MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII PELOR

Autoritatea de Management
Programul Operaional Sectorial Mediu
GHID DE PREGATIRE SI EVALUARE A PROIECTELOR GHID DE PREGATIRE SI EVALUARE A PROIECTELOR
PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL MEDIU PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL MEDIU
2007 - 2013 2007 - 2013
Ghidul are caracter orientativ i informal, fiind realizat pe baza legislaiei
europene i naionale n vigoare pentru perioada 2000-2006 i a propunerii de
Regulament al niunii !uropene pentru "onduri #tructurale i de $oeziune
pentru perioada de programare 200%-20&'( )ocumentul va fi actualizat pe m*sura
definitiv*rii legislaiei comunitare i naionale n domeniu(
1
CUPRINS
CUPRINS........................................................................................... 2
INTRODUCERE.................................................................................. 4
CAPITOLUL 1 - DOCUMENTE STRATEGICE DE PROGRAMARE............5
CAPITOLUL 2 - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU.........7
2.1. Obectvee prorte POS Medu.......................................7
2.2 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU.........8
CAPITOLUL 3 - FLUXUL DOCUMENTELOR. SELECTIA SI APROBAREA
PROIECTELOR................................................................................... 9
3.1.Fuxu documenteor................................................................ 9
3.2. Crter de seecte a proecteor.............................................9
CAPITOLUL 4 - DOCUMENTATIA NECESARA FINANTARII
PROIECTELOR MAJORE.................................................................... 10
4.1 MASTER PLANUL (MP)..........................................................11
4.2 STUDIUL DE FEZABILITATE (SF)...........................................15
4.3 Anaza economco-nancar (AEF).....................................19
4.4 Anaza nsttuona (AI).....................................................23
4.5 Evauarea mpactuu asupra meduu (EIM)........................24
4.6 Formuaru de apcate........................................................25
4.7 Ate acordur autorza....................................................25
4.8 Panu de achzt s documentee de ctate......................25
CAPITOLUL 5 - MECANISMUL DE EFECTUARE A PLATILOR...............27
CAPITOLUL 6- ASPECTE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII
PROIECTELOR................................................................................. 28
6.1 Introducere............................................................................ 28
6.2 Cadru de asgurare a catat...............................................28
6.3 Aspecte prncpae prvnd catatea apcator.....................29
6.3.1 Identcarea dn tmp a proecteor.................................29
6.3.2. Seecta dn tmp a proecteor........................................30
6.3.3 Evauarea capactat nsttutonae exstente..................30
6.3.4 Pregatrea documenteor proectuu...............................30
6.3.5 Vercarea documenteor contnute n apcate..............32
6.3.6 Anaza capactat nsttutonae exstente......................32
CAPITOLUL 7 ASPECTE PRIVIND EVALUAREA SI SELECTIA
PROIECTELOR................................................................................. 33
7.1 Introducere............................................................................ 33
7.2 Scop...................................................................................... 33
7.2.2 Scopu evauar...............................................................33
7.3 Vercarea ntaa a une apcat..........................................34
7.3.1 Prncpaee crter de egbtate s seecte...................34
7.3.2 Procesu de evauare.......................................................34
2
7.3.3 Actvtat s apcant care nu ndepnesc condte de
egbtate............................................................................... 35
7.3.4 Costur egbe...............................................................35
7.4 Evauarea apcator egbe................................................35
7.4.1. Informat soctate........................................................35
7.4.2 Gradu/nveu de evauare..............................................36
7.4.3 Asstenta nancara dsponba.......................................36
7.4.4.Vzte............................................................................... 37
7.4.5 Adonatatea Proectuu...............................................37
7.4.6. A|utoru de stat..............................................................38
7.4.7 Asstenta nancara mnm necesara..............................38
7.4.8 Vabtate........................................................................ 39
7.4.9 Ecena.......................................................................... 39
7.4.10 Rezutatee proecteor..................................................40
7.5 Decza prvnd aegerea proecteor pentru nanare............40
7.5.1 Prortzarea proecteor...................................................40
7.5.2 Benece proectuu......................................................41
7.6 Etapee evaur proecteor de nfrastructur......................42
ANEXA 1 DOCUMENTE DE REFERINTA..........................................45
ANEXA 2 : REGULI GENERALE PENTRU FINANTARE FC....................46
3
+,-R.)$!R!
Uniunea Europeana (UE), formata in prezent din 25 de state membre (SM), reuneste
majoritatea statelor europene in jurul unor valori politice, economice, culturale si
sociale comune.
Intre SM eista disparitati considerabile in ceea ce priveste !rodusul Intern "rut
(!I") pe cap de locuitor, astfel incat Uniunea Europeana urmareste promovarea
!oliticii de #oeziune pentru eliminarea acestora.
!entru perioada 2$$%&2$'(, se urmareste realizarea a trei obieti!e prin care UE
intentioneaza sa contribuie la reducerea disparitatilor intre SM, precum si intre
diverse re)iuni ale acesteia*
'. conver)enta+
2. competitivitate re)ionala si ocuparea+
(. cooperare teritoriala europeana.
,ceste obiective vor fi realizate prin alocarea unui sprijin financiar acordat statelor
membre prin intermediul i"#tr$%e"te&or #tr$t$r'&e. ,cestea sunt*
-ondul European de .ezvoltare /e)ionala & -E./+
-ondul Social European & -SE+
-ondul de #oeziune & -#.
.upa aderare, /omania va putea beneficia de acest sprijin financiar pentru
implementarea unor proiecte care sa contribuie la realizarea obiectivelor de
dezvoltare ale Uniunii.
#a orice finantare din fonduri publice, accesarea -ondurilor Structurale (-S) nu
inseamna alocarea unei sume de bani fara a implica anumite obli)atii si din partea
beneficiarului, ci reprezinta un an)ajament contractual, ale carui prevederi si termene
de realizare trebuie respectate cu strictete, pentru a nu a ajun)e la dezan)ajarea
automata (re)ula 0n122) de catre #E a sumelor alocate.
Nota* #onform re)ulii 0n122, banii alocati de #E pentru un pro)ram in anul n,
trebuie c3eltuiti pana in anul n12, in caz contrar banii vor fi pierduti sau realocati
altui pro)ram (eemplu* sumele alocate de UE pentru un proiect, in 2$$%, trebuie
c3eltuite pana la (' decembrie 2$$4).

4
$/0+-.11 & - ).$2!,-! #-R/-!G+$! )! 0R.GR/2/R!
,ccesarea fondurilor comunitare este conditionata de elaborarea de catre statele
membre a unor documente de pro)ramare, care sa indice domeniile spre care va fi
orientata asistenta financiara a UE. !rincipalele documente care stau la baza
dezvoltarii /omaniei in perioada 2$$%&2$'( sunt*
!lanul 5ational de .ezvoltare 2$$%&2$'( (!5.)
#adrul Strate)ic 5ational de /eferinta (#S5/)
!ro)ramele 6perationale Sectoriale7!ro)ramul 6perational /e)ional (!6S7!6/)
!ro)ramul #omplement (!#)
P&'"$& N'tio"'& (e De)!o&t're * PND+ este documentul de planificare strate)ica si
pro)ramare financiara care are ca scop sa orienteze si sa stimuleze dezvoltarea
economica si sociala a tarii, pentru atin)erea obiectivului UE, respectiv realizarea
coeziunii economice si sociale. !5. reprezinta un instrument de prioritizare a
investitiilor publice pentru dezvoltare, orientat in principal asupra prioritatilor si
obiectivelor compatibile cu domeniile de interventie a -ondurilor Structurale si de
#oeziune
C'(r$& Str'te,i N'tio"'& (e Re-eri"t' reprezinta strate)ia )lobala de utilizare a
-S7-#. !ractic, #S5/ este documentul strate)ic prin care se stabilesc prioritatile de
interventie ale -ondurilor Structurale si de #oeziune in perioada 2$$%&2$'(. !rin
intermediu #S5/ se stabileste le)atura intre prioritatile nationale de dezvoltare,
stabilite in !lanul 5ational de .ezvoltare, pe de o parte, si prioritatile la nivel
european 8 9iniile .irectoare Strate)ice privind #oeziunea 2$$%&2$'( si 9iniile
.irectoare Inte)rate ale UE pentru #restere Economica si 9ocuri de Munca 2$$5&
2$$:, pe de alta parte.
9a baza elaborarii acestui document strate)ic de planificare pe termen mediu a
-ondurilor Structurale si de #oeziune a stat !lanul 5ational de .ezvoltare 2$$%&
2$'(, aprobat de ;uvernul /omaniei in luna decembrie 2$$5. #S5/ preia si
sintetizeaza elementele principale incluse in analiza si strate)ia !5., acestea fiind
or)anizate in functie de cele ( !rioritati si cele '' .irectii de actiune (;uidelines) din
6rientarile Strate)ice #omunitare.
Sunt de mentionat doua diferente majore intre !5. si #5S/*
& in ceea ce priveste continutul strate)ic, #5S/ nu trateaza aspectele de
dezvoltare rurala si pescuit aferente !rioritatii 5 a !5., acestea fiind sustinute
prin !lanul 5ational Strate)ic pentru .ezvoltare /urala (-ondul European
,)ricol pentru .ezvoltare /urala)+
& din punctul de vedere al finantarii, #5S/ este sustinut eclusiv din -ondurile
Structurale si de #oeziune si cofinantarea nationala aferenta, in timp ce !5.
include si alte finantari (pro)rame de investitii nationale si locale, credite
eterne, fonduri europene de dezvoltare rurala, etc.).
5
!revederile acestui document se implementeaza prin intermediul !ro)ramelor
6perationale Sectoriale (!6S) si a !ro)ramului 6pertional /e)ional (!6/).
Pro,r'%$& O.er'tio"'& Setori'&/Re,io"'& este documentul elaborat de un SM
pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si 7sau re)ionale din !5. care sunt
aprobate pentru finantare prin #S5/. !ro)ramele 6perationale sunt structurate pe
ae prioritare. 9a randul lor, aele prioritare contin domenii majore de interventie, in
cadrul carora se re)asesc operatiuni indicative.
Pro,r'%$& Co%.&e%e"t reprezinta documentul elaborat de ,utoritatea de
Mana)ement in vederea detalierii implementarii !6S7!6/. ,cesta contine elemente
detaliate la nivel de masura, elaborate de ,M si revizuite, ori de cate ori este necesar.
!ro)ramul #omplement va include*
& masurile prin care vor fi realizate prioritatile !ro)ramului 6perational,
indicatorii de monitorizare a acestora, etc+
& definirea tipului de beneficiari pentru fiecare masura+
& un plan financiar, cu specificarea alocarii financiare, pentru fiecare
masura+ planul financiar trebuie sa fie insotit de o descriere a mecanismelor
prin care se care asi)ura co&finantarea, luand in consideratie sistemele
institutional, le)al si financiar implicate+
& modalitatile de promovare a !ro)ramului 6perational+
& descrierea mecanismelor de mana)ement, monitorizare si evaluare a
!ro)ramului 6perational
!ro)ramul #omplement va fi transmis #omitetului de Monitorizare pentru aprobare.
6
$/0+-.11 2 - 0R.GR/21 .0!R/-+.,/1 #!$-.R+/1 2!)+
Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) este unul din cele 7
programe operationale elaborate in cadrul obiectivului 0#onver)enta2 al Uniunii
Europene, pentru perioada de programare 20072013.
!6S Mediu este cel mai important pro)ram de finantare a infrastructurii municipale
de mediu si continua investi<iile din perioada de pre&aderare (!3are, IS!, si
S,!,/.). !6S Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu
ale Uniunii Europene, reflectand atat obli)atiile internationale ale /omaniei cat si
interesele specifice nationale.
2010 Obieti!e&e 1i .riorit23i&e POS Me(i$
!6S Mediu va finan<a =n perioada 2$$%&2$'( proiecte din cadrul urm>toarelor
domenii prioritare*
A4' .riorit'r' 1 8 Etinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata+
A4' .riorit'r' 2 8 .ezvoltarea sistemelor de mana)ement inte)rat al deseurilor si
reabilitarea siturilor contaminate+
A4' .riorit'r' 3 8 /eabilitarea sistemelor municipale de termoficare in zonele
prioritare selectate+
A4' .riorit'r' 5 8 Implementarea sistemelor adecvate de mana)ement pentru
reteaua de arii speciale de protectie a naturii+
A4' .riorit'r' 6 8 .ezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale in zonele cele mai epuse la risc+
A4' .riorit'r' 7 8 ,sistenta ?e3nica.
@n cadrul aelor prioritare ' Ai 2 se vor finan<a proiecte re)ionale, cu includerea mai
multor localit><i din re)iune7jude<, astfel =ncBt popula<ia beneficiar> s> fie cBt mai
mare. ,ceast> abordare strate)ic> are la baz> an)ajamentele de mediu foarte
costisitoare rezultate din ne)ocierile cu UE Ai vizeaz> reducerea costurilor de
investi<ii Ai de operare ale noilor obiective de infrastructur>, prin utilizarea
economiilor la scar> lar)>.
!entru perioada 2$$%&2$'(, proiectele vizate de !6S Mediu se pot finanta din8o"($&
E$ro.e'" (e De)!o&t're Re,io"'&' *8EDR+ #'$ (i" 8o"($& (e Coe)i$"e *8C+0
8EDR sprijina re)iunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul
productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si intreprinderi mici si
mijlocii.
8C sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in domeniul mediului si al
transporturilor.
7
202 CADRUL INSTITUTIONAL DE IMPLEMENTARE POS MEDIU
#adrul Institutional pentru implementarea !ro)ramului 6perational Sectorial Mediu
este constituit din* ,utoritatea de Mana)ement pentru #adrul de Sprijin #omunitar
(,M#S#), ,utoritatea de #ertificare7!lata (,#7!), ,utoritatea de Mana)ement
(,M), 6r)anismul Intermediar (6I), ,utoritatea de ,udit ( ,,), #omitetul de
Monitorizare (#M).
A$torit'te' (e M'"',e%e"t .e"tr$ C'(r$& (e S.ri9i" Co%$"it'r este
or)anismul public din cadrul Ministerului -inantelor !ublice care are
responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei comunitare prin -S#.
A$torit'te' (e M'"',e%e"t este or)anismul public care asi)ura )estionarea
asistentei financiare din instrumente structurale. A$torit'te' (e M'"',e%e"t *AM+
.e"tr$ POS Me(i$ este reprezentata de .irectia ;enerala pentru Mana)ementul
Instrumentelor Structurale din cadrul MM;,, care va avea rol de coordonare )lobala
si mana)ement al implementarii !6S Mediu. MM;, va actiona ca planificator
)lobal al politicii de mediu, mana)er financiar si lider de proces.
