Trsturile romantismului

-afirmarea individualittii, a originalittii si a spontanittii.

-primatul sentimentului si a fanteziei creatoare.
-expansiunea eului liric.
-evadarea din realitate in fantezie.
-respingerea regulilor impuse de clasicism.
-fascinatia misterului si a exceptionalismului.
-interesul pt mituri, simboluri, culoarea local(folclor,trecut istoric,natur), spatii exotice, amestecul genurilor, speciilor si al stilurilor.
-preferinta pt situatii si personaje exceptionale.
-antiteza.
-cultivarea cu predilectie a unor specii lirice: meditatia, elagia, romanta.
-specii dramatice: drama.
-specii epice:legenda, balada, poemul, nuvela(istoric,fantastic), romanul (istoric,de aventur).
ntroducerea unor noi categorii estetice: uratul, grotescul fantasticul, macabrul, pitorescul, feericul, precum si a unor specii literare
inedite: drama romantica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica;
Cultiva sensibilitatea, imaginatia si fantezia creatoare minimalizand ratiunea si luciditatea;
Promoveaza inspiratia din traditie, folclor si din trecutu istoric, pe care il considera opus realitatii contemporane, de care era
dezamagiti, fiind preocupati de reflectarea in opere a specificului nations (culoarea locala);
Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis sau somn (miti oniric), intr-un cadru natural nocturn;
Contemplarea naturii se concretizeaza prin descriere peisajelor sau a momentelor anotimpurilor in pasteluri si prin reflect asupra
gravelor probleme ale universului in meditatii,
Acorda importanta deosebita sentimentelor omenesti, ca predilectie iubirii, trairile interioare intense fiind armonizate cu peisajul
naturii ocrotitoare sau participative;
In genul liric se manifesta inovatii prozodice si suprematia subiectivismului, a pasiunii inflacarate, a fanteziei debordante;
Construirea eroilor exceptionali, care actioneaza in imprejurari iesite din comun, precum si portretizarea omului de geniu si
conditia nefericitii a acestuia in lume; personajele romantice nu sunt dominate de ratiune, ci de imaginatie si de sentimente;
Preocuparea pentru definirea timpului si a spatiului nemarginite, ca proiectie subiectiva a spiritului uman, conceptie preluata din
lucrarile filozofilor idealisti;
Imbogatirea limbii literare, prin includerea cuvintelor si expresiilor populare, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralitatii;
Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupa locul principal atat in structura poeziei, cat si in construirea
personajelor, situatiilor, ideilor sau atitudinilor exprimate;
Ironia romantica dobandeste, adesea, accente satitice sau pamfletare, fiind un mijloc artistic folosit atat in specia literara cu nume
sugestiv, satira, cat si in poeme filozofice, asa cum se manifesta in "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu.

TRASATURILE OPEREI SIMBOLISTE

Simbolismul este un current literar aparut in Franta la sf sec XIX, ca reactie impotrivaromantismului. Precursor in Franta este
considerat Charles Baudelarie.Tema generala a poeziei simboliste o constituie conditia nefericita a poetului, aflat intr-osocietate
superficiala, meschina. Raportul dintre simbol si eul liric nu este exrpimat, ci sugerat, decisugestia este o modalitate obligatorie a
simbolismului. Poezia simbolista sugereaza numai atitudinipoetice si stari sufletesti specific acestui current: spleen-ul , nevroza,
depresia, melancholia, apasareasufleteasca, toate acestea fiind sugerate, fara a fi numite
Simbolismul este un current literar aparut in Franta la sf sec XIX, ca reactie impotrivaromantismului. Precursor in Franta este
considerat Charles Baudelarie.Tema generala a poeziei simboliste o constituie conditia nefericita a poetului, aflat intr-osocietate
superficiala, meschina. Raportul dintre simbol si eul liric nu este exrpimat, ci sugerat, decisugestia este o modalitate obligatorie a
simbolismului. Poezia simbolista sugereaza numai atitudinipoetice si stari sufletesti specific acestui current: spleen-ul , nevroza,
depresia, melancholia, apasareasufleteasca, toate acestea fiind sugerate, fara a fi numite

n opoziie cu retorismul romantismului, simbolismul prefer un ton mai intim i confesiv, iar spre deosebire de rceala
i formalismul parnasianismului, se ndreapt spre emoia i muzica interioar a ideii.