare sau cu cat stimularea timpurie a
copilului este mai intensa cu atat sansele de dezvoltare intelectuala optima
a copilului vor fi mai ridicate.)
F&'E
etardare mintala u!oara ()I **"+,- $ar!ta mintala ."/0 ani1
o infatisare comuna si deficiente motorii sau senzoriale abia sesizabile
o obtin rezultate scolare ce le permite sa a*unga in clasa a 8/!a (8///!a)
o ca adulti isi gasesc loc de munca isi formeaza o familie dar au nevoie de
a*utor in rezolvarea unor probleme de viata mai comple#e
o ma*oritatea reusesc sa traiasca independent
etardare mintala moderata ()I 2,"**- $ar!ta mintala 3". ani1
o probleme neurologice motorii de locomotie
o pot invata sa comunice si sa se ingri*easca dar sub supraveg)ere
o ca adulti pot incerca sa desfasoare o munca de rutina
etardare mintala !e$era ()I 0*"2,- $ar!ta mintala 4"3 ani1
o au o dezvoltare foarte incetinita in perioada prescolara
o necesita supraveg)ere atenta si ingri*ire specializata
etardare mintala profunda ()I !ub 0*- $ar!ta mintala mai mica de 4 ani1
o deficiente multiple cognitive motorii de comunicare
o au nevoie de instruire intensiva pentru a capata independenta in efectuarea
celor mai rudimentare activitati zilnice (mancat toaleta)
o necesita supraveg)ere pe parcursul intregii vieti