Implementarea operatiunilor prevazute in !6S se realizeaza de catre Or,'"i#%e&e
I"ter%e(i're .e"tr$ POS Me(i$: #i '"$%e A,e"tii&e Re,io"'&e .e"tr$ Proteti'
Me(i$&$i0 6I !6S Mediu vor avea un rol important in implementarea !6S la nivel
re)ional, actionand ca interfata intre ,M si beneficiari. .ele)area activitatilor de la
,M la 6I se va face in baza unui acord scris.
A$torit'te' (e Certi-i're pentru toate !ro)ramele 6perationale, inclusiv pentru
!6S Mediu, este stabilita in cadrul M-! si o Unitate de !lata in cadrul MM;,.
A$torit'te' (e Certi-i're certifica declaratiile de c3eltuieli si solicitarile de plata
ale beneficiarilor inainte ca acestea sa fie transmise #E.
A$torit'te' (e .&'t' *AP+: din cadrul Ministerului -inantelor !ublice, este
or)anismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la #E sumele
aferente -S in vederea transmiterii lor catre beneficiarii finali.
A$torit'te' (e A$(it: care functioneaza pe lan)a #urtea de #onturi, pe de o parte,
precum si $"it'te' (e '$(it i"ter" (i" '(r$& MMGA, pe de alta parte, sunt
responsabile pentru verificarea corectitudinii mana)ementului si controlului
implementarii !6S.

Co%itet$& (e Mo"itori)'re este or)anismul care asi)ura coordonarea instrumentelor
structurale, precum si urmarirea eficacitatii si calitatii implementarii asistentei
comunitare, modul de utilizare si impactul obtinut.
8
CAPITOLUL 3 - 8LU;UL DOCUMENTELOR0 SELECTIA SI APRO<AREA
PROIECTELOR
30108&$4$& (o$%e"te&or
,nuntul oficial pentru colectarea propunerilor de proiecte se poate realiza numai
dup> aprobarea !6S Mediu, ca urmare a inte)r>rii /omBniei =n Uniunea European>
(' ianuarie 2$$%). "eneficiarii proiectelor pot =ns> =ncepe pre)>tirea studiilor de
fezabilitate ale proiectelor considerate prioritare.
!otentialul beneficiar al proiectului prezinta ,)entiei /e)ionale pentru !rotectia
Mediului (in calitate de 6I) un draft al proiectului. ,ceasta este responsabila cu
evaluarea preliminara a proiectelor. !roiectele sunt apoi transmise catre ,M care le
va evalua in conformitate cu criteriile de selectie stabilite si pe baza evaluarii
preliminare realizate de 6I.
Evaluarea Ai selec<ia proiectelor se realizeaz> de c>tre un #omitet ?e3nic constituit de
MM;,. #omitetul ?e3nic va recomanda apoi ,M pentru !6S Mediu aprobarea,
revizuirea sau respin)erea proiectelor, dupa caz.
,M informeaza 6I si " in ceea ce priveste selectia finala a proiectelor. ,M va semna
un acord de implementare cu ".
3020 Criterii (e #e&etie ' .roiete&or
#riteriile de selectie vor fi aprobate de catre #omitetul de Monitorizare si vor fi
publicate. ,nuntul va fi facut public prin mass media, pa)inile de internet ale MM;,
si ale 6I&urilor.
Modelele de aplicatie de finantare vor fi disponibile pe Internet si la ,/!M&uri, care
vor furniza asistenta pentru aplicanti.
Selectia proiectelor se realizeaza in cadrul a trei etape de evaluare*
a) Evaluarea cerintelor formale (in vederea. asi)urarii conformitatii din punct de
vedere administrativ) 8 6I+
b) Evaluarea eli)ibilitatii (criterii de eli)ibilitate) 8 6I+
c) Evaluarea proiectului 8 #omitetul ?e3nic constituit in cadrul MM;,.
,plicatiile verificate din punctul de vedere al conformitatii formale si al criteriilor de
eli)ibilitate a proiectelor vor face obiectul unei evaluari te3nico&economice si de
mediu aprofundate, in vederea selectarii acestora.
#riteriile orientative de selectie a proiectelor*
/elevanta proiectului+
#alitatea proiectului (din punct de vedere te3nic si economic)+
#apacitatea aplicantului de implementare a proiectului+
#ontribu<ia la realizarea obiectivelor UE.
9
$/0+-.11 3 - ).$2!,-/-+/ ,!$!#/R/ "+,/,-/R++ 0R.+!$-!1.R
2/4.R! 5sectoarele ap*, deeuri, termoficare, inundaii6
Not: escrierea de mai !os se re"er #n special la sectorul de ap datorit
comple$it%ii proiectelor din acest sector& dar documente similare se solicit pentru
toate proiectele de in"rastructur'
,cest capitol ofera o privire de ansamblu asupra informatiilor esentiale care trebuie
incluse in dosarul ,plicatiei in vederea finantarii din !6S Mediu.
!re)atirea unei asemenea documentatii dureaza intre C si '2 luni, functie de
calitatea7cantitatea datelor si a lo)isticii disponibile necesare unui proiect de o
asemenea anver)ura, cat si de situatiile specifice inalnite in cazul elaborarii unor
astfel de proiecte (in special aspecte institutionale, politiceD) ce pot incetini, in unele
cazuri, elaborarea proiectului.
.ocumentatia este foarte cuprinzatoare, )radul de dezvoltare a acesteia fiind insa
stabilit de la caz la caz. #alitatea ,plicatiei este esentiala pentru aprobarea unui astfel
de proiect+ informatia trebuie sa fie clara, iar rezultatele previzionate trebuie sa fie
dovedite si justificate.
.upa ce un proiect a fost identificat ca prioritar pentru finantare, pre)>tirea aplica<iei
(finan<ata din fonduri proprii sau printr&o ,sisten<> ?e3nic>) consta in elaborarea
urm>toarelor studii*
E.' Master plan
E.2 Studiul de fezabilitate
E.( ,naliza economico&financiar>
E.E ,naliza institu<ional>
E.5 Evaluarea impactului asupra mediului
E.C -ormularul de aplicatie
E.% ,lte acorduri Ai autoriza<ii
E.: !lanul de ac3izitii si documentele de licitatie
10
In capitolele urmatoare, se va detalia continutul fiecarui studiu (luand ca eemplu,
elaborarea unei ,plicatii pentru un proiect, in sectorul de apa7apa uzata).
501 MASTER PLANUL *MP+
Scopul elaborarii Master !lanului este de a evalua situatia eistenta, de a identifica
necesarul de investitii si de a le ierar3iza. !rioritizarea componentelor de investi<ii =n
pro)rame pe termen mediu si lun) trebuie ar)umentat>. !roiectul de infrastructur>
trebuie s> includ> acele componente care reprezint> o prioritate imediat> pentru
protec<ia mediului Ai care contribuie la creAterea eficien<ei =n administrarea serviciilor
publice (E. M>suri precum reabilitarea re<elelor de ap> pentru reducerea pierderilor
sau =nlocuirea ec3ipamentelor ener)ofa)e trebuie abordate cu prioritate, acestea
avBnd impact direct asupra )ener>rii veniturilor viitoare Ai asupra unui mana)ement
eficient al serviciilor de ap>). .e asemenea, trebuie sa se tina cont de m>sura in care
popula<ia poate suporta costul investi<iilor precum si de capacitatea locala de
implementare a acestora.
!rimul pas in elaborarea M! il constituie colectarea informatiilor referitoare la
planurile actuale de urbanism, datele socio&economice si alte informatii de baza ce
privesc )rupurile tinta ale proiectului, inclusiv informatii privind activitatile locale
industriale si comerciale si perspectivele de dezvoltare pe termen mediu si lun). .aca
nu este disponibil nici un plan urbanistic de dezvoltare pentru a)lomerarile din aria
proiectului, in baza contactelor si discutiilor cu autoritatile locale, se va face o
estimare a tendintelor de dezvoltare urbana la nivel re)ional7judetean pentru o
perioada de 2$ de ani. .atele socio&economice (inclusiv informatiile referitoare la
venitul7familie, media c3eltuielilor pentru bunurile de baza, consumul de
apa7persoana7zi, etc) trebuie obtinute din surse locale si verificate prin esantionare.
?rebuie sa se faca o evaluare si o descriere a serviciilor actuale de apa7apa uzata.
#and se face analiza critica a informatiilor disponibile este necesar un punct de
vedere independent si impartial. /evizuirea si trecerea in revista a datelor analizate
poate fi suplimentata de cercetari, studii, analiza si masuratori in zonele in care
lipsesc informatii vitale, tinand cont de tendintele actuale privind reducerea
consumului de apa si a descarcarilor de ape uzate.
Pentru sistemul de apa potabila este necesara in(estigarea si e(aluarea sistemului
actual si a ne(oilor (iitoare& inclu)and in MP cel putin urmatoarele date:
Sistemele si facilitatile eistente incluzand lucrarile la sursele de apa, statiile de
tratare a apei, aductiune, pompare, inma)azinare si sistemul de distributie. ,r
trebui facuta o prezentare sc3ematica a acestora (3arta)+
#omponentele principale ale sistemului din punct de vedereal capacitatii,
eficientei ener)etice, performantei, repara<iilor, metodelelor de =ntre<inere,
infiltra<iilor7pierderilor, vBrstei si calitatatii materialelor si ec3ipamentelor (sta<ii
de tratare, conducte, vane, pompe, etc.), capacitate suficienta7dimensionarea
11
corecta sau nu a acestora, blocaje. !rezentarea si evaluarea inre)istrarilor de
scur)eri si incidentelor =nre)istrate si a politicii de repara<ii7detectare a acestora+
Modul actual si viitor de operare a re<elei de apa. !e baza unei evalu>ri 3idraulice
(m>sur>tori pe teren) a debitelor si presiunii in sistemul primar de distribu<ie
trebuie prezentat modul de inter&corelare a principalelor componente ale
sistemului (aductiune, pompare, =nma)azinare, distribu<ie (presiunea pe zone) si
detectate sc3imbarile de sectiune si alte problemele importante+
Standardele de calitate (ce investitie este necesara pentru atin)erea standardelor de
tratare ale .irectivelor UE relevanteF)+
Giabilitatea proiectului (ce analize si investitii se recomanda pentru asi)urarea
viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operareF)+
#onsumul de apa pentru tipuri reprezentative de consumatori
(contorizati7necontorizati), evaluarea pe termen scurt a consumului real de apa
(citirea zilnica timp de aproimativ o luna a contorului unei )ospodarii),
verificarea rezultatelor citirilor la marii consumatori+
/ata pierderilor specifice si impartirea acestora pe cate)orii principale+ estimarea
pierderilor inevitabile+
#alcularea eacta a balantei de apa cu defalcarea datelor intrate in sistem in
consum autorizat (facturat si nefacturat) si pierderi de apa cuprinzand pierderile
aparente (consum neautorizat, erorile de masurare) si pierderile reale (scur)eri in
diferite puncte ale sistemului).
Pentru sistemul apelor uzate& este necesara in(estigarea si e(aluarea sistemului
actual de colectare a apelor u)ate& inclu)and cel putin urmatoarele date:
Sistemele si facilitatile eistente din zona deservita incluzand, lun)imea,
diametrul si tipul sistemelor principale de apa uzata, separate sau combinate,
statiile de pompare, punctele de deversare si canalele deversoarele pluviale,
localizarea producatorilor majori de ape uzate (industrie)+ sc3ema sistemului
actual de canalizare (3arta)+ trebuie facute de asemenea verificari in punctele c3eie
ale retelei de canalizare pentru identificarea infiltratiilor in sistem+
Efectele actuale (impactul asupra mediului) ale apelor uzate tratate si netratate si
ale deversarii namolurilor in apele emisarilor, in cazul descarcarilor directe in
apele de suprafata si7sau in apele subterane in cazul descarcarilor pe paturile de
uscare sau in mediu+ analiza si verificarea rezultatelor probelor de apa prelevate
din diferite puncte ale sistemului de canalizare+
12
#omponentele principale ale sistemului din punct de vedere al capacitatii,
eficientei ener)etice, performantei, situatiei reparatiilor, fiabilitate, si)urantei,
metodelor de intretinere, infiltratiilor, )radului de uzare, vec3imii si calitatatii
materialelor si ec3ipamentelor (conducte, vane, pompe, etc.)+
Modul de eploatare a retelelor de canalizare. !e baza evaluarii 3idraulice
(masuratori pe teren) a debitelor in sistemul primar de colectare centralizate si
evaluate interactiunile componentelor majore ale sistemului (aductiune, pompare,
inma)azinare) si detectate sc3imbarile de sectiune si alte probleme intalnite in
sistem+
Giabilitatea proiectului (ce investi)atii si investitii se recomanda pentru asi)urarea
viabilitatii proiectului prin reducerea costurilor de operareF).
!entru '.e&e $)'te i"($#tri'&e se vor investi)a, evalua si descrie, urmatoarele*
#antitatea si tipul acestora, )radul de preepurare, cadrul le)al si institutional (e.
intele)eri eistente intre a)entii industriali si municipalitate7compania de apa cu
privire la deversarea si epurarea apelor uzate industriale)+
-acilitatile eistente de epurare a apelor reziduale, inclusiv prelucrarea si
depozitarea namolurilor* tipul de proces, capacitatea, debitul, conformitatea din
punct de vedere a te3nolo)iei utilizate, eficienta tratarii, metodele de intretinere,
dificultatile, sc3imbarile de sectiune si calitatea materialelor si ec3ipamentelor+
#onformarea cu standardele de calitate si cu re)ulamentele aplicabile (ce investitii
sunt necesare pentru conformarea cu standardele .irectivelor UE relevanteF)+
Giabilitatea proiectului (ce investi)atii si investitii se recomanda pentru asi)urarea
viabilitatii proiectului in prisma reducerii costurilor de operareF)+
,naliza privind incarcarile si caracteristicile apelor industriale trebuie sa cuprinda
un studiu al mecanismelor actuale de autorizare si impunere a conditiilor
deversarii apelor uzate in reteaua de canalizare, in vederea unui bun mana)ement
al riscului (evitand producerea unor incidente, ca deversari de substante toice ce
pot afecta si produce pa)ube in procesul de operare al Statiei de Epurare a ,pelor
Uzate). ?rebuie avuta in vedere conformarea cu .irectiva 4C7C'7E# 8 I!!#,
privind !revenirea si #ontrolul Inte)rat al !oluarii, cu referire la poluarea cauzata
de marile instalatii industriale.
In cazul in care datele necesare nu sunt disponibile, nu sunt si)ure sau sunt
insuficiente, se vor face investi)atii7prospectiuni suplimentare (colectarea, analiza si
inre)istrarea rezultatelor unor probe de apa7apa uzata+ studii topo)rafice+ prospectiuni
)eolo)ice 8 foraje, studii )eo&te3nice).
Urmatoarea etapa o constituie #t'bi&ire' i"(i'tori&or (e .roiet're *(e#i,"+ (e
b')'0 ,cesti parametri trebuie sa includa cel putin* tendintele consumului de apa
13
pentru consumatorii casnici, industriali si comerciali, rata de elasticitate a consumului
pentru variatia tarifului, rata de elasticitate a consumului pentru variatia veniturilor,
standardele de calitate si cantitate ce trebuie realizate in fiecare an tinta, debitul
maim si mediu pentru alimentarea cu apa, rata de acoperire pentru serviciile publice
de apa si apa uzata, venitul mediu pe )ospodarie, numarul mediu de persoane pe
)ospodarie, rata discountului, debitul apelor uzate industriale si menajere, valoarea
medie si maima a debitelor uscate si ude ale apelor uzate, infiltrarea in stratul de apa
freatica, cantitatea totala a influentului in Statiile de Epurare ale ,pelor Uzate,
cantitatea totala a influentului apelor uzate industriale in Statiile de Epurare ale
,pelor Uzate, incarcarea totala cu "6. (apa industriala si menajera), etc. Galorile
propuse pentru anii tinta trebuie prezentate intr&un tabel + valorile trebuie insotite de
justificari solide. 6 atentie speciala trebuie acordata presupunerilor referitoare la
cererea de apa (nivelul actual si viitor atat pentru apa menajera cat si industriala).
.ezvoltarea %o(e&$&$i %'ro-#$.ort'bi&it'tii, trebuie sa acopere o perioada de 2$
de ani. Evaluarea macro&suportabilitatii consta in comparatia intre capacitatea
maima a contributiei posibile a comunitatii beneficiare si costul total al pro)ramului
de investitii (costurile de capital si costurile de operare si intretinere) ajustata cu
)ranturile disponibile. #osturile totale actualizate, ale oricarui pro)ram propus (cum
vor rezulta din Master !lan) adau)ate oricaror alte an)ajamente financiare (credite)
ale aceleiasi comunitati, pentru imbunatatirea serviciilor de apa7apa uzata, trebuie sa
ramana sub pra)ul definit prin capacitatea maima a potentialei contributii
actualizate, peste perioada determinata de analiza (2$ ani).
#apacitatea maima a potentialei contributii a comunitatii beneficiare, se va estima
pe baza mediei c3eltuielilor lunare pentru serviciile de apa menajera facturate, care
nu ar trebui sa depaseasca (.5H din venitul lunar mediu pe )ospodarie (pentru
populatia rezidenta), pe intrea)a perioada a analizei, plus contributia altor cate)orii de
consumatori (industriali, comerciali).
/ata macro&suportabilitatii este definita ca raportul intre capacitatea maima a
contributiei posibile reduse si costurile totale reduse ale pro)ramului, asa cum au fost
propuse in Master !lan. !entru a putea calcula aceasta rata, va trebui elaborat un
model matematic in format Ecel pentru diferite limite ale pro)ramului de investitii,
modificand valoarea si defalcarea investitiilor si a altor costuri aferente, in perioada
de elaborare a desi)nului.
Deter%i"'re' i"!e#titii&or .riorit're .e"tr$ ' -i i"&$#e i" .ri%' et'.' ' M'#ter
P&'"$&$i0 Sistemul de apa7apa uzata propus pentru finantare UE ar trebui sa fie o
prima etapa dintr&un pro)ram etapizat de investitii pe termen lun) cu scopul de a se
conforma complet cu .irectivele #E relevante. !rima etapa (numita IproiectJ) in
implementarea unui Master !lan va include masurile prioritare ce au un impact
pozitiv asupra calitatii si cantitatii serviciilor furnizate si asupra mediului
inconjurator. !ro)ramul de investitii trebuie sa tina seama de perioadele de tranzitie
pentru indeplinirea cerintelor .irectivelor relevante, indicate in I!lanul 9ocal de
,ctiune pentru Implementarea ,Kuis&ului #omunitarJ elaborat de catre Ministerul
Mediului si ;ospodaririi ,pelor, pentru fiecare judet.
14
Scopul elaborarii Master !lanului este de a identifica si clasifica, in ordinea
prioritatilor, necesitatile si investitiile, astfel incat sa respecte 8 la cel mai mic cost 8
conformarea deplina cu .irectivele E#, luand in considerare suportabilitatea
investitiilor de catre populatie cat si capacitatea locala de implementare a proiectului.
,r putea presupune iterarea, inclusiv redimensionarea si7sau amanarea realizarii
investitiilor pana cand se va obtine o rata acceptabila a suportabilitatii.
Master !lanul trebuie sa cuprinda doua componente* serviciile de alimentare cu apa si
serviciile de canalizare (inclusiv colectarea si tratamentul). !entru ambele
componente, diferite alternative te3nice de elaborare se vor elabora si compara.
,cestea includ (dar nu se limiteaza aici) utilizarea surselor de apa, procesele de
tratare (atat pentru apa cat si pentru apa uzata), locatiile statiilor, sc3ema retelelor,
etc. ,vand in vedere cel mai mic cost si cea mai eficienta solutie pentru apele uzate
care respecta sau depasesc standardele minime ale .irectivelor UE de mediu, trebuie
sa se studieze pre&fezabilitatea unui sistem combinat bazat pe dispunerea
rezervoarelor septice in acele zone ale proiectului cu o densitate mica apopulatiei,
impreuna cu o retea de canalizare si tratare sanitara in alte sectoarele, in functie de
conditiile )eolo)ice si de obli)ativitatea protectiei surselor de apa.
In analizarea solutiilor posibile, se vor eamina mijloacele si costurile de curatire
re)ulata si intretinere a rezervoarelor septice si tratamentul si depozitarea namolurilor
ce urmeaza a fi colectate. Master !lanul se va realiza la nivel judetean7re)ional.
E!'&$'re' %'ro-#$.ort'bi&it'tii #i .re--e)'bi&it'te' .roiet$&$i. ?rebuie evaluata
pre&fezabilitatea proiectului. #riteriul ratei macro&suportabilitatii, aranjamentele
institutionale si capacitatea financiara a operatorului trebuie sa fie luate in calcul in
proiectul propus. .aca o alternativa a proiectului nu este acceptabila sub aspectul
macro&suportabilitatii, aceasta trebuie re&evaluata corespunzator, tinand cont si de alte
criterii.
502 STUDIUL DE 8E=A<ILITATE *S8+
Studiul de -ezabilitate se va concentra pe investitiile incluse in Master !lan si care
corespunde proiectului ce urmeaza a fi propus pentru finantare europeana.
!e baza M!, in cadrul Studiului de -ezabilitate ar trebui sa se reia definirea
proiectului, sa se elaboreze proiectarea preliminara si specificatiile te3nice
comparand diferite alternative, pentru a )aranta ca a fost aleasa cea mai buna solutie
din punct de vedere a criteriului cost&beneficiu.
Studiile te3nice de reabilitare sau constructie de noi facilitati trebuie elaborate in
conformitate cu standardele prevazute in .irectivele #E si cu le)islatia romaneasca
in vi)oare. Unde este cazul, ar trebui propuse solutii fleibile pentru a putea etinde
sau imbunatati in viitor noile facilitati. ?oate masurile propuse, trebuie sa ia in
considerare perioadele de tranzitie pentru implementarea .irectivelor UE pentru
sectorul de mediu.
!entru a justifica investitiile propuse, trebuie aratat ca acestea coincid cu nevoile
sectorului de apa7apa uzata, de etindere si dezvoltare pe termel lun).
15
?rebuie avut in vedere ca )arantarea co&finantarii este acordata de #omisia
Europeana in concordanta cu standardele directivelor europene.
In ceea ce priveste statia de epurare, proiectul trebuie sa ia in considerare ca tot
teritoriul /omaniei a fost desemnat prin 6;.(5272$$5, ca zona sensibila.
Studiul de fezabilitate trebuie pre)atit in concordanta cu cerintele #omisiei Europene,
a diverselor institutii financiare si le)islatiei romanesti (#6 '$'(7:%(72$$', 6U;
E572$$(, L; 4%:72$$').
In elaborarea studiului de fezabilitate, pentru #i#te%$& (e '&i%e"t're $ '.': se vor
lua in considerare urmatoarele*
8 evaluarea deficientelor inre)istrate in sistemul de alimentare cu apa+
8 evaluarea optiunilor pentru crearea unui sistem de inre)istrari care corespunde
nevoilor pe termen lun), incluzand evaluarea dezvoltarii unui sistem de date
si carto)rafiere di)itala in retea precum si costurile estimate pentru acestea+
8 analizarea costurilor7beneficiilor le)ate de instalarea unui sistem S#,.,,
determinarea facilitatilor care sunt necesare si costul acestora, prepararea
pro)ramului de implementare si costul estimate.
8 evaluarea costului a unui model mat3ematic a unui sMstem 3Mdraulic pentru a fi
folosit in analizarea, operarea si dezvoltarea sistemului. Simularea matematica
a sistemului de alimentare cu apa este necesara pentru*
a) evaluarea imbunatatirilor necesare, modificarea si etinderea prin
cunoastere, a performantelor sistemului +
b) proiectarea noilor facilitati sistemului de alimentare cu apa +
c) instruirea personalului 'Ct3nic, responsabil cu operarea+
d) stabilirea re)ulilor de operare si a controlului automat precum si a
sistemelor de comanda.
& stabilirea caracteristicilor viitoarei retele (incluzand si reteaua eistenta) pentru
anii tinta 2$$C, 2$'', 2$':, 2$2C precum si evaluarea facilitatilor de masurare
a debitelor, zonelor de presiune etc.
& analiza pierderilor in sistemul de alimentare cu apa, in retele de transmisie,
rezervoare, statii de pompare, retele de distributie si in punctele de racordare.
,stfel, pro)ramul de actiune pentru reducerea pierderilor va fi bazat pe aceasta
analiza. .aca este necesar, se va intocmi un pro)ram si costul estimate
afferent, pentru dotarea si instruirea fiecarui operator cu ec3ipamente de
detectare a scur)erilor +
& in contetul reabilitarii, modernizarii si etinderii sistemului de distributie, se
va revizui locatia, marimea si re)imul proprietatii terenului, a facilitatilor
retelei de apa incluzand sisteme de alimentare, retelele de transmisie,
rezervoare, statii de pompare, etc. +
& determinarea lucrarilor investitiei si prepararea in detaliu a costurilor estimate
in euro pentru pro)ramul de investitii propus+
& furnizarea unui pro)ram de implementare pe componente.
16
!entru #i#te%$& (e '.' $)'t': se vor lua in considerare urmatoarele *
& evaluarea efluentului industrial care ar trebui pre tratat inainte de a se evacua
in reteaua de colectare +
& in contetul reabilitarii, modernizarii, etinderii sistemului de colectare se va
revizui locatia, marimea si re)imul proprietatii terenului, a facilitatilor retelei
de canializare, incluzand posibili interceptori, colectori, statii de pompare,
statii de epurare, tratare si depozitare a namolului, etc.
& o evaluare mai detaliata decat in stadiul de pre&fezabilitate, a proceselor
alternative de epurare, incluzand costurile de procesare, operare, de capital,
aspecte ale costurilor de intretinere si recomandarea variantei optime.
& evaluarea optiunilor pentru tratarea si depozitarea namolului + 6 importanta
deosebita trebuie sa&i fie acordata acestui capitol al studiului, in corelare cu
selectarea procesului de tratare si studiul evaluarii impactului asupra mediului.
6ptiuni precum reciclarea sunt incurajate de .irectica #onsiliului European
:C72%:7EE# (le)ea nr.E2C72$$' pentru aprobarea 6.U.;. nr. %:72$$$
referitoare la depozitarea namolului) , dar si alte alternative trebuie luate in
calcul. #osturi importante sunt alocate acestui aspect. 9iniile directoare
nationale pentru utilizarea namolului in a)ricultura inca nu sunt dezvoltate, de
aceea , modelul european trebuie adaptat in acest scop.
& determinarea lucrarilor pe componente si prezentarea detaliata a costurilor
estimate in euro pentru pro)ramul de investitii recomandat.
E#ti%'ri&e (e o#t
- prezentarea detaliata a costurilor estimate in euro, pentru proiectele propuse.
Estimarea costurilor trebuie sa se faca in detaliu, sa fie divizata pe
componente ale proiectului, trebuie sa fie sustinuta de ipoteze si bazata pe
cifre in detaliu, astfel incat sa permita o analiza detaliata. Estimarile trebuie
raportate la un an de baza si trebuie sa indice costurile locale si pe cele
provenite din finantarea eterna, taele locale, proiectarea, supervizarea,
costurile le)ale si de administrare associate proiectului, taele consultantului si
subventiile in caz de crestere a preturilor si alte riscuri.
& prezentarea in detaliu a costurilor de planificare, proiectare si
supervizare a constructiei, a costurilor de operare si intretinere precum si
a celor de mana)ement. Se vor da detalii despre variatiile previzionate
ale costurilor de operare si intretinere (estimarile anuale si bazele de
calcul).
& furnizarea a unui pro)ram estimate de c3eltuieli , annual, pentru fiecare
proiect. .ata platilor trebuie sa corespunda cu data scadentei. !ro)ramul
trebuie divizat astfel incat sa reiasa cerintele pentru componentele
majore ale proiectelor si trebuie corelat cu pro)ramul estimat de lucrari.
Re$.er're' o#t$ri&or
Se va pre)ati un studiu al tarifului plecand de la structura tarifului actual + de
asemenea se va recomanda un pro)ram de modificare a tarifului pentru fiecare
17
proiect avand obiectivul de a maimiza venitul si suportabilitatea serviciilor adecvate
pentru toate cate)oriile de venit.
?ariful trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii *
& sa acopere toate costurile de operare si intretinere ale investitiilor
propuse si a altor investitii din perioada de proiectare cat si plata
ratelor daca sunt prevazute imprumuturi +
& sa fie acceptabil si suportabil de catre populatie +
& sa reprezinte un stimulent in promovarea conservarii apei.
Structura tarifului industrial, a celui commercial cat si a celui casnic trebuie sa fie
diferita. ;3idurile internationale in ceea ce priveste nivelul de suportabilitate (factura
lunara pentru serviciile de apa si apa uzata sa reprezinte mai putin de EH din venitul
mediu lunar pe )ospodarie) cat si comparatiile cu alte orase din /omania trebuiesc
luate in considerare.
#a parte din pre)atirea proiectului, se va elabora un r'.ort .ri!i"( e!'$'ri&e (e
'.e $)'te i"($#tri'&e0 ,cest raport va include cel putin urmatoarele aspecte *
#onsideratii introductive (introducere, obiective, mod de abordare si
metodolo)ie, cadrul le)al privind evacuarile de ape uzate industriale)+
Gerificari ale evacuarilor (analizarea unitatilor poluatoare, colectarea de date,
debitele si incarcarile apelor uzate (situatia curenta si pro)noze)+
Statii de pre&epurare a apelor uzate ale a)entilor industriale (descriere,
evaluare)+
Evaluarea impactului evacuarilor de ape uzate industriale asupra statiei de
epurare a apelor uzate+
!ropunere pentru mana)ementul si monitorizarea evacuarilor de ape uzate+
#oncluzii si recomandari.
In plus, va fi elaborat un .&'" (e 'ti$"e care vizeaza reducerea7controlul evacuarilor
de ape uzate, care va contine actiuni si responsabilitati pe termen scurt si mediu.
/aportul si planul trebuie elaborate luandu&se in cosniderare urmatoarele obiective*
,pele uzate industriale trebuie pre&epurate in mod corespunzator, in
conformitate cu .irectivele europene si cu le)islatia romaneasca, si7sau
valorificate, daca este cazul+
!re&epurarea trebuie sa fie monitorizata si controlata de catre autoritatile de
mediu competente +
Incarcarea efluentului industrial nu afecteaza te3nolo)ia statiilor de epurare a
apelor uzate+
18
Se vor introduce tae corespunzatoare de ape uzate pentru industriile
poluatoare, pe baza cantitatii si calitatii efluentului produs si a costului de
epurare.
#onsultantul trebuie sa pre)ateasca 8 tot in cadrul unui proiect ce implica o statie de
epurare a apelor uzate 8 un studiu privind #tr'te,i' (e e&i%i"'re ' "'%o&$&$i.
,cestui studiu trebuie sa i se acorde o importanta deosebita, fiind strans corelat cu
studiul de impact asupra mediului. ?raseele de eliminare si evacuarea finala nu sunt
definite, dar se incurajeaza optiuni precum reciclarea prin .irectiva :C72%:7EE#
(9e)ea nr.E2C72$$' pentru aprobarea 6U; %:72$$$ privind eliminarea namolului),
totodata alte optiuni necesitand a fi studiate. #osturile de eliminare definesc si
limiteaza optiunile de epurarea ce ar putea fi luate in considerare.
#osturile asociate acestui aspect sunt semnificative. .eocamdata, nu au fost stabilite
la nivel national linii directoare privind folosirea namolului in a)ricultura + astfel,
practica europeana ar trebui adaptata.
Ga trebui sa se pre)ateasca o strate)ie durabila de eliminare a namolului in
concordanta cu .irectivele europene, precum si cu alte proiecte de deseuri derulate in
zona.
503 A"'&i)' eo"o%io--i"'"i'r2 *AE8+
,naliza -inanciara reflecta viabilitatea financiara a proiectului, capacitatea de
)enerare a veniturilor si nevoia de asistenta a )ranturilor.
,naliza trebuie sa demonstreze capacitatea de suportabilitate a proiectului prin
determinarea veniturilor si costurilor acestuia, indicatorii financiari precum valoarea
actuala neta si rata interna de rentabilitate.
Gor trebui revizuite tarifele, studiile socio&economice, )radului de suportabilitate a
costurilor si necesitatea definirii fazelor pro)ramului de investi<ii in cadrul M!,
analiza cost&beneficiu si structura financiara a proiectului. 6 analiza a necesarului
financiar trebuie f>cuta pentru stabilirea )rantului.
A"'&i)' -i"'"i'r'
#erintele minime pentru asistenta UE prevad ca toate proiectele trebuie sa fie
sustenabile pe durata vietii economice 8 va trebui sa eiste un flu de venituri
suficient ca sa acopere costurile de operare si intretinere. Un al doilea aspect al
analizei financiare care este de importanta majora este estimarea nivelului de
subventii care este cerut pentru a face proiectul viabil din punct de vedere financiar.
/atiunea finantarii din fonduri UE, sub forma de )rant, este aceea ca proiectele de
infrastructura nu pot sa acopere intre)ul cost de investitii si costurile de operare si
intretinere din veniturile viitoare. Giitorul flu de venituri trebuie, cel putin, sa
acopere costurile anuale de operare dar poate de asemenea sa acopere unele parti din
costurile de capital ale noii investitii, in sensul ca fluul de venituri poate rambursa
19
un credit de la o banca sau de la o alta institutie finantatoare. #u toate acestea, un
anumit procentaj al costurilor de capital este posibil sa nu poata fi acoperit din
veniturile viitoare si va necesita subventii pentru a face proiectul viabil financiar pe
durata vietii sale. ,cest element al costului va fi suportat prin fonduri UE.
!entru estimarea necesarului de asistenta UE este necesara constructia unui model
financiar pentru intrea)a viata economica a proiectului (de obicei 2$ 8 25 ani) care
poate fi folosit ca baza pentru analiza alizatata a fluului de numerar. Modelul va fi
folosit pentru a estima valoarea actualizata a veniturilor viitoare nete (e.* venitul din
care se scade costul de operare si intretinere) care poate fi comparata cu valoarea
actualizata a costului de capital. In tarile din Europa #entrala, in situatia actuala, se
asteapta ca valoarea prezenta a venitului sa fie mai mica decat costul de capital.
,ceasta diferenta, sau )ol financiar, reprezinta suma subventiilor acordate prin
fonduri UE care este necesara pentru a face un proiect viabil din punct de vedere
financiar.
Estimarea nivelului subventiilor implica elaborarea unui model financiar care sa
acopere durata economica de viata a proiectului (de obice 8 2$ de ani) ce va putea fi
folosit ca baza pentru o analiza a fluului de numerar. Modelul va fi folosit pentru a
estima valorea viitoarelor venituri nete (venituri mai maici datorate costurilor de
operare si intretinere) prin comparatie cu valorea costurilor de capital. In
circumstantele actuale, in tarile din Europa #entrala, se preconizeaza ca valoarea
actuala a veniturilor va fi mai mica decat costurile de capital. .iferenta (financin)
)ap), reprezinta suma subventiilor acordate de catre UE, ce este necesara pentru a
face un proiect viabil financiar.
Modelul financiar trebuie sa contina toate elementele de cost, costul de capital si
toate costurile asociate pentru operare si intretinere (detaliile te3nice ale proiectului si
evaluarea costurilor investitiei propuse vor furniza o baza buna pentru valoarea
costului de capital ce va fi utilizat in modelul financiar). ?oate costurile necesare
pentru realizarea proiectului trebuie sa fie incluse (studii de fezabilitate,
ac3izitionarea terenului, desi)n si studii de in)inerie, constructie, ec3ipament etc.).
,ceste costuri trebuie sa fie inre)istrate in anul in care apar si pot include costuri
(precum ac3izitionarea terenului) care nu sunt eli)ibile pentru finantare EU. ?ae
precum ?G, trebuie sa fie incluse doar daca ele sunt nerecuperabile si sunt costuri
reale pentru institutia care realizeaza investitia. Un aspect foarte important este ca
amortizarea nu este considerata un cost de capital si nu ar trebui inclusa in analiza
fluului de numerar (o componenta pentru amortizare poate fi inclusa in tarif pentru a
permite inlocuirea obiectivului la un moment dat in viitor). #osturile asociate
serviciului dobanzii nu trebuie sa fie incluse ca si costuri de operare.
!entru a evita folosirea diferitelor masuri de reducere a infla<iei pentru diferite
variabile, modelul trebuie estimat in termeni reali. ,ceasta nu inseamna ca anumite
variabile trebuie sa ramana fiate la nivelul valorii din anul '. .e eemplu, se poate
estima ca veniturile reale in tara vizata vor creste in termeni reali peste durata de viata
a proiectului si acest aspect trebuie reflectat in model.
20
?rebuie eplicat motivul pentru ale)erea ratei de actualizare care este folosita in
model. .e asemenea, daca modelul trebuie sa fie estimat in termeni reali, rata de
actualizare trebuie sa fie cea reala si nu rata de actualizare nominala. /ata de
actualizare de 5H mentionata in )3idul #omisiei Europene a fost prevazuta pentru
pro)ramele -ondului Structural in Europa de vest intr&un anumit moment si aceasta
rata de actualizare nu trebuie in mod automat aplicata in tara in care proiectul va fi
implementat.
In conformitate cu principiul 0poluatorul plateste2 precum si in conformitate cu
scopul de a furniza )rantul minim pentru a face un proiect viabil financiar, este
recomandat ca aceste nivele de tarif sa creasca pe perioada de implementare a
proiectului. Eista limite de suportabilitate bine stabilite care fieaza o limita
superioara a nivelului tarifului ca un procent din venitul pe familie (maim (.5H din
venitul familiei pentru alimentarea cu apa si epurarea apei uzate, la un consum de
'$$l7persoana7zi, si ',5H pentru colectarea si tratarea deseurilor municipale). Eista,
de asemenea, limite anuale de crestere procentuala a tarifelor suportabile pentru
populatie.
!entru a evalua #$.ort'bi&it'te' i"!e#titiei de catre populatie, trebuie sa se calculeze
rata de suportabilitate a tarifului (media c3eltuielilor pentru serviciul furnizat, in
comparatie cu media venitului pe familie) si sa discute suportabilitatea tarifelor
industriale si casnice preconizate. !entru a face un studiu eficient, trebuie sa se ia in
calcul date socio&economice importante pentru operatiunile curente si viitoare
(colectate in prima faza a proiectului 8 M!), de eemplu, planurile urbanistice de
dezvoltare propuse pentru a justifica diverse scenarii functie de evolutia populatiei,
necesare pentru a estima cererea viitoare de servicii municipale, veniturile si
dimensiunile )ospodariilor, numarul membrilor activi, media c3eltuielilor pentru
procurarea produselor strict necesare etc. ?rebuie avut in vedere faptul ca ec3ilibrarea
dimensiunii investitiei, pe de o parte, si necesitatea cresterii tarifelor, pe de alta parte,
vor conduce probabil la o conditionare reciproca.
Mo(e&$& -i"'"i'r trebuie utilizat pentru a determina o politica adecvata de ajustare
a tarifului care sa asi)ure viabilitatea financiara a intreprinderii, sa dea suficienta
incredere institutiilor financiare care asi)ura imprumutul si sa asi)ure ca tarifele
raman in limite suportabile si ca aceaste cresteri tarifale au limite acceptabile in
fiecare an.
Co"e.t$& (e >#$.ort'bi&it'te? a tarifelor pentru )ospodarii se refera la venitul
mediu pe )ospodarie. ?rebuie sa se determine modul in care fiecare sc3imbare in
politica tarifara va afecta veniturile )ospodariilor pentru diferite nivele de venit, in
mod special acele )ospodarii din cate)oria celor cu venituri mai scazute. ?rebuie de
asemenea sa se analizeze impactul oric>ror tipuri de subven<ii sociale pentru
cate)oriile sociale cu venituri sc>zute (e.* tarife diferen<iate in func<ie de venituri,
subven<ii pentru cate)oriile sociale cu venit sc>zut etc.).
21
Pri"i.i$& >.o&$'tor$& .&2te1te? trebuie de asemenea aplicat a)en<ilor industriali
pentru epurarea apei uzate in cadrul Sta<iilor de ?ratare a ,pelor Uzate (SE,U).
?ariful se va stabili luBnd in considerare =nc>rcarea 3idraulica, biolo)ica si cu n>mol
a efluentului si costul aferent trat>rii acestora in SE,U.
?oate aceste cerin<e specifice (viabilitate, sustenabilitate pentru populatie si pentru
autoritatile responsabile de implementarea proiectului, determinarea )rantului IS!,
necesar) trebuie inte)rate in modelul financiar. /ezultatele analizei nu pot fi prezente
folosind un sin)ur indicator (rata financiara interna de rentabilitate) si concluziile pot
impune folosirea mai multor indicatori (rata financiara interna de rentabilitate,
valoarea neta actuala, sustenabilitatea eprimata ca procent al venitului )ospod>riilor
pentru o anumita rata a )rantului UE). ?rebuie sa se ajun)> la o concluzie in le)>tura
cu rata )rantului UE care trebuie sa aiba o valoare suficienta pentru a face proiectul
viabil din punct de vedere financiar si in acelasi timp sa ramana in limite suportabile
pentru populatie (inclusiv pentru cate)oriile cu venituri sc>zute) si pentru bu)etul
operatorului de utilitati.
?rebuie discutat modul de interpretare al indicatorilor rezultati in urma modelul
financiar si de ipotezele c3eie. Modelul trebuie sa estimeze )rantul necesar pentru a
face valoarea neta actuala (G5,), e)ala sau putin mai mare decBt zero plecBnd de la
premiza ca la nivelul )rantul la care G5! este zero, fluul de numerar net al
operatorului de utilitati nu va )enera nici pierderi nici surplus si acesta va putea fi
considerat nivelul optim al )rantului.
Modelul trebuie sa includ> o '"'&i)' (e #e")iti!it'te* consultantul va identifica
variabilele c3eie la care situa<ia financiara a operatorului de utilitatitati devine
sensibila. Un set de scenarii trebuie sa fie prezentat pentru a putea testa sensibilitatea
proiectului la sc3imbarea ipotezelor c3eie, sco<Bnd in evidenta aceste variabile.
Evaluarea performantelor operatorului. Giabilitatea financiara a operatorului (cel care
va implemeta proiectul) va fi demonstrata prin proiectii financiare peste durata de
viata a proiectului. ,cestea ar trebui sa se aeze pe fluul de numerar (cu ajutorul
modelului financiar) dar in acelasi timp ar trebui sa includa si bilantul contabil si
previzionarile contului de profit si pierdere. !erformanta financiara a acestuia trebuie
comparata cu performanta altor operatori aflati in situatii similare.
A"'&i)' eo"o%i'
Impactul economic al proiectului trebuie descris, cat de mult posibil, in termeni
cantitativi. "eneficiile economice, =mpreuna cu cele sociale, de mediu si din punct de
vedere al sanatatii )enerate de proiect, trebuie descrise, iar beneficiarii proiectului
trebuiesc identifica<i. .aca este posibil sa se cuantifice toate costurile si beneficiile
relevante, atunci rezultatele analizei trebuie prezentate folosind indicatori accepta<i
cum sunt rata economica interna de rentabilitate, valoarea neta actuala si rata cost&
beneficiu.
22
Este recunoscut ca este etrem de dificil sa se cuantifice toate beneficiile economice
ale unui proiect de infrastructura de mediu, in special cBnd proiectul este doar o parte
dintr&o investi<ie )enerala mult mai mare. In astfel de cazuri, trebuie elaborate alte
tipuri de analize cuantificate cum sunt analiza multi&criteriala sau analiza cost&
eficienta.
6 analiza cost&eficienta pleac> de la premisa ca obiectivul oric>rui proiect finantat
prin fonduri UE, este sa atin)>, cel pu<in standardele stabilite in .irectivele de mediu
relevante. #onformarea cu .irectivele UE trebuie realizata in perioadele de tranzitie
deja ne)ociate cu UE. In majoritatea cazurilor este de asteptat ca prima etapa de
investitii prevazuta in M! sa nu asi)ure conformarea totala cu aceste .irective.
Este in )eneral cazul in care aceste analize comparative fac parte din studiul de
fezabilitate al proiectului care determina solu<ia optima pentru atin)erea obiectivelor.
,stfel, pe baza acestor analize, trebuie sa se demonstreze ca optiunea te3nica aleasa
este cea mai avantajoasa din punct de vedere cost&beneficiu, pentru a asi)ura ca
standardele atinse in urma implementarii investitiei sunt, cel pu<in, cele men<ionate in
.irectivele UE si in le)isla<ia na<ionala relevanta. !entru a demonstra ca optiunea
te3nica aleasa pentru implemetarea proiectului este cea mai avantajoasa pot fi de
asemenea folosite compara<iile de cost cu proiecte similare.
505 A"'&i)' i"#tit$3io"'&2 *AI+
Scopul ,nalizei Institutionale este de a asi)ura ca acel cadru institutional in vi)oare
este adecvat si suficient de puternic pentru implementarea proiectului si pentru
operarea corespunzatoare a infrastructurii ce urmeaza a se realiza cu fonduri
europene. #adrul institutional variaza de la beneficiar la beneficiar.
9a nivel local, o atentie deosbita ar trebui acordata definirii structurilor de cooperare
intre autoritatile locale in scopul pre)atirii si implementarii proiectului, de eemplu,
stabilirea acordului de asociere intre diverse autoritati locale, reor)anizarea
operatorilor de apa intr&unul sin)ur. !e masura ce numarul municipalitatilor scade,
apare nevoia de a re)rupa operatorii de apa7canal eistenti, care au un statut le)al si
obiecte de activitate diferite, in vederea realizarii ecomomiilor la scara si a asi)urarii
unor proiecte viabile si durabile. #onsultantul, in cadrul acestei sarcini, va revizui
urmatoarele aspecte ce ar fi trebuit reflectate in documentatia anterioara*
'. /evizuirea situatiei curente, implicit a or)anizarii serviciilor publice de apa7canal
in aria de deservire a proiectului, inclusiv orice restructurare deja decisa (c3iar
daca nu si implementata)+ analiza competentelor mana)eriale si operationale,
descrierea re)imului de proprietate a facilitatilor de apa+ starea serviciilor de apa,
notiuni )enerale de operare si mentenanta+ aranjamente contractuale si obli)atii+
mecanisme de stabilire a tarifelor+ analiza financiara a re)istrelor de contabilitate +
evaluarea resurselor umane.
2. /evizuirea !lanului de actiune in vi)oare in vederea intaririi capacitatii
institutionale+ identificarea modificarilor necesare in vederea asi)urarii minimului
de cerinte in termeni de capacitate institutionala si viabilitate financiara.
23
(. /evizuirea aspectelor representative care ar putea impiedica pre)atirea, evaluarea
si aprobarea aplicatiilor pentru finantare din fonduri europene.
Se va pre)ati un proiect de acord de asociere pentru acele localitati care au intentia
de a se asocial in vederea derularii unui proiect re)ional, precum si un proiect de
contract de operare7concesiune in vederea infiintarii operatorului re)ional unic,
utilizand sau adaptand modele deja eistente.
Inaintea pre)atirii contractului, autoritatile locale trebuie sa semneze acordul de
asociere pentru infiintarea operatorului re)ional si pentru cofinantarea investitiilor.
In unele cazuri, din analiza institutionala ar putea reiesi ca este mai bine sa
functioneze un operator privat in urma investitiei. .aca este cazul, se vor face
recomandari pentru cel mai adecvat contrat de operare (de eemplu un contract de
tipul #onstructie si 6perare, etc).
?rebuie sa se identifice necesitatea unei reforme, a intaririi capacitatii institutionale si
sa propuna solutii pentru viitoarea )estionare a sistemului (or)anizare, forta de munca
necesara, ec3ipamente necesare, cerinte referitoare la operare si intretinere).
#a o concluzie, se va evalua in ce masura cadrul institutional este adecvat si conform
cu cerintele UE in domeniu si in ce masura va fi operational pentru faza de
implementare a proiectului. /ezultatele analizei institutionale vor fi inte)rate in
analiza economico&financiara a fiecarei aplicatii.
506 E!'&$'re' i%.'t$&$i '#$.r' %e(i$&$i *EIM+
?oate aplica<iile pentru asistenta din partea UE trebuie sa includ> o Evaluare a
Impactului asupra Mediului conform prevederilor .irectivei #onsiliului :57((%7EE#,
amendata de 4%7''7E# & .irectiva privind Evaluarea Impactului asupra Mediului.
,)entiile 9ocale de !rotectie a Mediului trebuie sa stabileasc> daca investi<iile
planificate cad sub incidenta ,neei I sau a ,neei II a .irectivei EI,. .e asemenea,
acestea vor determina )radul si modalitatea de consultare asupra publicului, astfel*
8 daca respectiva consultare a fost facuta pe baza unui studiu de impact asupra
mediului corespunzator, incluzand un sumar non&te3nic concis dar informativ
8 modul in care, continutul studiului de impact si rezultatele consultarii
publicului au fost luate in considerarela la eliberarea acordului de mediu de
catre autoritatea responsabila.
In timpul procesului de consultare a publicului trebuie solicitate recomandari din
partea 6r)anizatiilor 5on&;uvernamentale interesate.
.aca autoritatile competente de mediu decid ca trebuie realizata Evaluarea
Impactului asupra Mediului (in cazul proiectelor care se incadreaza in ,nea II a
.irectivei EI,) sau acestea decid ca nu este necesara realizarea evaluarii, motivele
care au dus la aceaste concluzii trebuie eplicate in aplicatie. .aca Evaluarea
Impactului asupra Mediului a fost realizata conform prevederilor .irectivei atunci
24
acordul emis de autoritatea de competenta mediu trebuie inclus in aplicatie impreuna
cu documentele justificatoare.
Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie, de asemenea sa ia in considerare
prevederile .irectivei #onsiliului European 4%7''.$(.'44%, amendata de .irectiva
:57((%7EE# privind protectia mediului, cat si prevederile le)islatia romanesti .;
4':72$$2, 6M :C$72$$2 (amendat prin 6M 2'$72$$E), 6M :C(72$$2 si 6M
:CE72$$2. In concordanta cu prevederile le)islatiei romanesti in vi)oare, studiul de
impact asupra mediului trebuie realizat de catre o firma romaneasca autorizata.
507 8or%$&'r$& (e '.&i'tie
Sursa informatiilor necesare pentru pre)>tirea formularului standard de aplicatie este
in mare masura aceeasi cu cea a informatiilor colectate la inceputul proiectului, iar
pre)atirea formularului reprezinta, de fapt, punerea impreuna a informatiilor
colectate, in forma solicitata.
-iecare formular de ,plicatie va contine E sectiuni principale* te3nica, economico&
financiara, de mediu si cea privind strate)ia de ac3izitii.
507 A&te 'or($ri 1i '$tori)'3ii necesare pentru buna derulare a proiectului
trebuie obtinute inca din faza de pre)atire a documentatiei.
50@ P&'"$& (e 'Ai)itii #i (o$%e"te&e (e &iit'tie
.upa ce conceptul (solutia te3nica), costurile, intinderea lucrarilor si obiectivele
fiecarui proiect au fost clar stabilite si definite in etaplele anterioare ale proiectului, se
va elabora un .&'" (e 'Ai)itii care va asi)ura ca proiectul va fi fi implementat in
maniera cea mai rapida si eficienta. .iferitii finantatori ai proiectului pot avea diferite
re)uli de contractare. !entru asi)urarea unei implementari fara dificultati a
proiectului, se va lua in considerare inca din fazele de inceput ale proiectului, modul
in care sa or)anizeze si sa )rupeze diferitele componente in contracte.
.ocumentele de licitatie se vor pre)ati pe paza planului de ac3izitii propus si vor fi
baza contractelor de implementare ale viitoarelor proiecte. .ocumentele de licitatie
trebuie sa respecte re)ulile de ac3izitie aplicabile pentru -ondul de #oeziune. #omisia
Europeana nu impune un numar de contracte ca fiind cel mai potrivit. #onsultantul
an)ajat sa faca aceste studii va recomanda forma de contract care este cea mai
potrivita pentru proiect (de e., daca contractele vor fi conform -I.I# /osu 8
proiectare&#onstructie, -I.I# ;alben & #onstructie). #omisia poate a)rea deopotriva
proceduri de licitatii desc3ise sau restranse+ se recomanda procedura optima tinand
seama de circumstantele proiectului.
.aca se considera necesar, se vor va pre)ati Ter%e"i (e Re-eri"t' (#aietul de
Sarcini) pentru orice asistenta te3nica considerata necesara pentru finalizarea
pre)atirii proiectului. .e eemplu, daca proiectul se va imparti in doua faze de
25
implementare, consultantul va pre)ati termenii de referinta pentru asistenta te3nica
necesara pre)atirii celei de a doua faze a proiectului.
!entru Co"tr'te&e (e Ser!iii, trebuie sa se pre)ateasca ?ermenii de /eferinta
pentru ,sistenta ?e3nica, Mana)ementul si Supervizarea contractului pentru
proiectele selectate. ,cestia trebuie elaborati in stricta corelare cu mecanisamul de
implementare decis de catre beneficiarul proiectului si institutiile de finantare. .e
asemenea vor acoperi orice actiuni relevante cerute prin eventualele conditionalitati
din Memorandumul de -inantare sau decizii, precum si pre)>tirea documentelor de
licitatie. .aca este cazul, contractul de servicii va include pre)>tirea documentelor de
licitatie pentru contractarea unui operator printr&un !arteneriat !ublic !rivat.
!entru Co"tr'te&e (e L$r'ri, o etapa foarte importanta este pre)atirea proiectului
(desi)n&ul) atat la nivel conceptual (sc3ita proiectului) cat si detaliat (detaliile de
eecutie), in functie de ar3itectura sistemului si planul de ac3izitii pentru fiecare
proiect.
9ucrarile pot fi licitate si contractate fie folosind abordarea NProiet're-
Co"#tr$tie? *8IDIC G'&be"+ sau NCo"#tr$tie? *8IDIC G'&be"+. #onditiile
contractuale de tipul NProiet're-Co"#tr$tie? care necesita pre)>tirea proiectarii
conceptuale, se folosesc pentru Statiile de ?ratare a ,pelor Uzate, pe cand conditiile
contractuale de tipul NCo"#tr$tie2 care necesita pre)>tirea proiectarii detaliate, se
folosesc pentru retelele de canalizare si alte lucrari definite care necesita re&
dimensionari.
!entru contractele de tipul NProiet're-Co"#tr$tie?: trebuie pre)atite BCeri"te&e
A",'9'tor$&$i? pe baza proiectarii concepuale si stabilite conditiile de baza ce
trebuie indeplinite de catre ofertanti. #erintele trebuie sa fie clare si concise, inclusive
cele referitoare la )arantiile de performanta, teste in timpul si dupa terminarea
lucrarilor, instruire, etc. .e asemenea trebuie sa se faca referire la proiectarea
conceptuala a statiei, care apoi formeaza baza pentru pre)>tirea ofertei si defineste
cum pot fi presentate solutii alternative.
N#erintele ,n)ajatorului2 trebuie sa indice clar informatia ce trebuie transmisa de
catre ofertanti ca parte a propunerii lor te3nice (in mod special elementele privind
abordarea proiectarii), precum si )radul de libertate pe care ofertantii il pot avea in
abordarea lor.
.ocumentele de licitatie trebuie sa includa urmatoarele sectiuni*
'. Instructiunile pentru ofertanti
2. #ontractul (#onditii ;enerale O #onditii Specifice)
(. #erintele ,n)ajatorului
E. !ro)ramul
5. .esenele
!entru lucrarile ce vor fi eecutate pe baza conditiilor contractuale 0#onstructie2
dincolo de proiectarea conceptuala trebuie solicitata elaborarea detaliilor de eecutie
rezultate intr&un deviz, specificatii te3nice, etc. .ocumentele de licitatie trebuie sa
include urmatoarele sectiuni*
26
'. Instructiunile pentru ofertanti
2. #ontractul (#onditii ;enerale O #onditii Specifice)
(. #erintele ,n)ajatorului
E. .evizul
5. .esenele
$/0+-.11 7 - 2!$/,+#21 )! !"!$-/R! / 01/-+1.R
-ondurile Structurale functioneaza pe principiul rambursarii c3eltuielilor efectuate de
beneficiar.
A!'"#$&
.upa aprobarea deciziei #E, de finantare din -onduri a unui !6S, se va primi un
sin)ur avans de %H din contributia -ondurilor Structurale pentru intre)ul pro)ram
operational.
P&'ti&e i"ter%e(i're (plati care se fac pe parcursul pro)ramului operational)
?oate cererile de plati intermediare transmise de beneficiari catre ,M sunt certificate
de ,utoritatea de #ertificare si trimise #E de ( ori7an (pana la cel tarziu ('
octombrie al fiecarui an).
!lata se va efectua de catre #E in cel mult 2 luni de la primirea cererii de plata. #E
plateste ,!, care transfera banii beneficiarului final.
!latile intermediare se calculeaza pe baza facturilor sau documentelor cu valoare
justificativa ec3ivalenta.
?ermenul aproimativ de rambursare a c3eltuielilor certificate este de C luni.
Galoarea avansului (de %H precizat anterior) insumata cu toate platile intermediare
efectuate in perioada 2$$%&2$'5 reprezinta maim 45H din contributia fondurilor
pentru un pro)ram operational.
!lata diferentei finale (reprezentand 5H din contributia -ondurilor) se va face in cel
mult E5 de zile de la data la care #E a acceptat raportul final si declaratia de
valabilitate a cererii de plata finala (daca au fost indeplinite conditiile* s&a trimis
cererea de plata si declaratia de c3eltuieli, raportul anual de implementare si raportul
final de audit).
27
$/0+-.11 6- /#0!$-! 0R+8+,) /#+GR/R!/ $/1+-/-++
0R.+!$-!1.R
701 I"tro($ere
!entru ca fondurile -S# puse la dispozitia /omaniei incepand din 2$$% sa fie
absorbite in totalitate, trebuie intreprinse masuri astfel incat sa fie prezentate aplicatii
de calitate.
Scopul asi)urarii calitatii este de a face Statul Membru sa desfasoare o verificare
sistematica si realista a calitatii proiectelor eli)ibile si se bazeaza eclusiv pe
identificarea si selectia proiectelor, pe pre)atirea si evaluarea acestora.
,si)urarea calitatii se concentreaza in prima instanta pe etapele care vizeaza
pre)atirea aplicatiilor pentru a fi transmise spre aprobare la ,M7#E. -azele
urmatoare privesc implementarea, cu accent pe etapa de licitare (a se acorda atentie
deosebita asi)urarii calitatii documentelor de licitatie), contractarea si implementarea
la timp a proiectelor, astfel incat sa se asi)ure ca obiectivele si beneficiiile socio&
economice pe termen mediu, identificate in analiza socio&economica, sunt realizate.
Gerificarea informatiilor continute in formularul de aplicatie si in documentele
insotitoare trebuie sa acopere toate aspectele 8 strate)ic, economic si financiar, te3nic
si administrativ 8 care determina maturitatea proiectului. ,ceasta verificare trebuie sa
se efectueze la toate nivelurile de competenta, iar completarea in totalitate a aplicatiei
trebuie sa reprezinte o pre&conditie pentru evaluarea ulterioara a documentelor. !e
parcursul acestui proces, trebuie abordate toate elementele critice ce pot pune in
pericol implementarea proiectului, cum ar fi * evaluarea impactului asupra mediului,
ac3izitia de terenuri, necesitatea de cofinantare.
6 atentie deosebita trebuie acordata verificarii informatiilor privind le)islatia
europeana care sta la baza aplicatiilor. .e asemenea, trebuie efectuata si o verificare
privind consistenta si coerenta informatiilor, precum si a surselor de date.
"eneficiarii trebuie sa transmita aplicatiile atunci cand proiectele sunt mature si cand
sunt capabili sa asi)ure conformarea proiectului cu cerintele /e)ulamentului ;eneral
-S# nr. D.72$$C.#el mai porivit moment pentru aceasta ar trebui sa fie cel in care
sunt pre)atiti pentru licitare, dupa ce s&au clarificat toate aspectele privind
cofinantarea si dupa ce s&au creat conditiile necesare pentru implemnetarea durabila a
proiectelor.
702 C'(r$& (e '#i,$r're ' '&it'tii
28
Scopul asi)urarii calitatii este de a evalua aplicatiile intr&o perioada de timp
rezonabila.
,si)urarea calitatii presupune urmatoarele etape *
(') Identificarea proiectelor in functie de necesitatile la nivel national, re)ional si
local* elaborarea proiectelor 8 obiective, rezultate si activitatii ce urmeaza a fi
derulate in scopul implementarii acKuis&ului comunitar.
(2) Selectia proiectelor care sunt conforme cu !6S Mediu si care contribuie la
implementarea politicilor comunitare de mediu * aplicarea unui sistem national de
selectie impartial care asi)ura conformarea cu /e)ulamentul ;eneral -S#
nrD.72$$C si cu /e)ulamentul privind -# nrDD72$$C.
(() !re)atirea aplicatiei in vederea transmiterea spre aprobare la ,M7#E* stabilirea
detaliilor privind proiectul pe baza studiilor de fezabilitate, a anlizei cost&
beneficiu, a evalurii impactuluiasupra mediului si pe baza verificari altor factori
careasi)ura implementarea eficienta a proiectului, precum si conformarea cu
acKuis&ul de mediu..
(E) Evaluarea documentelor continute in aplicatie in vederea conformarii cu
standardele UE si pentru transmiterea spre aprobare la ,M7#E * eaminarea
ri)uroasa a obiectivelor, a rezultatelor estimate, a activitatilor si a mijloacelor ce
vor fi utilizate, precum si a masurilor de prevenire a riscului, astfel incat sa se
asi)ure implementarea eficienta a proiectelor.
703 A#.ete .ri"i.'&e .ri!i"( '&it'te' '.&i'tii&or
,plicatiile de buna calitate implica responsabilitatea deplina a tuturor actorilor
implicati in )estionarea proicetului, precum si o atitudine pro&activa din partea
potentialilor beneficiari7aplicanti.
In vederea asi)urarii calitatii si a transparentei procesului, sistemul de mana)ement al
proiectului trebuie sa cuprinda urmatoare functii, a caror indeplinire conduce la
realizarea unor aplicatii de calitatea pentru a fi transmise la ,M7#E spre aprobare *
C.(.' Identificarea din timp a proiectelor
Strat)eia si procesul de identificare a proiectelor trebuie pre)atite cu mult timp inante
si trebuie sa aiba la baza studii care reflecta in mod realist nevoile eistente la nivel
national.
Este esentiala in aceasta etapa o atitudine pro&activa, reflectata in planificarea cu )rija
a elaborarii strate)iei, a implementarii sale si in determinarea potentialelor riscuri si a
masurilor de prevenire ce trebuie intreprinse.
29
C.(.2. Selectia din timp a proiectelor
In scopul asi)urarii transparentei si al implementarii instrumentelor comunitare,
selectia proiectelor prioritare presupune aplicarea unui sistem national de selectie
impartial care sa se aeze atat pe prioritatile UE, cat si pe cele nationale si care sa
aiba ca scop as)urarea implementarii le)islatiei europene. !roiectele prioritarre
trebuie reflectate in !6S Mediu.
9a identificarea criteriilor de selectie ce vor fi aplicate trebuie luate in considerare
aspecte privind capacitatea te3nica, financiara si administrativa, precum si aspecte
strate)ice si de mediu.
#riteriile ar trebuie sa includa, printre altele, si pe acele cerute de /e)ulamentul
privind -# nrD.72$$C. ?rebuie abordate si principiile politicii de mediu pe parcursul
procesului de selectie.
?rebuie clarificate si aspecte referitoare la suportabilitatea populatiei si la aplicarea
principiului I poluatorul plateste J, aspecte ce au un puternic impact asupra politicii
publice.
,utoritatile nationale trebuie sa asi)ure ca aplicatiile, de cele mai multe ori pre)atite
la nivel local, sunt conforme cu politicile publice si cu planificarile stabilite.
!entru implementarea eficienta a strate)iilor si pentru absorbtia in totalitate a
fondurilor alocate, trebuie pre)atit un numar suficient de proiecte. ,cest lucru este
valabil si pentru situatia in care unele propuneri sunt respinse din diverse motive si
trebuie sa eiste cateva proiecte de rezerva.
C.(.( .e asemenea, trebuie sa eiste si planuri multi&anuale financiare si de
implementare a proiectelor in vederea an)ajarii fondurilor europene.
,semenea planuri trebuie sa aiba in vedere si capacitatea administrativa si financiara
a aplicantilor necesara pentru a juca un rol activ pe tot parcursul ciclului de viata al
proiectului. Implementarea acestor planuri trebuie sa permita o anumita fleibilitate
si sa asi)ure un mana)ement eficient al riscurilor. ,cestea ar trebui sa reflecte in mod
clar modul in care se asi)ura pre&finantarea proiectelor, astfel incat sa se evite
dificultatile pe care le implica fluul platilor.
C.(.E !re)atirea documentelor proiectului
In vederea asi)urarii unor planuri de implementare realiste pentru proiectele mature,
trebuie acordata o atentie speciala trebuie acordata diverselor studii sau altor
documente ce stau la baza proiectelor. .aca este necesar, se poate utiliza si asistenta
te3nica pentru asi)urarea calitatii proiectelor.
Studii de "e)a*ilitate si studii pregatitoare
30
In conformitate cu /e)ulamentul privind -ondul de #oeziune nr. D.72$$C, asi)urarea
calitatii trebuie sa includa si analiza diverselor alternative, astfel incat sa se opteze
pentru solutia optima.
AAi)iti' (e tere"$ri
,tunci cand in cadrul unui proiect se pune si problema ac3izitiei de terenuri, acest
proces trebuie planificat cu )rija, acordandu&se o atentie speciala impactului pe care&l
poate avea asupra activitatilor de pre)atire a proiectelor. !entru implementarea la
timp si pentru a evita impactul re)ulilor n1(7n12, ac3izitia terenurilor trebuie sa fie
finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare la ,utoritatea de
Mana)ement7#omisia Europeana.
A"'&i)' o#t-be"e-ii$ #i '"'&i)' -i"'"i'r'
?oate aplicatiile trebuie sa contina si o analiza financiara, o analiza cost7beneficiu, ori
alte analize de natura economica, precum o analiza a eficientei costurilor sau o
analiza multi&criteriala.
E!'&$'re' i%.'t$&$i
.esi informatiile privind posibilul impact al respectivelor proiecte asupra mediului
sunt consistente, eista riscuri care ar putea afecta dezvoltare si implementarea
proiectului. ,ceste riscuri sunt le)ate, de cele mai multe ori, de activitatile de
consultare a publicului. In vederea evitarii respin)erii proiectelor din cauza ca
aplicatiile nu sunt complete, este esential sa eiste o planificare eficienta a masurilor
de prevenire inca din primele faze ale procesului de pre)atire a proiectului. ,ceasta
presupune ca procesul de evaluare a impactului asupra mediului (cu accent pe
consultarea publicului) a fie finalizata inainte ca proiectul sa fie transmis spre
aprobare la ,M7#E.
P&'"$& -i"'"i'r #i '#.ete&e (e o--i"'"t're
!lanul financiar multi&anual, ce trebuie prezentat impreuna cu aplicatia, trebuie sa se
bazeze pe o estimare realista a c3eltuielilor pe care le implica proiectul.
,n)ajamentul de finantare din -# se bva baza pe acest plan financiar, in conformitate
cu cerintele cuprinse in /e)ulamentul privind -# nrD.72$$C.
In vederea evitarii respin)erii proiectelor din cauza ca nu eista resusre financiare
suficiente si7sau )arantii de stat (acolo unde este necesar), trebuie efectuata in avans o
analiza a capacitatii de cofinantare si a posibilitatilor de cofinantare. Statul beneficiar
trebuie sa )aranteze ca toate aspectele de cofinantare care cad in sarcina sa sunt
re)lementate inainte ca proiectul sa fie transmis spre aprobare. In aplicatie trebuie sa
se eplice foarte clar care sunt sursele de cofinantare in vedere evitarii dificultatilor
ce ar putea aparea ca urmare a fluului de plati pe parcursul implementarii.
31
6 atentie deosebita ar trebui acordata faptului ca platile in avans sunt concepute ca o
sin)ura plata de 2$H din fondurile alocate atunci cand se adopta decizia de finantare
si dupa semnarea contractelor referitoare la ac3izitiile publice.
A#.ete o.er'tio"'&e #i (e i%.&e%e"t're
!entru a )aranta ca proiectul va fi implementat in mod eficient de catre personal cu
eperienta, trebuie stabilita la nivelul beneficiarului o Unitate de Implementare a
!roiectului. ,ceasta UI! trebuie sa fie operationala pentru a incepe activitatea de
pre)atire a proiectului. In plus, in aceasta faza trebuie avute in vedere aspectele
operationale si de implementare. ,ceasta ar trebui sa ofere o )arantie in ceea ce
priveste respectarea calendarului de implementare fizica.
C.(.5 Gerificarea documentelor continute in aplicatie
In vederea conformarii cu cerintele #E, verificarea unei aplicatii trebuie sa includa si
o eaminare ri)uroasa a obiectivelor, rezultatelor estimate, activitatilor desfasurate si
a masurilor de prevenire a riscurilor.
C.(.C ,naliza capacitatii institutionale eistente
In vederea )arantarii unei calitati crescute a proiectelor, Statul "eneficiar trebuie sa&si
analizeze capacitatea institutionala eistenta, la toate nivelurile de competenta,
acordand o atentie speciala urmatoarelor aspecte* definirea, alocarea si separarea
responsabilitatilor, alocarea corespunzatoare a resurselor (timp, resurse umane si
financiare), )3iduri pentru promotorii de proiecte, punerea la dispozitie a
instrumentelor adecvate in vederea eficientizarii operatiunilor, informare si
publicitate, capacitate de cofinantare.
Por"i"( (e &' .re%i#' ' '$ -o#t '!$ti i" !e(ere toti -'torii 're o"trib$ie &'
'#i,$r're' $"ei '&it'ti re#$te ' .roiete&or: tr'"#%itere' (i" ti%. &' AM/CE '
'.&i'tii&or i" !e(ere' '.rob'rii re.re)i"t' $" -'tor (e #$e# '(itio"'&0
32
$/0+-.11 % 9 /#0!$-! 0R+8+,) !8/1/R!/ #+ #!1!$-+/
0R.+!$-!1.R
701 I"tro($ere
In sensu prezentuu ghd, prn evauare se nteege anaza formaa
a costuror s benecor proectuu, utzata pentru a |ustca
propunerea de proect.
Acest matera repreznta un ndrumar pentru personau dn cadru
AM s OI mpcat n evauarea proecteor ce urmeaza a nantate
n cadru POS Medu (Axee Prortare 1,2,3 s 5). Personau mpcat
n evauare trebue sa se famarzeze cu acest ghd destnat
apcantor s sa- utzeze n evauarea apcator, n vederea
eaborar de recomandar prvnd proectee ce ar trebu nantate n
cadru POS Medu.
702 So.
%.2.2 Scopul evaluarii
Evauarea proecteor repreznta o condte pentru a ne asgura ca
apcate ndepnesc crtere s cerntee stabte n
Reguamentee FSC, n decza CE s n POS Medu, precum s ca
benece proectuu sunt maxme pentru ara de acoperre a
acestua. De asemenea, o evauare ecenta repreznta s o
protecte mpotrva fraude.
Evauarea trebue, n prmu rand, sa asgure ca :
& doar acee proecte care contrbue a reazarea obectveor
dn POS Medu pot nantate ;
& benece proecteor sunt comparatve ma mar decat
costure mpcate;
& exsta o anumta transparenta n ceea ce prveste procesu de
seecte.
Un aspect mportant a evauar consta n antcparea chetueor s
benecor pe care e poate aduce un proect, chetue s benec
exprmate, de regua, n costur s rezutate. Montorzarea
performanteor unu proect va dca, dar nu mposba, daca
aceste costur s rezutate nu sunt car speccate. Regstree de
proect pot consttu obectu une msun de audt n cadru carea
se poate socta o evdenta cara a evauar.
Daca o evauare detaata este necesara nante de uarea une
decz, n momentu prmr apcator se mpune totus o seecte
33
prmara a acestora. Aceasta va permte emnarea aceor apcat
care nu ndepnesc crtere de egbtate s, de asemenea, va
mpedca nantarea aceoras operatun dn ma mute fondur.
Acest ghd stabste prncpe de evauare s bunee practc ce
trebue avute n vedere.
703 Veri-i're' i"iti'&' ' $"ei '.&i'tii
%.(.' !rincipalele criterii de eli)ibilitate si selectie
Pe baza decze CE s a POS Medu, Comtetu de Montorzare va
stab crtere detaate pe care trebue sa e ndepneasca
proectee pentru a nantate n cadru POS Medu. Astfe,
proectee trebue:
a) sa ndepneasca crtere de egbtate de baza, ncusv
regue detaate de mpementare a Reguamentuu FSC s
cee prvnd a|utoru de stat ;
b) sa se ncadreze n obectvee stabte n POS Medu ;
c) sa se ncadreze n peroada de tmp stabta (2007 - 2013) ;
d) sa corespunda unea sau ma mutor operatun dente n
cadru POS Medu ;
e) sa contrbue a satsfacerea nevoor socae, de medu sau de
pata ;
f) sa e vabe dn punct de vedere nancar ;
g) sa demonstreze necestatea de a nantate dn fondur
pubce ;
h) sa e bne gestonate - sa exste capactate de mpementare
corespunzatoare ;
) sa asgure utzarea ecenta a fonduror aocate ;
|) sa asgure benec pentru economa regonaa ;
k) sa contrbue a reazarea obectveor orzontae ;
%.(.2 !rocesul de evaluare
Comtetu de Montorzare are rou de a asgura ca fondure UE sunt
utzate n mod ecent. Practe ce urmeaza a utzate n cadru
POS Medu trebue agreate cu CM. Procedura se va derua, n
prncpu, conform urmatoareor etape:
a) Apcata: CM va decde daca apcate se prmesc contnuu
sau trebue transmse n anumte peroade ae anuu.
Organsmee ntermedare vor prm apcate s e vor verca
dn punctu de vedere a egbtat, precum s dn punct de
vedere forma , pentru a se asgura ca apcata este competa
s contne toata documentata necesara.
34
b) Gradu de evauare este stabt pentru ecare axa prortara n
parte.
c) Evauarea detaata prvnd compatbtatea cu obectvee POS
Medu este reazata de catre AM n prm 2 an a peroade de
programare s va deegate OI-uror ncepand dn a treea an
a peroade de programare (probab 2009). Totus, daca exsta
vreun aspect ce trebue abordat, va consutata drecta de
specatate dn cadru MMGA. In orce caz, s nsttute pubce
nteresate vor consutate n ceea ce prveste compatbtatea
cu potca de guvernare, ar opne acestora vor uate n
consderare.
d) Aprobarea proecteor este reazata de catre AM ; n acest
sens, se va semna un acord de nantare n numee mnstruu
meduu.
%.(.( ,ctivitati si aplicanti care nu indeplinesc conditiile de eli)ibilitate
Egbtatea trebue vercata pentru ecare apcate n parte.
Proectee ce nu trebue nantate sunt aceea care nu ndepnesc
cerntee prevazute n Reguamentu de mpementare a
prevederor Reguamentuu FSC.
%.(.E #osturi eli)ibile
Reguamentu FSC, precum s ce prvnd mpementarea, detaaza
regue de egbtate a chetueor.
705 E!'&$'re' '.&i'tii&or e&i,ibi&e
%.E.'. Informatii solicitate
Este mportant ca toate nformate reevante dn cadru une
propuner de proect sa e nregstrate ntr-o baza de date.
De asemenea, este mportant ca decze uate n tmpu procesuu
de evauare sa e foarte care. Vor utzate se standard care
acopera toate crtere s n care se vor arata motvee de
acceptare sau de respngere.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca aplicantul
Este necesar ca apcantu nsus sa faca o descrere s o evauare
cara a proectuu. Apcantu nu trebue doar sa furnzeze deta
prvnd proectu, c trebue sa s |ustce propunerea. Daca nu sunt
furmzate nformat de acest gen, AM/OI e va socta apcantuu.
Pana a prmrea acestor nformat, apcata nu poate aprobata.
35
Exsta cateva documente care pot utzate n acest sens -
rapoarte ae consutantor, panur de afacer, regstre de
contabtate. In cazu proecteor generatoare de ventur, este
necesar un pan de afacer detaat.
Acnd se evaueaza egbtatea une ONG, vor soctate nformat
prvnd scopu acestea, actu normatv n baza carua s-a reazat
asocerea, garant ocae, etc.
O evauare ecenta s n tmp ut presupune obtnerea de nformat
care s reevante dn partea apcantuu. Soctarea acestor
nformat nca de a nceput facteaza procesu s mpedca
ntarzere.
Dn apcate s dn nformate adtonae trebue sa reasa ca toate
condte de obtnere a nantar au fost ndepnte. In caz contrar,
AM/OI va trebu sa se asgure ca aceste nformat sunt obtnute pe
parcursu evauar.
Apcata trebue sa demonstreze ca se conformeaza cu regue
prvnd achzte pubce s pubctatea.
Atunc cand se reazeaza o evauare premnara a apcate,
apcantu trebue sa furnzeze un sumar a acestea.
%.E.2 ;radul7nivelul de evaluare
Toate apcate trebue vercate pentru a se asgura ca proectee
ndepnesc crtere de seecte dn POS Medu. AM POS Medu va
decde ce nformat/documente sunt necesare pentru ecare caz n
parte. Cu toate acestea, gradu de evauare are a baza o
combnate de dvers factor :
a) Tpu de organzate : se vor prm apcat de a o gama arga
de organzat. Pe de-o parte, benecar proecteor ISPA care
au de|a experenta vasta n domenu vor putea furnza
rapoarte ae consutantor care sa e uate n consderare s
vor vab. Mute dntredetae pe care e e vor furnza vor
uate n consderare. Pe de ata parte, ONG-ure pot furnza
mca parte dn aceste nformat; de aceea, se va face o anaza
ma severa a apcate.
b) Tpu de proect : n unee proecte pot exsta evauar smpe
ae costuror s benecor ; de aceea, n cazu acestora nu se
socta foarte mute nformat supmentare. Totus, proectee
compexe pot ncude s deta prvnd stuata n care se
depasesc costure estmate s peroarede reazare a une
actvtat n cadru or.
36
c) Marmea asstente (grantuu) : des exsta aceeas prncp
care se apca proecteor mar, cat s ceor mc, n genera
gradu de evauare trebue sa reecte nantare n cazu
rscuu.
%.E.( ,sistenta financiara disponibila
Asstena este asgurat sub form de grant. Grantu nu va
acordat nante de dentcarea necestor va n orce caz
acordat dup ce chetuaa este efectuat. Sumee vor n mod
norma ptte a ntervae de tre un de a data a care este aprobat
un proect rmne a attudnea CE s reduc aceast peroad.
Nveu grantuu acordat de UE este stabt n Reguamentu
Consuu ......
n toate stuae, nveu grantuu va trebu s e evauat pe baza
costuror egbe ae proectuu a costuu tota. Sumee
reprezentnd co-nanarea - de ex. nanarea asgurat dn ate
surse dect Fondure Structurae n funce de care se stabete
nveu grantuu vor trebu s e stabte pe baza egbt
partcpanor a proect.
%.E.E.Gizite
Vztee a faa ocuu sunt necesare n vederea vercr apcae
a|ut a prevenrea eroror apara reguartor. n unee
cazur, cum ar proectee de ucrr ma|ore, de exempu, este
necesar efectuarea une vzte pe teren prn care s se asgure
vercarea ucrror propuse. ntnre pot de asemenea ute n
msura n care pot reduce durata evaur. Informae pot
obnute n mod rapd, ar n cazu n care capacte apcantuu
sunt consderate ca nd mportante, poate reazat o anaz
rapd.
%.E.5 ,di<ionalitatea !roiectului
Cerna prvnd adonatatea nancar se refer a faptu c
grantu trebue s asgure nanare supmentar a unor msur
spr|nte n preaab sau aate n desfurare asgur ca
rezutatu genera a grantuu s e nanarea actvt generae
supmentare. Evauarea proectuu nu mpc ate evaur
uteroare n ceea ce prvete adonatatea nancar. Totus, o
parte mportant dn evauarea proectuu o repreznt faptu c
ecare dntre proecte necest nanare prn ntermedu unu grant
pentru a putea dezvotate.
37
Criteriul adiionalitii
Se va acorda spr|n pentru reazarea proecteor numa n cazu n
care actvtatea se reazeaz n totatate, pe scar arg sau ma
devreme dect a fost stabt na prn nanare dn Fondure
Structurae. n aceste cazur, pot consderate ca adonae numa
benece ma|ore.
Pentru ecare proect n parte trebue s exste o |ustcare car a
adonat. De exempu, autorte ocae vor trebu s
demonstreze faptu c anumte proecte nu repreznt prort ae
panuu de nvest. Organzae care nu aparn sectoruu pubc
vor trebu s demonstreze c nu den sucente fondur. n toate
cazure, motvee pentru care este acceptat cererea prvnd
adonatatea, trebue s e nregstrate.
Adonatatea a nceputu unu proect
Apcarea prncpuu adonat se face n ma mc msur n
cazu n care un proect a nceput nante de a aprobat. n aceast
stuae, AM va trebu s evaueze n mod rguros dac
adonatatea este avuta n vedere. n pus fa de necestatea de
|ustcare a cerer de adonatate, apcantu va trebu de
asemenea s expce car motvu pentru care proectu a nceput
nante de prmrea grantuu. Proectee nazate nu sunt
consderate ca adonae dn moment ce grantu nu afecteaz
rezutatee acestora. Snguree excep de a aceste regu prvnd
adonatatea pot reprezentate de acee proecte consderate a
nceputu programuu pentru Obectvu 1, ae cror costur dn
peroada anuare 2007 nceputu programuu, pot consderate
egbe.
%.E.C. ,jutorul de stat
A|utoaree de stat se refer n genera a a|utoare prmte dn partea
statuu sau asgurate, n mod ndrect prn resurse de stat. A|utoru
poate de ma mute feur, de a|utoru destnat nvestor este
acordat n genera sub form de grantur sau mprumutur.
n stuae n care proectu care se autonaneaz asgur benec
subsdare sectoruu prvat (de ex. Asgurarea servcor de
consutan a un cost redus), asstena nancar asgurat prn
ntermedu proectuu va trebu s e acordat n conformtate cu
regue CE prvnd A|utoru de Stat. Dac nu exst eemente de
subsdartate (de ex. dac servce de consutan au fost furnzate
38
a preure pee), nu va cazu pentru acordarea a|utoruu de
stat. Dac apcantu este o organzae aparnnd sectoruu pubc,
va responsabtatea acestea de a se asgura c sunt respectate
regue acordr A|utoruu de Stat. n stuaa n care este mpcat
un apcant care nu face parte dn sectoru pubc, responsabtatea
va reven brouu sau departamentuu guvernamenta mpcat. n
ambee cazur, Secretaratu trebue s se asgure c apcantu
cunoate aceste cerne.
Schemee prvnd a|utoru de stat necest notcarea preaab
aprobarea de ctre Comse, cu excepa cazuror n care cad sub
ncdena reguor ,de mnms". Prntre acestea a|utoru de pn a
50,000 Euro pentru un anumt "tp de chetue" ntr-o peroad de
3 an - sau schemee care se mteaz a asemenea sume de a|utor
- nu necest notcare ctre Comse. Sectoaree n care sunt
apcate restrce sectorae ae Comse sunt excuse. A|utoaree
pentru exportur sunt de asemenea excuse. Exst dou "tpur de
chetue" dup cum urmeaz:
%.E.% ,sistenta financiara minim necesara
O data ce adtonatatea a fost stabta, asstenta nancara trebue
sa repreznte mnmu necesar pentru nceperea deruar
proectuu. Va uata n consderare s nantarea care nu consttue
grant, precum s ventu pe care- poate genera proectu, daca
exsta vreunu.
,utoritatile romane trebuie sa )aranteze ca se aplica aranjamentele de cofinantare a proiectului. .e
asemenea, trebuie oferite )arantii ca bu)etul de stat va intervene in situatia in care apar dificultati
le)ate de cofinantarea locala.
,plicatia trebuie sa contina si o analiza financiara detaliata, din care sa rezulte viabilitatea
financiara a operatiunii si prin care sa se justifice asistenta financiara solicitata.
%.E.: Giabilitate
Vabtatea proectuu a apcantuu trebue avute n vedere n
momentu nceper evaur.
Msura n care vabtatea organzaona va uat n consderare
va depnde de organzae mpcate. O autortate oca sau at
organsm subvenonat de guvern poate presupus vab. Totu,
organzae mc ndependente pot avea o vabtate ndoenc.
Acoo unde vabtatea organzae este pus a ndoa, trebue
cerute cop ae ceor ma recente nregstrr anuae care s
acopere ce pun 2 an. Trebue cerute nregstrre audtate, dac
39
exst, dar sunt acceptate nregstrre de management. Dac o
organzae nu este obgat de ege s tna regstre anuae
compete, AM/OI va trebu s se bazeze pe nformaa pe care
organzaa o poate ofer. Atunc cnd o organzae cu vabtate
ndoenc are garane dn partea ate organza, grantu trebue
s depnd de conrmarea garane.
Acest fapt trebue vercat n tmpu evaur sau ca o conde de
pat a grantuu. Dac apcantu nu are experen, rezutatee
estmate trebue anazate amnunt.
Vabtatea proectuu va depnde de dsponbtatea surseor
nancare pentru acoperrea costuror proectuu. Apcantu va
trebu s demonstreze exstena asstente nancare non-EU.
Dovada exstene acestor fondur (atee dect venture generate
de proect) trebue s e dsponb n tmpu evaur. Totu, dac
aceasta depnde de acordu pentru nanarea ntreguu proect,
prevederea exstene dovezor prvnd ate fondur dsponbe
trebue s gureze ca conde pentru acordarea grantuu n
ofert. Prevzune refertoare a costur ventur trebue vercate
pentru a ne asgura ca ee sunt reaste. Ofertee ferme de costur
sunt, desgur, ma de ncredere dect estmre aproxmatve, ee
artnd abordarea profesonst a apcantuu. Totu, ofertee sunt
s ee varabe, ar cernee detaate ae proectuu se pot schmba.
Atunc cnd vabtatea depnde de venture generate de proect,
acurateea evaur de pa va trebu anazat n mod partcuar.
n mod norma ar prudent ca apcantu s ncud n cernee
nancare estmate,
un provzon pentru deprea costuror potenae sau obnerea de
ventur sub ateptr.
%.E.4 Eficien<a
Este mportant ca proectee seectate s obn assten sa e cee
care ofer ce ma bun raport cost/benecu. Sstemee de ordonare
adoptate n ecare domenu de ntervene a Obectvuu 1 trebue
fooste n acest scop.
%.E.'$ /ezultatele proiectelor
Apcaa trebue s preznte rezutatee proectuu aa cum sunt ee
antcpate de ctre apcant. Rezutatee sunt fundamentae pentru
proect pentru c msoar benece prevzute n POS Medu, care
trebue astfe dentcate, cuantcate, evauate. Astfe, rezutatee
trebue car dente, ar actvte ce stau a baza or car
demonstrate. Acoo unde este posb, apcantu trebue rugat s
cuantce rezutatee, astfe nct benece s poat msurate.
40
Deoarece rezutatee sunt vtae pentru montorzarea proecteor
eventua, evauarea acestora, apcantu trebue s ofere rezutate
care s poat msurate. Apcan trebue s dovedeasc faptu
c vor avea ssteme de montorzare adecvate c vor putea s
nregstreze rezutatee n mod efectv. n ofert va ncus
cerna ca apcan s raporteze asupra progresuu nregstrat vs-
a-vs de ntee speccate, ca conda prvnd pstrarea
nformaor refertoare a proect tmp de 5 an dup termnarea
acestua.
Orcnd este posb, AM/OI trebue s asgure descrerea
consstent a msuror acopernd ma mute proecte astfe nct
efectu de ansambu a proectuu s poat cacuat. De
asemenea, este de dort ca obectvee proecteor s e stabte
astfe nct s reecte prorte programuu etc. Este de
asemenea mportant ca, n concordan cu cernee oferte
menonate n paragrafu 4.10.4, obectvee s permt o estmare
car a benecor, fr suprapuner, dac este posb.
Suprapunere pot reecta benec ncuse n cfree asocate fazeor
succesve ae proectuu, sau benece pot atrbute ma mutor
scheme de fondur structurae, atunc cnd sunt mpcate ma
mute. Acest fapt ar ncude conanarea prn regmu granturor
nterne. Orunde este posb, obectvee trebue dente ntr-un
mod care or excude sau separ benece care pot atrbute ator
forme de assten sau ator faze ae proectuu. Dac rezutatee nu
pot carcate n tmp ut, trebue menonat car c ee acoper
ntreaga nanare a proectuu.
Obectvee trebue, de asemenea, stabte pentru a se asgura
puterea oferte de a retrage grantu dac scopure esenae,
generae nu sunt ndepnte.
706 Dei)i' .ri!i"( '&e,ere' .roiete&or .e"tr$ -i"'"3're
%.5.' !rioritizarea proiectelor
Este evdent c un proect aes trebue s asgure benec pentru
regune. Acest fapt este n mod norma asgurat dac proectu are
n vedere ndepnrea obectveor dn POS Medu. Pentru a asgura
ndepnrea acestor obectve, este esena ca benece unu
proect s e car evauate doar cee ma bune proecte s e
aese pentru nanare. De asemenea, trebue respectat prncpu
prvnd obnerea unor benec care s e ma mar dect costure
dn punctu de vedere a grantuu EU.
41
ntr-o stuae concurena, cnd vaoarea tota a proecteor
depete bugetu, proectee ndvduae vor trebue aese n
funce de modu de atngere a obectveor regun de ecen.
Trebue ua n consderare un numr de factor. Este norma s se
dea mportan unor benec care sunt car dentcate dect
benecor potenae care rezut ndrect dn proect. n orce caz,
benece trebue cuantcate orcnd este posb , presupunnd
c acest ucru poate reast reazat, coreate cu de conda
grantuu.
Pentru a duce a ndepnre obectvee menonate ma sus,
sstemee de ordonare adoptate n cadru Obectvuu1 trebue
fooste pentru a evaua prortza proectee. n mod norma este
ndcat ca proectee s e mprte n tre categor de catate:
) Foarte buna;
) Mede
) Scazuta
Aran|amentee ndvduae dn ecare domenu de ntervente a
Obectvuu 1 vor ofer ndca prvnd modu n care acest sstem
de ordonare poate ntegrat n cadru ecru sstem de ordonare
a domenor de ntervente dn Obectvu 1, astfe nct SC poate
decde asupra moduu de prortzare a proecteor.
%.5.2 "eneficiile proiectului
Succesu unu proect este reectat n benece pe termen ung ce
se pot obtne prn mpementarea proectuu. Evauarea trebue sa
sgure ca proectee respectve aduc, ntr-adevar, benec pentru
ara de acoperre avuta n vedere. Benece proectuu trebue sa
e car evdentate n tmpu evauar; de asemenea, este necesar
sa se asgure ca exsta rezutate masurabe care concorda cu
ndcator stabt n POS Medu.
Costure proectuu trebue vercate pentru a se asgura ca sunt
|ustcate s ca exsta concordanta ntre acestea s costure pentru
proecte smare. Trebue, n egaa masura, sa se asgure ca
benece proectuu sunt reaste. Proectee pot vercate s prn
comparate cu costure de obtnere a benecor de catre ate
proecte s n cadru ator scheme.
Benece rezutate n urma proecteor trebue vercate pentru a
se asgura ca nu ntra n contradcte cu ate proecte deruate n
zona respectva. Ma mut, este necesar sa se evdenteze modu n
42
care proectu avut n vedere este compementar unor nvestt
smare.
Exsta un prncpu genera potrvt carua proectee nu trebue
nantate n stuata n care costure pe care e mpca sunt vzb
ma mar decat benece antcpate.
La evauare trebue avuta n vedere s posbtatea crear de no
ocur de munca s masura n care proectee contrbue a aceasta
cernta orzontaa.
707 Et'.e&e e!'&$2rii .roiete&or (e i"-r'#tr$t$r2
,spectele esentiale ale evaluarii proiectelor majore de infrastructura municipala, in
vederea aprobarii finantarii din fondurile structurale si de coeziune, sunt prezentate in
tabelul urmator*
Et'.' Proe($ri .ri"i.'&e
'.!rezentarea contetului
strate)ic
#oneiunea cu politica sau strate)ia in vi)oare
,rata cum va contribui proiectul la atin)erea
obiectivelor strate)ice relevante
2. Stabilirea necesitatii
(oportunitatii) c3eltuielii
publice
Stabilirea necesitatii fondurilor prin*
,nalizarea cererii previzionate de servicii
Identificarea deficientelor din sistemul actual
Pustificarea si cuantificarea nivelului serviciului propus
pe parcursul perioadei evaluarii
(..efinirea obiectivelor si
constran)erilor
.efinirea rezultatelor
Stabileste tinte (SM,/?)
Include tinte de implementare (termene, milestones)
Mentioneaza problemele c3eie care pot aparea
(te3nice, financiare, le)ale, de incadrare in timp)
Indica prioritatile relative ale obiectivelor
individuale sau ale elementelor proiectelor)
-urnizeaza suficiente detalii pentru a )enera optiuni
si a analiza performanta acestora
E.Identificarea si descrierea
optiunilor
Identifica si descrie o optiune de baza, de obicei
situatia curenta si o )ama lar)a de alternative
9uarea in considerare a variatiilor de scala, calitate,
te3nica, locatie, timp si mod de finantare
Eaminarea alternativelor de ac3izitionare,
incluzand luarea in considerare a solutiilor de !!!
,le)erea unui numar corespunzator de alternative
pentru evaluare completa
43
#riterii (justificari) de ecludere anterior evaluarii
complete
5.Identificarea si
cuantificarea monetara a
costurilor si beneficiilor
optiunilor
.etalieaza costurile de capital, inclusiv costurile de
reabilitare si costurile si beneficiile anuale
corespunzatoare
Eprima costurile per total mai curand decat
costurile aditionale, pentru a reflecta consecintele
asupra resurselor
Include costurile de oportunitate si valorile
reziduale pentru toate bunurile utilizate (aflate in
posesie sau nu)
Evalueaza costurile de scoatere din functiune si
ajustarea corespunzatoare a costurilor
,justarea pentru inflatie si unde este cazul
diferentele de nivel pentru tae
In cazul in care se estimeaza economii, se indica
daca acestea vor reprezenta economii sau returnare
de fonduri
Se iau in considerare costurile si beneficiile pentru
alte componente ale serviciilor publice si private
C. Se evalueaza riscul
Se pre)ateste o matrice a riscului
Se compara riscurile asociate diferitelor optiuni
Se ajusteaza costurile, beneficiile si intervalul de
timp
Se dezvolta streate)ii de mana)ement si diminuare
a riscului
%. Se aloca ponderi costurilor
non&monetare si beneficiilor
identifica costurile si beneficiile nebanesti relevante
pentru proiect
se cuantifica corespunzator, daca este posibil
se utilizeaza te3nici de cuantificare
se eplica presumtiile evaluarii, te3nica de alocare a
ponderilor, scorurile
se interpreteaza rezultatele
:. Se calculeaza valoarea
neta actualizata si nivelul de
incertitudine
se identifica fluurile de costuri si beneficii pe
perioada proiectului, ajustate functie de inflatie,
costuri de inlocuire
se calculeaza Galoarea neta actualizata pentru
fiecare optiune
se includ tabelele cu modul de calcul al
indicatorilor economici
se identifica rata de discontare
se pre)ateste analiza de sensibilitate
se interpreteaza rezultatele & se estimeaza
44
probabilitatea diferitelor rezultate ale proiectului si
implicatiile lor in procesul de ranQin)
sunt furnizate suficiente detalii pentru a permite
verificarea calculelor efectuate
4. Se evalueaza arnjamentele
de finantare, mana)ement,
ac3izitionare, marQetin) si
evaluare e&post
finantarea* se include bu)etul, fluul de numerar si
declaratiie de finantare, esalonate in timp
Mana)ement* detalii privind personalul implicat in
proeict, planul de ac3izitii, planificarea, etc.
MarQetin)* evaluari ale pietei si plan de marQetin)
corespunzator
monitorin)* se indica cum va fi monitorizat
proiectul in optiunea selectata
'$. Se evalueaza tabloul
optiunilor si prezinta
rezultatele si concluziile
identifica etapele analizei prezentate mai sus
ofera detalii privind estim>rile pe durata de via<> a
investi<iei, include un sumar al rezultatelor
principale, pentru fiecare optiune
sc3iteaza un tablou al avantajelor si dezavantajelor
optiunilor, analizeaza eficienta investitiei (Galue for
moneM) si suportabilitatea populatiei (affordabilitM)
si inre)istreaza concluziile si recomandarile.
45
/,!:/ & 9 ).$2!,-! )! R!"!R+,-/
/e)ulamentul #onsiliului nrD.72$$C privind -ondul de #oeziune
.irectiva :57((%7#EE privind evaluarea impactului asupra mediului, amendata
de .irectiva 4%7''7#E
-ondul de #oeziune 2$$$&2$$C 8
Att.C//e$ro.'0e$0i"t/o%%/re,io"'&D.o&iE/i"(e4De"0At%
;3id de realizare a analizei cot7beneficiu pentru proiectele de investitii *
Att.C//e$ro.'0e$0i"t/o%%/re,io"'&D.o&iE/#o$re#/(o,e"er/,$i(e#/o#t/,
$i(e02De"0.(-
,ddendum la ;3idul de realizare a analizei cot7beneficiu pentru proiectele de
investitii * Att.C//e$ro.'0e$0i"t/o%%/re,io"'&D.o&iE/#o$re#/(o,e"er/,$i
(e#/'((e"($%Dorri,e0.(-
!/,; *
Att.C//e$ro.'0e$0i"t/o%%/re,io"'&D.o&iE/-$"(#/i#.'/r$&e#De"0At%F1
46
/,!:/ 2 ; R!G1+ G!,!R/1! 0!,-R "+,/,-/R! "$
#omisia Europeana va decide asupra asistentei financiare din partea -# in termen de
( luni de la primirea aplicatiei.
.ecizia #E va trebui sa contina valoarea asistentei financiare acordate, precum si un
plan financiar si, de asemenea, orice prevederi si conditii necesare pentru
implementarea proiectelor.
9a primirea unei cereri de finantare si inainte de aprobarea unui proiect, #E va trebui
sa efectueze o analiza ri)uroasa pentru a stabili consistenta cu criteriile stabilite in
/e)ulamentul privind -#.
!roiectele finantate din fonduri europene trebuie sa fie conforme cu prevederile
?ratatelor, ale /e)ulamentelor -S# si cu politicile #omunitatii, inclusiv cele
referitoare la protectia mediului, transport, retele trans&europene, concurenta si
ac3izitiile publice.
Ur%'to're&e riterii ar trebui luate in considerare pentru a asi)ura o calitate ridicata
a aplicatiilor *
a) beneficiile lor economice si sociale pe termen mediu+ o evaluare a acestora
trebuie facuta in cadrul analizei cost7beneficiu+
b) prioritatile stabilite la nivel national+
c) contributia proiectelor la implementarea politicilor comunitare de mediu +
d) compatibilitatea proiectelor cu politicile comunitare si consistenta cu alte
operatiuni structurale comunitare +
e) stabilirea unui ec3ilibru intre mediu si transporturi.
A.&i'tii&e treb$ie #' o"ti"' $r%'to're&e i"-or%'tii *
institutia7or)anismul responsbail cu implementarea proiectului +
natura investitiei si descrierea acesteia +
costurile pe care le implica o astfel de investitie si locatia proiectului +
un calendar de implementare +
o analiza cost7beneficiu +
informatii privind evaluarea impactului asupra mediului +
informatii privind contractele publice +
un plan financiar care sa includa, daca este posibil, si informatii privind
viabilitatea economica a proiectului +
necesarul financiar total
In aplicatie trebuie sa eiste dovezi ca proiectul se conformeaza cu prevederile
/e)ulamentelor -S# si cu criteriile stabilite mai sus.
47
In situatia in care este vorba despre proiecte care )enereaza venituri, c3eltuiala pe
care se bazeaza calculul asistentei financiare din partea -S# este stabilita de catre
#E, in colbaorare cu SM beneficiar, luand in considerare venitul )enerat atunci cand
acesta reprezinta un venit net substantial pentru aplicanti.
!rin I proiect care )enereaza venituri J se intele)e, printre altele, o investitie
productive in domeniul mediului.
#E va trebui sa evalueze aplicatiile pentru a verifica daca mecanismele administrativ
si financiar sunt adecvate pentru asi)urarea implementarii proiectului.
Statul Membru trebuie sa furnizeze toate informatiile necesare, inclusiv rezultatele
studiilor de fezabilitate si ale evaluarilor e&ante. !entru ca evaluarea sa fie cat mai
eficienta, este necsar ca SM sa furnizeze si informatii referitoare la evaluarea
impactului asupra mediului, in conformitate cu le)islatia in vi)oare.
48